NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
AkademosÎn figura 7 este prezentat tabloul câmpuluimagnetic produs de curentul centurii nucleare,curentul centurii de radiaţie fiind considerategal cu zero. Nu e greu de observat că axacâmpului magnetic terestru coincide cu axade rotaţie a Terrei şi constituie 0,503·10 -4 T..În figura 8 este prezentat tabloul câmpului magneticprodus de curentul centurii de radiaţie, curentulcenturii nucleare terestre fiind considerat egal cuzero. În acest caz axa câmpului magnetic produs decentura interioară de radiaţie este perpendiculară peplanul acesteia şi valoarea inducţiei magnetice esteegală cu 0,224·10 -4 TFig. 7. Câmpul magnetic produs de curentulcenturii nucleare terestreşi parametrii câmpului magneticFig. 8. Câmpul magnetic produs decurentul centurii de radiatieşi parametrii câmpului magnetic90 - nr. 2(21), iunie 2011
AŞM, consultant al autorităţilor publice centraleConform ipotezelor înaintate anterior, s-a admiscă la aplicaţia metodei elementului finit fluxurilemagnetice pot fi suprapuse.La suprapunerea fluxurilor magnetice, produsede cele două centuri de curenţi, se obţine tabloulcâmpului magnetic rezultant. (fig.9)Din desen se observă că axa fluxului magneticrezultant este decalată în raport cu axa de rotaţie aTerrei la un unghi de aproximativ 11 o (fig. 9), iarvaloarea inducţiei constituie 0,718·10 -4 T.Eroarea inducţiei magnetice calculate cu aplicaţiaelementului finit se deosebeşte aproximativ cu1,7% faţă de cea indicată în sursele date în bibliografialucrării.Evident că acest unghi depinde de curentul centurilorde radiaţie, adică de vântul solar, de proceseletermice, gravitaţionale şi electromagnetice dincorpul şi spaţiul apropiat de Soare.Folosind această metodă de cercetare, ar puteafi, după părerea noastră, determinată modificareapolarităţii polilor magnetici ai Terrei cu toate consecinţeleimpuse de acest fenomen.ConcluziiS-a dimensionat structura internă a Terrei în vedereacalculului câmpului magnetic terestru.În baza datelor iniţiale şi ipotezelor acceptate,s-a elaborat modelul Terrei şi centurilor de radiaţie.Prin aplicarea metodei elementului finit s-a calculatcâmpul magnetic terestru, s-au determinat valorileinducţiei magnetice la poli şi unghiul de decalajdintre axa de rotaţie şi cea magnetică ale Terrei.Fig. 9. Câmpul magnetic produs de curentulcenturii nucleare terestre şi centurii de radiaţieşi parametrii câmpului magneticBibliografie1. Kopîlov I.P., Elektromehanika planetî Zemlea,Moskva, izdatelistvo MEI, 1997,110.2. Kopîlov I.P, Kosmiceskaia Elektromehanika,Moskva, izdatelistvo MEI, 1998,78.3. Kopîlov I.P, Elektromagnitnaia vselennaia,Moskva, izdateliskii dom MEI, 2007,82.4. Posea G, Armaş I, Geografie fizică, Bucureşti,Editura Enciclopedică, 1998, 399.5. Simon Singh, Big Bang – originea universului,trad. Vlad Zografi, Bucureşti, Humanitas, 2008,458.6. Polivanov K.M. Teoreticeskie osnovî electrotehniki,Moskva, izdatelistvo Enrghia, 1969, 351.7. Ambros T. Electromecanica cosmică – convertizoarecosmice de energie, România, Reşiţa,Editura Eftimie Murgu, 2007, 958.8. Ambros T. Les processus electromecaniquedans les system planeter solare, Buletinul InstitutuluiPolitehnic din Iaşi, Editura Universitatea TehnicăGheorghe Asachi Iaşi, Tomul XLVIII (LII),2002,4.nr. 2(21), iunie 2011 - 91
- Page 40 and 41: AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43: AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45: Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47: Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49: AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51: Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53: Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55: AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57: Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59: AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61: Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63: Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65: Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67: Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69: Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71: Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73: Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75: Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77: Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79: AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81: Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83: AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85: AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87: Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89: AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 92 and 93: AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95: Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97: Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99: Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101: Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103: Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137: Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139: CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>În figura 7 este prezentat tabloul câmpuluimagnetic produs <strong>de</strong> curentul centurii nucleare,curentul centurii <strong>de</strong> radiaţie fiind consi<strong>de</strong>rategal cu zero. Nu e greu <strong>de</strong> observat că axacâmpului magnetic terestru coinci<strong>de</strong> cu axa<strong>de</strong> rotaţie a Terrei şi constituie 0,503·10 -4 T..În figura 8 este prezentat tabloul câmpului magneticprodus <strong>de</strong> curentul centurii <strong>de</strong> radiaţie, curentulcenturii nucleare terestre fiind consi<strong>de</strong>rat egal cuzero. În acest caz axa câmpului magnetic produs <strong>de</strong>centura interioară <strong>de</strong> radiaţie este perpendiculară peplanul acesteia şi valoarea inducţiei magnetice esteegală cu 0,224·10 -4 TFig. 7. Câmpul magnetic produs <strong>de</strong> curentulcenturii nucleare terestreşi parametrii câmpului magneticFig. 8. Câmpul magnetic produs <strong>de</strong>curentul centurii <strong>de</strong> radiatieşi parametrii câmpului magnetic90 - nr. 2(21), iunie 2011
Change language