NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
Akademossunt evaluate prestaţia lingvistică şi actoricească aprezentatorului, capacitatea de improvizare etc.Implementând această simplă, la prima vedere,tehnologie, profesorul reuşeşte să formeze elevilormai multe competenţe curriculare transversaleaproape simultan şi anume:1. Competenţa transversală a învăţa săînveţi, deoarece elevii, în mod independent, localizează,estimează şi utilizează diverse surse informaţionale,devenind actori activi al procesului deinstruire;2. Competenţa transversală comunicareaîntr-o limbă străină, deoarece ei progresează în aînsuşi una/mai multe limbi străine graţie faptuluică majoritatea informaţiei ştiinţifice (texte, imagini,video etc.) plasate pe internet este în limba engleză,rusă, franceză;3. Competenţe digitale şi competenţe în domeniultehnologiilor informaţionale, deoarece însuşesctehnologii informaţionale: softurile „Power-Point” (editare, inserare imagini, audio, video etc.),„Smart NoteBook”, învaţă să conecteze şi să setezemedia-proiectorul, să realizeze conexiuni dintreaparataje, poziţioneze/seteze ecranul / tabla interactivăetc.4. Competenţe de bază în ştiinţe (biologie),deoarece elevii localizează, filtrează şi proceseazăanalitic informaţia ce ţine de disciplina biologie şisubiectul investigaţiei;5. Competenţa transversală Comunicarea înlimba maternă / limba de stat, deoarece pe parcursulprezentării, elevii îşi perfecţionează vocabularul,capacităţile de narator, fluenţa discursului, abilităţilede interacţiune cu audienţa etc.Deja un număr impresionant de elevi (circa40) au reuşit să elaboreze şi să prezinte informaţiiaproape exhaustive referitoare la anumite tematicide biologie, unele dintre ele adesea neaşteptat deprofunde, capabile să trezească admiraţia colegilor,dar şi a cadrelor didactice.Implementarea acestei tehnologii didactice estedoar un început, deoarece în perspectivă ne propunemsă elaborăm în comun (elevi şi profesori) cursuritematice digitale (inclusiv a modulului evaluare/autoevaluare),care ar fi plasate pe o platformăinformaţională cu acces liber sau parolat. Mai mult,ar fi interesantă posibilitatea de a redacta / actualizainformaţia, inserând periodic imagini, filme care arîmbogăţi continuu nivelul ştiinţific al acestor cursuri.Ar putea fi creat astfel un fel de „Wikipedia”local specializat, cu indicarea numelor celor carevor contribui, prin investigaţii proprii, la suplimentareainformaţiei de interes comun.De asemenea, ne propunem să stimulăm eleviipentru crearea bazelor de date ce ar conţine imagini96 - nr. 2(21), iunie 2011digitale, preparate microscopice digitale, dicţionaretematice digitale, prezentări tematice, alte produseinstructiv-educaţionale pentru ca ulterior ei să încercesă obţină (de ce nu?) anumite beneficii financiareprin oferirea acestor produse celor interesaţi(formând, astfel, competenţe antreprenoriale).Utilizarea tehnologiilor informaţionale a deschisun nou orizont al cunoaşterii pentru elevi. Ca rezultat,a sporit esenţial dorinţa elevilor de a cunoaştemai mult, precum şi conştientizarea faptului că manualuleste doar o (una din) sursă de informaţie.Rezultatele sondajului denotă că informaţia prezentatăîn manual satisface dorinţa de a cunoaştedoar a 12 % din elevi. În procesul de investigaţie şielaborare a prezentărilor, manualul este utilizat înproporţie de 18 % faţă de 60 % – internet şi 24 %– alte resurse.În acelaşi context, elevii menţionează că informaţiacare le satisface curiozitatea este disponibilăîn limba engleză – 89 % faţă de 1,9 % – în limbaromână.La întrebarea referitor la modalitatea preferatăde predare aplicată de către profesor, răspunsuriles-au distribuit astfel: predarea cu utilizareaTIC – 24%, metode tradiţionale (creta, tabla) – 10%, combinarea ambelor metode – 62 %. Prin urmare,elevii acceptă cu plăcere utilizarea TICîn procesul de instruire, conştientizând eficienţaacestora.Bibliografie1. Evaluarea Curriculumului Şcolar – perspectivede modernizare. Ministerul Educaţiei al RepubliciiMoldova, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul deŞtiinţe ale Educaţiei. Chişinău, 2009.2. Biologie. Curriculum pentru clasele a X-a – aXII-a. