<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong><strong>de</strong> plantele verzi. Cenuşa se poate folosi ca îngrăşăminteexcelente şi este <strong>de</strong> 5-10 ori mai puţină <strong>de</strong>câtla ar<strong>de</strong>rea cărbunelui. Conţinutul sulfului în cenuşa<strong>de</strong> biomasă este neînsemnat, în special în cazulpeletelor fabricate din tulpini <strong>de</strong> porumb şi floareasoarelui (tab. 1).Peletele au o piaţă largă <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere în Europa– 1 kg <strong>de</strong> pelete costă <strong>de</strong> la 110 până la 145 €, adică<strong>de</strong> la 1800 până la 2400 lei (la cursul <strong>de</strong> astăzi al leului).Treptat se va lărgi, <strong>de</strong>sigur, şi piaţa în Moldova.Astăzi, în ţara noastră peletele se vând cu 1300-1400lei/t, pe când preţul <strong>de</strong> cost al unei tone <strong>de</strong> pelete nu<strong>de</strong>păşeşte 800-900 lei. În structura costului acestuiprodus elementul principal este costul materiei prime,al doilea element – costul energiei electrice.La o tonă <strong>de</strong> pelete se consumă circa 100-110kWt h. Calculele <strong>de</strong>monstrează că un echipamentpentru peletare cu un cost <strong>de</strong> 600 – 700 mii lei şi oproductivitate <strong>de</strong> 0,8 – 1,0 t/h se va răscumpăra timp<strong>de</strong> 7-8 luni. Desigur că o astfel <strong>de</strong> afacere în sfera <strong>de</strong>producere este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> profitabilă.Tot echipamentul <strong>de</strong> producere a peletelor <strong>de</strong>scrisaici este conceput, proiectat, fabricat şi testat laInstitutul <strong>de</strong> Tehnică Agricolă “Mecagro” şi reprezintănişte construcţii originale, apărate <strong>de</strong> brevete<strong>de</strong> invenţii. La uzina experimentală a Institutuluisunt fabricate primele două linii <strong>de</strong> granulare.Bibliografie1. Мельников С.В. Механизация и автоматизацияживотноводческих ферм. Л., «Колос», 1978.2. Шатов Н.Г. Уткин А.А. Механизация приготовленияи раздачи комбикормов. М., Россельхозиздат, 1973.3. Орлов С.П. Дозирующие устройства. М., 1989.4. Макаров Ю.И. Аппараты для смешивания сыпучихматериалов. М., 1993.5. Особов В.И. и др. Машины и оборудование дляуплотнения. М., 1987.6. Вайстих Г.Я., Дарманьян П.М. Гранулированиекормов. М., 1978.7. Begu Adam şi alţiiю Culturi vegetale cu potenţialenergetic. Chişinău, 2009.8. Energie din biomasă: Tehnologii şi mijloace tehnice,Culegere tematică: ITA „Mecagro”, Chişinău – 2009.9. “Tehnologii şi Mijloace Tehnice pentru Agricultură”.Culegere tematică: ITA “Mecagro”, Chişinău – 2008.10. Hăbăşescu I., Kohanovschi Gh., Olexiuc A., GăinaA., Şeremet A., Speteţchi V.; Malaxor pentru materiale friabile.„Buletin oficial <strong>de</strong> proprietate industrială nr. 8”. Brevet <strong>de</strong>invenţie MD 3378. 2003-06-16; Chişinău – 2007.11. Hăbăşescu I., Cerempei V., Agarcov M., BalabanN.; Malaxor. „Buletin oficial <strong>de</strong> proprietate industrială nr. 12(partea I)”. Brevet <strong>de</strong> invenţie MD 3764. 2008-01-24; Chişinău– 2008.12. Hăbăşescu I., Cerempei V., Balaban N., Savca R.;Malaxor pentru condiţionarea în fl ux a biomasei. „Buletinoficial <strong>de</strong> proprietate industrială nr. 3”. Brevet <strong>de</strong> invenţie MD163. 2009-12-24; Chişinău – 2010.13. Hăbăşescu I., Cerempei V., Balaban N., SavcaR.Utilaj pentru condiţionarea în fl ux a biomasei. „Buletinoficial <strong>de</strong> proprietate industrială nr. 4”. Brevet <strong>de</strong> invenţie MD183. 2009-12-30; Chişinău – 2010.14. Hăbăşescu I., Cerempei V., Agarcov M., Balaban N.;Concasor vertical. „Buletin oficial <strong>de</strong> proprietate industrială nr.4”. Brevet <strong>de</strong> invenţie MD 184. 2010-02-02; Chişinău – 2010.15. Hăbăşescu I., Cerempei V., Agarcov M.; Închizător<strong>de</strong> buncăr. „Buletin oficial <strong>de</strong> proprietate industrială nr. 4”.Brevet <strong>de</strong> invenţie MD 238. 2010-01-15; Chişinău – 2010.16. Hăbăşescu I., Cerempei V., Agarcov M.; Malaxor.„Buletin oficial <strong>de</strong> proprietate industrială nr. 8”. Brevet <strong>de</strong>invenţie MD 254. 2010-01-15; Chişinău – 2010.Mihai Potârniche. Furceni, Orhei, 200486 - nr. 2(21), iunie 2011
AŞM, consultant al autorităţilor publice centraleCÂMPUL MAGNETICTERESTRUDr. hab. prof. univ. Tudor AMBROSEARTH‘S MAGNETIC FIELDThis scientifi c work presents the approximate internalstructure of Earth, science data selected onthe basis of relevant literature. We <strong>de</strong>termined thecurrent hypothetical present size belt around the innercore solid ground. He <strong>de</strong>veloped physical mo<strong>de</strong>lof the Earth and the radiation belts of simplifications,which distorts the earth’s magnetic fi eld phenomenon.In the <strong>de</strong>veloped mo<strong>de</strong>l was <strong>de</strong>terminedwith fi nite element method application at the poles ofEarth’s magnetic fl ux values and lag angle betweenthe axis of rotation and magnetic axis of the Earth.Este cunoscut faptul că Terra are un câmp magneticcu polaritatea opusă polarităţii polilor geografici(fig. 1). Unghiul dintre axa <strong>de</strong> rotaţie 1 a Terrei şiperpendiculara 2, dusă pe planul eclipticii 3, constituie23,5 o . Însă unghiul dintre această perpendicularăşi axa polilor magnetici 4, conform [1,4], constituieaproximativ 11,7 o . Acest unghi variază, fenomen careeste