LA TÂRGU-JIU,Monumentul Eroilor,contestat sau... necunoscut?!Viaa <strong>în</strong> <strong>Gorj</strong> <strong>•</strong> <strong>joi</strong>, <strong>18</strong>-<strong>24</strong> <strong>februarie</strong> <strong>2010</strong> <strong>•</strong> 11CULTURNe-a părăsit seniorulSergiu CosciudIn memoriamdedicată eroilor revoluţiei d<strong>in</strong> decembrie 1989, mai ales căartistul este revoluţionar.Şi a acceptat cu mare plăcere. S<strong>in</strong>gurele lucruri pe care le-am făcut au fost: am curăţat foarte b<strong>in</strong>e lucrarea, noi oricum,anual, spălăm toate aceste opere, cu tot felul de soluţii, ca nucumva să se păteze, ca să fie mulţumit sculptorul <strong>în</strong> primulrând. Pentru că tot ce s-a făcut s-a făcut <strong>în</strong> prezenţa sculptoru-lui, iar noi i-am plătit o sumă derizorie, literele acelea metalicepe care le-a <strong>în</strong>crustat <strong>în</strong> lucrare, d<strong>in</strong> care reiese că lucrarea estededicată eroilor revoluţiei d<strong>in</strong> decembrie 1989. Asta a fost s<strong>in</strong>-gura sumă, nu ştiu exact, cred că au fost trei sau patru milioane,ceva derizoriu, o sumă modică. Nici măcar nu i-am plătit caza-rea, el având o rudă <strong>în</strong> Târgu-Jiu. Sunt doi fraţi Vo<strong>in</strong>ea, de locsunt d<strong>in</strong> Craiova, unul fi<strong>in</strong>d <strong>în</strong> UAP Craiova şi Ilarion <strong>în</strong> Cluj...Cu durere <strong>în</strong> suflet şi gândurile tulburate de neaştep-tata şi teribila veste a trecerii <strong>în</strong> nefi<strong>in</strong>ţă a colegului decenaclu şi prietenului nostru, Sergiu Cosciud, la sfârşitulsăptămânii trecute, <strong>în</strong>cerc să adun laolaltă câteva cuv<strong>in</strong>tede adio, câteva imag<strong>in</strong>i şi am<strong>in</strong>tiri care fac d<strong>in</strong> el un omgreu de şters d<strong>in</strong> memoria celor care l-au cunoscut.Un bun coleg şi excelent familist. Un scriitor talentat,pasionat şi <strong>în</strong>drăgostit de istoria acestor locuri care mus-tesc de atâtea mărturii d<strong>in</strong> etnogeneza poporului nostru.Foarte mulţi târgujieni au fost surpr<strong>in</strong>şi dar şi derutaţi,aflând că municipiul nostru are totuşi un Monument al EroilorRevoluţiei d<strong>in</strong> Decembrie 1989, pentru care, de-a lungul anilor,au fost organizate atâtea concursuri – premiate, b<strong>in</strong>e<strong>în</strong>ţe-les! - şi nu s-a ajuns la niciun proiect mai de Doamne ajută!,cheltu<strong>in</strong>du-se <strong>în</strong> schimb foarte mulţi bani pentru „naşterea” lui.Pentru a pune capăt unor speculaţii şi răutăţi d<strong>in</strong> parteaunora sau altora, l-am abordat pe dl. prof. dr. Sor<strong>in</strong> LoryBuliga, şeful Centrului de Cultură şi Artă „Constant<strong>in</strong>Brâncuşi” d<strong>in</strong> Târgu-Jiu, pentru a ne vorbi despre monumentulamplasat <strong>în</strong> Parcul „N.D. Miloşescu, <strong>în</strong> vec<strong>in</strong>ătatea spita-lului d<strong>in</strong> str. Tudor Vladimirescu.