Acolo unde începe pacea - FOND

Acolo unde începe paceaRolul educaþiei în prevenirea conflictelor ºi construirea pãciiRescrie viitorul

Alianþa Internaþionalã Salvaþi Copiii este cea mai mare miºcare independentã internaþionalã pentruapãrarea drepturilor copilului. Are 28 de membri ºi dezvoltã programe în peste 100 de þãri.Alianþa Internaþionalã Salvaþi Copiii acþioneazã pentru respectarea drepturilor copilului ºi pentruobþinere de rezultate durabile în beneficiul copiilor din întreaga lume.Joanna Wedge este autoarea acestui raport. Michael Griffin este editorul materialului.Anexa Problematica educaþiei în acordurile de pace, 1989 – 2005 este realizatã de Kendra Dupuy.O resursã importantã pentru cercetarea realizatã în acest material este raportul PRIO/Salvaþi Copiii NorvegiaEducaþie pentru pace: construirea pãcii ºi a sistemelor educaþionale, elaborat de Kendra Dupuy.Adresãm mulþumiri speciale pentru contribuþii ºi comentarii lui Lyndsay Bird, Philip Crabtree, Mandy Folse,Ryan Gawn, Joe Hall, Rachel Maranto, Kjersti Okkelmo, Rita Oswald-Christano ºi David Skinner.Coperta: O elevã ridicã mâna în timpul orei în ªcoala Bazarak, Panjshir Valley, Afganistan.ªcoala, una dintre cele mai vechi din regiune, a început sã fie reconstruitã în 2002.Fotograf: Jean ChungAlte fotografii: Felicia Webb (pag. 5, 11, 17), Karin Beate Nøsterud (pag. 6, 8, 13), Anna Kari (pag. 7),Ingrid Lund (pag. 9), Elin Toft (pag. 14, 19), Jean Chung (pag. 16), Firew Bekele(pag. 21),Teri Pengilley (pag. 22, 25), Amadou Mbodj (pag. 23), Save the Children.Raport publicat deAlianþa Internaþionalã Salvaþi CopiiiCambridge HouseCambridge GroveLondon W6 0LEUKPublicat în 2008© Alianþa Internaþionalã Salvaþi Copiii 2008Înregistratã cu numãrul 10768220Design: Soda, NorvegiaTraducere ºi adaptare în limba românã: Salvaþi Copiii Româniawww.salvaticopiii.roAceastã publicaþie se aflã sub incidenþa legii drepturilor de autor, dar poate fi reprodusã prin orice metodã,fãrã taxã sau necesitatea obþinerii permisiunii, numai pentru scopuri educaþionale, nu ºi pentru comercializare.Pentru reproducerea în alte scopuri decât cele educaþionale, este necesarã obþinerea permisiunii în scris de ladeþinãtorul drepturilor de publicare ºi este posibilã solicitarea unei taxe.Tradus ºi adaptat în limba românã.

CUVÂNT ÎNAINTECuvânt înainteªtiu prea bine cum otrava sãrãciei, nedreptãþii ºi inegalitãþii poateconduce la un rãzboi. Multe persoane – mulþi dintre ei copii –au fost ucise în conflictele din ultimii ani. Chiar ºi atunci când sesemneazã un acord de pace, cum este cazul Liberiei, supravieþuitoriicontinuã sã îºi ducã viaþa în spaima terorii ºi cu moºtenireasuferinþelor lung îndurate.Uneori este uºor sã simþi cã îþi pierzi speranþa, sã crezi cã atât þara mea, cât ºi alte þãri careau suferit din cauza rãzboaielor, nu pot gãsi pacea. Este de înþeles cã îþi pierzi încrederea înconstruirea unei societãþi mai bune. Este mult mai dificil sã accepþi marile provocãri pecare le rezervã viitorul ºi sã ai curajul sã þi le asumi.Dacã existã vreun lucru care sã ne poatã deschidã ochii cãtre vremuri mai bune, cãtrepace, acel lucru este educaþia. Eu însãmi am vãzut în Liberia cum un profesor bun îi poateînvãþa pe copii sã scrie sau sã socoteascã ºi le poate, de asemenea, arãta ºi oportunitãþilepe care le au în viaþã. Toþi copiii au dreptul la educaþie – dar nu orice fel de educaþie.Trebuie sã facem o alegere simplã: fie le arãtãm copiilor cum sã continue conflictele ºiviolenþele pe care le vedem în multe þãri de pe glob, fie le oferim un mediu sigur, pozitiv,unde sã poatã învãþa cum sã aleagã o cale mai bunã.Educaþia – o educaþie adecvatã ºi de calitate – poate oferi copiilor speranþe ºi oportunitãþiºi poate vindeca separãrile ºi traumele rãzboiului. O ºcoalã poate ºi trebuie sã fie un loc alpãcii. Cum putem realiza acest lucru ºi cât de dificil este sã o facem? Vã îndemn sã citiþiacest material. Educaþia de calitate este esenþialã pentru stabilirea pãcii, iar pacea trebuiesã fie esenþa educaþiei. Cu toþii avem datoria faþã de copiii noºtri sã transformãm ambeledeziderate în realitate.Ellen Johnson SirleafPreºedinte, Liberia3

COPIII IMPLICAÞI ÎN CONFLICTE ARMATEEducaþia este ºi parte a peisajului politic ºi contribuie în moddirect la dezvoltare, pace ºi stabilitate. Beneficiile educaþieisunt de duratã, întrucât copiii care le dobândesc le vortransfera generaþiilor urmãtoare. De exemplu, un an petrecutîn cadrul sistemului de învãþãmânt poate creºte veniturilebãrbaþilor sau femeilor cu o medie de 10% 7 . Dar, pe de altãparte, sãrãcia creºte probabilitatea izbucnirii unui rãzboi civilcare, la rândul lui, va creºte nivelul de sãrãcie. Paul Colliernumeºte acest proces „capcana conflictelor“. 8 Neglijareaeducaþiei refuzã zecilor de milioane de copii ºansa sã îºi atingãpotenþialul. „Lipsa locurilor de muncã ºi a oportunitãþiloreducaþionale vine în contradicþie cu aºteptãrile generaþiilortinere în ceea ce priveºte progresul social.“ 9„Educaþia este o comoarã. Este o bogãþie pe care o port cumine, care nu expirã ºi care nu îmi poate fi furatã.“Pãrinte din Liberia.Reconstruirea sistemului de învãþãmânt în zonele postconflictreface încrederea civicã ºi contribuie la o ºi maibunã înþelegere a beneficiilor pãcii. ªcolile generale, careoferã cursuri adaptate aspiraþiilor pe care comunitatea le arepentru copii, ajutã la eradicarea tensiunilor existente însocietate ºi care, dacã li s-ar permite sã escaledeze, ar puteareaprinde conflictele. În cazul populaþiilor care au trecutprintr-un conflict, educaþia de calitate construieºte capitalulsocial, întãrind legãturile dintre ºcoalã ºi comunitate ºireducând diferenþele etnice sau sociale. Înþelegerea roluluieducaþiei în reducerea vulnerabilitãþii sistemelor statale aevoluat semnificativ în ultimii ani ºi va creºte în scurt timp,datoritã colaborãrii interinstituþionale pe aceastãproblematicã. 10În acest context, este surprinzãtor faptul cã finanþatoriiinternaþionali neglijeazã în mod frecvent educaþia de calitateîn TVAC. 11„S-a demonstrat cã educaþia este una dintre cele mairapide modalitãþi de a-i ajuta pe copiii afectaþi de conflictesã îºi recâºtige o parte din copilãria pierdutã ºi sã lefaciliteze experienþele care susþin creºterea ºi dezvoltareaeconomicã, socialã ºi emoþionalã sãnãtoasã (Landers, 1998).În acest context, educaþia poate fi consideratã ºi o strategiepe termen lung pentru prevenirea conflictelor, în specialdacã practicile ºi conceptele educaþiei pentru paceformeazã baza noii curricule, a manualelor ºi instruiriicadrelor didactice.“ 127

EDUCAÞIA CA BENEFICIU AL PÃCIIacordul prevede „îmbunãtãþirea serviciilor educaþionale,pentru a permite copiilor din ciclul primar ºi gimnazial sãfrecventeze gratuit sistemul de învãþãmânt obligatoriu,precum ºi pentru a oferi tinerilor ºi tuturor cetãþenilor dinSierra Leone posibilitatea sã primeascã educaþie de calitate, lacosturi pe care sã ºi le poatã permite“.Socio-politic: educaþia este perceputã ca un subiect politic,întrucât influenþeazã consolidarea structurilor de putere aleunei societãþi. Aceasta face conexiunea între educaþie ºi uneledintre cauzele generatoare de conflict, precum distribuirearesurselor, accesul la puterea politicã sau recunoaºtereaidentitãþii. 17 Aºadar, prevederile privind reformele sistemuluide învãþãmânt incluse în acordurile de pace se regãsesc încontextul altor prevederi privind transformarea socialã ºipoliticã. În funcþie de þarã, trebuie abordate urmãtoareleaspecte: distribuirea echitabilã ºi adecvatã a resurselor, accesulegal la educaþie pentru toate persoanele, implicarea cadrelordidactice în conflict, administrarea, finanþarea ºi curricula. Deexemplu, inechitatea a fost recunoscutã drept o problemãcheie în cazul conflictului din Burundi: „Una dintre cauzeleviolenþelor ºi insecuritãþii din Burundi...o reprezintã sistemuldiscriminatoriu care nu oferea acces egal la educaþie tuturortinerilor din Burundi, indiferent de etnie.“ 18 În uneleacorduri, predarea în limba localã este consideratã oproblemã identitarã ºi de acces la educaþie, întrucât furnizeazãinformaþii care fac legãtura dintre nevoile locale ºi realitate.PROVOCÃRILEPe lângã oportunitãþi, existã, desigur, ºi provocãri care trebuiedepãºite, pentru a include problematica educaþiei înacordurile de pace ºi pentru a face acest lucru suficient debine. Salvaþi Copiii intenþioneazã sã abordeze aceste aspecte încadrul dezbaterii globale privind educaþia, pentru a se asiguracã educaþia de calitate va fi inclusã în toate procesele deconstruire a pãcii. Educaþia este o componentã esenþialã areformei politice ºi sociale. Pacea poate fi instauratã doar dacãacordurile vor aborda în mod clar inechitãþile – inclusivacelea din domeniul educaþiei – care au contribuit laizbucnirea conflictului.Desigur, simpla includere a problematicii educaþiei într-unacord de pace nu este suficientã. Este esenþial ca sistemul deînvãþãmânt sã continue sã fie susþinut ºi dupã semnareaacordului. Obiectivele agreate de ambele pãrþi pentru9

EDUCAÞIA CA BENEFICIU AL PÃCIIsistemul de învãþãmânt din perioada post-conflict reprezintãun punct de plecare, dar se pot dovedi imposibil de atins,odatã ce susþinerea politicã începe sã se diminueze. Aºadar,este esenþialã implicarea comunitãþii internaþionale înacordarea de fonduri ºi suport tehnic pentru autoritãþile dinsistemul de învãþãmânt; acest ajutor trebuie acordat astfelîncât sã permitã deschiderea sau redeschiderea ºcolilor în celmai scurt timp posibil.„Modul în care s-a ajuns la acordul de încetare aostilitãþilor ºi în care s-a obþinut pacea este esenþial pentrudefinirea posibilitãþilor de reconstrucþie socialã ºi civicã prinpolici educaþionale. Natura acordului politic, fie cã esteobþinut intern sau impus din exterior, are consecinþe asupravoinþei politice de a reforma sistemul educaþional, precumºi asupra construirii ºi consolidãrii mecanismelor legalecare i-au mandatat pe responsabilii cu elaborarea politiciloreducaþionale sã opereze schimbãri în domeniu.“Tawil, S. ºi Harley, A. (editori) Educaþie, conflict ºi coeziunesocialã.Acesta ºi pentru cã aºteptãrile sunt mari în perioada careurmeazã adoptãrii unui acord. Foºtii combatanþi sperã sãobþinã succese prin educaþia vocaþionalã ºi este posibil caaccesul la educaþie sã fi reprezentat una dintre condiþiileimpuse pentru depunerea armelor. Unele familii întârzie sãrevinã acasã pânã când sistemul de învãþãmânt estereconstruit ºi funcþional în zonele de origine. Copiii continuãsã trãiascã în tabere pentru refugiaþi, în cele pentru persoanedeplasate din zonele de origine sau în adãposturi situate încartierele marginaºe ale oraºelor.Etapa post-conflict este adeseori o perioadã cu un sistemadministrativ vulnerabil. Aceasta, în ciuda faptului cã existã oimensã presiune pentru obþinerea unor rezultate vizibile.Confruntate cu o nouã conducere politicã, bugete revizuite,personal recent revenit, o curriculã revizuitã ºi o lipsã acutãde materiale didactice, ºcolile pot eºua în încercarea de afurniza servicii de calitate în timp util, astfel încât sã rãspundãaspiraþiilor elevilor ºi pãrinþilor acestora.Chiar dacã dovezile aratã cu claritate cã problematicaeducaþiei este inclusã într-o anumitã mãsurã în multeacorduri de pace, existã douã aspecte: în primul rând,educaþia de calitate ºi reformele necesare în sistemul deînvãþãmânt nu sunt incluse în toate acordurile de pace; înal doilea rând, tipul de educaþie inclus în multe acoduri depace nu atinge întotdeauna cauzele iniþiale ale tensiunilorºi inechitãþilor din cadrul sistemului de învãþãmânt.Aceasta înseamnã cã atât comunitatea internaþionalã,cât ºi guvernele naþionale, trebuie sã se asigure cãacordurile de pace includ acele aspecte referitoare laeducaþia de calitate care pot reduce conflictele atât la nivelde sistem, cât ºi de ºcoalã.Studiu de caz: reconstrucþie ºi diviziune în Bosnia„În ciuda intenþiilor comunitãþii internaþionale, ºcolile din Bosnia sunt în prezent segregate ºi naþionalismul este promovat în cadrulacestora. Decizia comunitãþii internaþionale de a impune rapid reconstrucþia, în speranþa cã aceasta va instaura stabilitatea, aînsemnat o lipsã de timp (sau influenþã) pentru a negocia accesul minoritãþilor în sistemul educaþional, subiectele care urmau sãfie introduse în curriculã, selecþia cadrelor didactice ºi limba de predare.Drept rezultat, controlul sistemului de învãþãmânt a fost descentralizat de la autoritatea centralã – unde comunitateainternaþionalã ar fi putut oferi garanþii cu privire la respectarea diversitãþii etnice – cãtre trei entitãþi create în urma Acordului dePace de la Dayton.Intenþia iniþialã conform cãreia cele trei entitãþi ar fi urmat sã elaboreze politici comune a fost anulatã de faptul cã acestea auînceput reconstrucþia, fãrã a fi nevoite sã facã mai întâi anumite concesii.Acum existã foarte puþine ºanse de armonizare a sistemelor educaþionale. Dimpotrivã, acestea evolueazã separat, cu predareaunor istorii, limbi ºi religii diferite.“Smith, A. ºi Vaux, T. 2003: 47, Educaþie, conflict ºi dezvoltare internaþionalã, DFID, UK )10

