Viaļa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 3 - Viata in Gorj

More documents

Recommendations

Info

2 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010EDITORIALBlestemul pământuluiAcum o jumătate de veac, până-n colec-tivizare, îmi petreceam vacanţele la ţară, labunici, în mijlocul ţăranilor, cunoscându-iîndeaproape atât la muncă, cât şi în zilele desărbătoare, la bâlci, la hore, hramuri sauchiar pomeni pentru sufletele celor trecuţi înlumea celor drepţi. Era o bucurie nespusăsă-i însoţesc pretutindeni, păzind vitele înzăvoi, tăind nuiele pentru snopi, aducândapă rece cu ulciorul sau, pur şi simplu, ju-cându-ne printre brazdele abia răsturnate înurma plugului, cu greierii; iar când ne-amfăcut mai mari, ne confecţionam undiţe din joardă de alun, cu plută dincocean de porumb şi cârlige din bolduri, în care agăţam râmele la vedere,pentru a ademeni lifuroii cât degetul de prin botâile pârâiaşului ce se strecuraprintre malurile înalte ale hogaşelor săpate de apele ploilor, care une-ori se revărsau prin grădinile din apropiere, distrugând minune de recolteşi aducând amărăciune în sufletele acelea simple şi neprihănite, dar cufrică de Cel de Sus. Le admiram portul şi obiceiurile, viaţa aceea simplă,împărţită în cele patru anotimpuri, care se roteau continuu, într-un circuittainic pe care l-am descifrat cu timpul, realizând acea legătură strânsă întreoraş şi sat, de care mă simţeam atras ca de un magnet.Apoi, au venit toate nenorocirile dinspre apus, odată cu colectivizareaşi „epoca de aur”, care au făcut din ţărani adevăraţi martiri, dezră-dăcinaţi de glie şi obligaţi să-şi schimbe rostul vieţii. Începusem să vădaltfel acea stare de lucruri, citindu-le în ochi şi în suflet suferinţa şinemulţumirea, deposedaţi de pământuri, singurul bun al lor, moştenitdin tată-n fiu, destrămându-se până şi acea apropiere părintească dintreţăran şi glie, care, în unele momente unice de manifestare a acelorsentimente din adâncul sufletului, îi surprindeam mângâindu-l pe creştet,recunoscători, alintându-l parcă, asemeni unui copil mic, cu palmeleaspre de atâta muncă, dar atât de tandre în acel altar sfânt al pâinii.Toate aceste trăiri le ţin în adâncul sufletului, ca pe un tainic izvorcare, din când în când, mai ţâşneşte răzvrătit, mocnind de atâta furie, caşi în aceste clipe, în încercarea de a deschide ochii celor în drept să maifacă ceva acum, pentru ei, cât nu e prea târziu. Populaţia rurală dinRomânia se află într-o stare dezastruoasă şi există o tendinţă continuăde accentuare a acestei stări, încât pot să recunosc cu mâna pe inimă,cutremurându-mă până în adâncul fiinţei, că adevărata „profesie” deţăran este pe cale de dispariţie. Nu-i ajută nimeni cu nimic.Ţăranii câştigă, în medie, de şapte ori mai puţin decât cei ce lucreazăîn alte domenii. Cel puţin jumătate din ţărani trăiesc sub nivelul sărăcieiextreme. Ţăranii nu pot să-şi susţină copiii să urmeze studii lice-ale şi/sau superioare, viitorul acestora fiind blocat. Nu există un sistemde pensii asigurat pentru ţărani, etc. Sprijinirea agricultorilor a fost ilu-zorie. Agricultorii români au primit cele mai mici subvenţii din UE – şiacelea mult întârziate. Preţul motorinei pentru tractoarele agricole estela fel ca al celei pentru maşinile de lux – în timp ce în UE este la jumătate.S-au impus condiţii mult exagerate pentru introducerea normeloreuropene. Pieţele agroalimentare sunt parţial nefuncţionale, cu manifestăride tip monopolist sau concurenţă neloială/inechitabilă, etc.