<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Dozatorul 12 alimentează cu făină <strong>de</strong> biomasămalaxorul 13, pe care se fixează ciclonul 4 şi pompa3. Acesta aprovizionează măcinişul cu apă. Menireamalaxorului este <strong>de</strong> a omogeniza biomasa udatăcât mai migălos.De gradul <strong>de</strong> omogenizare <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> calitatea peletelor.Pentru a asigura uniformitatea amestecăriiapei cu măcinişul, o parte din palete <strong>de</strong> pe axa malaxoruluisunt fixate rigid pentru a împinge produsulînainte – ele au un unghi <strong>de</strong> înclinare <strong>de</strong> 45° faţă <strong>de</strong>axă, dar cealaltă parte împinge făina înapoi.Aceste palete sunt instalate pe axă mobilă, faptce permite a schimba unghiul lor <strong>de</strong> înclinare, şi,în consecinţă, reglarea gradului <strong>de</strong> omogenizare abiomasei. Testările au arătat că pentru a căpăta unprodus bine omogenizat e <strong>de</strong>stul ca fiecare a patrapaletă (mobilă), care împinge amestecul înapoi, săfie instalată sub un unghi <strong>de</strong> 25°. O importanţă marepentru a asigura calitatea înaltă <strong>de</strong> condiţionare abiomasei o are şi viteza liniară a vârfului paletelor,numărul lor şi diametrul corpului malaxorului.De obicei, pentru a obţine rezultate bune, e <strong>de</strong>stulca diametrul malaxorului să fie <strong>de</strong> 1,5 – 2 ori maimare <strong>de</strong>cât diametrul dozatorului, dar viteza liniarăa paletelor – nu mai mică <strong>de</strong> 4 m/s. Experimenteleîntreprinse cu malaxor având alţi parametrii au <strong>de</strong>monstratrezultate nesatisfăcătoare <strong>de</strong> condiţionarea materialului.Apa introdusă trebuie să fie pulverizată sub opresiune care ar asigura picături nu mai mari <strong>de</strong> 0,1mm. Pentru aceasta, diametrul găurii aspersoruluitrebuie să nu <strong>de</strong>păşească 1,0 – 1,2 mm, ceea ce permiteridicarea presiunii până la 0,2 MPa, obţinânduseo cantitate <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> 60 l/h. Datele respective seselectează la etapa <strong>de</strong> elaborare a utilajului, calculându-secantitatea <strong>de</strong> apă necesară <strong>de</strong> a fi introdusăpentru a obţine umiditatea dorită.Se ştie că procesul <strong>de</strong> peletare este mai eficientcând umiditatea finită a materiei prime este <strong>de</strong> 15-18%, iar cea iniţială nu mai mare <strong>de</strong> 13 %. Acestedate dau posibilitate <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina diametrul orificiuluipulverizatorului, ştiind productivitatea liniei<strong>de</strong> peletare şi presiunea necesară <strong>de</strong>zvoltată <strong>de</strong>pompă. Reglarea presiunii pompei la acelaşi diametrual pulverizatorului se execută <strong>de</strong> un baipas. Pentrua exclu<strong>de</strong> înfundarea orificiului pulverizatorului,pompa este înzestrată cu un filtru.Biomasa condiţionată este transportată <strong>de</strong> malaxorîn granulatorul 14, al cărui organ <strong>de</strong> lucru principaleste matriţa cu rolete <strong>de</strong> presare. Materialuldin malaxor gravitaţional ca<strong>de</strong> într-un alimentatorcu palete care împinge biomasa în interiorul matriţei,un<strong>de</strong> aceasta nimereşte sub roletele <strong>de</strong> presare.Granulatorul reprezintă un corp în care este montatăo axă cu planşaibă, pe care este întărită matriţa. Axaeste pusă în mişcare prin curele trapezoidale <strong>de</strong> unmotor electric. Datorită acestui fapt, reductorul curoţi dinţate care, în mod tradiţional, este utilizat înconstrucţia granulatoarelor, a fost înlocuit cu un reductorcu curele trapezoidale, fapt care a simplificatsimţitor construcţia şi a micşorat costul utilajului.Energia consumată <strong>de</strong> granulator la formarea peletelor<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> biomasa utilizată şi <strong>de</strong> parametriitehnologici − umiditatea materialului şi temperaturaprocesului. Odată cu sporirea umidităţii, se micşoreazăbrusc coeficientul <strong>de</strong> frecare care influenţeazămai cu seamă energia <strong>de</strong> fabricare a peletelor. Astfel,coeficientul <strong>de</strong> frecare a făinii <strong>de</strong> paie se micşoreazăaproape <strong>de</strong> două ori la creşterea umidităţii <strong>de</strong>la 5 la 20 %, totodată la ridicarea temperaturii <strong>de</strong> la20 până la 100°C coeficientul <strong>de</strong> frecare sca<strong>de</strong> <strong>de</strong>2,5 – 5 ori.Se întâmplă acest fenomen pentru că, odată cucreşterea umidităţii şi temperaturii, pe pereţii orificiilor<strong>de</strong> presare se formează o peliculă <strong>de</strong> aburi careschimbă condiţiile <strong>de</strong> frecare. După cum s-a stabilit,coeficientul <strong>de</strong> frecare şi energia minimă <strong>de</strong> presareare loc la presiunea <strong>de</strong> peste 25 MPa, umiditatea <strong>de</strong>18% şi temperatura <strong>de</strong> 100°C la viteza <strong>de</strong> mişcare abiomasei în orificiu mai mare <strong>de</strong> 0,3 m/s.