HEADER11

HEADERIMPACT POZITIV PENTRU ÞÃRIEducaþia trebuie sã rãmânã o prioritate atât pe timp de crizã,cât ºi în perioadele de stabilitate. Fãrã educaþie, vor existafoarte puþini cetãþeni capabili sã contribuie la reconstrucþiaþãrii. Acest fapt ar putea alimenta o spiralã descendentã, caresã creascã probabilitatea izbucnirii unor noi violenþe în viitor.Studiile au demonstrat cã un nivel ridicat al educaþiei decalitate primare ºi gimnaziale dintr-o þarã contribuie lareducerea conflictelor. 23 În societate, fiecare an suplimentarpetrecut în cadrul sistemul de învãþãmânt formal reduce cu20% riscul ca persoanele de sex masculin sã fie implicate întrunconflict, iar o ratã anualã a creºterii de 5% are acelaºi efectstabilizator ca ºi un an de ºcolarizare. 24 În timp ce creºtereaeconomicã se aflã în strânsã legãturã cu stabilitatea socialã –aºa ºi o economie puternicã permite investiþii mai mari îneducaþie. Educaþia contribuie în mod egal la creºtere ºistabilitate economicã. Existã studii care au demonstrat cãeducaþia generalã primarã ºi gimnazialã contribuie ladezvoltarea economicã, creºterea oportunitãþilor de angajareºi prosperitate financiarã, acest lucru fiind valabil ºi pentruþãrile vulnerabile, afectate de conflicte. 25Accesul inegal la oportunitãþi sociale ºi economice, inclusiveducaþie, este adeseori cauza unui conflict. Dacã acesta nu serezolvã în termenii adoptãrii unui acord de pace, existã unrisc major de revenire la starea de conflict. În 2003, Collier aestimat cã riscul ca acest lucru sã se întâmple este de 44%într-o perioadã de cinci ani de zile. 26 Aºadar, dacã sistemulinechitabil de ºcolarizare a fost un factor care a favorizatdeclanºarea conflictului în primã instanþã, reformareaacestuia este imperativã pentru construirea unei pãci durabile.Dupã cum spunea un reprezentant al autoritãþilor locale dinGuatemala: „Educaþia poate crea oportunitãþi pentruschimbare. Persoanele care provin din medii sãrace potdeveni doctori; dacã primesc o bursã, îºi pot îmbunãtãþinivelul economic, întrucât li se oferã oportunitãþi.“ 27„În timpul conflictului din Nepal, rebelii maoiºti auexercitat presiuni asupra ºcolilor, sã se înfiinþeze cluburi alecopiilor, conform intereselor lor. Dar unii membri ai acestorcluburi au refuzat. Au putut face acest lucru datoritãabilitãþilor de lider ºi capacitãþii de a-ºi exprima punctul devedere, dobândite la club. Au putut evalua ce e bine ºi ce erãu, care era datoria lor ºi ce anume doreau ei. ªi-au pututexprima punctul de vedere.“Activit local ONG, Nepal.În ultimul rând, dar poate cel mai important lucru, educaþiade calitate încurajeazã gândirea criticã ºi analizarea opþiunilor,ceea ce conduce la o probabilitate redusã ca oamenii sã maifie atraºi de lideri carismatici în conflicte armate. ExperienþaSalvaþi Copiii demonstreazã cã accesul la informaþii, abilitateade a gândi din perspectiva consecinþelor alegerilor ºi abilitãþilede bazã de citit ºi socotit reprezintã metode pentru creºtereaîncrederii ºi dobândirea unui anume grad de independenþãintelectualã. Aºa cum sublinia un grup de studenþi dinLiberia: „Mulþi dintre cei care au luptat în rãzboi au fãcutacest lucru pentru cã au putut fi convinºi cu uºurinþã.Educaþia îi ajutã pe oameni sã ia decizii mai bune ºi sã facãdiferenþa dintre bine ºi rãu.“ 28În acelaºi timp, un sistem de învãþãmânt deschis poate ajuta laeradicarea percepþiei inechitãþii sociale, care poate fi unadintre cauzele conflictului. Încrederea sincerã în faptul cãorice persoanã este capabilã sã evolueze din punct de vederepolitic, social ºi economic poate ajuta la reducerea tensiunilor.13

POTENÞIALUL DISTRUCTIVEducatia ca armã,5. Potentialul distructiv,EDUCAÞIA POATE FI FOLOSITà LA MANIPULARESistemele de învãþãmânt pot fi o forþã pentru bunãstare, însãele pot fi folosite ºi pentru alimentarea tensiunilor sociale.Guvernele pot manipula în mod intenþionat cadrele didactice,pentru a-ºi consolida bazele puterii, dupã cum s-a întâmplatîn Burundi în anii ’90 ºi în Germania în anii ’30. „Regimulhitlerist a inclus anti-semitismul în curricula ºcolarã, ca unelement esenþial pentru bagajul de cunoºtinþe al uneipersoane educate.“ 29Sistemele de învãþãmânt care demonizeazã „duºmanul“ sausprijinã mediile educaþionale violente servesc deseori dreptdeclanºatori ai violenþelor sociale. Marginalizate ºi refractare,victimele sau promotorii unui astfel de comportament potdeveni þinte ale unor lideri care cautã sã îºi construiascãbazele puterii pe fundaþia dezbinãrilor sociale existente.„Dacã existã umbra unor suspiciuni reciproce, dacã pãrþile suntfoarte competitive, dacã nu sunt sprijinite de autoritãþilerelevante sau dacã se realizeazã contactul de pe poziþii foartediferite, atunci acesta nu va fi util, indiferent de expunere.Contactul realizat în condiþii nefavorabile poate sã trezeascãvechile tensiuni ºi sã întãreascã stereotipurile.“ 30Curricula, manualele, politicile educaþionale, toate pot fitransformate în platforme pentru propagandã. Luând înconsiderare rolul educaþiei în formarea identitãþii, conþinutuleducaþional poate fi manevrat pentru a servi unei funcþiipolitice evidente, cu prejudecãþi privind limba, etnia, religiasau istoria. Dacã manualele prezintã diferite grupuri bazândusepe stereotipuri sau transformându-le în „þapi ispãºitori“,înseamnã cã vor contribui la escaladarea tensiunilor sociale,prin justificarea inegalitãþilor. Maliþios sau involuntar,profesorii pot transmite prejudecãþile împotriva anumitorelevi, prin vorbele sau faptele lor. De exemplu, terminologia afost un element important care a alimentat diviziunea pecriterii etnice înaintea genocidului din Ruanda. 31„Îmi aduc aminte cã la ºcoalã ne era teamã. Ne spuneau:„Tutsi, ridicaþi mîna!“. Dar ne era teamã sã ridicãm mâna,pentru cã un tutsi era tot timpul descris ca un ºarpe.ªarpele este periculos ºi trebuie omorât. Nu voi uitaniciodatã acest lucru, pentru cã povestea s-a repetat an dean, din clasa I pânã în clasa a VI-a.“(Citat în Bird, L. (2006) Învãþând despre rãzboi ºi paceîn Regiunea Marilor Lacuri din Africa)EDUCAÞIA POATE FI FOLOSITÃPENTRU A REFUZA DREPTUL PERSOANELORLA OPORTUNITÃÞILipsa accesului la educaþie are un rol crucial în alimentareaconflictelor. Atunci când unele grupuri sociale sunt în modobiºnuit excluse din sistemul de învãþãmânt, acestea sunt maivulnerabile la îndoctrinarea de cãtre lideri carismatici saugrupãri armate.Accesul inegal la educaþie a fost una dintre cauzele vãrsãrilorde sânge din Ruanda, Burundi ºi Kosovo ºi un aspect folositintenþionat pentru diviziune de regimul de apartheid dinAfrica de Sud. Dupã cum se poate vedea în tabelul 1, existã oconexiune clarã între izbucnirea conflictelor ºi refuzulanterior al oportunitãþilor la educaþie.14

POTENÞIALUL DISTRUCTIVTABELUL 1: EXCLUDEREA DIN SISTEMUL DE ÎNVÃÞÃMÂNT CA MOTIVARE A CONFLICTELORÞara Accesul la educaþie în perioada antebelicã Evoluþia conflictuluiGuatemalaLiberiaExcluderea s-a realizat în rândul populaþiei indigene,majoritatea trãind în zona de vest a þãrii. Dinperspectivã istoricã, accesul la educaþie era disponibilelitelor urbane, non-indigene. În 1967, numai 33%din ºcolile primare erau localizate în zone rurale. Înanii ’70, rata ºcolarizãrii în ciclul primar era de 58%,în timp ce rata absolvirii era de 49%.Accesul la educaþie formalã era apanajul eliteiurbane libero-americane. Nivelul ºcolarizãrii acrescut în anii ’70 ºi ’80, dar alocarea resurselor nua urmat acelaºi ritm, rezultatul fiind o scãdere anumãrului copiilor care frecventau ºcoala. În anii70’, o treime din fondurile alocate educaþiei ºi 60%dintre cadrele didactice cu pregãtire de specialitateerau concentrate în capitalã. În 1990, rata netã aºcolarizãrii era de 12.3%, iar cea brutã de 28%.Conflictul a izbucnit în zona de vest în anul 1972 ºia fost în mare mãsurã concentrat în aceastã zonã,având un impact negativ asupra furnizãriiserviciilor educaþionale. Grupãrile de gherilã careau luptat contra guvernului au fost formate înmajoritate din membri ai populaþiei indigene.În 1989, a izbucnit o rebeliune în regiunea Nimba,o zonã ruralã din nordul þãrii, ai cãrei locuitorierau discriminaþi ºi persecutaþi de cãtrepreºedintele Samuel Doe. Luptele au fost iniþialconcentrate în zonele rurale, dar s-au extinsulterior. Combatanþii din facþiunile non-liberoamericaneau fost excluºi din sistemul deînvãþãmânt. Rãzboiul a reprezentat un imensobstacol pentru sistemul de învãþãmânt fragil.NepalDin perspectivã istoricã, accesul la educaþie eradisponibil numai bãieþilor din castele superioare ºiera concentrat în special în zonele urbane. Accesul aînceput sã se extindã în anii ’50 ºi a crescut foartemult în anii ’90. Cu toate acestea, în anul 1993, doar40% dintre copiii cu vârsta de 15 ani absolviserãînvãþãmântul primar ºi exista o stratificare majorã înceea ce priveºte accesul la educaþie ºi rezultateleobþinute, în funcþie de castã, etnie, religie, localizaregeograficã ºi sex. În anul 1995, rata netã aºcolarizãrii era de 69%, iar rata absolvirii de 40%.În 1996, luptele au izbucnit în zonele rurale dinvestul þãrii. Rebelii maoiºti au fost sprijiniþi înspecial de nepalezii din castele inferioare,aparþinând diferitelor grupuri etnice din regiune.Luptele s-au concentrat în zonele rurale ºi au avutun impact negativ asupra furnizãrii serviciiloreducaþionale.Sursa: adaptare dupã Dupuy, K. „Educaþie pentru pace: construirea pãcii ºi transformareaconflictelor armate prin intermediul sistemelor de învãþãmânt.“, Salvaþi Copiii Norvegia ºi PRIO.EDUCAÞIA POATE DEVENI O ÞINTÃPENTRU ATACURI„În þãrile care au trãit experienþa conflictelor sau a rãzboaielor,sistemul de învãþãmânt este adeseori prima þintã a atacurilor.Ruanda este un caz bine cunoscut în acest sens. Agenþiile ONUºi lucrãtorii care au asigurat asistenþã ºi care au fost martoriigenocidului au descris cã infrastructura ºcolilor, liceelor ºiuniversitãþilor s-a numãrat printre primele þinte ale atacurilor ºiau fost fie complet distruse, fie vandalizate. Mai mult,majoritatea cadrelor didactice ºi a personalului administrativcare a supravieþuit conflictului a emigrat în þãrile învecinate,a fugit peste graniþã sau a fost prinsã în exodul refugiaþilor.Astfel de situaþii se repetã adeseori în þãrile care trec princonflicte similare.“ 32Atacurile directe asupra sectorului educaþional reprezintã ocaracteristicã a conflictelor din întreaga lume. „Numãrulraportat al asasinãrilor, bombardamentelor, incendierilorºcolilor, clãdirilor universitare ºi personalului a crescut în moddramatic în ultimii trei ani...în toate [dintre cele mai grave]cazurile, cu excepþia Nepalului.“ 33 Agenþiile care militeazãpentru drepturile omului ºi alte ONG-uri deþin dovezi conformcãrora sistemul de învãþãmânt este o þintã specificã a rebelilor ºiforþelor guvernamentale, în egalã mãsurã. 34Unele grupãri rebele atacã ºcolile ºi cadrele didactice, pentrucã acestea reprezintã autoritãþile guvernului central sauautoritãþile locale. În efortul de a distruge fragilul contractsocial dintre guvern ºi cetãþeni, rebelii atacã clasele, ameninþãcadrele didactice, atacã ºi rãpesc persoanele cu un anumitnivel de educaþie, dupã cum s-a întâmplat în ultimii ani înNepal, Afganistan ºi Uganda.În raportul „Educaþia sub atac“ publicat în 2007, UNESCOafirmã cã atacurile asupra sistemului de învãþãmânt vorcontinua în cazul în care comunitatea internaþionalã nu vasprijini „dezvoltarea unui sistem independent de monitorizarela nivelul fiecãrei þãri, astfel încât sã poatã fi analizate ºi fãcutepublice informaþiile privind extinderea ºi tipul atacurilor,atacatorii ºi þintele acestora ºi, acolo unde este posibil,motivele care stau la baza atacurilor.“ 35 ªcolile ar trebuiprotejate, conform prevederilor unor convenþii internaþionaleºi conform legislaþiei internaþionale privind drepturileomului 36 , dar, din nefericire, sancþiunile actuale nu suntsuficiente pentru a se asigura cã toate ºcolile, cadrele didacticeºi copiii sunt protejaþi de atacuri.15

POTENÞIALUL DISTRUCTIVStudiu de caz: Afganistan – Paradoxul educaþiei„Organizaþia Human Rights Watch (HRW) furnizeazã dovezi clare conform cãrora atacurile asupra ºcolilor, profesorilor ºi elevilorau origini diferite, dar aceleaºi rezultate – copii sau profesori uciºi ºi ºcoli închise. Când 100.000 de copii din Afganistan carefrecventaserã ºcoala în 2003 ºi 2004 au încetat sã facã acest lucru, aceasta s-a datorat în mare parte distrugerii a 200 de ºcolinou construite. În timp ce unele atacuri par a fi rezultatul disputelor de grup sau individuale în ceea ce priveºte alocarea resurselorla nivel local, altele au o þintã precisã, întrucât oferã o educaþie modernã (adicã nu doar religioasã), în special pentru fete ºi femei;de exemplu, într-o declaraþie din 2006 a lui Mohammed Hanif, auto-proclamatul purtãtor de cuvânt al Consiliului LiderilorTalibani, talibanii au atacat în mod special ºcolile, datoritã curriculei pe care o utilizau.“ (Human Rights Watch, 2007).„În ciuda creºterii numãrului atacurilor, existã motive de optimism, chiar ºi în confruntarea cu astfel de pericole: acestea rezidã îndeterminarea guvernului ºi a populaþiei de a se opune acestor atacuri, susþinându-ºi copiii sã frecventeze ºcoala [ºi] începând sãofere locaþii, pazã ºi supraveghere mai sigure. În acest fel, numãrul copiilor înscriºi la ºcoalã, inclusiv cel al fetelor, a crescut de maibine de douã ori în ultimii cinci ani, la peste 6 milioane de copii în 2007.“ (IRIN, 2007)Exemplul Afganistanului demonstreazã cum, chiar ºi atuncicând reprezintã o þintã, copiii ºi pãrinþii continuã sãrecunoascã oportunitãþile pe care le oferã educaþia ºi continuãsã frecventeze ºcoala, fiind capabili sã susþinã iniþiative care sãscadã probabilitatea sau impactul atacurilor asupra ºcolilor(mai multe informaþii în acest sens puteþi citi în capitoluldespre ºcolile sigure ºi care oferã protecþie).16

