NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15, 16, 19). Deşi algele constituiecele mai productive surse de biodiesel, deşi majoritateaaspectelor tehnice şi biologice sunt rezolvate,funcţionează deja primele fotobioreactoare de cultivarea microalgelor ca surse de biodiesel, se propundiferite proiecte tehnice şi tehnologice de cultivare– producerea reală încă nu a atins volume economicesemnificative. Iată de ce, ţinând cont de importanţaşi atractivitatea algelor ca sursă de bioenergie,ar fi raţional să fie realizat în Moldova, în cadrulAŞM, un proiect-pilot bazat pe experienţa mondialăîn acest domeniu care ar avea ca obiective selectarea(ba chiar şi crearea) culturilor eficiente de alge,perfectarea tehnologiilor de cultivare, producere şiutilizare a biodieselului din alge.Până la valorificarea avantajelor algelor, actualmentesursele reale de biodiesel rămân uleiurile vegetale.În Europa, cea mai eficientă sursă este uleiulde rapiţă care asigură o producţie de 1 500 litri/hade biodiesel. Şi în Republica Moldova cea mai realăsursă de biodiesel este rapiţa de toamnă. În anul2008, în ţara noastră de pe 56 mii ha au fost obţinutepeste 125 mii tone de rapiţă, în valoare de peste500 mil. lei ca materie primă, ceea ce constituie ≈10mii lei/ha, cu o rentabilitate medie de peste 50-80%.În gospodăriile fruntaşe producţia a depăşit 3-3,5 t/ha, iar rentabilitatea – 100-150%. Nicio cultură decâmp nu asigură o astfel de rentabilitate!Deşi condiţiile naturale nu sunt cele mai favorabilepentru această cultură (10), piaţa este nesaturatăşi dinamica preţurilor la rapiţa ca materie primăeste favorabilă (în 2011 preţul a depăşit 500 dolari/tona). Pentru a produce 100 mil. litri de biodiesel enecesar să producem 100 mil. litri de ulei, care potfi obţinuţi din 210 mii tone de rapiţă de pe 100 miihectare. Preţul de cost al biocombustibilului ar fi înacest caz de 7,5-8 lei/litru, iar rentabilitatea – la nivelde 40-50% (în modelul de producere integrat peverticală). Un asemenea preţ poate fi asigurat doarîn cazul aplicării modelului integrat, când producătorulde materie primă şi de biocombustibil este acelaşiagent economic. În Republica Moldova existădeja o asemenea experienţă.Cu toate că a fost aprobat de către MinisterulAgriculturii şi Industriei Alimentare un programspecial de implementare a rapiţei care prevede extindereaacestei culturi pe o suprafaţă de până la 100mii ha, în anii 2009-2011 suprafeţele cultivate curapiţă s-au redus. Au fost stopate şi lucrările de cercetare,ameliorare şi producere a seminţelor de rapiţă,efectuate în anii precedenţi (2000-2008) în fostulInstitut de Fitotehnie „Porumbeni”. Menţionăm cănumai importul de seminţe de rapiţă de toamnă neva costa anual peste 60 mil. de lei – de 3-4 ori maimult decât al seminţelor hibride autohtone, care potfi produse într-un program realizabil în următorii4-5 ani. Investiţiile anuale în acest scop ar constitui1,8-2 mil. lei, în 5 ani – 10 mil. lei, mult mai puţincomparativ cu 60 mil. de lei cheltuiţi anual pentruimportul de seminţe.Utilizarea uleiurilor vegetale, inclusiv al celuide rapiţă ca sursă de biodiesel, nu este cea mai bunăsoluţie, dat fiind că acesta poate fi folosit în alimentaţie,asigurând un profit mai mare comparativ cuutilizarea ca sursă de biodiesel. Valoarea producţieide pe un hectar, la preţul de piaţă (2,5 tone/ha rapiţă),folosită în calitate de ulei alimentar, constituie16 mii lei pentru 1 000 litri ulei şi ≈ 4 000 lei şrotul,deci în total ≈ 20 000 lei/ha, ceea ce este cu 50-80%mai mult comparativ cu un hectar de porumb saugrâu. În contextul scumpirii produselor alimentare,utilizarea uleiului de rapiţă ca sursă de biodiesel e osoluţie în condiţii de criză, de deficit al combustibiluluipetrolier sau de scumpire al acestuia. Însă producerearapiţei este o soluţie reală de eficientizare aagriculturii.III. Surse de bioetanolBioetanolul a fost utilizat de Henry Ford începândcu 1908 şi până în anii 1930 a constituit principalulcombustibil pentru automobil. Actualmente, în lumese produc peste 60 mld de litri de bioetanol, principaliiproducători fiind Brazilia (din trestie de