În aceste condiţii nu este de mirare că ţăranii au ajuns să-şi vândăla preţuri de nimic terenurile şi mai ales animalele, cărora, din lipsabanilor, nu le mai pot asigura furaje.Depopularea satelor a atins nivelul critic – extrem de riscant pentrusubstanţa naţională şi securitatea alimentară din viitor ale României.Societatea românească are datoria morală să sprijine reducerea de-calajului actual dintre sat şi oraş, având în vedere că timp de mai multedecenii, înainte, dar şi după 1989, satul a subvenţionat industrializareaşi urbanizarea ţării.Nu uitaţi, domnilor guvernanţi, ei sunt talpa ţării! S-a ales praful de ea...Ion ŞoldeaStaisă fac o poză cucamera ascunsă!POZ(N)A SĂPTĂMÂNIIEdililorlocali care nuau ştiut săgestioneze perioadade cod galbenPoliţiştilorpentruoperativitate îndescoperireatinerilor daţidispăruţi- 6.000 de firme şi-au suspendatactivitatea în luna ianuarie a.c., alte6.000 în luna decembrie, iar pe totparcursul anului trecut, peste130.000 de firme au ales să încetezetemporar activitatea, potrivit datelorONRC. O bună parte dintre ele însănu obţineau venituri şi au ales să îşisuspende activitatea pentru a nu plă-ti impozitul minim introdus în pri-măvara anului trecut.- Chiriaşii Agenţiei Naţionalepentru Locuinţe (ANL) îşi potcumpăra locuinţele după un an, nudupă trei ani, aşa cum era pânăacum. Noul criteriu va apărea înordonanţa de urgenţă care va fi discutatăastăzi în guvern.SEMNALVremea- Senatorii jurişti au dat, marţi,verde propunerii legislative careprevede că persoanele admise laproba teoretică pentru permis auto,dar respinse la cea practică, să-şipoată reprograma, în limita unuian, doar acest examen, fără să fieobligaţi, ca în prezent, să refacăambele probe.VIAA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor ef TehnoredactorMihaela Oarf Ion oldea Vlad ConstantinRedactoriAna Irina Pop, Maria Bcescu, Gheorghe Bleanu,Alexandra Maria-Chiu, Nadina Cîrîn, Daniel GârduRSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43„Vecinii”, vernisaj deartă plasticăArta ne purifică sufleteleAstăzi (joi, 18 februarie a.c.), la orele 18 fix, la Sala MuzeuluiJudeţean Gorj va avea loc o întâmplare deosebită: vernisajulEXPOZIŢIEI DE ARTĂ PLASTICĂ „VECINII”, în organizareaFilialei Uniunii Artiştilor Plastici Deva. Vor participa 12 artişti hune-doreni ale căror lucrări vor fi prezente pe simezele muzeului.Evenimentul este organizat de Centrul Judeţean pentruConservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, MuzeulJudeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” şi Asociaţia Culturală „Reuşimîmpreună”, şi de această dată demonstrându-se cu prisosinţă că gra-niţele între oameni, chiar şi în artă, dispar, făcându-i mai buni, ca şicum această miraculoasă apropriere le-ar purifica sufletele întru armonieşi frumos.Deci, nu uitaţi, astăzi, după-amiaza, vă aşteptăm la acest trata-ment naturist al culorilor, garantat sută la sută.
Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 3ACTUALITATEELECTRA – gura de oxigen necesarăpentru supravieţuirea SNLOGuvernul a avizat, la 29 ianuariea.c., înfiinţarea celor două com-panii naţionale în sectorul energiei.Prima companie naţională, denumi-tă "Electra", va avea în structurăcomplexurile energetice Turceni,Rovinari şi Craiova, cu sucursalelesale, Nuclearelectrica, sucursaleleHidroelectrica din Râmnicu Vâlcea,Sibiu şi Târgu Jiu, filiala Hidroservdin cadrul Hidroelectrica şiSocietatea Naţională a LignituluiOltenia.Cu datorii de aproape o jumă-tate de miliard de lei la bugetul destat înregistrate la sfârşitul anuluitrecut şi planuri de disponibilizarea 300 de angajaţi cu plăţi com-pensatorii, Societăţii Naţionale aLignitului Oltenia i-ar fi fost ex-trem de greu să revină pe linia deplutire. Integrarea în Electra re-prezintă şansa minerilor dinSNLO de a nu mai fi abonaţi laşomaj tehnic, de a nu mai fi înpermanenţă ameninţaţi de lipsacererii de cărbune şi de a avea sa-larii egale cu ceilalţi mineri dinOltenia.Cele mai mari probleme cu carese confruntă SNLO în această