În procesul <strong>de</strong> presare, în materialul comprimatse acumulează energie potenţială <strong>de</strong> <strong>de</strong>formare şi,<strong>de</strong> aceea, după înlăturarea forţei <strong>de</strong> presare se observădilatarea materialului.Gradul <strong>de</strong> dilatare a materialului, după înlăturareaforţei, se măsoară cu coeficientul K <strong>de</strong>gal cu:K d= V pV dun<strong>de</strong> V p este volumul materialului după dilatare(după înlăturarea forţei), iar V d – volumul materialuluila sfârşitul procesului <strong>de</strong> presare.Coeficientul K dpentru paie, hlujan <strong>de</strong> porumb,tulpini <strong>de</strong> floarea soarelui şi altele este <strong>de</strong> 2,0 – 2,5.Peletele obţinute din asemenea material după presare<strong>de</strong> obicei se distrug uşor. Pentru a evita acestlucru, monolitele presate trebuie să se găsească untimp oarecare sub forţă ca să se finiseze procesul<strong>de</strong> relaxare a materialului. Coeficientul K dpentrumonolitele relaxate după presare este <strong>de</strong> doarK d= 1,10-1,15. Timpul necesar pentru relaxareacomplectă a materialului şi pentru transformarea<strong>de</strong>formaţiilor elastice în plastice se stabileşte pe caleexperimentală.În granulator, timpul necesar pentru a obţinepelete dure, adică pentru a micşora dilatarea monolitelordupă presare, rezultă prin calculul necesaral grosimii matriţei şi productivitatea presei: cu câtgrosimea matriţei este mai mare şi materialul presateste mai puţin, cu atât timpul <strong>de</strong> aflare a biomasei îngaură va fi mai mare. Pentru aceasta a fost utilizatăo matriţă cu diametrul interior D = 350 mm şi exteriorD =450 mm, productivitatea presei experimentalfiind stabilită <strong>de</strong> 600-800 kg/h.84 - nr. 2(21), iunie 2011
AŞM, consultant al autorităţilor publice centraleDin granulator ies pelete şi făină negranulată.Tot produsul acesta are o temperatură <strong>de</strong> 60-80°Cşi o umiditate <strong>de</strong> până la 17- 18 %. De aceea, ca peletelesă fie dure, urmează ca ele să fie răcite <strong>de</strong> uncurent <strong>de</strong> aer, totodată evaporându-se intens surplusul<strong>de</strong> apă. În acest scop, sub gaura granulatoruluieste amplasat un receptor pneumatic care transportăprodusul granulatorului într-un ciclon 6, un<strong>de</strong> parteasolidă se separă <strong>de</strong> aer şi prin portal nimereşteîn răcitorul 5.Construcţia răcitorului (fig. 2) este <strong>de</strong> aşa naturăcă aerul aspirat <strong>de</strong> ventilatorul 15 pătrun<strong>de</strong> prin totstratul masei <strong>de</strong> pelete, le răceşte şi, totodată, evaporeazăapa care se conţine în granule.Volumul răcitorului este coordonat cu productivitateagranulatorului în aşa fel ca peletele să se afleîn răcitor nu mai puţin <strong>de</strong> 10-15 mm.S-a <strong>de</strong>monstrat că pentru peletele cu un diametru<strong>de</strong> 6-8 mm, acest timp este suficient ca temperaturalor să scadă cu 25-30°C, iar umiditatea materialuluicu 3-4%. Însă efectul dat va fi obţinut cândproductivitatea ventilatorului va fi <strong>de</strong> Q 1800-2000 m 3 /h cu o presiune <strong>de</strong> P = 1800-2000Pa.Bineînţeles că atunci când ventilatorul va <strong>de</strong>zvoltao presiune mai înaltă şi o productivitate sporită,răcirea va fi mai intensă, iar timpul necesarpentru condiţionarea peletelor va fi mai restrâns.Însă cercetările au <strong>de</strong>monstrat că viteza optimă <strong>de</strong>răcire a peletelor este asigurată anume <strong>de</strong> parametriiventilatorului numiţi mai sus. Răcirea peletelor cu oviteză mai sporită conduce la formarea pe suprafaţacorpului peletei a unei coji tari slab transparente ceîmpiedică evaporarea apei din interiorul peletei.Din această cauză, umiditatea materialului sca<strong>de</strong>nesemnificativ în interior faţă <strong>de</strong> umiditatea iniţială(16-18%) a biomasei presate. Desigur că o astfel<strong>de</strong> umiditate înaltă nu numai reduce potenţialulenergiei peletelor, dar şi provoacă procese nedorite<strong>de</strong> <strong>de</strong>scompunere a biomasei, în<strong>de</strong>osebi acesta estepericulos la granularea combifurajelor, un<strong>de</strong> mucegaiulva aduce la distrugerea hranei.Ventilatorul 15 are o menire importantă. Dupăsepararea <strong>de</strong> cernător a peletelor <strong>de</strong> făină şi granule<strong>de</strong>formate, el transportă masa prin ciclon înapoi înmalaxorul <strong>de</strong> condiţionare a biomasei. Cernătorulreprezintă o sită oscilatoare cu o înclinare <strong>de</strong> 15°Umiditateatotală, , %spre gura <strong>de</strong> evacuare a peletelor. Amplitudinea <strong>de</strong>oscilare a = 17 mm şi frecvenţa <strong>de</strong> f = 56 os/min.asigură separarea şi mişcarea garantată a produsuluipe sită.Fig. 2. Răcitor-cernător <strong>de</strong> peletePeletele răcite şi separate <strong>de</strong> făină nimeresc înelevatorul cu cupe 9 care le ridică şi le <strong>de</strong>scarcă înbuncărul acumulator <strong>de</strong> producţie finită 10. Aici peletelecontinuă să se răcească până la temperaturaaerului