NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

EvenimentÎn ajunul celui de al Doilea Război Mondial, renumitulgazetar francez Raymond Cartier scria: „Titu-les-cu!Cele patru silabe ale numelui său sonor auumplut istoria diplomatică de după război. El a fostunul dintre marii oameni ai României, unul dintremarii oameni ai Micii Înţelegeri, unul dintre mariioameni ai Genevei şi, pentru a spune totul, unul dintremarii oameni ai Europei […]. El a fost cel maistrălucit şi cel mai dinamic dintre toţi cei care auvrut să construiască o Europă nouă, bazată pe egalitateaputerilor şi pe respectul tratatelor. Când noriiau suit la orizont, el a fost unul dintre primii care aînţeles şi primul care a vrut să ridice un dig contrainundaţiei care se anunţa“.A avut însă soarta Casandrei.Şi totuşi…Opera lui Nicolae Titulescu nu rămâne o simplăpagină de istorie.Opera lui Nicolae Titulescu păstrează şi proiecteazăvaloarea unui mesaj de mare actualitate.O mare conştiinţă a veacului trecut, Nicolae Titulescune însoţeşte contemporan dincolo de timpşi spaţiu.*În lunile aprilie-iunie 1937, Nicolae Titulescu aonorat cu prezenţa sa mai multe instituţii şi forumurinaţionale şi internaţionale din Franţa, MareaBritanie şi Cehoslovacia.La dejunul oferit la 11 aprilie 1937, la Cap Martin,de Societatea Medicală a Litoralului Mediteranean,Nicolae Titulescu a rostit discursul publicat denoi sub titlul Intangibilitatea frontierelor este condiţiaprimă a înţelegerii internaţionale, iar la 26 iunie1937, la Bordeaux, în cursul după-amiezii, la GrandThéâtre, în prezenţa veteranilor din Primul RăzboiMondial, reuniţi în Asociaţia ofiţerilor mutilaţi şi afoştilor combatanţi, Nicolae Titulescu a rostit un altvibrant discurs, publicat de noi sub titlul Nu putemsalva pacea decât luptând pentru drept.În atmosfera de înălţare spirituală, de îmbărbătaremorală a tuturor participanţilor solidari întru apărareaunor idealuri pentru care se angajaseră pe fronturilede luptă din Primul Război Mondial, după terminareaconferinţei susţinută la Bordeaux, Nicolae Titulescua făcut, la 26 iunie 1937, o declaraţie scrisă – întruapărarea legii internaţionale – care, la peste 70 de anide la formularea ei, această declaraţie îşi confirmă valoareasa de mesaj de perpetuă actualitate. „Cei careasistă ca spectatori la violarea legii internaţionale îşiantrenează ţara în abis. Numai servind Dreptul, Justiţiaşi Morala se lucrează pentru propriul lor interes şipentru interesul naţional.“Exilat de ai săi, Nicolae Titulescu trăgea şi aicisemnale de alarmă împotriva somnului raţiunii, carecopleşea cercurile politice şi părţi importante aleopiniei publice.Continuând în perioada următoare să aibă noi şinoi contacte, noi intervenţii publice, în Franţa, MareaBritanie şi Cehoslovacia, Nicolae Titulescu vaoferi adversarilor săi din ţară şi străinătate noi ocaziinu pentru a-i analiza ideile, ci pentru a se deda laaprecieri ostile, care, încă o dată şi încă o dată, nu sebazau pe o analiză serioasă.Toţi aceşti adversari ireductibili nu-i iertau luiNicolae Titulescu – aşa cum am mai spus-o şi scris-o– faptul că a supravieţuit loviturilor politice primiteşi, chiar mai mult, că s-a manifestat activ în spaţiulpublic. Nicolae Titulescu n-a pretins niciodată să fieun Messia. A judecat însă realist, a tras semnale dealarmă care n-au fost ascultate, nici în marile capitaleale democraţiilor occidentale, nici, cu atât maimult, de Bucureşti, unde Nicolae Titulescu – pentrucă spunea adevăruri crude – devenise, în opinia cercurilorpolitice obnubilate de ură, „trădătorul“ NicolaeTitulescu!La începutul verii anului 1937, Nicolae Titulescus-a aflat în Marea Britanie.Pe malul Tamisei, Nicolae Titulescu a avut întrevedericu personalităţi britanice proeminente şicu diplomaţi străini acreditaţi la Londra.A rostit cu această ocazie câteva conferinţe, piesede referinţă ale gândirii şi acţiunii sale. S-a crezutmult timp fie că textele acestor conferinţe s-au pierdut,fie că ele au fost rostite liber şi că nu a existatniciun text. Recuperarea şi publicarea lor reprezintăun succes indiscutabil, restituind patrimoniului intelectualeuropean piese de rezistenţă.La 3 iunie 1937, prezintă în Camera Comunelor– în faţa majorităţii – conferinţa cunoscută până lanoi sub titlul Despre metodele practice de a păstrapacea existentă şi publicată integral pentru primadată în România sub titlul Ceea ce dorim noi este săevităm războiul, nu să îl câştigăm a doua oară.A doua zi, la 4 iunie 1937, susţine la New Collegeal Universităţii din Oxford, în faţa a 50 de profesori,conferinţa Situaţia internaţională a Europeişi publicată integral de noi, pentru prima dată înRomânia, sub titlul Milioane de oameni au murit înMarele Război pentru ca să se poată naşte o nouăviaţă internaţională.La cererea opoziţiei din Parlamentul britanic,Nicolae Titulescu a vorbit, din nou, la 9 iunie 1937,în faţa Camerei Comunelor, în faţa a 150 de deputaţi,reprezentând fracţiunea laburistă, susţinând conferinţaOrientarea în politica actuală a democraţiiloreuropene, reprodusă de noi sub titlul Tăcerea estesinonimă cu moartea. Un cuvânt spus la timp estesinonim cu viaţa.La aceeaşi dată, 9 iunie 1937, a prezentat la ChathamHouse (Royal Institute for Foreign Affairs), înfaţa a 300 de persoane, Este de dorit reforma PactuluiSocietăţii Naţiunilor?nr. 2(21), iunie 2011 - 9