Acolo unde începe pacea - FOND

Acolo unde începe pacea - FOND Acolo unde începe pacea - FOND

salvaticopiii.ro
from salvaticopiii.ro More from this publisher
09.07.2015 Views

ANEXÃAnexãEDUCAÞIA ÎN ACORDURILE DE PACE,1989 – 2005Autor: Kendra DupuyCercetãtor, Institutul Internaþional pentru StudiereaPãcii (PRIO), OsloFebruarie 2008INTRODUCEREÎntre 1989 ºi 2005, pãrþile combatante în 46 de conflictearmate din întreaga lume, majoritatea rãzboaie civile, ausemnat 144 acorduri de pace (inclusiv 43 acorduri finale depace) 1 (Harbom, Högbladh ºi Wallensteen, 2006; Gleditsch etal., 2002; Harbom ºi Wallensteen, 2007). Aceste 144 acorduriau soluþionat, reglementat sau au prevãzut decizii cu privire laîncetarea unor conflicte armate. În aceastã anexã, prezentãmmodul în care problematica educaþiei este abordatã ºi inclusãîn acordurile finale de pace semnate între 1989 ºi 2005.Conflictele armate sunt definite drept „confruntãri deschise,armate, între douã sau mai multe pãrþi cu organizare centralã,cu o continuitate a confruntãrilor, în dispute cu privire lapreluarea guvernãrii sau dispute teritoriale“ (Smith, 2003, p. 3).Majoritatea definiþiilor unui conflict armat se axeazã pe oanume incompatibilitate între grupuri de oameni, unde pãrþileaflate în conflict recurg la utilizarea organizatã a forþei(Ramsbotham, Woodhouse ºi Miall, 2005; Wallensteen, 2007).Contrar tiparelor istorice, în prezent rãzboaiele interstatale suntmult mai puþin frecvente decât cele intrastatale.TENDINÞE PRIVIND INCLUDEREA PROBLEMATICIIEDUCAÞIEI ÎN ACORDURILE DE PACELista acordurilor finale de pace incluse în acest tabel estepreluatã de la Harbom, Högbladh ºi Wallensteen (2006). S-aufolosit diferite resurse publice pentru accesarea acordurilor depace încheiate în urma conflictelor intrastatale, interstatale ºiintrastatale internaþionalizate, precum pagina de internet aInstitutului pentru Pace al Statelor Unite (IPSU), SistemulInformaþional al Organizaþiei Naþiunilor Unite pentruMenþinerea Pãcii (UN Peacemaker) ºi alte resurse publice învariantã tipãritã sau electronicã. A fost aleasã perioada dedupã Rãzboiul Rece, pentru a limita numãrul de acorduri depace analizate.Dintre cele 43 acorduri finale de pace semnate între 1989 ºi2005, 37 (86%) sunt disponibile publicului, prin intermediulresurselor menþionate anterior. Dintre acestea 37, 11 (30%)nu includ nicio menþiune cu privire la educaþie, în timp ce 26(70%) includ anumite prevederi. Aºadar, educaþia reprezintão preocupare a activiºtilor pentru pace încã de la sfârºitulRãzboiului Rece, dar existã diferenþe semnificative înabordarea problematicii educaþiei ºi includerea acesteia înacordurile de pace, din punctul de vedere al schimbãrilor caretrebuie sã aparã în sectorul educaþional dupã semnareaacordului de pace, inclusiv al tipului de servicii educaþionale.DE CE TREBUIE INCLUSà EDUCAÞIAÎN ACORDURILE DE PACE?Ca proiecte pentru reconstrucþia þãrii în perioada postconflict,reconstrucþia socialã ºi stingerea conflictului,acordurile de pace sunt elemente esenþiale pentru trasareamodului în care va fi construitã pacea ºi în care va firenegociat contractul social în urma conflictului armat.Abordarea problematicii educaþiei într-un acord de pacereprezintã un pas înainte pentru abordarea reduceriiimpactului conflictului armat asupra societãþii, în general, ºiasupra educaþiei, în special, precum ºi pentru transformareacauzelor conflictului, prin intermediul sectorului educaþional.Includerea educaþiei în acordurile de pace poate