TIMPUL SCHIMBÃRIIEducatie de calitate pentru pace,6. Timpul schimbãrii„Persoanele „educate“ sunt la fel de capabile sã se impliceîn violenþe ca ºi cele „needucate“, iar acest fapt subliniazãnecesitatea de a analiza mai în amãnunt tipul de educaþiecare este oferit, precum ºi atitudinile ºi valorile pe care lepromoveazã. Simpla furnizare a unor servicii educaþionalenu garanteazã pacea.“(Smith, A., and Vaux, T. (2003). Educaþie, conflict ºi dezvoltareinternaþionalã, DFID, Londra) Patru elemente esenþiale sunt necesare pentru consolidarearolului educaþiei în procesul de construire a pãcii ºiprevenirea conflictelor:• Incluziune/acces: Educaþia din ciclul primar trebuie sãfie gratuitã, locaþiile ºcolilor trebuie sã fie accesibile, iarpersonalul didactic trebuie sã facã tot ce îi stã în putinþãpentru a atrage la ºcoalã toþi copiii din comunitate.• Siguranþã/protecþie: ªcolile trebuie sã ofere siguranþãîn faþa atacurilor ºi trebuie percepute ca locul unde secultivã curiozitatea intelectualã ºi respectul pentrudrepturile universale ale omului.• Relevanþã: ªcolile trebuie sã utilizeze o curriculãnepãrtinitoare ºi materiale didactice care sunt relevantepentru copii în contextul în care trãiesc.• Transparenþã: Conducerea ºcolii trebuie sã fieautorizatã sã ia deciziile necesare pentru asigurareabunãstãrii copiilor. Pentru a obþine acest lucru, trebuieluate în considerare opiniile copiilor, pãrinþilor ºimembrilor comunitãþii.Acestea sunt principiile ºi standardele care pot pãrea aspiraþiiidealiste, dar sunt importante în asigurarea unei pãci durabile.„Cea mai bunã metodã de a lucra cu foºtii combatanþi estesã îi accepþi aºa cum sunt, sã fii pregãtit sã convieþuieºti cuei, sã îi faci sã se simtã o parte din tine ºi sã le spui cã potcomite greºeli, dar ºi cã pot învãþa din ele.“Profesor, Liberia.ªCOLILE TREBUIE Sà FIE INCLUSIVE ªI ACCESIBILEDacã dorim ca educaþia sã îºi realizeze întreg potenþialul înprocesul de construire a pãcii, atunci trebuie sã fie accesibilãpentru toþi copiii – pentru fata prea speriatã sã meargã laºcoalã, pentru copilul evacuat cãruia i s-a refuzat înscrierea laºcoalã, pentru „concubina“ 37 vreunui lider local alcombatanþilor ºi pentru copilul soldat care a revenit acasã.Acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care seconfruntã în special fetele în situaþii de conflict, multe dintreele putând fi soluþionate printr-o educaþie de calitate,inclusivã, care oferã protecþie ºi siguranþã. Sistemele deînvãþãmânt trebuie sã ofere un mediu inclusiv, unde toþicopiii sã poatã participa ºi unde sunt încurajaþi sã îºiexploreze talentele. Acestea trebuie sã includã copiii cudizabilitãþi, copiii care aparþin grupurilor etnice minoritare,copiii de religii diverse ºi care aparþin grupurilor marginalizate,frecvent discriminate.„Educaþia inclusivã într-o þarã în curs de dezvoltare presupunedreptul egal al tuturor copiilor la „pachetul educaþional“,indiferent de cât este de rudimentar acest pachet.“ 38(DFID, 2001)Un aspect esenþial pentru asigurarea unei educaþii inclusiveeste decizia în ceea ce priveºte limba de predare. Acest lucrueste important în special în zonele în care utilizarea uneianumite limbi este consideratã o formã de represiuneculturalã asupra oamenilor care vorbesc o limbã maternãdiferitã. 39 Diversificarea limbilor de predare îmbunãtãþeºteaccesul la educaþie, prin egalizarea ratelor de ºcolarizare,frecventare ºi absolvire. 40 De asemenea, acest fapt poatetransmite mesajul cã guvernul valorizeazã diversitateacetãþenilor, micºorând astfel probabilitatea izbucnirii unorconflicte ºi promovând toleranþa.Resursele limitate sunt o altã cauzã care poate îngreuna accesulegal la educaþie al tuturor copiilor. În timp ce copiii din multeþãri din sud trebuie sã parcurgã în mod obiºnuit distanþefoarte mari pânã la ºcoalã, aceasta devine o problemã desiguranþã pe perioade de conflict ºi tulburãri sociale. 4117

TIMPUL SCHIMBÃRIIStudiu de caz: NepalLa sfârºitul anilor ’90, Salvaþi Copiii UK a dezvoltat un sistem simplu de mecanisme educaþionale de întrajutorare, axate înspecial pe problemele copiilor. Angajaþii Salvaþi Copiii au realizat faptul cã în orice sat, indiferent cât de izolat, întotdeauna existãpersoane – fermieri, pãrinþi adolescenþi sau profesori – care doresc sã se implice. Pentru ficare caz în parte au fost identificatepersoane entuziaste din comunitate, în mod special pãrinþi ºi profesori, cu care s-a discutat despre impedimentele ºi soluþiileposibile pentru copiii cu dizabilitãþi din comunitãþile respective, iar Salvaþi Copiii a acordat mici stimulente, pentru a-i încuraja pecopii sã meargã la ºcoalã.Salvaþi Copiii a acordat sprijin câtorva ONG-uri locale, care au elaborat mecanisme prin care sã asigure legãtura dintre acestepersoane dedicate – copii ºi adulþi, femei ºi fete, persoane cu dizabilitãþi ºi persoane din casta inferioarã Dalit – ºi autoritãþileguvernamentale... Membrii comunitãþilor s-au alãturat ONG-urilor locale ºi agenþiilor guvernamentale, pentru a promova accesulla educaþie al copiilor cu dizabilitãþi, fetelor ºi membrilor castei Dalit – iniþial, pentru câte un grup exclus în fiecare locaþie.Pe mãsurã ce cât mai mulþi copii din grupurile excluse au început sã frecventeze ºcoala, au început sã fie vãzuþi ca modele caredemonstreazã cã este posibil ca toþi copiii sã fie incluºi în sistemul de învãþãmânt.Salvaþi Copiii, Pentru o educaþie inclusivã: cum se poate obþine schimbarea: experienþa Salvaþi Copiii în proiecte pentru oeducaþie inclusivãO alternativã este repreyentatã de iniþiativa ºcolilor la domiciliu(SLD) din Afganistan. În timpul ºi ulterior epocii talibanilor,Salvaþi Copiii, împreunã cu alte ONG-uri locale ºi internaþionale,au sprijinit înfiinþarea ºcolilor la domiciliu, coordonatede profesoare ºi care se adresau fetelor. Orele predate ladomiciliu sunt în prezent incluse în sistemul naþional deînvãþãmânt. 42 Aceastã soluþie oferã posibilitatea unui numãrmai mare de fete sã meargã la ºcoalã ºi reduce riscurile în ceeace priveºte siguranþa, pentru toþi copiii care frecventeazã SLD.„Pentru ca educaþia sã promoveze pacea, costurile trebuiesã fie suportabile ºi sã fie accesibile tuturor. Toatepersoanele trebuie sã aibã acces la aceleaºi facilitãþi, cuaceleaºi standarde pentru toþi, ºi trebuie sã existeoportunitãþi egale pentru toate persoanele, atât cele caretrãiesc în capitalã, cât ºi cele din zonele rurale.“Pãrinte, LiberiaResursele limitate sunt cauza accesului restricþionat laeducaþie ºi a frecvenþei ºcoale reduse nu numai la nivel decomunitate, dar ºi la nivel de stat; finanþarea adecvatã pentrueducaþie de calitate reprezintã o problemã pentru majoritateaþãrilor afectate de conflicte. Furnizarea de serviciieducaþionale este deseori consideratã un „beneficiu al pãcii“care trebuie asigurat rapid, pentru a crea sentimentul desperanþã, necesar în societãþile post-conflict; cu toate acestea,bugetul pentru educaþie este deseori redus dramatic, întrucâtguvernele pierd baza pentru impozitare ºi cresc fondurilealocate pentru apãrare ºi securitate.În Guatemala, „bugetul de stat este alocat anihilãrii grupãrilorrebele, creându-se astfel o situaþie în care educaþia continuã sãfie subfinanþatã, iar condiþiile din sistem se deterioreazã, astfelîncât tinerii sunt determinaþi sã se alãture grupãrilor rebele,întrucât îºi pierd motivaþia, valorile ºi oportunitãþile pentrueducaþie.“ 43 Aºadar, finanþarea unor sisteme de învãþãmântechitabile trebuie sã fie un proces de lungã duratã, care sãînceapã de la izbucnirea unei situaþii de urgenþã ºi sã continueºi în fazele post-conflict ºi de recuperare. 44 Acest lucru estevalabil atât pentru învãþãmântul gimnazial ºi vocaþional, cât ºipentru cel primar.Oportunitãþile din învãþãmântul gimnazial ºi vocaþional suntimportante pentru dezvoltarea socialã, aspiraþiile personale ºifamiliale, ºi pot acþiona ca supape eliberatoare pentru ºomaj,frustrare ºi alienare. „Învãþãmântul gimnazial poate avea oimportanþã deosebitã pe timp de rãzboi, întrucât îi poate scutipe copiii mai mari de serviciul militar ºi îi pregãteºte sã seimplice activ în acþiuni civile majore, odatã cu instaurareapãcii. Trebuie sã se acorde atenþie ºi formãrii abilitãþilorprofesionale, astfel încât educaþia sã fie atractivã ºi relevantãpentru tinerii foºti-combatanþi.“ 45 În perioade de recuperarepost-conflict, sistemul de învãþãmânt pânã la nivel de liceueste esenþial pentru formarea abilitãþilor de nivel mediu, caresã permitã naþiunii sã se dezvolte pe termen lung.EDUCAÞIA TREBUIE Sà SE REALIZEZEÎNTR-UN MEDIU SIGUR ªI PROTECTIVDupã cum am arãtat anterior, atacurile asupra elevilor,cadrelor didactice ºi personalului administrativ 46 lasã în urmãfricã ºi neîncredere, care pot dura mult timp. Pentru aconstrui o pace durabilã ºi a trece peste aceastã fricã, esteesenþial ca ºcolile, copiii ºi cadrele didactice, sã fie protejate înmultiple moduri.Raportul UNESCO „Educaþia sub atac“ aratã extindereaacestei probleme ºi ce trebuie schimbat pentru a se respectalegislaþia internaþionalã privind drepturile omului ºi alteinstrumente legislative internaþionale. Salvaþi Copiii susþineaceste principii ºi promoveazã acþiuni de advocacy la nivelnaþional ºi internaþional în favoarea protejãrii copiilor,ºcolilor ºi cadrelor didactice. Salvaþi Copiii se implicã în modspecial în încurajarea comunitãþilor, inclusiv a copiilor, sãpledeze pentru protejarea persoanelor ºi resurselor dinsistemul de învãþãmânt ºi sprijinã grupurile de copii sã îºiexprime punctele de vedere ºi sã acþioneze în acest sens.Acolo unde este necesar, Salvaþi Copiii faciliteazã soluþiialternative pentru sistemul de învãþãmânt formal, precumºcolile la domiciliu din Afganistan, pentru a asigura siguranþaºi protecþia copiilor pe care îi sprijinã. Alte instituþii faciliteazãintervenþii mai directe, precum escortele armate, patrulemilitare în aproierea ºcolilor ºi înfiinþarea comitetelor desiguranþã în ºcoli .47 .18

HEADERUn alt mecanism pentru protejarea copiilor în cazuri de ataceste campania „Copiii ca þinte ale pãcii“ (CTP) – ºi iniþiativaconexã „ªcolile ca zone de pace“ (SZP) 48 . Aceasta este oabordare interinstituþionalã atent elaboratã ºi inovativã,implementatã în Nepal. Utilizând o diversitate de mijloace(afiºaje, discursuri, întâlniri cu lideri ai diferitelor grupãri) lanivel naþional, campania militeazã pentru protecþia ºcolilor, aelevilor ºi cadrelor didactice.„Faptul cã învaþã despre valorile cooperãrii ºi acceptareadiferenþelor culturale îi va ajuta pe copii sã depãºeascãstereotipurile ºi prejudecãþile pe care liderii oportuniºti leutilizeazã, de regulã, pentru propriile scopuri distructive.Exploatarea potenþialului educaþiei pentru învãþarea toleranþeieste o sarcinã importantã ºi pe termen lung.“ 49În conflictele armate, violenþele din afara ºcolii determinãadeseori utilizarea violenþei ºi în ºcoli, dar aceastã conexiunepoate acþiona ºi în sens invers: violenþa din ºcoli determinã ºilegitimeazã utilizarea violenþei pentru impunerea autoritãþii ºiobedienþei în lumea din afara ºcolii. 50Un alt mecanism pentru rezolvarea conflictelor din interiorulºi din afara ºcolii este prin promovarea educaþiei pentru pace,educaþie pentru drepturile omului ºi dezvoltarea abilitãþilorde prevenire a conflictelor. Aceste iniþiative reflectã activitãþilecare promoveazã cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile carepermit persoanelor de toate vîrstele ºi cu orice nivel deinstruire sã îºi dezvolte schimbãri comportamentale careprevin apariþia conflictelor, rezolvarea conflictelor pe calepaºnicã sau crearea condiþiilor pentru construirea pãcii. Deregulã, educaþia pentru pace include diferite componente, dela advocacy la reforme legislative, educaþie pentru drepturileomului ºi concepte de justiþie socialã, complementareprocesului de construire a pãcii.Exemple ale unor astfel de iniþiative sunt cele introduse în SriLanka, unde se încearcã elaborarea unei politici naþionale decoeziune socialã, în colaborare cu Universitatea Birmingham.Liberia utilizeazã materialele privind educaþia pentru paceelaborate de Reþeaua Interinstituþionalã pentru Educaþie înSituaþii de Crizã (RIESC), iar un consorþium interinstituþionaldin Nepal a elaborat un Memorandum privindimplementarea educaþiei pentru pace.O altã trãsãturã comunã a educaþiei pentru pace sau educaþieipentru drepturile omului 51 este formarea abilitãþilor degândire criticã. Învãþarea pe de rost ºi abordarea „autoritarã“a predãrii consolideazã ierarhiile sociale ºi eºueazã înformarea gândirii critice esenþiale ºi a abilitãþilor interactive.Studiu de caz: Nepal„Înainte de campania CTP, membrii grupãrilor maoiste intrau direct în ºcoli, iar dupã campanie au ezitat sã facã acest lucru. Odatãcu desfãºurarea campaniei CTP, comunitãþile s-au fãcut din ce în ce mai auzite, susþinând încetarea folosirii ºcolilor ºi copiilor înconflict. Din acest motiv, atât armata, cât ºi grupãrile maoiste, au ezitat sã se foloseascã de copii în faþa mulþimilor. Au negat cã s-au folosit de copii sau cã fac acest lucru...Iniþial, liderii importanþi ai grupãrilor maoiste au trimis un articol cotidienelorimportante, în care menþionau rolul pe care copiii îl au în revoluþie... Erau conºtienþi de consecinþele viitoare. Dar, dupã campanie,au susþinut cã nu trebuie implicaþi copiii sub 19 ani ºi cã ei nu se foloseau de copii.“ Membru al reþelei CTP19

