Acolo unde începe pacea - FOND
Acolo unde începe pacea - FOND Acolo unde începe pacea - FOND
POTENÞIALUL DISTRUCTIVEducatia ca armã,5. Potentialul distructiv,EDUCAÞIA POATE FI FOLOSITà LA MANIPULARESistemele de învãþãmânt pot fi o forþã pentru bunãstare, însãele pot fi folosite ºi pentru alimentarea tensiunilor sociale.Guvernele pot manipula în mod intenþionat cadrele didactice,pentru a-ºi consolida bazele puterii, dupã cum s-a întâmplatîn Burundi în anii ’90 ºi în Germania în anii ’30. „Regimulhitlerist a inclus anti-semitismul în curricula ºcolarã, ca unelement esenþial pentru bagajul de cunoºtinþe al uneipersoane educate.“ 29Sistemele de învãþãmânt care demonizeazã „duºmanul“ sausprijinã mediile educaþionale violente servesc deseori dreptdeclanºatori ai violenþelor sociale. Marginalizate ºi refractare,victimele sau promotorii unui astfel de comportament potdeveni þinte ale unor lideri care cautã sã îºi construiascãbazele puterii pe fundaþia dezbinãrilor sociale existente.„Dacã existã umbra unor suspiciuni reciproce, dacã pãrþile suntfoarte competitive, dacã nu sunt sprijinite de autoritãþilerelevante sau dacã se realizeazã contactul de pe poziþii foartediferite, atunci acesta nu va fi util, indiferent de expunere.Contactul realizat în condiþii nefavorabile poate sã trezeascãvechile tensiuni ºi sã întãreascã stereotipurile.“ 30Curricula, manualele, politicile educaþionale, toate pot fitransformate în platforme pentru propagandã. Luând înconsiderare rolul educaþiei în formarea identitãþii, conþinutuleducaþional poate fi manevrat pentru a servi unei funcþiipolitice evidente, cu prejudecãþi privind limba, etnia, religiasau istoria. Dacã manualele prezintã diferite grupuri bazândusepe stereotipuri sau transformându-le în „þapi ispãºitori“,înseamnã cã vor contribui la escaladarea tensiunilor sociale,prin justificarea inegalitãþilor. Maliþios sau involuntar,profesorii pot transmite prejudecãþile împotriva anumitorelevi, prin vorbele sau faptele lor. De exemplu, terminologia afost un element important care a alimentat diviziunea pecriterii etnice înaintea genocidului din Ruanda. 31„Îmi aduc aminte cã la ºcoalã ne era teamã. Ne spuneau:„Tutsi, ridicaþi mîna!“. Dar ne era teamã sã ridicãm mâna,pentru cã un tutsi era tot timpul descris ca un ºarpe.ªarpele este periculos ºi trebuie omorât. Nu voi uitaniciodatã acest lucru, pentru cã povestea s-a repetat an dean, din clasa I pânã în clasa a VI-a.“(Citat în Bird, L. (2006) Învãþând despre rãzboi ºi paceîn Regiunea Marilor Lacuri din Africa)EDUCAÞIA POATE FI FOLOSITÃPENTRU A REFUZA DREPTUL PERSOANELORLA OPORTUNITÃÞILipsa accesului la educaþie are un rol crucial în alimentareaconflictelor. Atunci când unele grupuri sociale sunt în modobiºnuit excluse din sistemul de învãþãmânt, acestea sunt maivulnerabile la îndoctrinarea de cãtre lideri carismatici saugrupãri armate.Accesul inegal la educaþie a fost una dintre cauzele vãrsãrilorde sânge din Ruanda, Burundi ºi Kosovo ºi un aspect folositintenþionat pentru diviziune de regimul de apartheid dinAfrica de Sud. Dupã cum se poate vedea în tabelul 1, existã oconexiune clarã între izbucnirea conflictelor ºi refuzulanterior al oportunitãþilor la educaþie.14
POTENÞIALUL DISTRUCTIVTABELUL 1: EXCLUDEREA DIN SISTEMUL DE ÎNVÃÞÃMÂNT CA MOTIVARE A CONFLICTELORÞara Accesul la educaþie în perioada antebelicã Evoluþia conflictuluiGuatemalaLiberiaExcluderea s-a realizat în rândul populaþiei indigene,majoritatea trãind în zona de vest a þãrii. Dinperspectivã istoricã, accesul la educaþie era disponibilelitelor urbane, non-indigene. În 1967, numai 33%din ºcolile primare erau localizate în zone rurale. Înanii ’70, rata ºcolarizãrii în ciclul primar era de 58%,în timp ce rata absolvirii era de 49%.Accesul la educaþie formalã era apanajul eliteiurbane libero-americane. Nivelul ºcolarizãrii acrescut în anii ’70 ºi ’80, dar alocarea resurselor nua urmat acelaºi ritm, rezultatul fiind o scãdere anumãrului copiilor care frecventau ºcoala. În anii70’, o treime din fondurile alocate educaþiei ºi 60%dintre cadrele didactice cu pregãtire de specialitateerau concentrate în capitalã. În 1990, rata netã aºcolarizãrii era de 12.3%, iar cea brutã de 28%.Conflictul a izbucnit în zona de vest în anul 1972 ºia fost în mare mãsurã concentrat în aceastã zonã,având un impact negativ asupra furnizãriiserviciilor educaþionale. Grupãrile de gherilã careau luptat contra guvernului au fost formate înmajoritate din membri ai populaþiei indigene.