fi esenþialãpentru încetarea violenþelor fizice, directe, din timpul unuiconflict armat, dar ºi pentru crearea de oportunitãþi pentruconstruirea unei pãci pozitive, durabile, prin educaþie. Dupãcum menþioneazã Tawil ºi Harley (2004), „Modul în care s-aajuns la acordul de încetare a ostilitãþilor ºi în care s-a obþinutpacea este esenþial pentru definirea posibilitãþilor dereconstrucþie socialã ºi civicã prin polici educaþionale. Naturaacordului politic, fie cã este obþinut intern sau impus dinexterior, are consecinþe asupra voinþei politice de a reformasistemul educaþional, precum ºi asupra construirii ºiconsolidãrii mecanismelor legale care i-au mandatat peresponsabilii cu elaborarea politicilor educaþionale sã operezeschimbãri în domeniu.“ (p. 14).Includerea problematicii educaþiei în acordurile de pace prin,de exemplu, asumarea angajamentului de cãtre stat în ceea cepriveºte asigurarea unui mai bun acces la educaþie, poatetransmite semnalul cã statul este preocupat de problemeleoamenilor ºi se angajeazã sã menþinã ºi sã construiascã paceaprin transformarea cauzelor conflictului armat, reinstaurândastfel încrederea în guvern (Thyne, 2006; Collier et al., 2003).Aºadar, includerea în mod explicit a educaþiei în acordurile depace poate fi o motivaþie importantã pentru depunereaarmelor, în special în cazul în care lipsa accesului la educaþieeste una dintre cauzele pentru care tinerii se angajeazã înluptã. Dar, mai mult decât contribuþia la încetarea luptei,educaþia are un rol esenþial în instaurarea durabilã ºi petermen lung a unei pãci care transformã cauzele unui conflict.Educaþia este „un factor esenþial pentru construirea pe termenlung a unei societãþi civile funcþionale“ (Torsti, 2005, p. 64),iar includerea problematicii educaþiei în acordurile de pacepoate ajuta la asigurarea ºi recunoaºterea faptului cã educaþiapoate juca un rol central ºi activ în instaurarea pãcii în urmaunui conflict armat, acþionând ca un catalizator pentruschimbãrile post-conflict ºi conturând direcþia de urmat.Detalierea modului în care sistemul de învãþãmânt va fireconstruit pentru a depãºi impactul, în general negativ,pe care îl are conflictul armat asupra lui, este doar un element1Numãrul conflictelor este calculat în funcþie de criteriile pentru definire elaborate de Programul pentru Colectarea de Date privindConflictele al Universitãþii Uppsala (PCDCUU), care defineºte conflictul armat drept „o incompatibilitate disputabilã cu privire la guvernareºi / sau teritorii, unde utilizarea forþei armate între douã pãrþi, dintre care cel puþin una este a guvernului unei þãri, se soldeazã cu cel puþin 25de decese cauzate de lupte.“ În baza de date a PCDCUU, 25 decese anuale cauzate de lupte ºi mai puþin de 1000 decese în total apãrute întimpul unui conflict reprezintã un conflict armat minor, în timp ce 25 decese ºi un total de cel puþin 1000 de decese apãrute în timpul unuiconflict reprezintã un conflict armat intermediar. Conflictul care se soldeazã cu cel puþin 1000 de decese anuale cauzate de lupte este definitdrept rãzboi, conform PCDCUU. A se vedea Gleditsch et al., 2002.26