„Totul a pornit de la o idee...”Prof. dr. Sor<strong>in</strong> Lory BULIGA: În Tabăra „Brâncuşiana”d<strong>in</strong> 2001, sculptorul Ilarion Vo<strong>in</strong>ea a realizat un monumentfoarte <strong>in</strong>teresant, numit „Toaca”. Ilarion Vo<strong>in</strong>ea este acelacare, cu Valent<strong>in</strong> Taşcu, <strong>în</strong> decembrie 1989, au ieşit de la balconulUniunii Scriitorilor d<strong>in</strong> Cluj strigând: „Fraţilor, am <strong>în</strong>v<strong>in</strong>s!Revoluţia a <strong>în</strong>v<strong>in</strong>s!” Practic, cei doi erau primii revolu-ţionari ai Clujului. Ei b<strong>in</strong>e, amândoi şi-au legat numele deTârgu-Jiu, pentru că Valent<strong>in</strong> Taşcu a fost adoptat cumva deTârgu-Jiu, şi-a găsit aici un spaţiu de creaţie extraord<strong>in</strong>ar, iarIlarion Vo<strong>in</strong>ea a realizat această lucrare <strong>în</strong> Tabăra de sculptu-ră „Brâncuşiana” d<strong>in</strong> 2001. Acum doi ani, <strong>în</strong>tr-o discuţie cudomnii Tănescu şi Haidău, mi-a venit ideea că este mult maiuşor să transform o lucrare de sculptură d<strong>in</strong> oraş <strong>în</strong>tr-un monumental eroilor revoluţiei d<strong>in</strong> decembrie, decât să mai fa-cem <strong>în</strong>că una, pentru că era foarte complicat, costă foartemult şi se aprobă foarte greu aşa ceva la M<strong>in</strong>isterul Culturii.Şi atunci m-am gândit chiar la lucrarea „Toaca” a lui IlarionVo<strong>in</strong>ea. L-am contactat şi i-am spus ceea ce dorim, că vremsă transformăm lucrarea, s-o dedice. Eu nu ştiam, de exemplu,că domnul Vo<strong>in</strong>ea era revoluţionar. Şi omul a fost extraord<strong>in</strong>arde <strong>în</strong>cântat: „Păi, da’ de unde ştiţi că sunt revoluţio-nar?” Deci, e o co<strong>in</strong>cidenţă extraord<strong>in</strong>ară că lucrarea lui ePOEM IPe unde au trecut lupii,Eu am scris poezie.Pe unde au trecut greierii,Eu am scris poezie.Pe unde au trecut <strong>în</strong>gerii,Era scrisă poezie.George DRĂGHESCU„Deja au <strong>in</strong>trat <strong>în</strong> tradiţie acestemanifestări omagiale”„Acum este adevărat că, <strong>în</strong>tr-o discuţie cu domnul Vo<strong>in</strong>ea,noi ne-am gândit dacă am putea să facem anumite modificări lalucrare. De exemplu, domnul Haidău se gândea la o cruce pusăcumva, stilizată. Dar domnul Vo<strong>in</strong>ea nu a fost de acord. Dânsulne-a spus că deja crucea este un monument <strong>în</strong> s<strong>in</strong>e. Şi atunci numerge monument peste monument, adică să punem o cruce pes-te o lucrare care deja, pr<strong>in</strong> forma sa columnară, face aproape otrimitere către cruce. Şi, la un moment dat, a fost chiar o propu-nere a domnului Vo<strong>in</strong>ea să recondiţioneze dânsul, <strong>în</strong> stil propriu,monumentul. Dânsul a cerut şi o sumă care era destul de mare.Era o transformare a monumentului, de fapt. Noi, acum e vorbaşi de banii aceştia, care vedeţi că sunt foarte greu de obţ<strong>in</strong>ut, neamdat seama şi d<strong>in</strong> discuţia cu revoluţionarii că, de fapt, monu-mentul arată foarte b<strong>in</strong>e. Primăria a făcut şi aleile de acolo, iaralături s-a fixat o placă cu eroii gorjeni care au participat <strong>în</strong> diver-se puncte şi, oricum, au murit pentru cauza revoluţiei. Deci,această placă a fost realizată de cioplitorul Alexandru Iliuţă, des-tul de frumos executată, şi achitată <strong>in</strong>tegral de primărie.În concluzie, aşa stau lucrurile <strong>în</strong> acest moment. Totul afost făcut cu nişte cheltuieli m<strong>in</strong>ime, absolut derizorii. Iarefectul este foarte important. În fiecare an, urmaşii eroilorrevoluţiei v<strong>in</strong> la acest monument. Şi iată că municipiul Târgu-Jiu are, <strong>în</strong> def<strong>in</strong>itiv, un monument al eroilor revoluţiei. Deciacesta este pe scurt, <strong>în</strong> esenţă, istoricul monumentului. Sigurcă atunci când primăria va dispune de sume mai mari de bani,dar trebuie să aşteptăm să treacă criza, o să ne putem puneproblema să acceptăm oferta sculptorului Ilarion Vo<strong>in</strong>ea de adezvolta această lucrare, <strong>în</strong> sensul de a crea un monument cuo mai mare măreţie. Acesta este adevărul gol-goluţ!