TIMPUL SCHIMBÃRII52 ªcoala trebuie sã fie un loc în care copiii sã se poatãexprima, fãrã teama de a fi intimidaþi sau pedepsiþi; un locunde sunt încurajaþi sã punã întrebãri ºi unde aceastãcuriozitate este echilibratã prin respectul faþã de alte persoaneºi convingerile acestora. Acest model intelectual depinde deoportunitãþile pe care copiii le au de a învãþa unii de la ceilalþiinteracþionând la locul de joacã, prin activitãþile de grup dintimpul orelor de curs, prin activitãþile extra-curricularerealizate împreunã cu colegii de ºcoalã, precum ºi prin accesulla resurse externe de informare. Chiar dacã poate pãrea oabordare „relaxatã“ a învãþãrii, de fapt este nevoie de cadredidactice foarte bine pregãtite ºi cu o foarte bunã încredere desine, care sã faciliteze procesul de învãþare.Cu toate acestea, libertatea de asumare a riscurilorintelectuale este o chestiune controversatã. Dacã este binedirecþionatã de cãtre un adult / profesor model, o astfel deasumare a riscului poate avea un rol important în constuireaîncrederii de sine, în învãþarea gândirii critice ºi acceptãriidiversitãþii, toate acestea fiind elemente importante pentruevitarea conflictelor. 53 Dupã cum declarã membrii unei ONGdin Nepal, „Fãrã educaþie, oamenii sunt foarte uºor deconvins. Dacã au beneficiat de educaþie de calitate,participativã, oamenii judecã dacã ceea ce li se spune estecorect sau greºit ºi pot evalua corect. Educaþia îi învaþã peoameni sã analizeze ºi sã înþeleagã de ce conflictele nu suntbune.“ 54 Acesta este tipul de educaþie promovat prin educaþiapentru drepturile omului, menþionatã anterior. Într-adevãr,se poate argumenta cã TVAC au nevoie de o „pedagogiediferitã“ [care] sã permitã tinerilor sã analizeze conceptele de„clasã“, „rasã“, gen, „abilitate“ sau „nevoi speciale“, pentru aputea înþelege sursele inechitãþilor ºi conflictelor.“ 55„Dacã ai ºcoalã, poþi sã judeci singur. Poþi înþelege cã rãzboiulnu este cea mai bunã soluþie. Vei putea rezolva problemele ºivei fi capabil sã înþelegi, pentru cã rãzboiul este cauzat delucruri înþelese greºit.“ Elev din ciclul primar, LiberiaEDUCAÞIA TREBUIE Sà FIE RELEVANTêI ADECVATÃReforma curriculei ºcolare dupã stingerea unui conflict este ooportunitate pentru îmbunãtãþirea calitãþii educaþiei îngeneral. Atenþia acordatã curriculei este importantã pentru a„evita reproducerea conþinuturilor care, în cel mai rãu caz, aucontribuit la întreþinerea conflictului ºi, în cel mai bun caz,nu au avut niciun rol în prevenirea acestuia.“ 56Acolo unde tensiunile persistã, este dificil sã se obþinãreforma. Oficialii din ministere lucreazã cu termene limitãfoarte scurte ºi sub presiunea unor aºteptãri foarte mari.Revizia anumitor materii – precum istoria sau ºtiinþele sociale– poate stârni controverse ºi trebuie fãcutã cu grijã. Dupãgenocidul din Ruanda, istoria a fost exclusã din curriculaºcolarã pentru mai mult de un deceniu. 57 Poate fi necesar caautoritãþile, cadrele didactice ºi membrii societãþii, în general,sã îºi îmbunãtãþeascã abilitãþile de analizã ºi prezentare,înainte de a câºtiga încrederea de sine necesarã pentru a vorbicopiilor ºi tinerilor despre conflictele recente. 58Deseori, elaborarea unor materiale didactice noi este oprioritate în situaþiile post-conflict, atunci când manualeleexistente au contribuit la menþinerea conflictului, informaþiilesunt depãºite (datoritã duratei conflictului) sau pur ºi simplunu mai existã niciun fel de materiale. Relevanþa curriculei areo importanþã specialã pentru copiii afectaþi de conflicte, ºi artrebui sã includã informaþii despre siguranþã, sãnãtate,asistenþã psiho-socialã, soluþionarea conflictelor ºi altedeprinderi de viaþã. 59 Aceste aspecte trebuie abordate încontextul relevanþei pentru copii ºi pentru situaþia din þararespectivã. De exemplu, când se elaboreazã programe pentrufoºtii copii soldaþi, deseori profesorii nu iau în considerarefaptul cã, în perioada petrecutã pe câmpul de bãtãlie, mulþidintre aceºti copii au deprins „abilitãþi de supravieþuire,conducere, negociere, organizare, schimb de informaþii ºicomunicare“ 60 , abilitãþi pozitive, care pot fi utilizate ºi pebaza cãrora se pot construi altele noi.În special în perioadele de conflict, în þãrile în care sistemeleexistente devin nefuncþionale, profesorii sunt un factor majorpentru menþinerea posibilitãþii furnizãrii unor serviciieducaþionale relevante ºi adecvate. Luând în considerare rolulesenþial pe care îl au profesorii în reducerea (sau, dimpotrivã,promovarea) conflictelor, este deosebit de important ca, însituaþii de crizã, aceºtia sã primeascã recunoaºterea ºimotivaþia necesare pentru a promova valorile pozitive. Pentrua face acest lucru, trebuie sã fie bine pregãtiþi ºi sã rãmânã înlocalitãþile de origine. Aceasta presupune ºi o remuneraþieadecvatã. 61 În anumite situaþii, finanþatorii ar trebui sã ia încalcul asigurarea plãþilor directe pentru personalul didactic,pentru o perioadã determinatã de timp.SISTEMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNTTREBUIE Sà FIE TRANSPARENTESistemele de învãþãmânt trebuie sã fie transparente ºiresponsabile în primul rând faþã de copii, pãrinþi ºicomunitate. Acest lucru este cu deosebire important însituaþii de conflict, când sistemele educaþionale sunt afectatesau, în unele cazuri, distruse în totalitate. Unul dintreobiectivele Salvaþi Copiii în situaþii de conflict este sãacþioneze ca un canal de comunicare nepãrtinitor ºi deStudiu de caz: LiberiaSalvaþi Copiii colaboreazã cu Ministerul Educaþiei, asociaþiile pãrinþilor ºi profesorilor ºi cu copiii, pentru a elabora coduri deconduitã ºi sisteme de raportare în ºcoli, cu scopul de a a preveni cazurile de exploatare sexualã ºi abuz, precum ºi alte încãlcãriale drepturilor copilului. Aceastã iniþiativã include identificarea ºi promovarea metodelor de disciplinã pozitivã, pentru a stopapedepsele fizice aplicate în ºcoli. Participanþii considerã cã aceastã abordare este esenþialã pentru reconstrucþia structurilor socialeîn þãrile în care violenþa este adânc înrãdãcinatã, iar pedepsele fizice sunt general acceptate. Salvaþi Copiii sprijinã elevii ºicomitetele de conducere ale ºcolilor care colaboreazã la elaborarea codurilor de conduitã privind drepturile cetãþenilor ºi a regulilorcare trebuie respectate. Aceste coduri sunt afiºate ºi discutate în clasã.20

TIMPUL SCHIMBÃRIIîncredere între toþi actorii implicaþi în sistemul educaþional,aºa cum s-a întâmplat în Nepal ºi Sri Lanka.Experienþa Salvaþi Copiii aratã cã pãrinþii ºi copiii valorizeazãîntr-o foarte mare mãsurã noþiunea de educaþie accesibilã lanivel naþional, gratuitã ºi de calitate. Pentru a transformaaceastã dorinþã în realitate, autoritãþile din domeniuleducaþional trebuie sã includã acest tip de educaþie în modelulde guvernare, prin înfiinþarea consiliilor de conducere aleºcolilor (CCS) sau a asociaþiilor pãrinþilor ºi profesorilor (APP).Participarea la procesul educaþional repezintã o modalitate de aconstrui relaþii în interiorul ºi în afara ºcolii ºi, prin acestea,nivelurile de încredere, colaborare ºi reciprocitate. Astfel derelaþii îi imunizeazã pe indivizi în faþa tentaþiilor conflictelorarmate, arãtându-le modul în care problemele împãrtãºite ºicelorlalþi pot fi rezolvate pe cale paºnicã. Acesta este motivulpentru care implicarea copiilor în procesul educaþional esteextrem de importantã, pentru a forma pe termen lung atitudiniºi valori care promoveazã pacea.„Atunci când la ºcoalã ºi în clasã se promoveazã democraþia,valorile ºi cultura democraþiei pe care copiii le-au deprins laºcoalã se vor reflecta în societate ºi comunitate ºi, pe termenlung, acest fapt va favoriza pacea ºi democraþia.“Grup de profesori, Nepal.Copiii sunt actorii principali pe scena educaþiei, astfel încâttrebuie sã aibã un rol în consolidarea sistemului deînvãþãmânt. Acordarea unui astfel de rol copiilor este motivde îngrijorare pentru mulþi adulþi, care considerã cã bãieþii ºifetele nu au nicio contribuþie la administrarea unei ºcoli. Esteo situaþie întâlnitã mai ales în sistemele autocratice, undedeciziile sa iau la nivel central, iar informaþiile sunt protejatecu stricteþe. Copiii au însã dreptul nu doar de a frecventaºcoala, ci ºi de a se implica în modul în care sunt furnizateserviciile educaþionale. Aceasta înseamnã cã elevii trebuie sãaibã acces la informaþii, prezentate prin mijloace adecvatevârstei lor, ºi cã li se solicitã punctul de vedere. Salvaþi Copiiia promovat participarea copiilor la procesul educaþional, prinsusþinerea cluburilor elevilor, unde aceºtia pot învãþa despredrepturile pe care le au. Perioadele de crizã oferã noioportunitãþi pentru dialog ºi schimbãri sociale, iar cluburilecopiilor oferã noi mijloace pentru construirea pãcii.Cu sprijinul adulþilor, cluburile copiilor au militat pentrurespectarea grupurilor minoritare, au negociat cu pãrinþii sãle permitã copiilor sã frecventeze ºcoala, au negociat chiar ºicu liderii combatanþilor referitor la folosirea în luptã acopiilor soldaþi.Copiii ºi comunitãþile sunt din ce în ce mai mult recunoscuteca având o contribuþie majorã la legitimarea transparenþei înþãrile vulnerabile, afectate de conflicte, ceea ce permitefinanþatorilor sã depãºeascã unele îngrijorãri tipice sau „lipsade încredere“ atunci când iau decizii referitor la þãrile cãtrecare sã direcþioneze finanþãri pentru educaþie. 62De exemplu, Rose ºi Greeley sugereazã cã standardele de„bunã performanþã“, precum Standardele minime INEEpentru educaþia în situaþii de crizã, ar putea contribui laanularea îngrijorãrilor finanþatorilor – sau „lipsei deîncredere“ – dacã ar fi legitimate printr-o susþinere maiputernicã din partea acestora ºi prin colaborare. 63Standardele minime, care pot fi implementate ºi împreunã cualte standarde, precum Cadrul Progresiv pentru o IniþiativãRapidã 64 , ar putea asigura o mai mare rigoare în dezvoltareapoliticilor sectoriale ºi finanþarea strategiilor.Poate cã ar fi mai uºor sã se rezolve problema „lipsei deîncredere“ dacã s-ar recunoaºte pericolele asociateneidentificãrii unor soluþii. Pe termen lung, va fi necesarãalocarea unor resurse financiare mai numeroase pentru aajuta un sistem aflat în conflict, decât cele care ar trebuialocate pentru a preveni acel conflict. Comunitateainternaþionalã ºi guvernele naþionale trebuie sã acorde oatenþie mai mare, pentru a se asigura cã educaþia de calitateeste recunoscutã ca element al procesului de rezolvare a unuiconflict. Aceasta presupune acordarea de resurse pentrusisteme educaþionale de calitate care sunt inclusive,promoveazã toleranþa, diversitatea ºi libertatea intelectualã.Calitatea este importantã, dar ºi preþul este pe mãsurã.Studiu de caz: Nepal„Trei copii au fost rãpiþi din zona în care ne desfãºurãm activitatea, iar clubul copiilor din ºcoala la care studiau aceºti copii a luatiniþiativa de a-i elibera de la gherilele maoiste, prin dialog.“ Membru al unei ONG din Nepal.21

CONCLUZII ªI ÎNTREBÃRI7. Concluzii si întrebãri,Salvaþi Copiii considerã cã educaþia joacã un rol esenþial înconstruirea coeziunii ºi stabilitãþii sociale. Educaþia depãºeºtediferenþele de ordin politic ºi încurajeazã viziunile alternativeasupra viitorului, concentrate pe nevoile copiilor. ªcolile suntun loc foarte important pentru aceastã transformare, pentrucã elevii de astãzi sunt liderii ºi formatorii de opinie de mâineºi pentru cã ºcolile sunt instituþii care au potenþialul de a creanoi metode de lucru în comunitãþile pentru care lucreazã.Este însã clar cã, în ciuda acestei viziuni, mulþi copii din þãrilevulnerabile, afectate de conflicte, nu frecventeazã ºcoala. Acestraport a încercat sã identifice unele dintre motivele caredeterminã acest lucru, dar a cãutat ºi sã formuleze întrebãri.Rãspunsurile la aceste întrebãri ºi dovezile pe care lefurnizeazã vor forma platforma de la care trebuie sã acþionãmîn colaborare globalã: asigurarea faptului cã problematicaeducaþiei de calitate este inclusã în toate acordurile de pace, cãeste recunoscutã ca element esenþial pentru asigurareastabilitãþii ºi creºterii economice pe termen lung ºi în toatedomeniile (umanitar sau altele) ºi cã educaþia de calitateprimeºte susþinere financiarã adecvatã ºi echitabilã, prinmecanisme flexibile, pe termen lung.Pentru milioanele de copii care, zi dupã zi, nu pot merge laºcoalã, este vital ca noi sã gãsim rãspunsuri la aceste întrebãriºi sã acþionãm în consecinþã. Dacã nu reuºim acest lucru,numãrul copiilor care nu vor beneficia de dreptul la educaþieva creºte ºi mai mult, iar noi vom pierde iarãºi oportunitateade a construi pacea în mintea generaþiilor tinere.22

CONCLUZII ªI ÎNTREBÃRIEducatie pentru pace,CUM Sà PARTICIPI LA DEZBATEREA GLOBALÃAcest raport este un document de dezbatere. Salvaþi Copiii aºteaptã rãspunsuri la întrebãrilede mai jos, pe baza expertizei ºi experienþei pe care o aveþi. Rãspunsurile vor contribui laacþiunea globalã prin care dorim sã ne asigurãm cã educaþia de calitate devine un Obiectiv deDezvoltare al Mileniului care poate fi îndeplinit pentru toþi.Am pregãtit un numãr de întrebãri referitoare la unele dintre subiectele majore din acestraport ºi vã invitãm sã ne trimiteþi rãspunsurile ºi astfel sã contribuiþi la dezbaterea globalã:1Dacã2Care3Cum4Deþineþi5Ce6Aþieducaþia de calitate este importantã pentru menþinerea pãcii într-o societate,atunci de ce nu este inclusã în toate acordurile de pace?sunt actorii principali (din domeniul educaþiei ºi din alte domenii) cu carenegociatorii acordurilor de pace discutã atunci când decid dacã educaþia trebuie (saunu) inclusã într-un acord de pace ºi care este rolul autoritãþilor din domeniuleducaþiei în acest proces?diferã rolul educaþiei în promovarea pãcii ºi stabilitãþii în contexte diferite, deexemplu în þãrile vulnerabile înaintea izbucnirii unui conflict, în þãrile aflate în conflictºi în situaþiile post-conflict?exemple pe care doriþi sã le împãrtãºiþi (sub forma studiilor de caz sauexemplelor concrete) privind modul în care educaþia de calitate a fost implementatãcu succes în situaþii de conflict ºi a contribuit la reducerea conflictului?dovezi deþineþi (din cercetãri sau experienþa din cadrul programelor) desprefaptul cã unele aspecte ale educaþiei de calitate promoveazã pacea?analizat vreun sistem de învãþãmânt care s-a schimbat în sens pozitiv în urma unuiconflict? Vã rugãm sã descrieþi acest proces ºi factorii cheie care au transformat osituaþie negativã într-una pozitivã.Vã garantãm pãstrarea drepturilor asupra tuturor informaþiilor furnizate pentru dezbatereaglobalã ºi menþionarea referinþelor pentru citarea acestora. Informaþiile pe care le furnizaþitrebuie sã poatã fi distribuite public pe pagina noastrã de internet ºi prin alte mijloace. Toateinformaþiile utilizate în acest fel vor conþine referinþe complete la contribuþia dumneavoastrã.Vã rugãm sã ne transmiteþi informaþiile la adresa:rewritethefuture@save-children-alliance.orgRescrie viitorulSecretariatul Alianþei Internaþionale Salvaþi CopiiiCambridge House100 Cambridge GroveLondonW6 0LEUnited KingdomPentru informaþii actualizate despre dezbaterea globalã, vã rugãm vizitaþiwww.savethechildren.net/rewritethefuture23