ANEXÃalãturi de prevederile privind reformarea sistemului, având învedere rolul pe care educaþia îl poate juca în izbucnireaconflictului armat.CONCLUZIETrebuie subliniate anumite aspecte referitoare la acordurile depace. În primul rând, semnarea unui acord de pace nuînseamnã sfârºitul rãzboiului. Numãrul acordurilor de pacecare au eºuat este mai mare decât al acelora care au avut succes,iar aplicarea prevederilor acordului de pace, precum accesulegal la educaþie, poate eºua, chiar dacã rãzboiul sau violenþelenu reîncep. Acordurile negociate au o ratã a eºecului de trei orimai mare decât cea a victoriilor militare, dar conflictele care senegociazã si se finalizeazã cu acorduri, dureazã în medie deaproape trei ori mai mult decât cele încheiate printr-o victoriemilitarã (Raport privind Siguranþa Populaþiei, 2006). Paceanegociatã în urma semnãrii unui acord de pace nu este acelaºilucru cu iniþiativele concrete pentru construirea pãcii; cu toateacestea, un acord de pace poate fi, ºi de multe ori este, un pasimportant în direcþia construirii pãcii.ACORDURI FINALE DE PACEAcorduri finale de pace semnate în perioada 1989-2005, conform Harbom, Högbladh ºi Wallensteen (2006)Pãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordAngola 1994Protocolul de laLusakaFoºtii combatanþii (atât din forþele armate, cât ºi din grupãrile rebele) vor fiincluºi în programe de pregãtire profesionalã, pentru a se reintegra în societate.Înfiinþarea unui grup de lucru petru identificarea ºi reabilitarea centrelor depregãtire vocaþionalã pentru demobilizarea foºtilor combatanþi (Anexa 4).Campanii de educaþie civicã pentru cetãþeni, privind participarea la alegeri(Anexa 7). (IPSU)Angola 2002 Memorandumul deÎnþelegere(Acordul de laLuena)Burundi 2000 Acordul de Pace ºiReconciliere de laArushaAnexa 1 cu privire la încartiruirea forþelor militare UNITA precizeazã cã unOfiþer pentru Educaþie Civicã va fi prezent în structurile de conducere alezonei în cauzã. (IPSU)Protocolul I, Capitolul II, Articolul 6 prevede „implementarea unui programcomplex de educaþie ºi conºtientizare pentru pace, unitate ºi reconciliere“ camãsurã referitoare la genocid, crimele de rãzboi ºi crimele împotriva umanitãþii.Articolul 7 menþioneazã în mod special educaþia ºi prevede urmãtoarele mãsuripentru prevenirea excluziunii:• Distribuirea echitabilã la nivel regional ºi pe teritoriul întregii þãri a ºcolilor,echipamentelor ºi manualelor, astfel încât ºi fetele ºi bãieþii sã beneficieze înmod egal de acestea;• Promovarea în mod special a educaþiei primare obligatorii, care asigurãegalitatea de gen, cu susþinere financiarã comunã de la autoritãþile centraleºi regionale;• Transparenþã ºi corectitudine la examinãrile oficiale ºi neoficiale;• Recunoaºterea drepturilor bãieþilor ºi fetelor care au întrerupt frecventareaºcolii datoritã conflictului din Burundi sau datoritã excluderii din sistemul deînvãþãmânt, prin reintegrarea lor în sistem ºi apoi pe piaþa muncii;• Educarea populaþiei, în special a tinerilor, în spiritul valorilor pozitivetradiþionale, precum solidaritarea, cooperarea socialã, iertarea ºi toleranþareciprocã, Ibanga (discreþie ºi simþul responsabilitãþii), Ubupfasoni (respectpentru ceilalþi ºi pentru sine) ºi Ubuntu (spirit ºi caracter umanitare).Protocolul II, Capitolul I, Articolul 3 menþioneazã educaþia ca un dreptfundamental: „Niciunei persoane nu i se poate interzice accesul la educaþie debazã. Statul va organiza accesul la sistemul de învãþãmânt primar ºi va dezvoltaºi promova accesul la învãþãmântul gimnazial ºi liceal.“Protocolul III, Capitolul I, Articolul 2 precizeazã cã una dintre cauzeleviolenþelor ºi insecuritãþii din Burundi este „sistemul discriminator, care nu apermis accesul la educaþie tuturor tinerilor din Burundi, indiferent de etnie“. ÎnArticolul 8 se solicitã statului Burundi sã protejeze drepturile fundamentale alecetãþenilor sãi, sã includã dreptul la educaþie ºi sã instituie politici proactivepentru promovarea drepturilor omului prin educaþie ºi instruire.În Protocolul IV, Capitolul 1, Articolul 4 se solicitã Guvernului din Burundi sãajute ºi sã sprijine returnarea refugiaþilor ºi a persoanelor strãmutate, cu unanumit nivel de pregãtire profesionalã, sã includã recunoaºterea diplomelorobþinute în afara statului Burundi. (IPSU)27