Şi domnul primar Flor<strong>in</strong> Cârciumaru a fost foarte mulţumitde această idee de a avea un monument al eroilor revolu-ţiei. Am observat că, de asemenea, şi domnul preşed<strong>in</strong>te alConsiliului Judeţean, Ion Căl<strong>in</strong>oiu, a fost <strong>în</strong>cântat de aceastărealizare, fi<strong>in</strong>d un prilej şi un loc de comemorare care deja a<strong>in</strong>trat <strong>în</strong> tradiţia acestor manifestări omagiale şi comemorati-ve d<strong>in</strong> fiecare an”, a mai spus Sor<strong>in</strong> Lory Buliga.Ionel MIUA văzut lum<strong>in</strong>a zilei la 20 martie 1928, <strong>în</strong> Stoicani,d<strong>in</strong> Basarabia de azi. A suferit ocupaţia puterii sovietice<strong>în</strong> perioada 1939-1940. Până <strong>în</strong> 1944 a urmat la LiceulA.D. Xenopol d<strong>in</strong> Soroca, apoi <strong>în</strong> martie 1944 s-a refugi-at <strong>în</strong> vechiul regat, repartizat de puterea locală <strong>în</strong> judeţul<strong>Gorj</strong>. A urmat cursurile Liceului Tudor Vladimirescu,unde prof. Bică Sterescu, având o impresie foarte bunădespre el, l-a cooptat <strong>în</strong> mişcarea culturală a <strong>Gorj</strong>ului,publicând frecvent <strong>în</strong> ziarul local poezii şi mici articole.Mai departe, a fost adoptat de gorjeni, legându-se cutrup şi suflet de aceste ţ<strong>in</strong>uturi d<strong>in</strong> Ţara Jiului de Sus,până la sfârşitul vieţii sale. A „hălăduit” pr<strong>in</strong> culturaacestor meleaguri – cum am<strong>in</strong>tea şi prietenul nostruViorel Gârbaciu, cu ocazia omagiului adus <strong>în</strong> anul2008, la împl<strong>in</strong>irea a 80 de ani, ocazie cu care a fosteditată şi o foaie de suflet -, de mai b<strong>in</strong>e de 60 de ani.Poet, prozator, dramaturg <strong>în</strong> literatură, actor amator,fotoreporter şi chiar artist fotograf – iată <strong>în</strong> câte direcţiide expresie artistică a activat acest om de cultură. A debutat,la <strong>în</strong>ceputul anilor ’70, cu volumul „Sf<strong>in</strong>xul da-cic”, o proză poematică, retipărit <strong>în</strong> anul 2008; „CruceaDelniţei – Xana”, o carte de sertar, d<strong>in</strong> care răzbate sentimentulacut al dezrădăc<strong>in</strong>atului, mistuit de dorul me-leagurilor natale, al fiului de răzeşi d<strong>in</strong> StoicaniiBasarabiei, obligat de ocupaţie să plece <strong>în</strong> lume;„Neastâmpăr de veac – Decebal”, 2007, teatru.Îmi este greu să mă obişnuiesc cu gândul că nu maiexistă, mai ales că la <strong>în</strong>ceputul acestui an, după sărbăto-rile de iarnă, proiectasem să realizăm câteva <strong>in</strong>terviuride suflet, primul urmând să fie <strong>in</strong>titulat „Cu bastonulpr<strong>in</strong> Târg...” Cum la fel de greu îmi este să cred că la<strong>în</strong>ceputul primăverii, pe care o aşteptam cu nerăbdare,el nu ne va mai bate la uşă, să <strong>în</strong>cepem un nou an decolaborare. Au rămas doar fotografiile acestea ca semnal trecerii lui pr<strong>in</strong> acest Târg Amar, uneori, şi Dulce al-teori, d<strong>in</strong> care a plecat acest nobil suflet spre altă lume,să se odihnească pr<strong>in</strong>tre cei drepţi.Astfel de oameni – devotaţi, modeşti şi dez<strong>in</strong>teresaţide latura materială a demersurilor lor creatoare -, meritămăcar recunoaşterea şi c<strong>in</strong>stirea celor <strong>în</strong> slujba căroraşi-au dăruit talentul şi priceperea artistică.Evocarea personalităţii seniorului Sergiu Cosciud estepentru m<strong>in</strong>e o <strong>în</strong>cercare cu totul aparte, mai ales că <strong>în</strong>tre nois-a legat de-a lungul timpului o lungă şi durabilă amiciţie.