înconjurător, totodată sporindu-le duritatea.Mai <strong>de</strong>parte, producţia este îndreptată în <strong>de</strong>pozitsau dozată şi ambalată.Dispozitivul 11 <strong>de</strong> dozare şi ambalare preve<strong>de</strong>ambalarea peletelor în saci sau pungi cu greutate <strong>de</strong>la 5 până la 50 kg cu o precizie <strong>de</strong> 0,2% şi o productivitate<strong>de</strong> peste 1,5 t/h. Tot procesul <strong>de</strong> dozare şiambalare este automatizat. Operatorul doar îmbracăsacul pe gura <strong>de</strong> încărcare a peletelor şi îl scoate,dozarea se execută în regim automat <strong>de</strong> un melc acţionat<strong>de</strong> motor-reductor condus <strong>de</strong> nişte traductoritenzometrici. De obicei, peletele sunt comercializateîn pungi <strong>de</strong> 5-10 kg sau în saci <strong>de</strong> 20-25 kg, însăpentru necesităţi mai mari ele pot fi împachetate însaci <strong>de</strong> 400-500 kg.Peletele au o serie <strong>de</strong> avantaje faţă <strong>de</strong> alţi combustibilisolizi – preţ redus, nu poluează practic mediulînconjurător – cât bioxid <strong>de</strong> carbon este eliminatla ar<strong>de</strong>re, tot atâta a fost consumat din atmosferăCaracteristicile principale ale peletelorîn calitate <strong>de</strong> combustibilCenuşă, Sulf,, %, %Tabelul 1Căldura specifică inferioară <strong>de</strong>ar<strong>de</strong>re, , kj/kgPaiele <strong>de</strong> grâu 12,2 6,25 0,15 14360Begasa din sorg 11,5 4,01 0,22 14280Tulpini <strong>de</strong> porumb 11,1 5,14 0,09 14200Tulpini <strong>de</strong> floareasoarelui11,0 3,78 0,08 14760nr. 2(21), iunie 2011 - 85
- Page 2:
Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6:
Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9 and 10:
EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 11:
Evenimentscoată continentul din ma
- Page 14 and 15:
AkademosFILE DIN ISTORICULACADEMIEI
- Page 16 and 17:
Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19:
Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21:
Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23:
Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25:
AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27:
Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29:
AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31:
ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35: AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37: AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39: AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41: AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43: AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45: Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47: Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49: AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51: Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53: Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55: AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57: Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59: AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61: Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63: Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65: Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67: Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69: Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71: Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73: Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75: Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77: Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79: AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81: Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83: AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 86 and 87: Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89: AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91: AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93: AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95: Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97: Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99: Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101: Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103: Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135:
AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137:
Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139:
CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141:
AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143:
AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145:
Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147:
AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149:
AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151:
AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153:
Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155:
Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157:
AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 158 and 159:
Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160:
Akademosprin revenirea la grafia la