NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

AŞM, consultant al autorităţilor publice centralevalorii adăugate. Soluţia propusă poate asigura randamentulelectric al centralei la nivel de 60%. Asimilareaunei tehnologii în baza conceptului propuseste posibilă în republică ca rezultat al modernizăriiCET-2.Un obiectiv strategic privind dezvoltarea capacităţilorproprii de generare trebuie să fie implementareatehnologiilor de cogenerare bazatepe utilizarea IAG atât la modernizarea centralelortermoelectrice existente în ţară, cât şi la construcţiacentralelor termoelectrice noi în oraşele ţării. Necesitateaunei astfel de abordări a problemei are şiaspecte sociale, deoarece nu numai că se va contribuila sporirea securităţii energetice a ţării, dar seva soluţiona şi o problemă esenţială – asigurarea cucăldură a oraşelor relativ mici cu eficienţă sporităde utilizare a resurselor energetice primare. Premisepentru implementarea tehnologiilor de tip IAGexistă în municipiile Chişinău şi Bălţi, precum şi înoraşele Cimişlia, Ungheni, Călăraşi, Orhei, Comrat,Anenii Noi, Ştefan Vodă, în care în prezent funcţioneazăsistemele centralizate de încălzire.Modernizarea şi perfectarea sistemelor electroenergeticşi termoenergeticSistemul electroenergetic are în Moldova ungrad înalt de uzură. Nivelul pierderilor la transportulenergiei electrice constituie 2,9%.Problema pierderilor este mai pronunţată în reţelelede distribuţie. În prezent, pierderile în acestereţele sunt de circa 13-14% şi depăşesc nivelul pierderilorîn reţelele altor ţări. De exemplu, pierderileîn reţelele electrice constituie în Germania 5%, SUA7,2%, Franţa 7,8%, Spania 8,4%, Canada 9,8%, FederaţiaRusă 13% [9]. În URSS, în 1990, pierderilede energie în reţele aveau indicele de 8,5%.Ca obiective specifice ale dezvoltării sistemuluielectroenergetic, în afară de micşorarea pierderilorde transport şi distribuţie, se pot indica:• Fortificarea capacităţilor de transport aleenergiei electrice şi de asigurare a posibilităţilor deschimb de putere între sistemele din Est şi Vest. Estenecesar de fortificat interconexiunile dintre RepublicaMoldova şi România, precum şi cu sistemulelectroenergetic al Ucrainei;• Liniile noi proiectate şi porţiunile de linii supusereconstrucţiei şi modernizării urmează să aibădensitatea curentului mai mică în comparaţie cu valorilerecomandate de normativele în vigoare;• Instituirea în perspectivă a unei platforme devânzări a energiei electrice pe teritoriul RepubliciiMoldova.Ultimul obiectiv constituie o consecinţă a poziţionăriigeografice a Moldovei şi existenţei a douăstandarde de tensiune utilizate în sistemele electroenergeticedin Estul şi Vestul Europei. De menţionatcă în Republica Moldova deja există linii electricece au standardul de tensiune 330 kV şi standardul400 kV. Dotarea cu echipament energetic, apt săasigure funcţionarea racordată a două sisteme energeticecu parametrii diferiţi de funcţionare, este osoluţie tehnică de perspectivă pentru sistemul electroenergetical Moldovei. Acest fapt contribuie larealizarea obiectivului Strategiei energetice, careprevede ca sistemul electroenergetic al Moldovei sădevină un sistem de tranzitare a energiei electrice înambele direcţii.Măsurile întreprinse până în prezent în sectorultermoenergetic, centrate pe formarea unui climatde concurenţă intre producătorii de energie termicăşi transportatorul şi distribuitorul ei în municipiulChişinău nu s-au soldat cu rezultate benefice. Sistemeletermoenergetice, reieşind din natura fizică aenergiei termice, sunt sisteme centralizate la nivellocal. Această particularitate limitează posibilităţilede operare rapidă cu fluxurile de energie termică şinu acordă posibilităţi ca energia termică să fie transportatăla distanţe mari. Urmare a acestui fapt, posibilităţilede realizare a energiei termice sunt multmai mici în comparaţie cu energia electrică, ceea cecreează dezavantaje şi dificultăţi în racordarea regimurilorde funcţionare a sistemelor centralizate delivrare a căldurii cu producătorii acestei energii.O problemă mare pentru sistemele termoenergeticeexistente reprezintă nivelul ridicat de pierderiale energiei în reţelele magistrale şi de distribuţie.De exemplu, pentru municipiul Chişinău, conformdatelor S.A. Termocom, aceste pierderi constituiecirca 22-24 %, ceea ce depăşeşte cu mult indicatoriirespectivi din ţările UE. În Danemarca, bunăoară,pierderile de energie termică în reţelele magistraleconfecţionate din ţevi preizolate constituie unităţide procent.Multe probleme ale sectorului termoenergeticsunt o urmare a unei funcţionări neracordate şi a conflictelorde interes a întreprinderilor ce activează pepiaţa energiei termice. Ca urmare, costurile energieielectrice şi termice produse de CET-1 şi CET-2 suntexagerate. Tarifele mari la energia termică prezintăun pericol pentru viabilitatea sectorului termoenergetical or. Chişinău. O analiză preventivă dovedeşteo discrepanţă dintre cotele valorii adăugate formatede diferiţi agenţi economici care activează în sector,comparativ cu situaţia din ţările dezvoltate. În ţăriledezvoltate, de exemplu, raportul cotelor tarifului estede circa 65/35, unde 65% reprezintă cota formată denr. 2(21), iunie 2011 - 65