NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademossunt evaluate prestaţia lingvistică şi actoricească aprezentatorului, capacitatea de improvizare etc.Implementând această simplă, la prima vedere,tehnologie, profesorul reuşeşte să formeze elevilormai multe competenţe curriculare transversaleaproape simultan şi anume:1. Competenţa transversală a învăţa săînveţi, deoarece elevii, în mod independent, localizează,estimează şi utilizează diverse surse informaţionale,devenind actori activi al procesului deinstruire;2. Competenţa transversală comunicareaîntr-o limbă străină, deoarece ei progresează în aînsuşi una/mai multe limbi străine graţie faptuluică majoritatea informaţiei ştiinţifice (texte, imagini,video etc.) plasate pe internet este în limba engleză,rusă, franceză;3. Competenţe digitale şi competenţe în domeniultehnologiilor informaţionale, deoarece însuşesctehnologii informaţionale: softurile „Power-Point” (editare, inserare imagini, audio, video etc.),„Smart NoteBook”, învaţă să conecteze şi să setezemedia-proiectorul, să realizeze conexiuni dintreaparataje, poziţioneze/seteze ecranul / tabla interactivăetc.4. Competenţe de bază în ştiinţe (biologie),deoarece elevii localizează, filtrează şi proceseazăanalitic informaţia ce ţine de disciplina biologie şisubiectul investigaţiei;5. Competenţa transversală Comunicarea înlimba maternă / limba de stat, deoarece pe parcursulprezentării, elevii îşi perfecţionează vocabularul,capacităţile de narator, fluenţa discursului, abilităţilede interacţiune cu audienţa etc.Deja un număr impresionant de elevi (circa40) au reuşit să elaboreze şi să prezinte informaţiiaproape exhaustive referitoare la anumite tematicide biologie, unele dintre ele adesea neaşteptat deprofunde, capabile să trezească admiraţia colegilor,dar şi a cadrelor didactice.Implementarea acestei tehnologii didactice estedoar un început, deoarece în perspectivă ne propunemsă elaborăm în comun (elevi şi profesori) cursuritematice digitale (inclusiv a modulului evaluare/autoevaluare),care ar fi plasate pe o platformăinformaţională cu acces liber sau parolat. Mai mult,ar fi interesantă posibilitatea de a redacta / actualizainformaţia, inserând periodic imagini, filme care arîmbogăţi continuu nivelul ştiinţific al acestor cursuri.Ar putea fi creat astfel un fel de „Wikipedia”local specializat, cu indicarea numelor celor carevor contribui, prin investigaţii proprii, la suplimentareainformaţiei de interes comun.De asemenea, ne propunem să stimulăm eleviipentru crearea bazelor de date ce ar conţine imagini96 - nr. 2(21), iunie 2011digitale, preparate microscopice digitale, dicţionaretematice digitale, prezentări tematice, alte produseinstructiv-educaţionale pentru ca ulterior ei să încercesă obţină (de ce nu?) anumite beneficii financiareprin oferirea acestor produse celor interesaţi(formând, astfel, competenţe antreprenoriale).Utilizarea tehnologiilor informaţionale a deschisun nou orizont al cunoaşterii pentru elevi. Ca rezultat,a sporit esenţial dorinţa elevilor de a cunoaştemai mult, precum şi conştientizarea faptului că manualuleste doar o (una din) sursă de informaţie.Rezultatele sondajului denotă că informaţia prezentatăîn manual satisface dorinţa de a cunoaştedoar a 12 % din elevi. În procesul de investigaţie şielaborare a prezentărilor, manualul este utilizat înproporţie de 18 % faţă de 60 % – internet şi 24 %– alte resurse.În acelaşi context, elevii menţionează că informaţiacare le satisface curiozitatea este disponibilăîn limba engleză – 89 % faţă de 1,9 % – în limbaromână.La întrebarea referitor la modalitatea preferatăde predare aplicată de către profesor, răspunsuriles-au distribuit astfel: predarea cu utilizareaTIC – 24%, metode tradiţionale (creta, tabla) – 10%, combinarea ambelor metode – 62 %. Prin urmare,elevii acceptă cu plăcere utilizarea TICîn procesul de instruire, conştientizând eficienţaacestora.Bibliografie1. Evaluarea Curriculumului Şcolar – perspectivede modernizare. Ministerul Educaţiei al RepubliciiMoldova, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul deŞtiinţe ale Educaţiei. Chişinău, 2009.2. Biologie. Curriculum pentru clasele a X-a – aXII-a. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova.3. Maria Duca. Instruire prin Cercetare. Akademos,nr.4, 2010;4. Dana Elena Moraru. Modalităţi de optimizarea procesului de predare/învăţare la disciplina biologieprin utilizarea tehnologiei informaţiei. sc1bistrita.scoli.edu.ro/materiale/profesori/ moraru/dana.doc5. Andrej Šorgo, Tatjana Verčkovnik and SlavkoKocijančič. Information and Communication Technologies(ICT) in Biology Teaching in Slovenian SecondarySchools. Eurasia Journal of Mathematics, Science & TechnologyEducation, 2010,6. Mamadou SARR, Salomon TCHAMENI NGA-MO. ICT Integration in Biology 2. African Virtual University.http://oer.avu.org/bitstream/handle/ ICTIntegrationinBiology.pdf7. Milan Kubiatko, Zuzana Halakova. Slovak highschool students’ attitudes to ICT using in biology lesson.Computers in Human Behavior 25 (2009);8. Sandy Schuck, Matthew Kearney. Exploring pedagogywith Interactive WhiteBoards. (https://www.det.nsw.edu.au/detresources/pedagogy_sVIYVjvNJH.pdf);