În 1989, a izbucnit o rebeliune în regiunea Nimba,o zonã ruralã din nordul þãrii, ai cãrei locuitorierau discriminaþi ºi persecutaþi de cãtrepreºedintele Samuel Doe. Luptele au fost iniþialconcentrate în zonele rurale, dar s-au extinsulterior. Combatanþii din facþiunile non-liberoamericaneau fost excluºi din sistemul deînvãþãmânt. Rãzboiul a reprezentat un imensobstacol pentru sistemul de învãþãmânt fragil.NepalDin perspectivã istoricã, accesul la educaþie eradisponibil numai bãieþilor din castele superioare ºiera concentrat în special în zonele urbane. Accesul aînceput sã se extindã în anii ’50 ºi a crescut foartemult în anii ’90. Cu toate acestea, în anul 1993, doar40% dintre copiii cu vârsta de 15 ani absolviserãînvãþãmântul primar ºi exista o stratificare majorã înceea ce priveºte accesul la educaþie ºi rezultateleobþinute, în funcþie de castã, etnie, religie, localizaregeograficã ºi sex. În anul 1995, rata netã aºcolarizãrii era de 69%, iar rata absolvirii de 40%.În 1996, luptele au izbucnit în zonele rurale dinvestul þãrii. Rebelii maoiºti au fost sprijiniþi înspecial de nepalezii din castele inferioare,aparþinând diferitelor grupuri etnice din regiune.Luptele s-au concentrat în zonele rurale ºi au avutun impact negativ asupra furnizãrii serviciiloreducaþionale.Sursa: adaptare dupã Dupuy, K. „Educaþie pentru pace: construirea pãcii ºi transformareaconflictelor armate prin intermediul sistemelor de învãþãmânt.“, Salvaþi Copiii Norvegia ºi PRIO.EDUCAÞIA POATE DEVENI O ÞINTÃPENTRU ATACURI„În þãrile care au trãit experienþa conflictelor sau a rãzboaielor,sistemul de învãþãmânt este adeseori prima þintã a atacurilor.Ruanda este un caz bine cunoscut în acest sens. Agenþiile ONUºi lucrãtorii care au asigurat asistenþã ºi care au fost martoriigenocidului au descris cã infrastructura ºcolilor, liceelor ºiuniversitãþilor s-a numãrat printre primele þinte ale atacurilor ºiau fost fie complet distruse, fie vandalizate. Mai mult,majoritatea cadrelor didactice ºi a personalului administrativcare a supravieþuit conflictului a emigrat în þãrile învecinate,a fugit peste graniþã sau a fost prinsã în exodul refugiaþilor.Astfel de situaþii se repetã adeseori în þãrile care trec princonflicte similare.“ 32Atacurile directe asupra sectorului educaþional reprezintã ocaracteristicã a conflictelor din întreaga lume. „Numãrulraportat al asasinãrilor, bombardamentelor, incendierilorºcolilor, clãdirilor universitare ºi personalului a crescut în moddramatic în ultimii trei ani...în toate [dintre cele mai grave]cazurile, cu excepþia Nepalului.“ 33 Agenþiile care militeazãpentru drepturile omului ºi alte ONG-uri deþin dovezi conformcãrora sistemul de învãþãmânt este o þintã specificã a rebelilor ºiforþelor guvernamentale, în egalã mãsurã. 34Unele grupãri rebele atacã ºcolile ºi cadrele didactice, pentrucã acestea reprezintã autoritãþile guvernului central sauautoritãþile locale. În efortul de a distruge fragilul contractsocial dintre guvern ºi cetãþeni, rebelii atacã clasele, ameninþãcadrele didactice, atacã ºi rãpesc persoanele cu un anumitnivel de educaþie, dupã cum s-a întâmplat în ultimii ani înNepal, Afganistan ºi Uganda.În raportul „Educaþia sub atac“ publicat în 2007, UNESCOafirmã cã atacurile asupra sistemului de învãþãmânt vorcontinua în cazul în care comunitatea internaþionalã nu vasprijini „dezvoltarea unui sistem independent de monitorizarela nivelul fiecãrei þãri, astfel încât sã poatã fi analizate ºi fãcutepublice informaþiile privind extinderea ºi tipul atacurilor,atacatorii ºi þintele acestora ºi, acolo unde este posibil,motivele care stau la baza atacurilor.“ 35 ªcolile ar trebuiprotejate, conform prevederilor unor convenþii internaþionaleºi conform legislaþiei internaþionale privind drepturileomului 36 , dar, din nefericire, sancþiunile actuale nu suntsuficiente pentru a se asigura cã toate ºcolile, cadrele didacticeºi copiii sunt protejaþi de atacuri.15