zahăr) şiSUA – în special din porumb. În SUA, producţia debioetanol se va dubla către anul 2022. SUA aplică osubvenţie de 51 cenţi pentru un galon de etanol produsîn ţară şi un tarif de import de 54 cenţi pentru fiecaregalon importat din Brazilia. China, până în 2020,planifică să producă 200 mil. tone de etanol nu dincereale şi va construi o fabrică de prelucrare a cassaveide 200 000 tone de etanol. Brazilia în 2010 a produspeste 20 mil. tone de bioetanol. Ucraina în 2009a dat în exploatare o uzină care produce 100 000 tonede bioetanol din 324 mii tone de porumb. În ţărileUE, CSI şi altele se construiesc şi funcţionează uzinede producere a bioetanolului.Actualmente, sunt perfectate şi puse în aplicaretehnologiile de producere a biocombustibiluluide generaţia a 3-a, care este reprezentat, în primulrând, de biobutanol (Du Pont şi British Petroleumîncepând cu anul 2007). Biobutanolul, fiind aproapesimilar benzinei după compoziţia chimică, însuşirilefizice şi capacitatea energetică, poate fi produs laaceleaşi instalaţii (cu mici modificări) şi din aceleaşiresurse precum etanolul, inclusiv din biomasă, careconţine celuloză şi lignină.76 - nr. 2(21), iunie 2011
AŞM, consultant al autorităţilor publice centraleBiobutanolul are mai multe avantaje faţă de etanol:a) poate fi produs din diverse surse de carbohidraţi,celuloză, lignină;b) producerea din punct de vedere tehnic estemai simplă şi mai puţin costisitoare;c) capacitatea energetică e mai aproape de cea abenzinei (comparativ cu etanolul);d) poate fi utilizat în amestec cu benzina în proporţiede 10-11% şi chiar de 16%, iar în viitor pânăla 30% fără a se modifica motoarele;e) emisiile poluante sunt mai mici comparativcu etanolul.Producerea bioetanolului (biobutanolului)din cereale, sfeclă pentru zahăr, cartof şi din alteproduse alimentare reprezintă trecutul şi parţialprezentul. Doar Brazilia îşi va putea menţine producerea(actualmente cea mai eficientă) bioetanoluluidin trestia-de-zahăr, precum şi exportul, carea crescut de la 3 mld litri în 2006 la 8 mld litri în2010. Se construieşte o conductă pentru etanol dincentrul ţării către San-Paulo. Investiţiile în programelede bioetanol doar ale companiei “Petrobraz”au constituit 500 mil. dolari în doi ani (2007-2008).Viitorul aparţine biocombustibilului de generaţiaa III-a – biobutanolului produs din biomasă,inclusiv din resturi (organice), culturi energeticespeciale, celuloză, lignină. Cel mai ieftin etanol =160-180 dolari/tona (costul de producere), se obţinedin celuloză. SUA, cel mai mare producător de etanoldin porumb, se orientează spre producerea bioetanoluluidin celuloză. Lider în lume la producereabioetanolului din celuloză este compania canadiană”Iogen”. Lider în soluţii know-how – compania americană”Genencor” (din Silicon Valley), Palo-Alto,SUA. Fermenţii acestei companii au redus preţul decost al producerii unui galon (3,78L) de etanol dinceluloză de la 5 dolari (2001) la 20 cenţi în anul2006. Compania ”ZeaChem Inc.” s-a specializat înCostul producerii bioetanoluluiŢara Materia primă Preţul (lei/L)(8)construirea biorafinăriilor de conversie a biomaseiîn carburanţi şi produse chimice.Posibilitatea producerii bioetanolului în Moldovadin resursele actuale de cereale constituie ≈200 mil.litri la costul de producere de 7,5-7,8 lei/litru. Pentruaceasta sunt necesare 500-550 mii tone de porumb,cea mai utilizată materie primă pentru bioetanol, careasigură 410 litri dintr-o tonă de grăunţe, sorgul – 500litri/tonă, grâul – 370 litri/tonă. Actualmente, la unnivel foarte scăzut de producţie de porumb – de 3tone/ha (excepţie prezintă anul 2010, datorită condiţiilornaturale extrem de favorabile) se poate obţine1 200 litri de bioetanol. În viitor, odată cu creştereaproductivităţii porumbului şi implementării hibrizilorspeciali cu un înalt conţinut de amidon vom atinge 2000 litri/ha. Însă producerea bioetanolului din cereale,sfeclă pentru zahăr, cartof şi alte culturi agricoleîn Moldova nu are cum fi o soluţie durabilă, dat fiindnivelul scăzut al productivităţii acestor culturi.