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova.3. Maria Duca. Instruire prin Cercetare. Akademos,nr.4, 2010;4. Dana Elena Moraru. Modalităţi de optimizarea procesului de predare/învăţare la disciplina biologieprin utilizarea tehnologiei informaţiei. sc1bistrita.scoli.edu.ro/materiale/profesori/ moraru/dana.doc5. Andrej Šorgo, Tatjana Verčkovnik and SlavkoKocijančič. Information and Communication Technologies(ICT) in Biology Teaching in Slovenian SecondarySchools. Eurasia Journal of Mathematics, Science & TechnologyEducation, 2010,6. Mamadou SARR, Salomon TCHAMENI NGA-MO. ICT Integration in Biology 2. African Virtual University.http://oer.avu.org/bitstream/handle/ ICTIntegrationinBiology.pdf7. Milan Kubiatko, Zuzana Halakova. Slovak highschool students’ attitudes to ICT using in biology lesson.Computers in Human Behavior 25 (2009);8. Sandy Schuck, Matthew Kearney. Exploring pedagogywith Interactive WhiteBoards. (https://www.det.nsw.edu.au/detresources/pedagogy_sVIYVjvNJH.pdf);
Instruire prin cercetarePLEDOARIEPENTRU REÎNNOIREAMATEMATICIILA NIVEL ŞCOLARDr. conf. univ. Marcel TELEUCĂDr. hab. prof.univ. Ilie LUPUUniversitatea de Stat din TiraspolPLEADING FOR RENEWAL OF MATHEMA-TICS AT SCHOOL LEVELAnalyzing the role of methodology in teachingmathematics and its importance over other acquiredskills for the future professor, one must distinguishtwo possible aspects of it: methodology treated as ahigh level subject for research and methodology treatedas purely technical training for the profession.Lansarea problemeiPrimo. Metodologiei predării matematicii i seatribuie un loc comparabil – în anumite limite – cucel ocupat de celelalte obiecte studiate de către viitoriiprofesori. Altfel spus, locul unei discipline cuprobleme şi metode de cercetare proprii.Secundo. Pregătirea metodologică comportăcaracterul de ucenicie în deprinderea unei meserii.Formarea de acest gen va fi bazată pe transmitereacătre studenţi a experienţelor şi cunoştinţelor dinpartea unor practicieni excelenţi, transmitere exprimatăprintr-un sistem de indicaţii concrete privindtehnica predării după o programă definitivă. De asemenea,în acest caz, stagiile pot fi tratate ca o pregătirepentru profesie făcută sub conducerea unuiprofesor foarte bun, similară cu pregătirea pentruprofesie a unui meşteşugar din Evul Mediu. Formareamatematică proprie, conform acestei concepţii,s-ar dezvolta la nivelul cel mai înalt şi ar avea un caracterştiinţific modern, pregătirea pedagogică fiindredusă la aspectele ei practice şi tehnice, împinsăla periferia studiilor viitorului profesor de matematică.Adoptarea unei poziţii faţă de aceste două conceptedepinde de răspunsurile la două întrebări (probleme):(a) Poate fi oare metodologia predării matematiciitratată ca o disciplină de nivel superior?(b) Cere oare pregătirea profesorului de matematicăasemenea studii?Vom analiza rând pe rând problemele nominalizate.Situaţia pregătirii generaleNe aflăm astăzi într-o criză conceptuală în ceeace priveşte pregătirea generală la nivelul secundar.Cunoştinţele tratate ca un minim necesar pentru opersoană care ar putea fi numită „cultivată” devindin ce în ce mai extinse, iar rezultatele învăţământuluinu pot fi satisfăcătoare fără însuşirea lor. Reformeleprovizorii în ce priveşte un obiect sau altulal învăţământului, care nu sunt corelate cu celelalteobiecte, sau fără o concepţie de ansamblu, nu suntdecât demersuri de scurtă durată. În tot haosul detendinţe diferite, apare necesitatea unui învăţământcare:1) să fie concentrat asupra unei cunoaşteri debază şi structurat în mod sintetic cu ajutorul mariloridei;2) să aibă ca scop dotarea elevului cu tehnicamuncii intelectuale, cu dobândirea abilităţii de aplicareîn practică a cunoştinţelor teoretice şi cu obişnuinţaşi aptitudinea de a-şi completa şi a-şi reînnoiîn mod continuu cunoştinţele însuşite anterior.Elaborarea unei noi concepţii în ceea ce priveştepregătirea generală înseamnă, printre altele, identificareaunui passe-partout universal, având legăturădirectă cu tendinţa de a deveni ştiinţă. Dat fiind roluldeosebit al matematicii în acest proces de integrare,învăţământul matematic înseamnă pentru noi toţi omare răspundere. O concepţie nouă despre matematicaelementară, despre predarea ei, implică o concepţienouă asupra cercetării în acest domeniu caresă aibă un caracter obiectiv şi ştiinţific. Şi