ANEXÃAnexãEDUCAÞIA ÎN ACORDURILE DE PACE,1989 – 2005Autor: Kendra DupuyCercetãtor, Institutul Internaþional pentru StudiereaPãcii (PRIO), OsloFebruarie 2008INTRODUCEREÎntre 1989 ºi 2005, pãrþile combatante în 46 de conflictearmate din întreaga lume, majoritatea rãzboaie civile, ausemnat 144 acorduri de pace (inclusiv 43 acorduri finale depace) 1 (Harbom, Högbladh ºi Wallensteen, 2006; Gleditsch etal., 2002; Harbom ºi Wallensteen, 2007). Aceste 144 acorduriau soluþionat, reglementat sau au prevãzut decizii cu privire laîncetarea unor conflicte armate. În aceastã anexã, prezentãmmodul în care problematica educaþiei este abordatã ºi inclusãîn acordurile finale de pace semnate între 1989 ºi 2005.Conflictele armate sunt definite drept „confruntãri deschise,armate, între douã sau mai multe pãrþi cu organizare centralã,cu o continuitate a confruntãrilor, în dispute cu privire lapreluarea guvernãrii sau dispute teritoriale“ (Smith, 2003, p. 3).Majoritatea definiþiilor unui conflict armat se axeazã pe oanume incompatibilitate între grupuri de oameni, <strong>unde</strong> pãrþileaflate în conflict recurg la utilizarea organizatã a forþei(Ramsbotham, Woodhouse ºi Miall, 2005; Wallensteen, 2007).Contrar tiparelor istorice, în prezent rãzboaiele interstatale suntmult mai puþin frecvente decât cele intrastatale.TENDINÞE PRIVIND INCLUDEREA PROBLEMATICIIEDUCAÞIEI ÎN ACORDURILE DE PACELista acordurilor finale de pace incluse în acest tabel estepreluatã de la Harbom, Högbladh ºi Wallensteen (2006). S-aufolosit diferite resurse publice pentru accesarea acordurilor depace încheiate în urma conflictelor intrastatale, interstatale ºiintrastatale internaþionalizate, precum pagina de internet aInstitutului pentru Pace al Statelor Unite (IPSU), SistemulInformaþional al Organizaþiei Naþiunilor Unite pentruMenþinerea Pãcii (UN Peacemaker) ºi alte resurse publice învariantã tipãritã sau electronicã. A fost aleasã perioada dedupã Rãzboiul Rece, pentru a limita numãrul de acorduri depace analizate.Dintre cele 43 acorduri finale de pace semnate între 1989 ºi2005, 37 (86%) sunt disponibile publicului, prin intermediulresurselor menþionate anterior. Dintre acestea 37, 11 (30%)nu includ nicio menþiune cu privire la educaþie, în timp ce 26(70%) includ anumite prevederi. Aºadar, educaþia reprezintão preocupare a activiºtilor pentru pace încã de la sfârºitulRãzboiului Rece, dar existã diferenþe semnificative înabordarea problematicii educaþiei ºi includerea acesteia înacordurile de pace, din punctul de vedere al schimbãrilor caretrebuie sã aparã în sectorul educaþional dupã semnareaacordului de pace, inclusiv al tipului de servicii educaþionale.DE CE TREBUIE INCLUSà EDUCAÞIAÎN ACORDURILE DE PACE?Ca proiecte pentru reconstrucþia þãrii în perioada postconflict,reconstrucþia socialã ºi stingerea conflictului,acordurile de pace sunt elemente esenþiale pentru trasareamodului în care va fi construitã <strong>pacea</strong> ºi în care va firenegociat contractul social în urma conflictului armat.Abordarea problematicii educaþiei într-un acord de pacereprezintã