Înhumarea a avut loc luni, 15 <strong>februarie</strong> <strong>2010</strong>.Colegii de cenaclu şi prietenii săi d<strong>in</strong> Târgu-Jiu suntalături de familia <strong>în</strong>doliată, care trece pr<strong>in</strong>tr-o grea <strong>în</strong>-cercare şi pe care o asigurăm că am<strong>in</strong>tirea lui nea Sergiuva rămâne neştearsă.Dumnezeu să-l odihnească <strong>în</strong> pace!Ion Şoldea
12 <strong>•</strong> Viaa <strong>în</strong> <strong>Gorj</strong> <strong>•</strong> <strong>joi</strong>, <strong>18</strong>-<strong>24</strong> <strong>februarie</strong> <strong>2010</strong>ÎNVMÂNTDespre <strong>in</strong>teresul educaţionalşi pregătirea pentru viaţă!Fuseră şi se duseră cele trei zileale probei orale de limba şi literatu-ra română ale „Examenului deBAC” <strong>2010</strong>, când cei peste 9.200de elevi ai ultimelor clase de liceuau susţ<strong>in</strong>ut prima evaluare d<strong>in</strong> „ca-lendarul” acestui examen. Cu acestprilej, liceenii au trebuit să dove-dească faptul că ştiu să vorbeascăfluent <strong>în</strong> limba română şi că potemite concluzii şi op<strong>in</strong>ii personalepe marg<strong>in</strong>ea unui text. „Cat<strong>in</strong>daţii”nu au primit note sau calificative, ciau fost blagosloviţi cu aşa-zisul nivelde competenţe <strong>în</strong> limba română,adică mediu, avansat sau expe-rimentat, care nu poate fi relevantpentru media f<strong>in</strong>ală! Ei au primit untext la prima vedere, dar nu la prima…vedenie,pe care au trebuitsă-l comenteze, ţ<strong>in</strong>ând cont de situ-aţia de comunicare, de personaje,de autor şi de propria op<strong>in</strong>ie.Aşa cum declara ritos un ofici-al al m<strong>in</strong>isterului de resort, „Estepentru prima dată când sistemulde <strong>în</strong>văţământ preuniversitar des-făşoară examenul de bacalaureat<strong>în</strong> timpul anului şcolar. Primulmeu apel se <strong>în</strong>dreaptă către eleviide clasa a XII-a. Nimic d<strong>in</strong> ceeace <strong>în</strong>seamnă Bacalaureatul <strong>2010</strong>nu este făcut <strong>în</strong> defavoarea voas-tră! Acţiunile M<strong>in</strong>isteruluiEducaţiei şi ale profesorilor ur-măresc un s<strong>in</strong>gur lucru: <strong>in</strong>teresulvostru educaţional şi pregătireavoastră pentru viaţă! Vă dorescconcentrare maximă şi succes latoate probele”, pentru a <strong>în</strong>cheiamobilizatorul <strong>în</strong>demn, care sunăfrumos, trebuie să recunoaştem,mobilizator şi pl<strong>in</strong> de speranţăpentru t<strong>in</strong>erii noştri avântaţi <strong>în</strong>probele „examenului de maturita-te”, cum era numit cu ani <strong>în</strong> urmă!Nu vom <strong>in</strong>sista asupra faptuluică subiectele au cupr<strong>in</strong>s texte literaresi nonliterare, funcţionale şi nonfuncţionale,cu itemi corespunzătoridescriptorilor competenţelord<strong>in</strong> programele pentru bacalaureat,având un grad de complexitate caresă permită tratarea lor <strong>in</strong>tegrală <strong>în</strong>maximum 10-15 m<strong>in</strong>ute. Ca la toa-te