perioadăsunt: exproprierile şi lipsa lichidităţilor.Potrivit directorului generalal SNLO, Daniel Burlan, „exproprierilereprezintă o problemămajoră pentru unitate, deoa-rece există nenumărate situaţiicare nu depind de noi: - perime-tre care au fost puse în posesienecorespunzător de primării pealte terenuri, -anumiţi propri-etari cer valori foarte mari, multpeste valoarea de piaţă, - pro-prietari care încă n-au fost puşiîn posesie. Probleme cu expro-prierile sunt peste tot în bazinulminier al Olteniei, nu numai laSNLO. De asemenea, o altă problemăcu care ne confruntămeste lipsa lichidităţilor. Nu s-auîncasat bani de la CET-uri, înspecial de la Govora, Oradea,Timişoara…toate acestea au ge-nerat datorii la bugetul statului.De multe ori am ales să înregistrămdatorii la bugetul statuluipentru a ne putea continua acti-vitatea şi pentru a nu bloca înactivitate pe alţii.”Directorul General al SNLOconsideră că structurile Electravor fi funcţionale şi eficiente.Se poate produce mai mult peacele locuri în care eficienţaeste mai mare, iar preţurile decost sunt mai mici. De aseme-nea, probabil că minerii dinSNLO nu vor mai avea „pe ei”presiunea pe care o au acum da-torită neîncasării banilor dinţară, de la beneficiari.Mihaela OarfăLA LUPOAIAFurt de cărbuneMarţi, 16.02.2010, orele20:00, poliţiştii din cadrulPostului de Poliţie Cătunelel-au depistat în trafic peConstantin D., de 45 ani, dincomuna Bala, judeţulMehedinţi, în timp ce conduceaun autoturism pe DJ 671B, trac-tând o semiremorcă încărcatăcu 860 kg cărbune.În urma cercetărilor efectuate,poliţiştii au stabilit că acesta sus-trăsese cantitatea de cărbune de laECM Lupoaia, unde este angajatca muncitor.Bărbatul este acum cercetat depoliţişti sub aspectul săvârşirii infracţiuniide furt.Reabilitare termicăşi în 2010Transport de materiallemnos fără acteÎn seara zilei de 16 februarie a.c., ore-le 20:00, poliţiştii din oraşul Rovinaril-au depistat pe B. Marian, de 40 ani, întimp ce conducea o autoutilitară pe DJ674 din localitate, în care transporta ma-terial lemnos fără a deţine licenţă detransport şi execuţie. În aceeaşi seară, po-liţiştii din comuna Bâlteni l-au depistat întrafic, pe DE 79 Bâlteni, pe M. Alexandru,de 58 ani, din oraşul Rovinari, în timp ceconducea o autoutilitară în care transportamaterial lemnos, fără însă a deţine licenţăde transport şi execuţie.Ambii conducători auto sunt cercetaţide poliţişti sub aspectul comiterii infracţiuniide nerespectarea regimului transportuluirutier public.Peste 90 de blocuri din Târgu-Jiu vor intra în reabilitare termicăpe parcursul acestui an. Suma re-partizată de la bugetul local pentruproiectare şi execuţie este, în pri-ma fază, de 57 de miliarde de leivechi. La contribuţia primăriei seadaugă sumele primite de la nivelcentral pentru investiţie şi contri-buţia locatarilor. Pentru acest an,autorităţile locale s-au gândit la 2pachete de proiecte. În primul pachet,pentru care se lucrează la ela-borarea documentaţiei, vor intra45 de blocuri din zonele: Victoria-Centru, Hotel Gorj, Unirii-Siret,Confederaţiei –Traian. În cel de-aldoilea pachet vor intra un numărde 47 de blocuri din tot munici-piul, cum ar fi zonele: Caragiale,Debarcader, Plopilor, etc., acolounde au fost încheiate contracte demandat cu asociaţiile de proprietari.Reabilitarea termică va începeînsă, doar după ce vor fi repartiza-te şi sumele de la bugetul de statpentru execuţia lucrărilor. M.D.
Page 1: ViaaînGorjSptmânal independentAnu
Page 5 and 6: Viaa în Gorj • joi, 18-24 februa
Page 7 and 8: Viaa în Gorj • joi, 18-24 februa
Page 9 and 10: 10 • Viaa în Gorj • joi, 18-24
Page 15: FOTBAL/„SORINACCIO” ASIGUR:Viaa

Viaļa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 3 - Viata in Gorj

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?