un pas înainte pentru abordarea reduceriiimpactului conflictului armat asupra societãþii, în general, ºiasupra educaþiei, în special, precum ºi pentru transformareacauzelor conflictului, prin intermediul sectorului educaþional.Includerea educaþiei în acordurile de pace poate fi esenþialãpentru încetarea violenþelor fizice, directe, din timpul unuiconflict armat, dar ºi pentru crearea de oportunitãþi pentruconstruirea unei pãci pozitive, durabile, prin educaþie. Dupãcum menþioneazã Tawil ºi Harley (2004), „Modul în care s-aajuns la acordul de încetare a ostilitãþilor ºi în care s-a obþinut<strong>pacea</strong> este esenþial pentru definirea posibilitãþilor dereconstrucþie socialã ºi civicã prin polici educaþionale. Naturaacordului politic, fie cã este obþinut intern sau impus dinexterior, are consecinþe asupra voinþei politice de a reformasistemul educaþional, precum ºi asupra construirii ºiconsolidãrii mecanismelor legale care i-au mandatat peresponsabilii cu elaborarea politicilor educaþionale sã operezeschimbãri în domeniu.“ (p. 14).Includerea problematicii educaþiei în acordurile de pace prin,de exemplu, asumarea angajamentului de cãtre stat în ceea cepriveºte asigurarea unui mai bun acces la educaþie, poatetransmite semnalul cã statul este preocupat de problemeleoamenilor ºi se angajeazã sã menþinã ºi sã construiascã <strong>pacea</strong>prin transformarea cauzelor conflictului armat, reinstaurândastfel încrederea în guvern (Thyne, 2006; Collier et al., 2003).Aºadar, includerea în mod explicit a educaþiei în acordurile depace poate fi o motivaþie importantã pentru depunereaarmelor, în special în cazul în care lipsa accesului la educaþieeste una dintre cauzele pentru care tinerii se angajeazã înluptã. Dar, mai mult decât contribuþia la încetarea luptei,educaþia are un rol esenþial în instaurarea durabilã ºi petermen lung a unei pãci care transformã cauzele unui conflict.Educaþia este „un factor esenþial pentru construirea pe termenlung a unei societãþi civile funcþionale“ (Torsti, 2005, p. 64),iar includerea problematicii educaþiei în acordurile de pacepoate ajuta la asigurarea ºi recunoaºterea faptului cã educaþiapoate juca un rol central ºi activ în instaurarea pãcii în urmaunui conflict armat, acþionând ca un catalizator pentruschimbãrile post-conflict ºi conturând direcþia de urmat.Detalierea modului în care sistemul de învãþãmânt va fireconstruit pentru a depãºi impactul, în general negativ,pe care îl are conflictul armat asupra lui, este doar un element1Numãrul conflictelor este calculat în funcþie de criteriile pentru definire elaborate de Programul pentru Colectarea de Date privindConflictele al Universitãþii Uppsala (PCDCUU), care defineºte conflictul armat drept „o incompatibilitate disputabilã cu privire la guvernareºi / sau teritorii, <strong>unde</strong> utilizarea forþei armate între douã pãrþi, dintre care cel puþin una este a guvernului unei þãri, se soldeazã cu cel puþin 25de decese cauzate de lupte.“ În baza de date a PCDCUU, 25 decese anuale cauzate de lupte ºi mai puþin de 1000 decese în total apãrute întimpul unui conflict reprezintã un conflict armat minor, în timp ce 25 decese ºi un total de cel puþin 1000 de decese apãrute în timpul unuiconflict reprezintã un conflict armat intermediar. Conflictul care se soldeazã cu cel puþin 1000 de decese anuale cauzate de lupte este definitdrept rãzboi, conform PCDCUU. A se vedea Gleditsch et al., 2002.26

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!