NOTENote1Nu existã o listã oficialã a þãrilor afectate de conflicte care pot ficonsiderate ºi „vulnerabile“. Pentru a analiza aspectele referitoarela educaþie în þãrile cu astfel de caracteristici, Salvaþi Copiii aelaborat o listã cu þãrile afectate de conflicte armate ºi caracterizatede discrepanþe în ceea ce priveºte veniturile, o guvernare slabã ºiinechitate. A se vedea raportul Last in Line, Last in School, AlianþaInternaþionaã Salvaþi Copiii (2007).2Acest lucru se întâmplã din mai multe motive: Majoritatea suntþãri cu venituri reduse; în unele dintre aceste þãri nu existã voinþapoliticã de a furniza servicii educaþionale sau se refuzã dreptul laeducaþie populaþiei din regiunile dizidente, folosind-o ca armã înrãzboi; conflictul a creat o stare de confuzie la nivel instituþional –inclusiv al educaþiei.3Educaþia în situaþii de crizã este inclusã în Obiectivele de Dezvoltareale Mileniului ºi în Cadrul de Acþiune de la Dakar, 2002.4O’Malley, B. (2007) Education under Attack UNESCO; Lai, B andThyne, C (2007) ‘The Effect of Civil War on Education, 1980-1997,Journal of Peace Research, 44 (3), pp. 277-292.5Bush, K.D. and Saltarelli, D. (2000) ‘The Two Faces of Educationin Ethnic Conflict: Toward a Peacebuilding Education forChildren, UNICEF Innocenti Research Centre, Florence.6„Educaþia de calitate“ are o multitudine de definiþii. Existã definiþiidin perspectiva cantitãþii de resurse materiale disponibile în ºcoli,acolo unde acestea nu au fost disponibile o lungã perioadã de timp.Alte definþii includ rata absolvirii ºi alte rezultate similare aleprocesului educaþional. Salvaþi Copiii utilizeazã sintagma dinperspectiva dreptului copilului de a-ºi îndeplini întreg potenþialulprintr-un proces permanent de învãþare. Elementele comune suntrelevanþa ºi implicarea activã sau participarea copiilor.7Salvaþi Copiii, 20068Collier, P., et al. (2003). Breaking the Conflict Trap: Civil war andDevelopment Policy, World Bank, Washington DC.9Lund, M. and Mehler, A. (1999) Peacebuilding and ConflictPrevention in Developing Countries – A Practical Guide, ConflictPrevention Network, Brussels/Strasbourg.10 Obiectivele Grupului de Lucru INEE privind educaþia ºivulnerabilitatea sunt consolidarea punctelor de vedere comunereferitoare la elementele care sprijinã reducerea vulnerabilitãþiiþãrilor prin educaþie, asigurând în acelaºi timp un acces egal laeducaþie pentru toþi; susþinerea dezvoltãrii unor programeeducaþionale eficiente în þãrile vulnerabile. Prima întâlnire aGrupului va avea loc în aprilie 2008.11 Last in Line, Last in School. op. cit.12 Annette Isaac Consulting/CIDA (April 1999), ‘Education andPeacebuilding – A Preliminary Operational Framework’, Ottawa.13 Human Security Brief, 2006 www.humansecuritybrief.org/200614 Se pare cã numãrul acordurilor de pace în care sunt incluse aspectereferitoare la educaþie este în creºtere, datoritã a doi factori: unnumãr din ce în ce mai mare de conflicte sunt rãzboaie civile undepoliticile interne – precum educaþia sau sãnãtatea – suntcontroversate; al doilea factor este angajamentul crescut alcomunitãþii internaþionale în ceea ce priveºte respectareadrepturilor copilului.15 Thyne, C. (2006) ‘ABC’s, 123’s, and the Golden Rule: ThePacifying Effect of Education on Civil War, 1980-1999’,International Studies Quarterly 50 (4), pp. 733-754.16 Dupuy (2008) op. cit.17 Degu, W.A. (2005) ‘Reforming Education’, in Junne, G. andVerkoren, W. (eds.) Postconflict Development Lynne RiennerPublishers, Boulder, pp. 129-145.18 Acordul de la Burundi, 2000, a identificat accesul inegal la educaþieca o cauzã directã a conflictului. Articolul 3, Protocolul III.19 Last in Line, Last in School, op. cit.20 Dupuy (2008) ‘Education for Peace: Building Peace and EducationSystems’, Save the Children Norway and PRIO.21 ‘Preventing Deadly Conflict: Final Report’ (1997) op. cit.22 Dupuy, K. op. cit. (2008) ‘Education for Peace: Building Peace andEducation Systems’, Save the Children Norway and PRIO.23 Collier et al (2003) op. cit.24 Collier, P. (2000) ‘Doing well out of War: An economicperspective’, in Berdal, M. and Malone, D. M. (eds.) Greed andGrievance: Economic Agendas in Civil Wars, Lynne RiennerPublishers, Boulder.25 Carm, E. et al. (2003) ‘Education and its Impact on Poverty: AnInitial Exploration of the Evidence’, Oslo University College,manuscris nepublicat; Collier et al (2003) op. cit; Hanushek, E. andWößmann, L. (2007) ‘Education Quality and Economic Growth’,World Bank, Washington DC.26 Collier, P. et al (2003) op. cit.27 Dupuy (2008) op. cit.28 Dupuy (2008) op. cit.29 Bird, L. (2006) ‘Learning about War and Peace in the Great LakesRegion of Africa’, tezã de doctorat nepublicatã, Institute ofEducation, University of London.30 Preventing Deadly Conflict: Final Report (1997) op. cit.31 Mamdani, M. (2001). When Victims become Killers: Colonialism,Nativism, and the Genocide in Rwanda, Princeton UniversityPress, Princeton; Obura, A. (2003) Never Again: EducationalReconstruction in Rwanda, IIEP, UNESCO.32 Annette Isaac Consulting/CIDA (1999), op. cit.33 O’Malley (2007) op. cit.34 Ibid; Watchlist on Children and Armed Conflict (2007) ‘Sudan:Children at a Crossroads: An Urgent Need for Protection’.35 O’Malley (2007) op. cit.36 Articolul 24 al celei de-a Patra Convenþii de la Geneva, Convenþiacu privire la Drepturile Copilului (CDC) 1989, ProtocolulOpþional la CDC cu privire la Implicarea Copiilor în ConflicteArmate, 12 februarie 2002. Din 1999, Consiliul de Securitate alONU a adoptat cinci rezoluþii cu scopul de a proteja copiii deimplicarea în conflicte armate 1261 (1999), 1314 (2000), 1379(2001) ºi 1460 (2003).37 Fete care sunt obligate de lideri ai rebelilor sã le devinã„concubine“, sã gãteascã, sã spele ºi sã le acorde favoruri sexuale.Acestea pot avea uneori chiar ºi numai 12 sau 13 ani.38 DFID, 2001. Disability, Poverty and Development London: DFIDAccesaþi: http://www.dfid.gov.uk/pubs/files/disability.pdf39 Degu, W.A. (2005) ‘Reforming education’, in Junne, G. andVerkoren, W. (eds.) Postconflict development Lynne RiennerPublishers, Boulder, pp. 129-145.40 Save the Children (2007) “The Use of Language in Children’sEducation: A Policy Statement“. Descãrcat la 12 noiembrie 2007 dela http://www.savethechildren.org.uk/en/docs/briefingpolicy_statement-scuk_language_edu.pdf41 A se vedea secþiunea cu privire la siguranþã.42 American Institutes for Research and Mohammed, H. (2006)‘Education and the Role of NGOs in Emergencies: Afghanistan1978-2002’, USAID and EQUIP. Disponibil lahttp://www.eldis.org/vfile/upload/1/document/0708/DOC22953.pdf43 Dupuy (2008) op. cit.44 În aprilie 2008, Salvaþi Copiii va elabora un raport actualizat cuprivire la finanþãrile acordate educaþiei de cãtre donatori în TVAC.45 Boyden, J. and Ryder, P. (1996) Implementing the Right toEducation in Areas of Armed Conflict, University of Oxford, QueenElizabeth House.46 O’Malley (2007) op. cit.47 Nicolai, S. (2008) ‘Opportunities for Education Sector Change inConflict and Post-conflict Situations’. Material pentru seminarinternaþional, IIEP Paris, 28-30 ianuarie 2008.24

NOTE48 Aceesaþihttp://www.cwin.org.np/press_room/pressreleases/joint_statement_cic.htmpentru mai multe informaþii privind campania CZOP.49 Preventing Deadly Conflict: Final Report (1997) op. cit.50 Dupuy (2008) op. cit.51 Detalii puteþi obþine de pe pagina de internet a ProgramuluiMondial al ONU pentru Educaþie privind Drepturile Omuluihttp://www2.ohchr.org/english/issues/education/training/programme.htm52 Freire, P. (1970). Pedagogy of the Oppressed Seabury Press, NewYork.53 Davies, L. (2004) Education and Conflict: Complexity and Chaos.Routledge, London54 Dupoy, (2008) op cit.55 Davies (2004), op cit.56 Tawil, S. and Harley, A. (eds.) (2004) ‘Education, Conflict andSocial Cohesion’, UNESCO International Bureau of Education,Geneva, p. 25.57 Obura (2003) op. cit.58 A se vedea Davies (2004) op. cit. pentru o tipologie a modului încare sunt predate aspectele privind rãzboiul ºi pacea.59 Sinclair, M. 2004 Learning to live together: building skills, valuesand attitudes for the twenty-first century, IBE UNESCO,www.ineesite.org/core/Learning_to_Live_Together.pdf60 Guidebook for Planning Education in Emergencies andReconstruction (2006) op. cit, capitolul 9.61 Rose and Greeley (2006) op. cit.62 Mai multe detalii despre aceste aspecte ºi rutele „lungi“ ºi „scurte“privind transparenþa finanþãrilor în statele vulerabile suntdisponibile în raportul actualizat cu privire la finanþãrile acordateeducaþiei de cãtre donatori în TVAC din aprilie 2008.63 Ibid64 Cadrul Progresiv FTI se concentreazã mai mult pe obiectivele dedezvoltare pentru educaþie ºi în situaþia în care þãrile vulnerabile sesitueazã pe calea cãtre „obiectivul“ ideal. Aºadar, acest cadru ajutãTVAC sã evalueze situaþia în care se aflã ºi în care ar putea ajunge,în mod realist, într-o anumitã perioadã de timp, recunoscând înacelaºi timp faptul cã situaþia lor s-ar putea shimba ºi cãvulnerabilitatea sau conflictele nu sunt statice. Document în lucrual Grupului de Lucru FTI-Þãrile Vulnerabile (2006): un cadrulprogresiv pentru educaþie în þãrile vulnerabile. Elaborat pentruGrupul de Lucru FTI-Þãrile Vulnerabile în octombrie 2006.25

ANEXÃAnexãEDUCAÞIA ÎN ACORDURILE DE PACE,1989 – 2005Autor: Kendra DupuyCercetãtor, Institutul Internaþional pentru StudiereaPãcii (PRIO), OsloFebruarie 2008INTRODUCEREÎntre 1989 ºi 2005, pãrþile combatante în 46 de conflictearmate din întreaga lume, majoritatea rãzboaie civile, ausemnat 144 acorduri de pace (inclusiv 43 acorduri finale depace) 1 (Harbom, Högbladh ºi Wallensteen, 2006; Gleditsch etal., 2002; Harbom ºi Wallensteen, 2007). Aceste 144 acorduriau soluþionat, reglementat sau au prevãzut decizii cu privire laîncetarea unor conflicte armate. În aceastã anexã, prezentãmmodul în care problematica educaþiei este abordatã ºi inclusãîn acordurile finale de pace semnate între 1989 ºi 2005.Conflictele armate sunt definite drept „confruntãri deschise,armate, între douã sau mai multe pãrþi cu organizare centralã,cu o continuitate a confruntãrilor, în dispute cu privire lapreluarea guvernãrii sau dispute teritoriale“ (Smith, 2003, p. 3).Majoritatea definiþiilor unui conflict armat se axeazã pe oanume incompatibilitate între grupuri de oameni, unde pãrþileaflate în conflict recurg la utilizarea organizatã a forþei(Ramsbotham, Woodhouse ºi Miall, 2005; Wallensteen, 2007).Contrar tiparelor istorice, în prezent rãzboaiele interstatale suntmult mai puþin frecvente decât cele intrastatale.TENDINÞE PRIVIND INCLUDEREA PROBLEMATICIIEDUCAÞIEI ÎN ACORDURILE DE PACELista acordurilor finale de pace incluse în acest tabel estepreluatã de la Harbom, Högbladh ºi Wallensteen (2006). S-aufolosit diferite resurse publice pentru accesarea acordurilor depace încheiate în urma conflictelor intrastatale, interstatale ºiintrastatale internaþionalizate, precum pagina de internet aInstitutului pentru Pace al Statelor Unite (IPSU), SistemulInformaþional al Organizaþiei Naþiunilor Unite pentruMenþinerea Pãcii (UN Peacemaker) ºi alte resurse publice învariantã tipãritã sau electronicã. A fost aleasã perioada dedupã Rãzboiul Rece, pentru a limita numãrul de acorduri depace analizate.Dintre cele 43 acorduri finale de pace semnate între 1989 ºi2005, 37 (86%) sunt disponibile publicului, prin intermediulresurselor menþionate anterior. Dintre acestea 37, 11 (30%)nu includ nicio menþiune cu privire la educaþie, în timp ce 26(70%) includ anumite prevederi. Aºadar, educaþia reprezintão preocupare a activiºtilor pentru pace încã de la sfârºitulRãzboiului Rece, dar existã diferenþe semnificative înabordarea problematicii educaþiei ºi includerea acesteia înacordurile de pace, din punctul de vedere al schimbãrilor caretrebuie sã aparã în sectorul educaþional dupã semnareaacordului de pace, inclusiv al tipului de servicii educaþionale.DE CE TREBUIE INCLUSà EDUCAÞIAÎN ACORDURILE DE PACE?Ca proiecte pentru reconstrucþia þãrii în perioada postconflict,reconstrucþia socialã ºi stingerea conflictului,acordurile de pace sunt elemente esenþiale pentru trasareamodului în care va fi construitã pacea ºi în care va firenegociat contractul social în urma conflictului armat.Abordarea problematicii educaþiei într-un acord de pacereprezintã un pas înainte pentru abordarea reduceriiimpactului conflictului armat asupra societãþii, în general, ºiasupra educaþiei, în special, precum ºi pentru transformareacauzelor conflictului, prin intermediul sectorului educaþional.Includerea educaþiei în acordurile de pace poate fi esenþialãpentru încetarea violenþelor fizice, directe, din timpul unuiconflict armat, dar ºi pentru crearea de oportunitãþi pentruconstruirea unei pãci pozitive, durabile, prin educaþie. Dupãcum menþioneazã Tawil ºi Harley (2004), „Modul în care s-aajuns la acordul de încetare a ostilitãþilor ºi în care s-a obþinutpacea este esenþial pentru definirea posibilitãþilor dereconstrucþie socialã ºi civicã prin polici educaþionale. Naturaacordului politic, fie cã este obþinut intern sau impus dinexterior, are consecinþe asupra voinþei politice de a reformasistemul educaþional, precum ºi asupra construirii ºiconsolidãrii mecanismelor legale care i-au mandatat peresponsabilii cu elaborarea politicilor educaþionale sã operezeschimbãri în domeniu.“ (p. 14).Includerea problematicii educaþiei în acordurile de pace prin,de exemplu, asumarea angajamentului de cãtre stat în ceea cepriveºte asigurarea unui mai bun acces la educaþie, poatetransmite semnalul cã statul este preocupat de problemeleoamenilor ºi se angajeazã sã menþinã ºi sã construiascã paceaprin transformarea cauzelor conflictului armat, reinstaurândastfel încrederea în guvern (Thyne, 2006; Collier et al., 2003).Aºadar, includerea în mod explicit a educaþiei în acordurile depace poate fi o motivaþie importantã pentru depunereaarmelor, în special în cazul în care lipsa accesului la educaþieeste una dintre cauzele pentru care tinerii se angajeazã înluptã. Dar, mai mult decât contribuþia la încetarea luptei,educaþia are un rol esenþial în instaurarea durabilã ºi petermen lung a unei pãci care transformã cauzele unui conflict.Educaþia este „un factor esenþial pentru construirea pe termenlung a unei societãþi civile funcþionale“ (Torsti, 2005, p. 64),iar includerea problematicii educaþiei în acordurile de pacepoate ajuta la asigurarea ºi recunoaºterea faptului cã educaþiapoate juca un rol central ºi activ în instaurarea pãcii în urmaunui conflict armat, acþionând ca un catalizator pentruschimbãrile post-conflict ºi conturând direcþia de urmat.Detalierea modului în care sistemul de învãþãmânt va fireconstruit pentru a depãºi impactul, în general negativ,pe care îl are conflictul armat asupra lui, este doar un element1Numãrul conflictelor este calculat în funcþie de criteriile pentru definire elaborate de Programul pentru Colectarea de Date privindConflictele al Universitãþii Uppsala (PCDCUU), care defineºte conflictul armat drept „o incompatibilitate disputabilã cu privire la guvernareºi / sau teritorii, unde utilizarea forþei armate între douã pãrþi, dintre care cel puþin una este a guvernului unei þãri, se soldeazã cu cel puþin 25de decese cauzate de lupte.“ În baza de date a PCDCUU, 25 decese anuale cauzate de lupte ºi mai puþin de 1000 decese în total apãrute întimpul unui conflict reprezintã un conflict armat minor, în timp ce 25 decese ºi un total de cel puþin 1000 de decese apãrute în timpul unuiconflict reprezintã un conflict armat intermediar. Conflictul care se soldeazã cu cel puþin 1000 de decese anuale cauzate de lupte este definitdrept rãzboi, conform PCDCUU. A se vedea Gleditsch et al., 2002.26

