Viaļa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 3 - Viata in Gorj

2 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010EDITORIALBlestemul pământuluiAcum o jumătate de veac, până-n colec-tivizare, îmi petreceam vacanţele la ţară, labunici, în mijlocul ţăranilor, cunoscându-iîndeaproape atât la muncă, cât şi în zilele desărbătoare, la bâlci, la hore, hramuri sauchiar pomeni pentru sufletele celor trecuţi înlumea celor drepţi. Era o bucurie nespusăsă-i însoţesc pretutindeni, păzind vitele înzăvoi, tăind nuiele pentru snopi, aducândapă rece cu ulciorul sau, pur şi simplu, ju-cându-ne printre brazdele abia răsturnate înurma plugului, cu greierii; iar când ne-amfăcut mai mari, ne confecţionam undiţe din joardă de alun, cu plută dincocean de porumb şi cârlige din bolduri, în care agăţam râmele la vedere,pentru a ademeni lifuroii cât degetul de prin botâile pârâiaşului ce se strecuraprintre malurile înalte ale hogaşelor săpate de apele ploilor, care une-ori se revărsau prin grădinile din apropiere, distrugând minune de recolteşi aducând amărăciune în sufletele acelea simple şi neprihănite, dar cufrică de Cel de Sus. Le admiram portul şi obiceiurile, viaţa aceea simplă,împărţită în cele patru anotimpuri, care se roteau continuu, într-un circuittainic pe care l-am descifrat cu timpul, realizând acea legătură strânsă întreoraş şi sat, de care mă simţeam atras ca de un magnet.Apoi, au venit toate nenorocirile dinspre apus, odată cu colectivizareaşi „epoca de aur”, care au făcut din ţărani adevăraţi martiri, dezră-dăcinaţi de glie şi obligaţi să-şi schimbe rostul vieţii. Începusem să vădaltfel acea stare de lucruri, citindu-le în ochi şi în suflet suferinţa şinemulţumirea, deposedaţi de pământuri, singurul bun al lor, moştenitdin tată-n fiu, destrămându-se până şi acea apropiere părintească dintreţăran şi glie, care, în unele momente unice de manifestare a acelorsentimente din adâncul sufletului, îi surprindeam mângâindu-l pe creştet,recunoscători, alintându-l parcă, asemeni unui copil mic, cu palmeleaspre de atâta muncă, dar atât de tandre în acel altar sfânt al pâinii.Toate aceste trăiri le ţin în adâncul sufletului, ca pe un tainic izvorcare, din când în când, mai ţâşneşte răzvrătit, mocnind de atâta furie, caşi în aceste clipe, în încercarea de a deschide ochii celor în drept să maifacă ceva acum, pentru ei, cât nu e prea târziu. Populaţia rurală dinRomânia se află într-o stare dezastruoasă şi există o tendinţă continuăde accentuare a acestei stări, încât pot să recunosc cu mâna pe inimă,cutremurându-mă până în adâncul fiinţei, că adevărata „profesie” deţăran este pe cale de dispariţie. Nu-i ajută nimeni cu nimic.Ţăranii câştigă, în medie, de şapte ori mai puţin decât cei ce lucreazăîn alte domenii. Cel puţin jumătate din ţărani trăiesc sub nivelul sărăcieiextreme. Ţăranii nu pot să-şi susţină copiii să urmeze studii lice-ale şi/sau superioare, viitorul acestora fiind blocat. Nu există un sistemde pensii asigurat pentru ţărani, etc. Sprijinirea agricultorilor a fost ilu-zorie. Agricultorii români au primit cele mai mici subvenţii din UE – şiacelea mult întârziate. Preţul motorinei pentru tractoarele agricole estela fel ca al celei pentru maşinile de lux – în timp ce în UE este la jumătate.S-au impus condiţii mult exagerate pentru introducerea normeloreuropene. Pieţele agroalimentare sunt parţial nefuncţionale, cu manifestăride tip monopolist sau concurenţă neloială/inechitabilă, etc.În aceste condiţii nu este de mirare că ţăranii au ajuns să-şi vândăla preţuri de nimic terenurile şi mai ales animalele, cărora, din lipsabanilor, nu le mai pot asigura furaje.Depopularea satelor a atins nivelul critic – extrem de riscant pentrusubstanţa naţională şi securitatea alimentară din viitor ale României.Societatea românească are datoria morală să sprijine reducerea de-calajului actual dintre sat şi oraş, având în vedere că timp de mai multedecenii, înainte, dar şi după 1989, satul a subvenţionat industrializareaşi urbanizarea ţării.Nu uitaţi, domnilor guvernanţi, ei sunt talpa ţării! S-a ales praful de ea...Ion ŞoldeaStaisă fac o poză cucamera ascunsă!POZ(N)A SĂPTĂMÂNIIEdililorlocali care nuau ştiut săgestioneze perioadade cod galbenPoliţiştilorpentruoperativitate îndescoperireatinerilor daţidispăruţi- 6.000 de firme şi-au suspendatactivitatea în luna ianuarie a.c., alte6.000 în luna decembrie, iar pe totparcursul anului trecut, peste130.000 de firme au ales să încetezetemporar activitatea, potrivit datelorONRC. O bună parte dintre ele însănu obţineau venituri şi au ales să îşisuspende activitatea pentru a nu plă-ti impozitul minim introdus în pri-măvara anului trecut.- Chiriaşii Agenţiei Naţionalepentru Locuinţe (ANL) îşi potcumpăra locuinţele după un an, nudupă trei ani, aşa cum era pânăacum. Noul criteriu va apărea înordonanţa de urgenţă care va fi discutatăastăzi în guvern.SEMNALVremea- Senatorii jurişti au dat, marţi,verde propunerii legislative careprevede că persoanele admise laproba teoretică pentru permis auto,dar respinse la cea practică, să-şipoată reprograma, în limita unuian, doar acest examen, fără să fieobligaţi, ca în prezent, să refacăambele probe.VIAA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor ef TehnoredactorMihaela Oarf Ion oldea Vlad ConstantinRedactoriAna Irina Pop, Maria Bcescu, Gheorghe Bleanu,Alexandra Maria-Chiu, Nadina Cîrîn, Daniel GârduRSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43„Vecinii”, vernisaj deartă plasticăArta ne purifică sufleteleAstăzi (joi, 18 februarie a.c.), la orele 18 fix, la Sala MuzeuluiJudeţean Gorj va avea loc o întâmplare deosebită: vernisajulEXPOZIŢIEI DE ARTĂ PLASTICĂ „VECINII”, în organizareaFilialei Uniunii Artiştilor Plastici Deva. Vor participa 12 artişti hune-doreni ale căror lucrări vor fi prezente pe simezele muzeului.Evenimentul este organizat de Centrul Judeţean pentruConservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, MuzeulJudeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” şi Asociaţia Culturală „Reuşimîmpreună”, şi de această dată demonstrându-se cu prisosinţă că gra-niţele între oameni, chiar şi în artă, dispar, făcându-i mai buni, ca şicum această miraculoasă apropriere le-ar purifica sufletele întru armonieşi frumos.Deci, nu uitaţi, astăzi, după-amiaza, vă aşteptăm la acest trata-ment naturist al culorilor, garantat sută la sută.