puţin studiat. Cauza modificării acestui unghisau <strong>de</strong>plasării polilor magnetici în linii generale estedată în [1 – 4]. În continuare se propune <strong>de</strong>scriereafenomenului <strong>de</strong>calajului dintre axele 1 şi 4 (fig.1) şivariaţia polilor magnetici tereştri.N1S42Învelişul exterior al Terrei are grosimea medie<strong>de</strong> aproximativ 70 km, fiind divizat în plăci tectonice.Aceste plăci plutesc pe suprafaţa mantei lichi<strong>de</strong>vâscoase <strong>de</strong> înaltă temperatură evacuată din centrulplanetei. În continuare, în profunzimea planeteiexistă un nucleu lichid cu diametru aproximativegal cu 3200 km şi altul solid cu diametru <strong>de</strong> aproximativ2500 km. Temperatura la suprafaţa nucleuluiinterior atinge valorile <strong>de</strong> aproximativ (4000 –6000) o C. La această temperatură atomii sunt <strong>de</strong>zagregaţişi electronii eva<strong>de</strong>ază din corpul nucleuluiterestru în urma surplusului <strong>de</strong> energie provocat <strong>de</strong>temperatura ridicată.Evadarea electronilor din nucleu are loc sub acţiuneaforţei F e, care poate fi <strong>de</strong>scompusă în radialăF n, şi tangenţială F t.(fig. 2).Masa vâscoasă din nucleul exterior împiedicămişcarea radială a electronilor însă aceşti electronivor continua să se mişte în direcţia radial-tangenţială,<strong>de</strong>oareceV=Ω R.Datorită acestui fapt, în jurul ecuatorului nucleuluisolid se formează o centură din electroni, a căreidirecţie <strong>de</strong> mişcare coinci<strong>de</strong> cu viteza unghiularăΩ a Terrei.(fig. 3)scoartamantalichidanucleuextern3F nF eF tnucleuinternFig. 1. Unghiul dintre axele Terrei1- axa <strong>de</strong> rotaţie2- perpendiculara pe ecliptică3- planul eclipticii4- axa magneticăNSFig. 2. Direcţia acţiunii forţei electromagneticeasupra electronilorÎn prezent, tot mai frecvent se pune problema<strong>de</strong> a cunoaşte [5] trecutul şi viitorul Universului încare există şi civilizaţia umană.nr. 2(21), iunie 2011 - 87
- Page 2:
Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6:
Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9 and 10:
EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 11:
Evenimentscoată continentul din ma
- Page 14 and 15:
AkademosFILE DIN ISTORICULACADEMIEI
- Page 16 and 17:
Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19:
Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21:
Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23:
Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25:
AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27:
Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29:
AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31:
ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35:
AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37: AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39: AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41: AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43: AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45: Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47: Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49: AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51: Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53: Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55: AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57: Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59: AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61: Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63: Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65: Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67: Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69: Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71: Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73: Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75: Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77: Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79: AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81: Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83: AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85: AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 88 and 89: AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91: AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93: AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95: Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97: Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99: Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101: Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103: Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137:
Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139:
CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141:
AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143:
AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145:
Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147:
AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149:
AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151:
AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153:
Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155:
Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157:
AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 158 and 159:
Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160:
Akademosprin revenirea la grafia la