În general, cerealele sunt prea valoroase pentrua fi folosite drept sursă de biocombustibil. Ca alternativăar trebui promovate culturile multianualecare, odată plantate, pot fi recoltate 5-10 ani la rând,au un consum redus de energie, nu necesită pesticide,posedă însuşiri pronunţate antierozionale, suntmai rezistente la secetă. Pentru Republica Moldova(şi alte ţări europene) cea mai de perspectivă şieficientă cultură ca sursă de bioetanol (biobutanol)o reprezintă topinamburul (Heliantus tuberosus). Înopinia multor specialişti, topinamburul este apreciatca fiind cultura energetică a secolului al XXI-lea. Afost pregătit un program de ameliorare şi implementarea acestei culturi în Moldova în calitate de sursăde bioenergie (11).Utilizarea resturilor organice (paie, ciocleji, tulpini)ca sursă de bioenergie, deşi reduce costul deproducere, nu este cea mai raţională. Pentru a asiguramenţinerea fertilităţii, aceste resturi trebuie sărămână în sol, nu să fie arse.Tabelul 1Cantitatea de bioetanol(L/ha)(estimări)54003000300060003200-UESfeclă de zahărCereale5,324,51-4,87CanadaPorumb3,28-4,7Topinambur2,4-3,6SUAPorumb3,1-4,65Reziduuri organice3,2Brazilia Trestia-de-zahăr 2,26 6800Moldova (estimări) Porumb boabe6,5-71200-2000Topinambur3-46000nr. 2(21), iunie 2011 - 77
- Page 26 and 27: Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29: AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31: ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35: AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37: AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39: AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41: AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43: AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45: Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47: Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49: AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51: Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53: Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55: AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57: Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59: AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61: Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63: Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65: Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67: Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69: Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71: Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73: Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75: Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 78 and 79: AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81: Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83: AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85: AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87: Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89: AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91: AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93: AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95: Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97: Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99: Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101: Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103: Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
AŞM, consultant al autorităţilor publice centraleBiobutanolul are mai multe avantaje faţă <strong>de</strong> etanol:a) poate fi produs din diverse surse <strong>de</strong> carbohidraţi,celuloză, lignină;b) producerea din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic estemai simplă şi mai puţin costisitoare;c) capacitatea energetică e mai aproape <strong>de</strong> cea abenzinei (comparativ cu etanolul);d) poate fi utilizat în amestec cu benzina în proporţie<strong>de</strong> 10-11% şi chiar <strong>de</strong> 16%, iar în viitor pânăla 30% fără a se modifica motoarele;e) emisiile poluante sunt mai mici comparativcu etanolul.Producerea bioetanolului (biobutanolului)din cereale, sfeclă pentru zahăr, cartof şi din alteproduse alimentare reprezintă trecutul şi