ANEXÃalãturi de prevederile privind reformarea sistemului, având învedere rolul pe care educaþia îl poate juca în izbucnireaconflictului armat.CONCLUZIETrebuie subliniate anumite aspecte referitoare la acordurile depace. În primul rând, semnarea unui acord de pace nuînseamnã sfârºitul rãzboiului. Numãrul acordurilor de pacecare au eºuat este mai mare decât al acelora care au avut succes,iar aplicarea prevederilor acordului de pace, precum accesulegal la educaþie, poate eºua, chiar dacã rãzboiul sau violenþelenu reîncep. Acordurile negociate au o ratã a eºecului de trei orimai mare decât cea a victoriilor militare, dar conflictele care senegociazã si se finalizeazã cu acorduri, dureazã în medie deaproape trei ori mai mult decât cele încheiate printr-o victoriemilitarã (Raport privind Siguranþa Populaþiei, 2006). Paceanegociatã în urma semnãrii unui acord de pace nu este acelaºilucru cu iniþiativele concrete pentru construirea pãcii; cu toateacestea, un acord de pace poate fi, ºi de multe ori este, un pasimportant în direcþia construirii pãcii.ACORDURI FINALE DE PACEAcorduri finale de pace semnate în perioada 1989-2005, conform Harbom, Högbladh ºi Wallensteen (2006)Pãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordAngola 1994Protocolul de laLusakaFoºtii combatanþii (atât din forþele armate, cât ºi din grupãrile rebele) vor fiincluºi în programe de pregãtire profesionalã, pentru a se reintegra în societate.Înfiinþarea unui grup de lucru petru identificarea ºi reabilitarea centrelor depregãtire vocaþionalã pentru demobilizarea foºtilor combatanþi (Anexa 4).Campanii de educaþie civicã pentru cetãþeni, privind participarea la alegeri(Anexa 7). (IPSU)Angola 2002 Memorandumul deÎnþelegere(Acordul de laLuena)Burundi 2000 Acordul de Pace ºiReconciliere de laArushaAnexa 1 cu privire la încartiruirea forþelor militare UNITA precizeazã cã unOfiþer pentru Educaþie Civicã va fi prezent în structurile de conducere alezonei în cauzã. (IPSU)Protocolul I, Capitolul II, Articolul 6 prevede „implementarea unui programcomplex de educaþie ºi conºtientizare pentru pace, unitate ºi reconciliere“ camãsurã referitoare la genocid, crimele de rãzboi ºi crimele împotriva umanitãþii.Articolul 7 menþioneazã în mod special educaþia ºi prevede urmãtoarele mãsuripentru prevenirea excluziunii:• Distribuirea echitabilã la nivel regional ºi pe teritoriul întregii þãri a ºcolilor,echipamentelor ºi manualelor, astfel încât ºi fetele ºi bãieþii sã beneficieze înmod egal de acestea;• Promovarea în mod special a educaþiei primare obligatorii, care asigurãegalitatea de gen, cu susþinere financiarã comunã de la autoritãþile centraleºi regionale;• Transparenþã ºi corectitudine la examinãrile oficiale ºi neoficiale;• Recunoaºterea drepturilor bãieþilor ºi fetelor care au întrerupt frecventareaºcolii datoritã conflictului din Burundi sau datoritã excluderii din sistemul deînvãþãmânt, prin reintegrarea lor în sistem ºi apoi pe piaþa muncii;• Educarea populaþiei, în special a tinerilor, în spiritul valorilor pozitivetradiþionale, precum solidaritarea, cooperarea socialã, iertarea ºi toleranþareciprocã, Ibanga (discreþie ºi simþul responsabilitãþii), Ubupfasoni (respectpentru ceilalþi ºi pentru sine) ºi Ubuntu (spirit ºi caracter umanitare).Protocolul II, Capitolul I, Articolul 3 menþioneazã educaþia ca un dreptfundamental: „Niciunei persoane nu i se poate interzice accesul la educaþie debazã. Statul va organiza accesul la sistemul de învãþãmânt primar ºi va dezvoltaºi promova accesul la învãþãmântul gimnazial ºi liceal.“Protocolul III, Capitolul I, Articolul 2 precizeazã cã una dintre cauzeleviolenþelor ºi insecuritãþii din Burundi este „sistemul discriminator, care nu apermis accesul la educaþie tuturor tinerilor din Burundi, indiferent de etnie“. ÎnArticolul 8 se solicitã statului Burundi sã protejeze drepturile fundamentale alecetãþenilor sãi, sã includã dreptul la educaþie ºi sã instituie politici proactivepentru promovarea drepturilor omului prin educaþie ºi instruire.În Protocolul IV, Capitolul 1, Articolul 4 se solicitã Guvernului din Burundi sãajute ºi sã sprijine returnarea refugiaþilor ºi a persoanelor strãmutate, cu unanumit nivel de pregãtire profesionalã, sã includã recunoaºterea diplomelorobþinute în afara statului Burundi. (IPSU)27

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordBurundi 2003Acordul Global deÎncetare a FoculuiNicio menþiune directã cu privire la educaþie.(Sistemul Informaþional al ONU)Cambodgia 1991 Acord cu privire laSoluþionareaComplexã Politicãa Conflictului dinCambodgiaSecþiunea D, Anexa 1, prevede educarea persoanelor cu drept de vot înaintede alegeri, pentru a se susþine astfel procesul electoral.Articolul IX, Anexa 2, prevede implementarea unui program de educaþiepentru publicul larg, privind recunoaºterea ºi evitarea mecanismelor explozive.Punctul 10 al documentului suplimentar „Declaraþie cu privire la reabilitarea ºireconstrucþia Cambodgiei“ prevede cã „În aceastã fazã a procesului dereabilitare, se va acorda o atenþie specialã siguranþei alimentare, sãnãtãþii,problemei locuinþelor, instruirii, educaþiei, reþelei de transport ºi reconstruiriiinfrastructurii de bazã ºi utilitãþilor publice existente.“(IPSU)Ciad 1993 Acordul de laTripoli 1Ciad 1995 Pactul de laDougiaCiad 1999 Acord deReconciliereCiad 2002 Acordul de laTripoli 2Ciad 2005 Acordul de laYebibouColumbia 1991 Acord finalGuvernul Naþional- Armata Popularãde EliberareNu este disponibilNu este disponibilNu este disponibilNicio menþiune directã cu privire la educaþie.http://www.sangonet.com/Fich3ActuaInterAfric/TCiadMDJTdegelRCA.htmlNu este disponibilÎn cadrul capitolului referitor la planul de reintegrare, secþiunea despre tranziþieprevede acordarea unor servicii de educaþie non-formalã foºtilor combatanþi,constând în alfabetizare, educaþie primarã ºi gimnazialã în domenii teoretice ºipractice ºi solicitã Ministerului Educaþiei sã recunoascã oficial aceastã educaþieprimarã ºi gimnazialã.“Educaþie non-formala: programul de educare non-formalã constã în instruireafoºtilor luptãtori la nivelurile de alfabetizare, primarã ºi secundarã, în funcþiede gradul lor actual de calificare, pentru a putea fi incluºi în alte domenii decunoaºtere, atât teoretice, cât ºi practice. Pentru procesul de alfabetizare,Guvernul va edita abecedarele necesare ºi va finanþa mediile audiovizualecomplementare ºi profesorii care vor participa la aceastã activitate. În acestsens, se vor asigura resursele necesare pentru un program special de validarea ciclurilor primar ºi secundar în concordanþã cu Ministerul Educaþiei.“(Sistemul Informaþional al ONU)RepublicaDemocraticãCongo2002 Acordul pentruDialog NaþionalInter-Congolez:Acord global ºiinclusiv cu privirela tranziþie înRepublicaDemocraticãCongo (Acordul dela Pretoria)Educaþia este abordatã doar din perspectiva portofoliului ministerial. Capitolul6 al Acordului de încetare a focului de la Lusaka din 1999, prevedereinstaurarea administraþiei de stat pe teritoriul RDC, fãcând posibilã furnizareade servicii educaþionale pe întreg cuprinsul þãrii.(IPSU)28

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordRepublicaDemocraticãCongo2003Negocierile intercongoleze:ultimulact (Acordul de laSun City)În secþiunea 21 a acordului se menþioneazã îngrijorarea cu privire la „situaþiaalarmantã din sistemul naþional de învãþãmânt, caracterizat prin continuascãdere a ratei frecvenþei ºcolare, între trei ºi cinci milioane de copiinefrecventând ºcoala, recrutarea a mii de copii de vârstã ºcolarã de cãtrebeligeranþi sau grupãrile armate, distrugerea a numeroase ºcoli ºi echipamenteºcolare ºi furtul materialelor didactice, risipa din ce în ce mai mare, la toatenivelurile, deprecierea accentuatã a rezultatelor procesului educaþional,degradarea pronunþatã a condiþiilor de viaþã ºi de muncã pentru cadre didacticeºi elevi, precum ºi a valorilor morale, printre ale cãrei consecinþe se numãrã ºiexodul creierelor.“ În aceastã secþiune, educaþia este prezentatã ca parte a unuiprogram de urgenþã, solicitându-se urmãtoarele:Urgenti. Reabilitarea ºi dotarea cu echipamente a cel puþin 60% din infrastructuraºcolarã sau universitarã distrusã;ii. Construirea unor ºcoli noi, conform unui plan echilibrat, care þine cont deîmpãrþirea administrativã a þãrii;iii. Alocarea a cel puþin 10% - 15% din bugetul naþional cãtre educaþie;iv. Adoptarea unor politici ºi mãsuri pentru atingerea obiectivului „mileniului“,conform cãruia pânã în anul 2005 fiecare bãiat sau fatã va avea acces la educaþieprimarã, precum ºi la toate nivelurile de predare;v. Creºterea semnificativã a salariilor cadrelor didactice la toate nivelurilesistemului, oferirea unor condiþii de lucru decente ºi coordonarea riguroasã acarierei didactice, pentru îmbunãtãþirea profilului profesiei;vi. Dotarea unitãþilor ºcolare ºi universitare cu cãrþi, resurse ºi echipamenteaudio-video etc.;vii. Introducerea pregãtirii în domeniul noilor tehologii (ex. tehnologiainformaþionalã) în programa ºcolarã;viii. Relansarea politicii privind învãþãmântul special, precum ºi reintegrareacopiilor ºi a tinerilor, inclusiv a mamelor adolescente, care eºueazã ºiabandoneazã ºcoala;ix. Reactivarea ºi implementarea rezoluþiilor adoptate de Adunarea Generalãcu privire la Educaþie organizatã la Kinshasa între 20-29 ianuarie 1996 ºirevizuirea cadrului legislativ în domeniul educaþiei naþionale.Termen mediu ºi lungi. Administrarea raþionalã a resurselor financiare alocate domeniuluieducaþional, pentru a fi posibilã îndeplinirea urgentã a obiectivului gratuitãþiiînvãþãmântului primar, prin creºterea progresivã a ratei ºcolarizãrii, în special încazul populaþiei vulnerabile, fete ºi categorii defavorizate;ii. Înfiinþarea unui Fond pentru Promovarea Educaþiei;iii. Stabilirea unor reglementãri ºi prevederi pentru coordonarea eficientã astructurilor ºi facilitãþilor educaþionale la toate nivelurile ºi în toate zonele;iv. Îmbunãtãþirea pregãtirii profesionale a cadrelor didactice din sistemul deînvãþãmânt gimnazial;v. Redefinirea ºi îmbunãtãþirea statutului cadrelor didactice din învãþãmântulprimar, gimnazial, liceal ºi universitar ºi al personalului din domeniul cercetãrii;vi. Elaborarea unei politici pentru îmbunãtãþirea pregãtirii profesionale acadrelor didactice universitare ºi a cercetãtorilor ºi înfiinþarea unui fond specialpentru susþinerea desfãºurãrii studiilor doctorale ºi a cercetãrilor în þarã;vii. Reintroducerea programelor ºi cursurilor axate pe valorile civice ºi umanitare;viii. Aplicarea prevederilor care reglementeazã acordarea gradelor înînvãþãmântul primar ºi gimnazial;ix. Definirea ºi stabilirea colaborãrii bazate pe principiul parteneriatului însistemul naþional de învãþãmânt.Secþiunea 26 a acordului menþioneazã cã pãrþile implicate „conºtientizeazãfaptul cã tinerii congolezi trebuie protejaþi ºi supravegheaþi prin intermediuleducaþiei, sportului ºi activitãþilor de timp liber“.Secþiunea 27 (cu pivire la corupþie) prevede cã „la baza acestei crize, corupþiaîn multiple forme apare ca manifestare a practicilor lipsite de transparenþã,împotriva valorilor, utilizate de bãrbaþii ºi femeile care doresc sã avanseze încarierã, în posturi executive, precum armatã, poliþie, servicii de informaþii,administraþie publicã, sãnãtate, educaþie...“ ºi altele.Secþiunea 28 prevede „promovarea educaþiei civice ºi transformatoare pentruîmbunãtãþirea conºtiinþei civice.“Secþiunea 35 prevede „promovarea, prin intermediul sistemul naþional deînvãþãmânt, a valorilor cetãþeneºti pozitive, precum ºi a culturii dialogului ºisoluþionãrii paºnice a conflictelor“.(Sistemul Informaþional al ONU)29

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordDjibouti 1994Acord de Pace ºiReconciliereNaþionalãEducaþia este menþionatã în Articolul 5: Susþinerea învãþãmântului (“RattrapageScolaire“)„În cadrul programului pentru susþinerea învãþãmântului, mãsurile deja instituitepentru copiii care nu au putut fi înscriºi la ºcoalã, datoritã rãzboiului, trebuiemenþinute pe parcursul întregii ºcolarizãri.“http://www.presidence.dj/LES%20TEXTES/accpaix.htmDjibouti 2000 Acordul Cadrupentru Reformã ºiÎnþelegere SocialãArticolul 17 menþioneazã dreptul la educaþie:Articolul 17: Dreptul la educaþiea) Cele douã pãrþi subscriu de bunãvoie, aºa cum este afirmat în Capitolul V alAcordului de pace din decembrie 1994, la o susþinere ºcolarã mai puternicã acopiilor din zonele afectate de conflictul armat.b) Ele recunosc necesitatea de a continua aceste eforturi în domeniul educativ,în zonele afectate de rãzboi, prin redeschiderea ºcolilor închise.http://www.lesnouvelles.org/P10_magazine/12_depeche/12020_LNAtxtaccordjib.htmlDjibouti 2001 Acordul Cadrupentru Reformã ºiÎnþelegere SocialãEducaþia este menþionatã în Articolul 17: Dreptul la educaþie„Ambele pãrþi semnatare sprijinã Articolul 5 al Acordului de Pace din 1994 ºisusþin îmbunãtãþirea educaþiei pentru copiii din zonele afectate de conflictelearmate. Cele douã pãrþi recunosc necesitatea eforturilor susþinute în domeniuleducaþiei în zonele afectate de rãzboi, pentru a include redeschiderea ºcolilor.“http://www.lesnouvelles.org/P10_magazine/12_depeche/12020_LNAtxtaccordjib.htmlEl Salvador 1992 Acordul de Pacede la ChapultepecGuatemala 1996 Acordul pentru oPace Fermã ºiDurabilãSistemul educaþional al forþelor armate este menþinat în capitolul 1; estenecesar un nou tip de educaþie pentru lucrãtorii din poliþie.(IPSU)Secþiunea 1Pentru realizarea creºterii economice, politica din domeniu trebuie direcþionatãcãtre prevenirea proceselor de excluziune economicã, precum ºomajul ºisãrãcia, ºi cãtre optimizarea beneficiilor economice pentru toþi cetãþeniiGuatemalei. Creºterea nivelului de trai ºi asigurarea asistenþei medicale,educaþiei, securitãþii sociale ºi instruirii pentru toþi cetãþenii Guatemalei suntcondiþii preliminare pentru obþinerea unei dezvoltãri durabile în Guatemala.(Sistemul Informaþional al ONU)Guinea Bissau 1998 Acordul dintreGuvernul Guinea-Bissau ºi JuntaMilitarãAuto-ProclamatãNicio menþiune directã cu privire la educaþie.(Sistemul Informaþional al ONU)Coasta de Fildeº(Côte d’Ivoire)2004 Acordul de laAccra III cu privirela Coasta de FildeºNicio menþiune directã cu privire la educaþie.(Sistemul Informaþional al ONU)Liberia 2003 (Acord de Pacecomplex semnatîntre GuvernulLiberiei, LURD,MODEL ºipartidele politice)Macedonia 2001 Acord Cadru(Acordul de laOhrid)Partea a ªasea, Articolul XII, prevede includerea în ºcoli a educaþiei privinddrepturile omului, pe întreg teritoriul Liberiei.Partea a Opta, Articolul IX, prevede educarea alegãtorilor.(IPSU)Secþiunea 3.1:„Vor fi adoptate o nouã Lege privind Auto-Guvernarea Localã, care întãreºteputerea autoritãþilor alese la nivel local ºi lãrgeºte substanþial sferacompetenþelor acestora, în conformitate cu prevederile Constituþiei (modificatãconform Anexei A) ºi Carta Europeanã privind Auto-Guvernarea Localã,30