mai ales,este absolut necesară elaborarea unei concepţii novatoareprivind metodologia pregătirii elevilor performanţipentru o participare activă în cadrul olimpiadelor,alături de pregătirea unor cadre didacticespeciale care să se ocupe în exclusivitate cu acestlucru dificil şi special.La frontiera dintre matematică şi predarea eiConsecinţele situaţiei descrise mai sus sunt dejavizibile. Suntem martorii naşterii unui domeniu specificcare, departe de a fi net izolat de alte domenii decercetare, dimpotrivă, cuprinde diferite probleme dematematică, psihologie, filozofie şi sociologie. Evidentcă o asemenea multitudine de probleme cere ocercetare interdisciplinară bazată pe integrarea unormetode diverse. Particularitatea deosebit de specificăla ora actuală a acestor probleme depăşeşte cadrulpedagogiei şi se datorează savanţilor matematicienicare se opun caracterului conservator al învăţământuluitradiţional. Participarea activă a savanţilor laaceastă mişcare de reînnoire a matematicii la nivelşcolar a evidenţiat o mulţime de probleme plasate lafrontiera dintre pedagogie şi matematică. O reacţienr. 2(21), iunie 2011 - 97
- Page 46 and 47: Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49: AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51: Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53: Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55: AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57: Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59: AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61: Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63: Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65: Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67: Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69: Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71: Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73: Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75: Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77: Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79: AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81: Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83: AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85: AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87: Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89: AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91: AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93: AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95: Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 98 and 99: Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101: Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103: Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137: Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139: CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141: AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143: AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145: Akademosderulate în vara anului 19
Instruire prin cercetarePLEDOARIEPENTRU REÎNNOIREAMATEMATICIILA NIVEL ŞCOLARDr. conf. univ. Marcel TELEUCĂDr. hab. prof.univ. Ilie LUPUUniversitatea <strong>de</strong> Stat din TiraspolPLEADING FOR RENEWAL OF MATHEMA-TICS AT SCHOOL LEVELAnalyzing the role of methodology in teachingmathematics and its importance over other acquiredskills for the future professor, one must distinguishtwo possible aspects of it: methodology treated as ahigh level subject for research and methodology treatedas purely technical training for the profession.Lansarea problemeiPrimo. Metodologiei predării matematicii i seatribuie un loc comparabil – în anumite limite – cucel ocupat <strong>de</strong> celelalte obiecte studiate <strong>de</strong> către viitoriiprofesori. Altfel spus, locul unei discipline cuprobleme şi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> cercetare proprii.Secundo. Pregătirea metodologică comportăcaracterul <strong>de</strong> ucenicie în <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rea unei meserii.Formarea <strong>de</strong> acest gen va fi bazată pe transmitereacătre stu<strong>de</strong>nţi a experienţelor şi cunoştinţelor dinpartea unor practicieni excelenţi, transmitere exprimatăprintr-un sistem <strong>de</strong> indicaţii concrete privindtehnica predării după o programă <strong>de</strong>finitivă. De asemenea,în acest caz, stagiile pot fi tratate ca o pregătirepentru profesie făcută sub conducerea unuiprofesor foarte bun, similară cu pregătirea pentruprofesie a unui meşteşugar din Evul Mediu. Formareamatematică proprie, conform acestei concepţii,s-ar <strong>de</strong>zvolta la nivelul cel mai înalt şi ar avea un caracterştiinţific mo<strong>de</strong>rn, pregătirea pedagogică fiindredusă la aspectele ei practice şi tehnice, împinsăla periferia studiilor viitorului profesor <strong>de</strong> matematică.Adoptarea unei poziţii faţă <strong>de</strong> aceste două concepte<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> răspunsurile la două întrebări (probleme):(a) Poate fi oare metodologia predării matematiciitratată ca o disciplină <strong>de</strong> nivel superior?(b) Cere oare pregătirea profesorului <strong>de</strong> matematicăasemenea studii?Vom analiza rând pe rând problemele nominalizate.Situaţia pregătirii generaleNe aflăm astăzi într-o criză conceptuală în ceeace priveşte pregătirea generală la nivelul secundar.Cunoştinţele tratate ca un minim necesar pentru opersoană care ar putea fi numită „cultivată” <strong>de</strong>vindin ce în ce mai extinse, iar rezultatele învăţământuluinu pot fi satisfăcătoare fără însuşirea lor. Reformeleprovizorii în ce priveşte un obiect sau altulal învăţământului, care nu sunt corelate cu celelalteobiecte, sau fără o concepţie <strong>de</strong> ansamblu, nu sunt<strong>de</strong>cât <strong>de</strong>mersuri <strong>de</strong> scurtă durată. În tot haosul <strong>de</strong>tendinţe diferite, apare necesitatea unui învăţământcare:1) să fie concentrat asupra unei cunoaşteri <strong>de</strong>bază şi structurat în mod sintetic cu ajutorul marilori<strong>de</strong>i;2) să aibă ca scop dotarea elevului cu tehnicamuncii intelectuale, cu dobândirea abilităţii <strong>de</strong> aplicareîn practică a cunoştinţelor teoretice şi cu obişnuinţaşi aptitudinea <strong>de</strong> a-şi completa şi a-şi reînnoiîn mod continuu cunoştinţele însuşite anterior.Elaborarea unei noi concepţii în ceea ce priveştepregătirea generală înseamnă, printre altele, i<strong>de</strong>ntificareaunui passe-partout universal, având legăturădirectă cu tendinţa <strong>de</strong> a <strong>de</strong>veni ştiinţă. Dat fiind rolul<strong>de</strong>osebit al matematicii în acest proces <strong>de</strong> integrare,învăţământul matematic înseamnă pentru noi toţi omare răspun<strong>de</strong>re. O concepţie nouă <strong>de</strong>spre matematicaelementară, <strong>de</strong>spre predarea ei, implică o concepţienouă asupra cercetării în acest domeniu caresă aibă un caracter obiectiv şi ştiinţific. Şi mai ales,este absolut necesară elaborarea unei concepţii novatoareprivind metodologia pregătirii elevilor performanţipentru o participare activă în cadrul olimpia<strong>de</strong>lor,alături <strong>de</strong> pregătirea unor cadre didacticespeciale care să se ocupe în exclusivitate cu acestlucru dificil şi special.La frontiera dintre matematică şi predarea eiConsecinţele situaţiei <strong>de</strong>scrise mai sus sunt <strong>de</strong>javizibile. Suntem martorii naşterii unui domeniu specificcare, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a fi net izolat <strong>de</strong> alte domenii <strong>de</strong>cercetare, dimpotrivă, cuprin<strong>de</strong> diferite probleme <strong>de</strong>matematică, psihologie, filozofie şi sociologie. Evi<strong>de</strong>ntcă o asemenea multitudine <strong>de</strong> probleme cere ocercetare interdisciplinară bazată pe integrarea unormeto<strong>de</strong> diverse. Particularitatea <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> specificăla ora actuală a acestor probleme <strong>de</strong>păşeşte cadrulpedagogiei şi se datorează savanţilor matematicienicare se opun caracterului conservator al învăţământuluitradiţional. Participarea activă a savanţilor laaceastă mişcare <strong>de</strong> reînnoire a matematicii la nivelşcolar a evi<strong>de</strong>nţiat o mulţime <strong>de</strong> probleme plasate lafrontiera dintre pedagogie şi matematică. O reacţienr. 2(21), iunie 2011 - 97