NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademosreferi la situaţia curentă din Republica Moldova, sepoate constata că amplasarea centralelor mari de generare(CET-1, CET-2, CET-Nord şi CHE Costeşti)corespunde într-o măsură oarecare principiului degenerare distribuită. Totuşi, în republică mai existăo capacitate de extindere a generării distribuite prinutilizarea potenţialului surselor regenerabile disponibileîn teritoriul ţării. Generarea distribuită în republicăpoate diminua pierderile cu circa 19 MWputere electrică în reţelele electrice [3].Potrivit datelor statistice [3], circa 19% din fondullocativ al ţarii este asigurat cu energie termicăprin sistemele centralizate, 14% utilizează sistemeautonome de încălzire pe gaze naturale şi 65%– sobe. Sobele sunt elemente clasice de generaredistribuită şi se încadrează în conceptul de generarea energiei pretutindeni. În perspectivă, această situaţiese va păstra în Republica Moldova, deoarecese preconizează extinderea utilizării resurselor energeticelocale din biomasă care în prezent sunt maiieftene ca cele tradiţionale de origine organică. Dinconsiderentele respective, este stringentă problemasporirii randamentului termic al acestor sisteme deîncălzire care poate varia între 0,35-0,75 [4].Noţiunea de generare pretutindeni se referă şila utilizarea energiei regenerabile, indiferent din cesursă energetică primară se obţine, fie prin conversiaenergiei eoliene, fotovoltaice, hidraulice sau abiomasei. Utilizarea surselor regenerabile conducela diminuarea costurilor energiei produse. Un interesdeosebit pentru Republica Moldova îl prezintăutilizarea biomasei, în primul rând a deşeurilor agricole,în scopuri energetice.Implementarea tehnologiilor de cogenerareSistemele centralizate de încălzire au o pondereesenţială în structura asigurării cu căldură înţară. Astfel, este indiscutabilă necesitatea asigurăriiproducerii energiei termice în baza tehnologiilor decogenerare. Esenţa cogenerării constă în producereasimultană de către centralele electrice a energieielectrice şi termice. Performanţa tehnologiei folositela producerea energiei se caracterizează prinvalorile randamentului electric şi randamentul totalal centralei. Tehnologiile şi echipamentul utilizat lacentralele electrice cu cogenerare şi cu termoficare,bazate pe utilizarea aburului în calitate de corp delucru, pot asigura randamentul electric la nivel decirca 30% şi valoarea randamentului total 80-90%.Valoarea randamentului total depinde de sarcinatermică, prin urmare, de capacitatea consumatoruluide a absorbi totalmente energia termică produsăde către centrală. La producerea separată a energieielectrice şi termice valoarea randamentului total nudepăşeşte 58% [5]. Tehnologiile de cogenerare utilizateîn Republica Moldova au raportul de producere(energie electrică/energie termică) de 2,5. Aceastaînseamnă că la 1 kWh Eenergie electrică se producecirca 2,5 kWh Tenergie termică. Acest fapt prezintăun dezavantaj – la micşorarea livrărilor de energietermică se micşorează şi producerea energiei electrice,iar centrala nu mai funcţionează la nivelul optimal.Din punct de vedere al sporirii eficienţei utilizăriiresurselor energetice primare, mai avantajoasesunt tehnologiile de cogenerare bazate pe utilizareainstalaţiilor abur-gaze (IAG), care pot asigura valoarearandamentului electric la nivel de (52-55)%şi producerea în cantităţi egale a energiei electrice şitermice. Astfel, se creează condiţii mai avantajoasede activitate a centralelor cu cogenerare, deoarecese produce mai multă energie electrică, iar capacitateasegmentului electroenergetic de a absorbi excedentulde energie electrică produs este mult maimare decât în cazul energiei termice.Cogenerarea bazată pe instalaţii abur-gaze permiteimplementarea conceptului de generare distribuităîn republică. În acest caz, puterea acestorcentrale se determină reieşind din sarcina termică[7], iar energia electrică, care poate chiar să depăşeascăvolumul de energie termică produsă în regimde sarcină nominală, are practic o piaţă nelimitatăde desfacere. Centralele electrice de acest tip potfuncţiona şi fără sarcină termică dacă sunt dotate cusistemele respective de răcire, iar în condiţii similarecu cele existente în republică vor produce dinacelaşi volum de gaze naturale de circa 1,7-1,8 orimai multă energie electrică în comparaţie cu centralelecu randamentul electric de circa 30-35%.Ca o idee nouă se poate examina propunereainginerului Boris Karpov care constă în producereasimultană a energiei electrice şi a produselorpetroliere. Pentru realizarea acestei idei este necesarun complex format dintr-o centrală electrică detipul abur-gaze şi o uzină de rafinărie a petrolului.Surplusul de energie termică produs de centralaelectrică se va utiliza în procesele de prelucrare apetrolului cu obţinerea benzinei şi a combustibiluluinecesar pentru funcţionarea turbinei pe gaze, iargazele eşapate din turbina de gaze trec prin cazanulutilizator care produce abur pentru acţionarea bloculuicu turbină cu abur. Performanţa ideii constăîn faptul că la realizarea ei se asigură diversificareatipurilor de combustibil, deoarece ca resursă primarăserveşte petrolul, prin prelucrarea căruia se obţinecombustibil lichid şi produse necesare pentrufuncţionarea centralei electrice, deci, şi o sporire a64 - nr. 2(21), iunie 2011