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordreflectându-se principiul subsidiaritãþii, care funcþioneazã în Uniunea Europeanã.Competenþele lãrgite vor viza în principal domeniile: servicii publice, planificareurbanã ºi ruralã, protecþia mediului, dezvoltare economicã localã, culturã, bugetlocal, educaþie, bunãstare socialã ºi sãnãtate. Va fi adoptatã o lege privindauto-guvernarea localã, pentru a se asigura un sistem adecvat de finanþare, caresã permitã autoritãþilor locale sã îºi îndeplineascã responsabilitãþile.“În secþiunea 5 cu privire la proceduri parlamentare speciale, secþiunea 5.2prevede cã „Actele normative care afecteazã în mod direct cultura, utilizarealimbii, educaþia, studiul ºi utilizarea simbolurilor, precum ºi actele normative cuprivire la bugetele locale, alegerile locale, municipiul Skopje ºi graniþele oraºelortrebuie sã fie adoptate cu majoritate parlamentarã, în cadrul cãreia trebuieobþinutã majoritatea voturilor Reprezentanþilor care au declarat cã aparþincomunitãþilor minoritare din Macedonia.“Secþiunea 6:Educaþia ºi utilizarea limbilor6.1. În ceea ce priveºte învãþãmântul primar ºi gimnazial, predarea se va face înlimba maternã a elevilor; pe întreg teritoriul Macedoniei vor fi aplicate aceleaºistandarde pentru programele academice.6.2. Se va acorda finanþare de la stat pentru predarea în învãþãmântuluniversitar, în limbile vorbite de cel puþin 20% din populaþia Macedoniei, pebaza unor acorduri speciale.6.3. În ceea ce priveºte admiterea în universitãþile de stat a candidaþiloraparþinând comunitãþilor minoritare din Macedonia, se va aplica principiuldiscrimãrii pozitive, pânã în momentul în care persoanele admise vor reflecta înmod echitabil componenþa populaþiei din Macedonia.Anexa A (amendamente constituþionale)Articolul 48 prevede cã „Membrii comunitãþilor au dreptul sã înfiinþeze instituþiipentru culturã, artã, ºtiinþã ºi educaþie, precum ºi asociaþii ºtiinþifice sau de altãnaturã, pentru exprimarea, cultivarea ºi dezvoltarea propriei identitãþi.“„Membrii comunitãþilor au dreptul la educaþie în propria limbã în învãþãmântulprimar ºi gimnazial, conform legii. În ºcolile în care predarea se face într-o altãlimbã, limba macedoneanã trebuie, de asemenea, studiatã.“Articolul 69 prevede cã „În ceea ce priveºte actele normative care au un efectdirect asupra culturii, utilizãrii limbii, educaþiei, studiului ºi utilizãrii simbolurilor,Adunarea Parlamentarã ia deciziile cu majoritatea voturilor Reprezentanþilorprezenþi, care au declarat cã aparþin comunitãþilor minoritare din Macedonia. Încazul unei dispute în cadrul Adunãrii privind aplicarea acestei prevederi, Comitetulresponsabil cu Relaþiile Inter-Comunitare va rezolva respectiva disputã.“Articolul 115: „În cadrul structurilor auto-guvernãrii locale, cetãþenii participã,direct sau prin reprezentanþi, la procesul de luare a deciziilor cu privire laprobleme locale, cu relevanþã în special în domeniile servicii publice, planificareurbanã ºi ruralã, protecþia mediului, dezvoltare economicã ºi socialã, bugetelocale, activitãþi comunitare, culturã, sport, securitate socialã ºi îngrijireacopilului, educaþie, sãnãtate ºi alte domenii, conform legii.“Anexa CSecþiunea 6.2 prevede cã „Pãrþile invitã comunitatea internaþionalã sã asigure asistenþãpentru implementarea Acordului Cadru în domeniul educaþiei universitare.“(IPSU)Mozambic 1992 Acordul Generalde Pace pentruMozambicRuanda 1993 Acordurile de laArusha(Acordul de laArusha dintreguvernul RepubliciiRuanda ºi FrontulPatriotic dinRuanda)Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.(IPSU)Articolul 23, secþiunea D, prevede reabilitarea ºi reconstruirea facilitãþilorsocio-educaþionale în zonele devastate de rãzboi ºi conflicte sociale.Articolul 15 al Protocolului privind Repatrierea Refugiaþilor din Ruanda ºiRelocarea Persoanelor Strãmutate prevede cã Guvernul Ruandei ºiComunitatea Inernaþionalã vor asista persoanele returnate prin furnizarea deservicii educaþionale.Articolul 20 al Protocolului prevede „înfiinþarea unui program de asistenþãpentru copiii [returnaþi] admiºi în sistemul de învãþãmânt, astfel încât sã seasigure acoperirea taxelor de ºcolarizare ºi fondurile necesare pentruachiziþionarea de uniforme ºi echipamente ºcolare pentru doi ani universitari.“Articolul 26 al Protocolului prevede cã „Diplomele ºi certificatele recunoscuteinternaþional vor fi valabile la angajarea în instituþiile de învãþãmânt sau la numireape post, conform reglementãrilor ºi sistemelor de notare ale UNESCO.“31

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordArticolul 30 al Protocolului prevede cã „Vor fi luate o serie de mãsuri, pentru ase asigura o integrare uºoarã în sistemul naþional de învãþãmânt ºi pentru a evitaîntreruperea studiilor de cãtre elevi ºi obþinerea unor efecte adverse:• Pe parcursul primului an, educaþia se va realiza în limba utilizatã în þara de azil;• În primele trei luni, vor fi organizate cursuri intensive de limba francezãpentru cadre didactice ºi pentru elevi, în special pentru elevii din ultimii aniai învãþãmântului primar ºi pentru cei din învãþãmântul gimnazial, liceal sauuniversitar din þãrile anglofone;• Unele aspecte ale procesului de adaptare pot fi realizate în cadrul sistemuluiprivat de învãþãmânt;• Planul de acþiune pentru refugiaþii din Ruanda se adreseazã elevilor dinultimii doi ani ai învãþãmântului primar, din învãþãmântul gimnazial, liceal sauuniversitar, care doresc sã rãmânã ºi sã îºi termine studiile în þãrile gazdã,dacã sistemul educaþional în care sunt înscriºi nu este disponibil în Ruanda.Diplomele obþinute vor fi recunoscute conform sistemului UNESCO pentruechivalarea diplomelor, certificatelor etc. Trebuie însã acordatã o atenþiespecialã deprinderii scrisului ºi cititului în dialectul local kinyarwanda, prinorganizarea unor cursuri suplimentare speciale, care sã permitã elevilor noisau altor persoane cu dificultãþi similare sã recupereze ºi sã ajungã la nivelulcelor care stãpânesc mai bine aceastã limbã.“Articolul 38 al Protocolului prevede reintroducerea serviciilor educaþionale.Articolul 43 al Protocolului prevede cã asistenþa umanitarã acordatãpersoanelor returnate constã în furnizarea de servicii educaþionale, care sãincludã ºi asigurarea de echipamente ºcolare, uniforme ºi plata taxelor deºcolarizare pentru doi ani.(IPSU)Sierra Leone 1996 Acordul de Pacede la Abidjansemnat întreGuvernul dinSierra Leone ºiFrontul Unit alRevoluþiei dinSierra LeoneSierra Leone 1999 Acordul de Pacede la Lomé semnatîntre Guvernul dinSierra Leone ºiFrontul Unit alRevoluþiei dinSierra LeoneArticolul 15 prevede organizarea de campanii de educaþie civicã pentruîntãrirea unitãþii ºi reconcilierii naþionale.Articolul 20 prevede promovarea educaþiei privind drepturile omului peteritoriul întregii þãri.Pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii populaþiei din Sierra Leone ºi pentruabordarea cauzelor socio-economice ale conflictului, Articolul 26 prevede„servicii educaþionale îmbunãtãþite, pentru a permite copiilor din ciclul primar ºiprimii ani ai ciclului gimnazial sã frecventeze gratuit învãþãmântul obligatoriu,precum ºi pentru a oferi tinerilor ºi altor cetãþeni din Sierra Leone sã primeascãservicii educaþionale de calitate, la costuri pe care sã ºi le poatã permite.“(IPSU)Partea a Doua, Articolul VII, prevede cã veniturile realizate din vânzarea auruluiºi a diamantelor vor fi utilizate pentru instruirea populaþiei din Sierra Leone,pentru a include finanþarea sistemului public de învãþãmânt.Partea a Cincea, Articolul XXV, prevede promovarea educaþiei privinddrepturile omului pe teritoriul întregii þãri, pentru a fi inclusã în ºcoli. Partea aCincea, Articolul XXX, menþioneazã în mod special problema copiilor soldaþi ºiprevede cã Guvernul va include necesitãþile acestor copii în procesul actual dedezarmare, demobilizare ºi reintegrare (DDR).Partea a Cincea, Articolul XXXI, prevede cã „Guvernul va asigura educaþiegratuitã obligatorie pentru primii nouã ani de ºcolarizare (educaþie de bazã) ºiva face eforturi pentru asigurarea educaþiei gratuite pentru încã trei ani.“(IPSU)Sierra Leone 2000 Acordul deîncetare a foculuide la AbujaCeasefire semnatîntre Guvernul dinSierra Leone ºi FURTadjikistan 1997 Declaraþia de laMoscova: AcordulGeneral cu privirela Instaurarea Pãciiºi Acordul Naþionalpentru TadjikistanNicio menþiune directã cu privire la educaþie.(Sistemul Informaþional al ONU)Nicio menþiune directã cu privire la educaþie.(Sistemul Informaþional al ONU)32

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordBangladesh 1997Acordul de Pacede la ChittagongHillAcordul prevede modificarea Legii Consiliului Guvernului Local al Regiunii Hill,din 1989.Punctul 33, Secþiunea B a acordului prevede cã:„Urmãtoarele aspecte vor fi adãugate la Categoria nr. 3 a atribuþiilorConsiliului:Pregãtirea vocaþionalã;Învãþãmânt primar în limba maternã;Învãþãmât gimnazial.“Punctul 10, Secþiunea D a acordului prevede cã:„Acordarea burselor în sistem de cote: pânã când dezvoltarea va ajunge laacelaºi nivel cu al altor regiuni de pe cuprinsul þãrii, guvernul va continuautilizarea sistemelor de cote în serviciile guvernamentale ºi instituþiile deînvãþãmânt, pentru populaþiile indigene. În acest scop, guvernul va aloca maimulte burse pentru elevii din instituþiile de învãþãmânt care aparþin populaþieiindigene. Guvernul va asigura bursele necesare pentru cercetare ºi studiiuniversitare în afara þãrii.“Punctul 17, Secþiunea D, prevede cã „Se vor asigura facilitãþi educaþionale pentrucopiii membrilor partidului Jana Sanghati Samity, iar diplomele acordate de unconsiliu sau instituþii de învãþãmânt din afara þãrii vor fi considerate valide.“http://www.lcgbangladesh.org/CHT/reports/The%20Chittagong%20Hill%20Tracts%20Peace%20Accord%20of%201997.docBosnia ºiHerzegovina1995 Acordul Generalde Pace pentruBosnia ºiHerzegovina(Acordul de Pacede la Dayton)Anexa 4, articolul 2 (Constituþia Bosniei ºi Herzegovinei) prevede cã „Toatepersoanele de pe teritoriul Bosniei ºi Herzegovinei vor beneficia de drepturileomului ºi libertãþile fundamentale menþionate anterior în paragraful 2; acesteainclud: ... Dreptul la educaþie.“Anexa 6 a acordului prevede cã „Pãrþile vor asigura, pentru toate persoaneledin jurisdicþia lor, respectarea celui mai înalt nivel al drepturilor omului ºilibertãþilor fundamentale recunoscute la nivel internaþional, inclusiv drepturileºi libertãþile prevãzute în Convenþia Europeanã cu privire la ProtejareaDrepturilor ºi Libertãþilor Fundamentale ale Omului ºi Protocoalelesuplimentare, precum ºi în alte acorduri internaþionale enumerate înSuplimentul la prezenta Anexã. Acestea includ: ...dreptul la educaþie.“(Sistemul Informaþional al ONU)Comoros 2003 Acord cu privire laperioada detranziþie dinComorosCroaþia 1995 Acordul de laErdutIndia (Bodoland) 1993 Legea pentru unConsiliu Autonomîn BodolandNicio menþiune directã cu privire la educaþie.http://www.issafrica.org/AF/current/comorosagmt.pdfNicio menþiune directã cu privire la educaþie.(Sistemul Informaþional al ONU)Nu este disponibil.India (Tripura) 1993 Pact de Stabilizare Nu este disponibil.Indonesia (Aceh) 2005 Memorandum deÎnþelegere întreGuvernul RepubliciiIndonezia ºiAcehul LiberMali 1992 Pactul de Pace dela BamakoNicio menþiune directã cu privire la educaþie.(Sistemul Informaþional al ONU)Secþiunea 2, Numãrul 15 prevede:„Acest statut defineºte ºi consacrã competenþele Adunãrilor locale, regionale ºiinter-regionale.Aceste adunãri alese sunt abilitate pentru:A – Organizarea vieþii comunitare urbane ºi rurale,33

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordB – Definirea ºi promovarea programului de dezvoltare economicã, socialã,culturalã pe care îl doresc. Astfel de programe globale sau specifice, locale sauregionale vor acoperi sectoare ºi activitãþi cum ar fi agricultura, creºtereavitelor, hidraulica, urbanismul, habitatul, prezervarea ecosistemului, industria,transportul, comunicaþiile, sãnãtatea, educaþia, cultura, turismul, cercetarea ºipromovarea limbilor locale ºi a artizanatului, amenajarea ºi protecþia situriloristorice, gestionarea patrimoniului funciar ºi stimularea exploatãrii resurselornaturale.“Subtitlul 3, articolul 57 declarã:„Unitatea naþionalã, proclamând egalitatea în drepturi ºi îndatoriri între toþicetãþenii din Mali, îºi va afla cea mai bunã garanþie într-un program de educaþieºi formare echitabil aplicat pe întreg teritoriul naþional. În acest sens, unprogram special de formare civilã ºi militarã ºi de înmvãþãmânt va fi realizat înbeneficiul populaþiilor din Mali de Nord, program care va fi continuat printr-ocartã naþionalã de organizare egalitarã a educaþiei, cu respectareacompetenþelor respective ale fiecãrui nivel local, regional ºi naþional. În plus,populaþiile din Mali de Nord vor avea acces la bursele de formare acordate încadrul programelor de cooperare transfrontalierã între colectivitãþi similare.“http://www.kidal.info/docs/pacte_national.pdfNiger 1995 Acordul de laOuagadougoudintre GuvernulRepublicii Niger ºirebelii TuaregEducaþia este menþionatã în Articolul 22, Secþiunea C, unde se solicitãguvernului sã:• Adapteze programele pedagogice ºi socio-culturale la realitãþile regiunilor;• Promoveze limbile ºi literaturile naþionale, în special Tamachèque ºi Tifinar;• Ia în considerare înfiinþarea unor instituþii de învãþãmânt superior înregiunile din nord;• Reabiliteze, construiascã ºi sã înfiinþeze mai multe ºcoli ºi cantine ºcolare;• Instruiascã personalul didactic;• Numeascã, în mãsura posibilitãþilor, cadre didactice de nivel naþional înregiuni, pentru a se asigura sensibilizarea populaþiei cu privire laproblematica educaþiei, astfel încât:- sã se rezolve problemele inerente ale recrutãrii cadrelor didactice;- sã susþinã creºterea ratei ºcolarizãrii.http://democratie.francophonie.org/IMG/pdf/Niger_-Accord_de_paix_definitive_entre_le_Gouvernement_de_la_RepuPapua NouaGuinee2001 Acordul de Pacede la BougainvilleNicio menþiune directã cu privire la educaþie.(Sistemul Informaþional al ONU)Filipine 1996 Acord de Pace În secþiunea 1, punctul 19, se stipuleazã cã educaþia este parte a procesuluide DDR:Cinci mii ºapte sute cincizeci (5.750) membri ai FENM (Frontul de EliberareNaþionalã Moro) vor fi integraþi în Forþele Armate ale Filipinelor (FAF), dintrecare 250 vor fi încadraþi în serviciile auxiliare. Guvernul va trebui sã depunãtoate eforturile necesare pentru a crea condiþiile adecvate care sã asigureintegrarea unui numãr cât mai mare mare dintre membrii forþelor FENM înForþa Regionalã de Securitate Specialã (FRSS) ºi în alte agenþii ºi instituþiiguvernamentale. Este necesarã înfiinþarea unui program special socioeconomic,cultural ºi educaþional, prin care sã se asigure cã forþele FENM nuvor fi absorbite în FAF, PNF (Poliþia Naþionalã a Filipinelor); FRSS trebuie sã îipregãteascã pe membrii FENM ºi familiile acestora pentru a depune eforturiproductive, sã le asigure formarea profesionalã, formarea unor abilitãþi tehniceºi deprinderi de viaþã ºi sã îi considere prioritari la angajarea în diferite proiecte.34