- Page 1 and 2: Acolo unde începe paceaRolul educa
- Page 3: CUVÂNT ÎNAINTECuvânt înainteªt
- Page 9 and 10: EDUCAÞIA CA BENEFICIU AL PÃCIIaco
- Page 11: HEADER11
- Page 16 and 17: POTENÞIALUL DISTRUCTIVStudiu de ca
- Page 18 and 19: TIMPUL SCHIMBÃRIIStudiu de caz: Ne
- Page 20 and 21: TIMPUL SCHIMBÃRII52 ªcoala trebui
- Page 22 and 23: CONCLUZII ªI ÎNTREBÃRI7. Concluz
- Page 24 and 25: NOTENote1Nu existã o listã oficia
- Page 26 and 27: ANEXÃAnexãEDUCAÞIA ÎN ACORDURIL
- Page 28 and 29: ANEXÃPãrþile semnatareale acordu
- Page 30 and 31: ANEXÃPãrþile semnatareale acordu
- Page 32 and 33: ANEXÃPãrþile semnatareale acordu
- Page 34 and 35: ANEXÃPãrþile semnatareale acordu
- Page 36 and 37: ANEXÃPãrþile semnatareale acordu
- Page 38: ANEXÃPãrþile semnatareale acordu
POTENÞIALUL DISTRUCTIVEducatia ca armã,5. Potentialul distructiv,EDUCAÞIA POATE FI FOLOSITà LA MANIPULARESistemele de învãþãmânt pot fi o forþã pentru bunãstare, însãele pot fi folosite ºi pentru alimentarea tensiunilor sociale.Guvernele pot manipula în mod intenþionat cadrele didactice,pentru a-ºi consolida bazele puterii, dupã cum s-a întâmplatîn Burundi în anii ’90 ºi în Germania în anii ’30. „Regimulhitlerist a inclus anti-semitismul în curricula ºcolarã, ca unelement esenþial pentru bagajul de cunoºtinþe al uneipersoane educate.“ 29Sistemele de învãþãmânt care demonizeazã „duºmanul“ sausprijinã mediile educaþionale violente servesc deseori dreptdeclanºatori ai violenþelor sociale. Marginalizate ºi refractare,victimele sau promotorii unui astfel de comportament potdeveni þinte ale unor lideri care cautã sã îºi construiascãbazele puterii pe fundaþia dezbinãrilor sociale existente.„Dacã existã umbra unor suspiciuni reciproce, dacã pãrþile suntfoarte competitive, dacã nu sunt sprijinite de autoritãþilerelevante sau dacã se realizeazã contactul de pe poziþii foartediferite, atunci acesta nu va fi util, indiferent de expunere.Contactul realizat în condiþii nefavorabile poate sã trezeascãvechile tensiuni ºi sã întãreascã stereotipurile.“ 30Curricula, manualele, politicile educaþionale, toate pot fitransformate în platforme pentru propagandã. Luând înconsiderare rolul educaþiei în formarea identitãþii, conþinutuleducaþional poate fi manevrat pentru a servi unei funcþiipolitice evidente, cu prejudecãþi privind limba, etnia, religiasau istoria. Dacã manualele prezintã diferite grupuri bazândusepe stereotipuri sau transformându-le în „þapi ispãºitori“,înseamnã cã vor contribui la escaladarea tensiunilor sociale,prin justificarea inegalitãþilor. Maliþios sau involuntar,profesorii pot transmite prejudecãþile împotriva anumitorelevi, prin vorbele sau faptele lor. De exemplu, terminologia afost un element important care a alimentat diviziunea pecriterii etnice înaintea genocidului din Ruanda. 31„Îmi aduc aminte cã la ºcoalã ne era teamã. Ne spuneau:„Tutsi, ridicaþi mîna!“. Dar ne era teamã sã ridicãm mâna,pentru cã un tutsi era tot timpul descris ca un ºarpe.ªarpele este periculos ºi trebuie omorât. Nu voi uitaniciodatã acest lucru, pentru cã povestea s-a repetat an dean, din clasa I pânã în clasa a VI-a.“(Citat în Bird, L. (2006) Învãþând despre rãzboi ºi paceîn Regiunea Marilor Lacuri din Africa)EDUCAÞIA POATE FI FOLOSITÃPENTRU A REFUZA DREPTUL PERSOANELORLA OPORTUNITÃÞILipsa accesului la educaþie are un rol crucial în alimentareaconflictelor. Atunci când unele grupuri sociale sunt în modobiºnuit excluse din sistemul de învãþãmânt, acestea sunt maivulnerabile la îndoctrinarea de cãtre lideri carismatici saugrupãri armate.Accesul inegal la educaþie a fost una dintre cauzele vãrsãrilorde sânge din Ruanda, Burundi ºi Kosovo ºi un aspect folositintenþionat pentru diviziune de regimul de apartheid dinAfrica de Sud. Dupã cum se poate vedea în tabelul 1, existã oconexiune clarã între izbucnirea conflictelor ºi refuzulanterior al oportunitãþilor la educaþie.14
Change language