probele orale, candidatul extrageun bilet şi primeşte hârtie ştampilatăpentru ciornă, iar pentru elabora-rea răspunsurilor, se acordă fiecăruicandidat câte 15 m<strong>in</strong>ute, pentrususţ<strong>in</strong>erea probei <strong>în</strong> faţa comisiei,timp de aproximativ 10 - 15 m<strong>in</strong>utefiecare, pentru stabilirea niveluluide competenţă corespunzător grileiaprobate la nivel naţional. Sunăacademic şi destul de pompos, nu-iaşa, <strong>în</strong> condiţiile <strong>în</strong> care subiectelecu pric<strong>in</strong>a <strong>în</strong>semnau un moment dere<strong>în</strong>tâlnire cu profesorul de la clasă.Nici nu contează faptul că unii eleviau dovedit un nivel submediocru decompetenţe, acesta putând să fiechiar „zero”, dar, cu toate acestea,chiar dacă nu contează la medie, ceicare nu se prez<strong>in</strong>tă la probele oralepot participa la probele scrise, <strong>în</strong>sănu pot promova examenul de baca-laureat. Pur şi simplu, ca laOlimpiadă, contează doar partici-parea, numai că, de această dată, nue vorba de onoare, ca <strong>în</strong> sport, ci,doar de un formalism excesiv, fi-<strong>in</strong>dcă testarea competenţelor, dupănoua metodologie, este doar un si-mulacru de evaluare. Pentru a fis<strong>in</strong>ceri cu noi <strong>în</strong>ş<strong>in</strong>e, atât cât ne <strong>în</strong>găduie„Codul bunelor maniere”,putem aprecia că majoritatea elevi-lor şi-au primit deja certificatele decompetenţe l<strong>in</strong>gvistice <strong>în</strong> limba română,pe niveluri: „mediu”, „avan-sat”, şi „experimentat”, cu toate căs-a <strong>în</strong>tâmplat „m<strong>in</strong>unea” ca exami-narea unor candidaţi să treacă şipr<strong>in</strong> analizarea unui fragment d<strong>in</strong>tr-un material semnat de consilieram<strong>in</strong>istrului educaţiei, MelaniaMandas Vergu, scris <strong>în</strong> perioada <strong>în</strong>care lucra la cotidianul „Gândul”,referitor la timpul pe care îl „petre-ce generaţia Google pe <strong>in</strong>ternet”!Cu toate acestea, stimabila doamnă,care până mai ieri critica de mamafocului m<strong>in</strong>isterul d<strong>in</strong> care face par-te azi, susţ<strong>in</strong>e cu dez<strong>in</strong>voltură că nuare nicio legătură cu apariţia frag-mentului pr<strong>in</strong>tre subiectele deexamen(sic??!!) şi că, mai degrabă,faptul că unul d<strong>in</strong>tre textele ei apare<strong>în</strong> subiecte, constituie o <strong>în</strong>cununarea muncii sale de 20 de ani <strong>în</strong> presascrisă. „Este o mare satisfacţie, <strong>în</strong>seamnăcă activitatea mea de jurna-list a fost una de refer<strong>in</strong>ţă. A fost osurpriză plăcută pentru m<strong>in</strong>e şi îmipare rău că nu s-a <strong>în</strong>tâmplat anultrecut. Subiectele sunt făcute <strong>în</strong>săde mai demult, au existat nişte grupuride lucru d<strong>in</strong> m<strong>in</strong>ister şi d<strong>in</strong> afa-ra acestuia. Nici secretara de stat nule-a văzut <strong>în</strong>a<strong>in</strong>te”, a explicatMelania Mandas Vergu, disculpându-seca o silfidă, cu lacrima purităţii<strong>în</strong> suflet, <strong>în</strong>cercând să ne conv<strong>in</strong>-gă de faptul că nici usturoi n-amâncat, nici gura nu-i miroase!Desigur, e stupid să ne limităm la acere unui absolvent de liceu să fie<strong>în</strong> stare să spună despre respectivultext, c<strong>in</strong>e comunică sau cui comunică,ce comunică şi cum comuni-că, pentru că nici cer<strong>in</strong>ţele