parţialprezentul. Doar Brazilia îşi va putea menţine producerea(actualmente cea mai eficientă) bioetanoluluidin trestia-<strong>de</strong>-zahăr, precum şi exportul, carea crescut <strong>de</strong> la 3 mld litri în 2006 la 8 mld litri în2010. Se construieşte o conductă pentru etanol dincentrul ţării către San-Paulo. Investiţiile în programele<strong>de</strong> bioetanol doar ale companiei “Petrobraz”au constituit 500 mil. dolari în doi ani (2007-2008).Viitorul aparţine biocombustibilului <strong>de</strong> generaţiaa III-a – biobutanolului produs din biomasă,inclusiv din resturi (organice), culturi energeticespeciale, celuloză, lignină. Cel mai ieftin etanol =160-180 dolari/tona (costul <strong>de</strong> producere), se obţinedin celuloză. SUA, cel mai mare producător <strong>de</strong> etanoldin porumb, se orientează spre producerea bioetanoluluidin celuloză. Li<strong>de</strong>r în lume la producereabioetanolului din celuloză este compania canadiană”Iogen”. Li<strong>de</strong>r în soluţii know-how – compania americană”Genencor” (din Silicon Valley), Palo-Alto,SUA. Fermenţii acestei companii au redus preţul <strong>de</strong>cost al producerii unui galon (3,78L) <strong>de</strong> etanol dinceluloză <strong>de</strong> la 5 dolari (2001) la 20 cenţi în anul2006. Compania ”ZeaChem Inc.” s-a specializat înCostul producerii bioetanoluluiŢara Materia primă Preţul (lei/L)(8)construirea biorafinăriilor <strong>de</strong> conversie a biomaseiîn carburanţi şi produse chimice.Posibilitatea producerii bioetanolului în Moldovadin resursele actuale <strong>de</strong> cereale constituie ≈200 mil.litri la costul <strong>de</strong> producere <strong>de</strong> 7,5-7,8 lei/litru. Pentruaceasta sunt necesare 500-550 mii tone <strong>de</strong> porumb,cea mai utilizată materie primă pentru bioetanol, careasigură 410 litri dintr-o tonă <strong>de</strong> grăunţe, sorgul – 500litri/tonă, grâul – 370 litri/tonă. Actualmente, la unnivel foarte scăzut <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> porumb – <strong>de</strong> 3tone/ha (excepţie prezintă anul 2010, datorită condiţiilornaturale extrem <strong>de</strong> favorabile) se poate obţine1 200 litri <strong>de</strong> bioetanol. În viitor, odată cu creştereaproductivităţii porumbului şi implementării hibrizilorspeciali cu un înalt conţinut <strong>de</strong> amidon vom atinge 2000 litri/ha. Însă producerea bioetanolului din cereale,sfeclă pentru zahăr, cartof şi alte culturi agricoleîn Moldova nu are cum fi o soluţie durabilă, dat fiindnivelul scăzut al productivităţii acestor culturi.În general, cerealele sunt prea valoroase pentrua fi folosite drept sursă <strong>de</strong> biocombustibil. Ca alternativăar trebui promovate culturile multianualecare, odată plantate, pot fi recoltate 5-10 ani la rând,au un consum redus <strong>de</strong> energie, nu necesită pestici<strong>de</strong>,posedă însuşiri pronunţate antierozionale, suntmai rezistente la secetă. Pentru Republica Moldova(şi alte ţări europene) cea mai <strong>de</strong> perspectivă şieficientă cultură ca sursă <strong>de</strong> bioetanol (biobutanol)o reprezintă topinamburul (Heliantus tuberosus). Înopinia multor specialişti, topinamburul este apreciatca fiind cultura energetică a secolului al XXI-lea. Afost pregătit un program <strong>de</strong> ameliorare şi implementarea acestei culturi în Moldova în calitate <strong>de</strong> sursă<strong>de</strong> bioenergie (11).Utilizarea resturilor organice (paie, ciocleji, tulpini)ca sursă <strong>de</strong> bioenergie, <strong>de</strong>şi reduce costul <strong>de</strong>producere, nu este cea mai raţională. Pentru a asiguramenţinerea fertilităţii, aceste resturi trebuie sărămână în sol, nu să fie arse.Tabelul 1Cantitatea <strong>de</strong> bioetanol(L/ha)(estimări)54003000300060003200-UESfeclă <strong>de</strong> zahărCereale5,324,51-4,87CanadaPorumb3,28-4,7Topinambur2,4-3,6SUAPorumb3,1-4,65Reziduuri organice3,2Brazilia Trestia-<strong>de</strong>-zahăr 2,26 6800Moldova (estimări) Porumb boabe6,5-71200-2000Topinambur3-46000nr. 2(21), iunie 2011 - 77