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordSecþiunea C menþioneazã problematica educaþiei, în legãturã cu înfiinþarea ºiimplementarea unei noi guvernãri regionale autonome:„C. EducaþiaSistemul Integrat de Învãþãmânt21. Guvernarea Regionalã Autonomã va avea ºi o componentã educaþionalã,care sã includã ºcolile, liceele ºi universitãþile din zona actualã autonomã ºi alteunitãþi ºcolare ºi instituþii similare din viitoarea zonã autonomã lãrgitã, posibilaincludere a universitãþilor ºi liceelor de stat (ULS) urmând a fi decisã ulterior.Relaþia dintre sistemul de învãþãmânt al Guvernãrii Regionale Autonome ºisistemul naþional de învãþãmânt va fi aceea dintre un sistem ºi sub-sistem, cuaccent pe autonomia sub-sistemului. În cazul în care ULS vor fi incluse însistemul de învãþãmânt al Guvernãrii Regionalã Autonome, guvernul autonomrecunoaºte autonomia bugetarã ºi libertatea academicã a ULS, conformmandatului stipulat în cartele fiecãreia.22. Sistemul de învãþãmânt al Guvernãrii Regionale Autonome va promova,printre altele, idealurile ºi aspiraþiile filipineze ºi islamice, valorile islamice ºiorientãrile populaþiei din Bangsamoro. Va dezvolta toate elementele spirituale,intelectuale, sociale, culturale, ºtiinþifice ºi fizice ale populaþiei din Bangsamoro,pentru a le transmite frica de Dumnezeu, pentru a-i transforma în cetãþeniproductivi, cu spirit patriotic, conºtienþi de valorile lor filipineze ºi islamice ºi demoºtenirea culturalã islamicã, sub egida unei societãþi juste ºi echitabile.Structura Sistemului de Învãþãmânt23. Învãþãmântul primar va urmãri structura de bazã a sistemului naþional deînvãþãmânt ºi se va concentra în principal pe asigurarea unei educaþii de bazã;învãþãmântul gimnazial va cuprinde patru (4) ani de învãþãmânt, învãþãmântulsuperior va cuprinde unul pânã la trei (3) ani pentru cursurile care nu sefinalizeazã cu diplomã de absolvire ºi de patru (4) pânã la opt (8) ani, pentrucursurile care se finalizeazã cu obþinerea unei diplome de absolvire, conformlegislaþiei în vigoare.Curricula24. Sistemul de învãþãmânt al Guvernãrii Regionale Autonome va includecursurile de bazã oferite tuturor copiilor din Filipine, precum ºi cerinþeleminime în ceea ce priveºte cunoºtinþele ºi orientãrile dobândite, solicitate deguvernul naþional, inclusiv materiile ºi timpul alocat zilnic pentru fiecare dintreacestea. Materialele didactice ºi conþinutul curriculei vor promova solidaritatea,unitatea în diversitate, precum ºi valorile filipineze ºi islamice.25. Solicitarea privind introducerea asimilãrii de cunoºtinþe suplimentare ºiutilizãrii de materiale didactice suplimentare este prerogativul ºiresponsabilitatea Guvernului Autonom.26. În Regiunea Autonomã, se vor aplica cerinþele ºi standardele minimesolicitate de Departamentul pentru Educaþie, Culturã ºi Sport (DECS), Comisiapentru Învãþãmânt Universitar (CIU) ºi Autoritatea pentru DezvoltareaAbilitãþilor ºi Furnizarea Învãþãmântului Tehnic (ADAFIT).27. În ºcolile din Regiunea Autonomã se vor folosi aceleaºi manuale cu celeutilizate de Guvernul Naþional. Formularea, adaptarea ºi revizuirea manualelorsunt responsabilitatea Guvernului Regional Autonom ºi a Guvernului Naþionalºi, conform normelor agreate, libertãþii de exprimare ºi prevederilor legislativerelevante, formulãrile ºi revizuirile vor evidenþia valorile ºi orientãrile islamice,pe lângã valorile filipineze, incluzând valorile creºtine ºi cele ale populaþiilorindigene, tehnologia ºi ºtiinþele moderne, precum ºi cele mai noi metodeeducaþionale. Dupã adoptarea curriculei de bazã a guvernului naþional, cuscopul de a furniza servicii educaþionale de cea mai bunã calitate, elevii ºiabsolvenþii sistemului de învãþãmânt din Regiunea Autonomã vor avea toatecalificãrile necesare când se vor transfera în teritoriile neautonome.28. Integrarea valorilor islamice în curriculã trebuie realizatã treptat, dupãrealizarea unor studii ºi cercetãri.29. Predarea valorilor islamice, precum ºi a valorilor filipineze, va fi încorporatãîn Codul Bunelor Maniere ºi al Comportamentului Adecvat, la nivelulcorespunzãtor, inclusiv în învãþãmântul liceal ºi universitar, conform normeloragreate, libertãþii academice ºi prevederilor legale.35

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acord30. Cultura, civilizaþia, obiceiurile ºi tradiþiile musulmane care sunt bazate înprincipal pe Islam, precum ºi cultura, civilizaþia, obiceiurile ºi tradiþiile creºtineºi ale populaþiei indigene, vor fi pãstrate prin ºcolile publice ºi speciale dinRegiunea Autonomã, luând în considerare faptul cã ºcolile sunt instrumenteprin care se perpetueazã valorile poporului.Administrarea sistemului de învãþãmânt31. Guvernul Regional Autonom este responsabil de managementul, controlul ºisupervizarea întregului sistem de învãþãmânt în ceea ce priveºte autonomia, înconformitate cu politicile declarate ale structurilor educaþionale naþionale.Structurile educaþionale naþionale vor monitoriza respectarea politiciloreducaþionale, standardelor ºi reglementãrilor naþionale de cãtre sistemulregional de învãþãmânt, în colaborare cu autoritãþile din domeniul educaþionaldin regiunea autonomã. Responsabilul sistemului de învãþãmânt al GuvernuluiRegional Autonom va avea dreptul sã participe la activitãþile de elaborare apoliticilor ºi luare a deciziilor de cãtre structurile educaþionale naþionale.32. Guvernul Regional Autonom va fi reprezentat în Consiliile de Conducereale ULS la nivel de co-preºedinte sau cel puþin co-vicepreºedinte, conformprevederilor legislative. Numirea în Consiliile de Conducere ale ULS va fi fãcutãde Preºedintele Filipinelor.33. Guvernul Regional Autonom are responsabilitatea funcþiilor ºi atribuþiilorspecifice administrative ºi de coordonare, supervizãrii educaþionale ºiadministrãrii ºcolilor, precum ºi a reglementãrii modului de funcþionare aºcolilor private.34. Structura organizaþionalã a sistemului de învãþãmânt din regiunea autonomãva urmãri structura de bazã a sistemului naþional de învãþãmânt. AdunareaLegislativã Naþionalã poate adãuga structuri specifice, dacã este necesar.Acestea vor respecta structura anului ºcolar, conform sistemului naþional.35. Guvernul Regional Autonom are responsabilitatea implementãriiprogramelor cu finanþare regionalã.36. Guvernul Regional Autonom are responsabilitatea selectãrii, recrutãrii,numirii ºi promovãrii cadrelor didactice ºi a personalului auxiliar, conformstandardului general de pregãtire profesionalã elaborat de Comisia pentruServicii Civile (CSC), în cazul în care Guvernul Regional Autonom poate iniþiastandarde elaborate la nivel regional, care nu sunt sub standardele naþionale.37. Guvernul Regional Autonom are responsabilitatea selectãrii, numirii ºipromovãrii cadrelor didactice ºi a personalului auxiliar din învãþãmântul primar,gimnazial ºi superior, în conformitate cu standardele generale elaborate deComisia pentru Servicii Civile (CSC) ºi alte instituþii certificate.38. Guvernul Regional Autonom are autoritate disciplinarã primarã asupraoficialilor ºi angajaþilor Guvernului Regional Autonom, conform regulilor ºireglementãrilor Comisiei pentru Servicii Civile (CSC). Guvernul RegionalAutonom are responsabilitatea aplicãrii sancþiunilor administrative considerateadecvate ºi rezonabile de cãtre Comisia pentru Servicii Civile.Educaþia religioasã39. Educaþia religioasã în ºcolile publice este opþionalã, se realizeazã cu acordulscris al pãrintelui / tutorelui, de cãtre reprezentanþii religiei cãreia îi aparþinelevii ºi nu trebuie sã implice costuri suplimentare de la bugetul autoritãþilor,conform politicilor naþionale.Mijloace de predare40. Filipino ºi engleza vor fi limbile de predare în zonele Regiunii Autonome; cucondiþia ca limba arabã sã fie o limbã de predare auxiliarã.41. Limbile regionale pot fi utilizate ca limbi oficiale auxiliare în regiune, precumºi ca mijloace de predare ºi comunicare auxiliare.42. Limba arabã va fi recunoscutã drept limbã de predare în madrase (ºcolireligioase) ºi alte instituþii islamice.36

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acord43. Limba arabã va fi predatã ca materie în ciclul de învãþãmânt corespunzãtor,conform prevederilor legislaþiei în vigoare, pentru persoanele de religiemusulmanã ºi, opþional, pentru persoanele care nu sunt de religie musulmanã.44. Madrasele existente, inclusiv Madrasa Ulya, se vor afla sub coordonareasistemului de învãþãmânt al Guvernului Regional Autonom, conform organizãriiactuale din zonele autonome.45. Profesorii care predau în madrase vor fi retribuiþi din fondurile alocate deGuvernul Regional Autonom, cu condiþia sã fie angajaþi în ºcoli publice.46. Sistemul de învãþãmânt al Guvernului Regional Autonom va dezvoltaîntreaga capacitate a resurselor sale umane, va rãspunde pozitiv necesitãþilor ºicondiþiilor în schimbare, precum ºi necesitãþilor mediului ºi va instituþionalizasistemul de educaþie non-formalã.47. Sistemul de învãþãmânt va rãspunde pozitiv ºi în mod eficient necesitãþilor ºicondiþiilor în schimbare ale perioadei actuale, precum ºi necesitãþilor regionaleºi naþionale ale mediului, prin utilizarea adecvatã a tehnologiei educaþionalerecente, prin dezvoltarea, planificarea, monitorizarea, evaluarea intervenþiiloreducaþionale adecvate ºi oportune, precum ºi prin menþinerea legãturilor cuinstituþii naþionale ºi internaþionale.48. Sistemul de învãþãmânt al Guvernului Regional Autonom va instituþionalizaeducaþia non-formalã în ceea ce priveºte metodologia astfel încât sã includãalfabetizarea, dezvoltarea abilitãþilor numerice ºi dezvoltarea intensivã a unorabilitãþi de pregãtire pentru tineret ºi persoane adulte pentru a permiteparticiparea activã a acestora în societate, la nivel regional ºi naþional.Acordarea burselor ºi asistenþã49. Universitãþile ºi liceele din zonele autonome pot sã solicite ºi sã primeascãdonaþii internaþionale, pentru scopuri educaþionale.50. În urma încheierii unor acorduri administrative cu DECS, CIU ºi ADAFIT,sistemul de învãþãmânt al Guvernului Regional Autonom va coordona programelede burse, atât cele naþionale, cât ºi cele internaþionale, inclusiv acelea oferite deregiunea autonomã, conform prevederilor legislaþiei în vigoare.51. Elevii cu performanþe ºcolare excepþionale, dar fãrã posibilitãþi materiale,vor primi asistenþã financiarã de la Guvernul Regional Autonom, din fondurilealocate de guvernul naþional în acest scop ºi din alte resurse financiare.Fonduri alocate educaþiei52. Fondurile alocate educaþiei care reprezintã cota parte a GuvernuluiRegional Autonom, conform prevederilor Legii Generale a Alocãrii Fondurilor,trebuie acordate direct Guvernului Autonom.“(IPSU)Sudan 1997 Acordul de laKhartoumÎn legãturã cu distribuirea responsabilitãþilor, educaþia este menþionatã ca fiindresponsabilitatea statului, în capitolul trei („aspecte politice“): „Coordonarea,planificarea ºi instruirea din sistemul de învãþãmânt, pânã la nivel universitar, încadrul planificãrii naþionale.“ În capitolul 3, secþiunea cu privire la distribuirearesurselor: „Guvernul Federal va elabora un plan economic ºi social complex,pentru dezvoltarea þãrii, în general, ºi pentru a reduce diferenþele dintre state,în mod special, astfel încât, într-o perioadã definitã de timp, sã se ajungã la odistribuire uniformã a resurselor pentru domenii de bazã, precum siguranþa,forþa de muncã, apã, alimente, educaþie ºi sãnãtate.“În capitolul 4, guvernului interimar i se atribuie responsabilitatea de a „Întãricapacitatea populaþiei din statele din sud de a deveni independentã. În acestsens, vor fi elaborate planuri pentru obþinerea de resurse pentru educaþie,sãnãtate, siguranþã alimentarã ºi vor fi înfiinþate instituþii care furnizeazã serviciisociale“ ºi i se acordã dreptul de a „Elabora planificarea sistemului deînvãþãmânt, pânã la nivel universitar, conform politicilor naþionale.“(Sistemul Informaþional al ONU)37

ANEXÃPãrþile semnatareale acordului depace ºi localizareaconflictuluiAnul semnãriiacordului depaceTitlul acordului depacePrevederi referitoare la educaþie incluse în acordSudan 2005Acord de PaceComplexSecþiunea 2.5.6, Partea a II-a a Protocolului privind Distribuirea Puterii întreGuvernul din Republica Sudan ºi Miºcarea de Eliberare Popularã din Sudan(MEPS) prevede cã „Guvernul de Unitate Naþionalã va fi responsabil cuînfiinþarea sistemelor de recrutare ºi elaborare a politicilor de admitere înuniversitãþile naþionale, institutele naþionale ºi alte instituþii de învãþãmântsuperior, pe baza competiþiei oneste ºi oferind oportunitãþi egale tuturorcetãþenilor.“ Secþiunea 2.6.1.6 prevede cã „se vor oferi oportunitãþieducaþionale suplimentare pentru persoanele afectate de rãzboi.“ Secþiunea2.8.3 prevede utilizarea limbilor arabã ºi englezã pentru predarea în instituþiilede învãþãmânt superior, iar secþiunea 2.8.5 menþioneazã utilizarea acestor limbiîn sistemul de învãþãmânt, fãrã discriminare. Secþiunea C a Protocoluluiprevede cã administrarea sistemului de învãþãmânt revine statului.(IPSU)Marea Britanie(Irlanda de Nord)1998 Acordul de Pacepentru Irlanda deNord(Acordul dinVinerea Mare)Secþiunea 3 prevede: „Consiliul Britanico-Irlandez va face schimb de informaþii,va discuta, analiza ºi va depune eforturi pentru a ajunge la un acord privindcooperarea în domenii de interes reciproc, aflate în competenþaAdministraþiilor relevante. Domeniile relevante pentru discuþiile preliminare încadrul CBI includ transportul, agricultura, mediul, cultura, sãnãtatea, educaþia ºiabordarea problematicilor UE. Vor fi luate mãsurile necesare pentrucooperarea practicã în cadrul politicilor agreate.“ De asemenea, semenþioneazã cã „un aspect esenþial al procesului de reconciliere estepromovarea culturii toleranþei la toate nivelurile sociale, inclusiv facilitarea ºiîncurajarea educaþiei integrate ºi a locuinþelor mixte.“Aceastã secþiune a acordului privind aspectele economice, sociale ºi culturalereferitoare la drepturile, garanþiile ºi egalitãþii de ºanse prevede cã GuvernulMarii Britanii va „aloca o responsabilitate statutarã Departamentului pentruEducaþie pentru încurajarea ºi facilitarea învãþãmântului în limba irlandezã,conform prevederilor actuale pentru un învãþãmânt integrat.“În anexã se menþioneazã cã „Domeniile de colaborare ºi implementare nordsudpot include:2. Educaþia – instruirea cadrelor didactice ºi programele de schimb.“Ecuador-Peru 1998 Pactul Prezidenþialde la BrasiliaPunctul trei prevede elaborarea unei Convenþii Suplimentare privindColaborarea în Domeniul Educaþiei.(Sistemul Informaþional al ONU)38

Pacea începe în mintea copiilorEducaþie de calitate adresatã copiilor din þãrile afectate de conflictewww.savethechildren.net/rewritethefutureIntr. ªtefan Furtunã 3, Sector 1, 010899 - BucureºtiTel: +40 21 316 61 76. Fax: +40 21 312 44 86e-mail: rosc@salvaticopiii.ro. www.salvaticopiii.roRescrie viitorul