NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

AŞM, consultant al autorităţilor publice centralede 29kg/m 3 , făinii de 90kg/m 3 , pe când densitateapictometrică a paielor este de 1400-1440kg/m 3 .La presarea biomasei, densitatea creşte de ladensitatea iniţială a materialului în vraf până la densitateafinită care este mai mică decât cea pictometrică,întrucât în granule rămâne închis o parte dinaer. În procesul de peletare, volumul biomasei semicşorează de 6-8 ori. De fapt, presarea este un procesde refulare a aerului dintre particulele substanţei.Or, dacă peletele au o densitate de 1100-1250kg/m 3 , atunci ele conţin încă 40-60% de aer.Aceasta încă o dată confirmă comoditatea dea lucra anume cu materialul peletat, dar nu cu o biomasăneprocesată. Institutul de Tehnică Agricolă“Mecagro” a elaborat o schemă tehnologică de producerea peletelor şi în baza ei a conceput, produsşi testat utilajul corespunzător.Această schemă tehnologică este alcătuită din tocătorulde baloturi de paie 1, unit printr-o conductă deaer cu buncărul-ciclon 2 de acumulare a produsuluimăcinat, dozatorul 12, malaxorul 13 cu pompa deapă 3, granulatorul 14, sistemul pneumatic de transportarea produsului granulat cu ventilatorul 7, răcitorul-cernător5 cu ventilatorul de răcire 15, elevatorul9, buncărul de acumulare a peletelor 10 şi dispozitivulde dozare şi ambalare a produsului finit 11.Tocătorul de baloturi de paie mărunţeşte, apoimacină paiele formate în baloturi sau alte deşeurivegetale din fitotehnie (ciocleji de porumb, tulpinileflorii soarelui sau a sorgului zaharat ş.a.). Componenţafracţională a măcinişului depinde de diametrulorificiilor sitei tobei cu ciocănaşe, de umiditateaşi soiul materiei prime. Este stabilit că cele maidure pelete se obţin când umiditatea biomasei nudepăşeşte 12-13%, dar particulele măcinişului suntpână la 1-3 mm.Tocătorul este înzestrat cu un ventilator carealimentează cu fragmente de materie primă toba cuciocănaşe şi apoi măcinişul obţinut este transportatîn buncărul-ciclon de acumulare a produsului.Testările tocătorului au demonstrat că parametriiventilatorului – productivitatea Q = 0,69 m 3 /s,presiunea P = 2340 Pa şi viteza aerului V = 48,4 m/ssunt neîntemeiat de înalte, conducând la consumulsporit de energie şi funcţionarea nesatisfăcătoare abuncărului acumulator care joacă rolul şi de ciclon,adică un dispozitiv de separare a aerului şi a produsuluitransportat. Au fost corectate dimensiunile paletelorventilatorului în urma căruia productivitateaa înregistrat Q = 0,58 m 3 /s, presiunea P = 810 Pa şiviteza aerului V = 36,7 m/s. Indicii obţinuţi au arătatcă ventilatorul alimentează efectiv tocătorul cufragmente de biomasă, transportă sigur tot produsulmăcinat şi asigură funcţionarea eficientă a buncăruluide acumulare ca ciclon.Aerul cu produsul măcinat intră în partea cilindricăa buncărului tangenţial faţă de suprafaţa cilindrului,ceea ce provoacă separarea suficientă a măcinişuluide aer. Prin filtrele instalate pe capacul desus al buncărului, aerul sub presiune este eliminat.Suprafaţa filtrelor este calculată în aşa mod încâtpresiunea din buncăr să fie minimală.Totodată, aceasta garantează filtrarea eficientă aaerului. În partea de jos a buncărului este montat undispozitiv de agitare şi alimentare cu făină a melculuidozator 12. De obicei, rotaţiile dozatorului suntvariabile şi reglate cu un variator mecanic, dar încazul nostru – cu un schimbător de frecvenţă (invertor)a curentului electric care alimentează motorulde acţionare a agitatorului. Pasul şi diametrul melculuiau fost calculate în aşa fel încât să fie posibila regla productivitatea liniei de granulare în limitelargi – aceasta o cere tehnologia de producere apeletelor.Fig. 1. Linie pentru producerea peletelor din biomasănr. 2(21), iunie 2011 - 83