Acolo unde începe pacea - FOND

ANEXÃAnexãEDUCAÞIA ÎN ACORDURILE DE PACE,1989 – 2005Autor: Kendra DupuyCercetãtor, Institutul Internaþional pentru StudiereaPãcii (PRIO), OsloFebruarie 2008INTRODUCEREÎntre 1989 ºi 2005, pãrþile combatante în 46 de conflictearmate din întreaga lume, majoritatea rãzboaie civile, ausemnat 144 acorduri de pace (inclusiv 43 acorduri finale depace) 1 (Harbom, Högbladh ºi Wallensteen, 2006; Gleditsch etal., 2002; Harbom ºi Wallensteen, 2007). Aceste 144 acorduriau soluþionat, reglementat sau au prevãzut decizii cu privire laîncetarea unor conflicte armate. În aceastã anexã, prezentãmmodul în care problematica educaþiei este abordatã ºi inclusãîn acordurile finale de pace semnate între 1989 ºi 2005.Conflictele armate sunt definite drept „confruntãri deschise,armate, între douã sau mai multe pãrþi cu organizare centralã,cu o continuitate a confruntãrilor, în dispute cu privire lapreluarea guvernãrii sau dispute teritoriale“ (Smith, 2003, p. 3).Majoritatea definiþiilor unui conflict armat se axeazã pe oanume incompatibilitate între grupuri de oameni, unde pãrþileaflate în conflict recurg la utilizarea organizatã a forþei(Ramsbotham, Woodhouse ºi Miall, 2005; Wallensteen, 2007).Contrar tiparelor istorice, în prezent rãzboaiele interstatale suntmult mai puþin frecvente decât cele intrastatale.TENDINÞE PRIVIND INCLUDEREA PROBLEMATICIIEDUCAÞIEI ÎN ACORDURILE DE PACELista acordurilor finale de pace incluse în acest tabel estepreluatã de la Harbom, Högbladh ºi Wallensteen (2006). S-aufolosit diferite resurse publice pentru accesarea acordurilor depace încheiate în urma conflictelor intrastatale, interstatale ºiintrastatale internaþionalizate, precum pagina de internet aInstitutului pentru Pace al Statelor Unite (IPSU), SistemulInformaþional al Organizaþiei Naþiunilor Unite pentruMenþinerea Pãcii (UN Peacemaker) ºi alte resurse publice învariantã tipãritã sau electronicã. A fost aleasã perioada dedupã Rãzboiul Rece, pentru a limita numãrul de acorduri depace analizate.Dintre cele 43 acorduri finale de pace semnate între 1989 ºi2005, 37 (86%) sunt disponibile publicului, prin intermediulresurselor menþionate anterior. Dintre acestea 37, 11 (30%)nu includ nicio menþiune cu privire la educaþie, în timp ce 26(70%) includ anumite prevederi. Aºadar, educaþia reprezintão preocupare a activiºtilor pentru pace încã de la sfârºitulRãzboiului Rece, dar existã diferenþe semnificative înabordarea problematicii educaþiei ºi includerea acesteia înacordurile de pace, din punctul de vedere al schimbãrilor caretrebuie sã aparã în sectorul educaþional dupã semnareaacordului de pace, inclusiv al tipului de servicii educaþionale.DE CE TREBUIE INCLUSà EDUCAÞIAÎN ACORDURILE DE PACE?Ca proiecte pentru reconstrucþia þãrii în perioada postconflict,reconstrucþia socialã ºi stingerea conflictului,acordurile de pace sunt elemente esenþiale pentru trasareamodului în care va fi construitã pacea ºi în care va firenegociat contractul social în urma conflictului armat.Abordarea problematicii educaþiei într-un acord de pacereprezintã un pas înainte pentru abordarea reduceriiimpactului conflictului armat asupra societãþii, în general, ºiasupra educaþiei, în special, precum ºi pentru transformareacauzelor conflictului, prin intermediul sectorului educaþional.Includerea educaþiei în acordurile de pace poate fi esenþialãpentru încetarea violenþelor fizice, directe, din timpul unuiconflict armat, dar ºi pentru crearea de oportunitãþi pentruconstruirea unei pãci pozitive, durabile, prin educaþie. Dupãcum menþioneazã Tawil ºi Harley (2004), „Modul în care s-aajuns la acordul de încetare a ostilitãþilor ºi în care s-a obþinutpacea este esenþial pentru definirea posibilitãþilor dereconstrucþie socialã ºi civicã prin polici educaþionale. Naturaacordului politic, fie cã este obþinut intern sau impus dinexterior, are consecinþe asupra voinþei politice de a reformasistemul educaþional, precum ºi asupra construirii ºiconsolidãrii mecanismelor legale care i-au mandatat peresponsabilii cu elaborarea politicilor educaþionale sã operezeschimbãri în domeniu.“ (p. 14).Includerea problematicii educaþiei în acordurile de pace prin,de exemplu, asumarea angajamentului de cãtre stat în ceea cepriveºte asigurarea unui mai bun acces la educaþie, poatetransmite semnalul cã statul este preocupat de problemeleoamenilor ºi se angajeazã sã menþinã ºi sã construiascã paceaprin transformarea cauzelor conflictului armat, reinstaurândastfel încrederea în guvern (Thyne, 2006; Collier et al., 2003).Aºadar, includerea în mod explicit a educaþiei în acordurile depace poate fi o motivaþie importantã pentru depunereaarmelor, în special în cazul în care lipsa accesului la educaþieeste una dintre cauzele pentru care tinerii se angajeazã înluptã. Dar, mai mult decât contribuþia la încetarea luptei,educaþia are un rol esenþial în instaurarea durabilã ºi petermen lung a unei pãci care transformã cauzele unui conflict.Educaþia este „un factor esenþial pentru construirea pe termenlung a unei societãþi civile funcþionale“ (Torsti, 2005, p. 64),iar includerea problematicii educaþiei în acordurile de pacepoate ajuta la asigurarea ºi recunoaºterea faptului cã educaþiapoate juca un rol central ºi activ în instaurarea pãcii în urmaunui conflict armat, acþionând ca un catalizator pentruschimbãrile post-conflict ºi conturând direcþia de urmat.Detalierea modului în care sistemul de învãþãmânt va fireconstruit pentru a depãºi impactul, în general negativ,pe care îl are conflictul armat asupra lui, este doar un element1Numãrul conflictelor este calculat în funcþie de criteriile pentru definire elaborate de Programul pentru Colectarea de Date privindConflictele al Universitãþii Uppsala (PCDCUU), care defineºte conflictul armat drept „o incompatibilitate disputabilã cu privire la guvernareºi / sau teritorii, unde utilizarea forþei armate între douã pãrþi, dintre care cel puþin una este a guvernului unei þãri, se soldeazã cu cel puþin 25de decese cauzate de lupte.“ În baza de date a PCDCUU, 25 decese anuale cauzate de lupte ºi mai puþin de 1000 decese în total apãrute întimpul unui conflict reprezintã un conflict armat minor, în timp ce 25 decese ºi un total de cel puþin 1000 de decese apãrute în timpul unuiconflict reprezintã un conflict armat intermediar. Conflictul care se soldeazã cu cel puþin 1000 de decese anuale cauzate de lupte este definitdrept rãzboi, conform PCDCUU. A se vedea Gleditsch et al., 2002.26