priv<strong>in</strong>dmesajul textului nu sunt mai difici-le, iar evaluatorii (<strong>în</strong> acest cazCentrul naţional pentru curriculumşi evaluare <strong>în</strong> <strong>în</strong>văţământul preuniversitar),nu aşteaptă de la elevi de-cât să identifice ideile pr<strong>in</strong>cipale şisă fie capabili să deosebească fapte-le de op<strong>in</strong>ii. O cer<strong>in</strong>ţă importantă,căreia va trebui să-i răspundă elevul,vizează exprimarea unei op<strong>in</strong>iipersonale despre un aspect, o ideesau o afirmaţie d<strong>in</strong> respectivul text,dar, pentru dist<strong>in</strong>sa doamnă consilier,de unde transpare <strong>in</strong>teresul educaţionalşi pregătirea t<strong>in</strong>erilor pentruviaţă?Prof. Vasile GOGONEALA MTSARI„Casa de vis” a devenit realitateÎn urmă cu câtva timp, am auzitpe c<strong>in</strong>eva vorb<strong>in</strong>d frumos despre oclasă de grăd<strong>in</strong>iţă, care aparţ<strong>in</strong>e deColegiul Tehnic Mătăsari.Realitatea a <strong>în</strong>trecut aşteptările.Clasa este ca o căsuţă de vis, <strong>în</strong> carecopiii trăiesc cele câteva ore pe carele petrec aici o atmosferă de basm.Doamna educatoare a clasei,Sanda Militaru, este omul care adorit ca această m<strong>in</strong>unată lume debasm să dev<strong>in</strong>ă realitate. „Totul a<strong>în</strong>ceput după participarea mea laun schimb de experienţă <strong>în</strong> Turnu-Sever<strong>in</strong>, unde am văzut un căm<strong>in</strong>de vis. Atunci am dorit să putemface şi noi ce am văzut acolo şi amzis că dacă voi avea bani vreodată,vreau să fac o grăd<strong>in</strong>iţă asemeneacelei de la Sever<strong>in</strong>”.Primul pas a fost <strong>în</strong>fi<strong>in</strong>ţareaGrupului de Iniţiativă sub denumi-rea „Iubim copiii”, d<strong>in</strong> localitateaMătăsari, care <strong>în</strong> parteneriat cuEMC Jilţ, Primăria şi Colegiul, aufăcut ca visul să pr<strong>in</strong>dă contur.Microproiectul „Casa de vis” a fost<strong>în</strong>a<strong>in</strong>tat Agenţiei Române pentruDezvoltare a Zonelor Industrialecare acordă, pr<strong>in</strong> Schema GranturiMici, microcredite pentru implementareade proiecte care să îmbunătăţeascăcondiţiile de viaţă speci-al pentru grupurile dezavantajated<strong>in</strong> localităţile m<strong>in</strong>iere.Cu f<strong>in</strong>anţarea obţ<strong>in</strong>ută, au fostpuse termopane la clasă, a fostcumpărat un videoproiector, unecran, tablă magnetică, laptop.Clasa a fost pictată ca <strong>în</strong> basme, iar<strong>în</strong> etapa următoare va fi schimbatmobilierul clasei. De asemenea , <strong>în</strong>primăvară vor <strong>în</strong>cepe lucrările laparcul grăd<strong>in</strong>iţei.La amenajarea parcului partici-pă toată lumea, ne-a spus doamnaSanda Militaru, restul a fost proiec-tat doar pentru clasa pregătitoare: „Fiecare poate să facă ce am făcut eu,dar se urnesc foarte greu lucrurile.La <strong>în</strong>ceput a fost foarte greu. Te lo-veşti <strong>în</strong> permanenţă de lipsa banilor,dar ne-au ajutat cu alte lucruri, fieca-re cu ce a putut – atât EMC Jilţ, câtşi s<strong>in</strong>dicatele. La Primărie <strong>în</strong>că n-amapelat, dar cu siguranţă ne vor da omână de ajutor pentru amenajareapărculeţului”.Felicitări, doamnă educatoare!Aveţi una d<strong>in</strong>tre cele mai frumoaseclase d<strong>in</strong> judeţ. Ştim că orice drumneumblat este greu, dar c<strong>in</strong>e nu <strong>în</strong>cearcă,nu câştigă!Mihaela Oarfă