<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>LIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE ÎNLEGISLAŢIA NAŢIONALĂŞI PREVEDERILECONVENŢIEI EUROPEANEPENTRU APĂRAREADREPTURILOR OMULUIŞI A LIBERTĂŢILORFUNDAMENTALEDr. hab. prof. univ. Ion GUCEACFREE ACCESS TO JUSTICE IN THE NA-TIONAL LEGISLATION AND THE PROVI-SIONS OF THE EUROPEAN CONVENTION ONHUMAN RIGHTS AND FUNDAMENTAL FREE-DOMSRecently, the Republic of Moldova un<strong>de</strong>rtook aseries of commendable efforts aimed at reforming thejudiciary, efforts that constitute the fi rst steps at theassimilation of <strong>de</strong>mocratic values and achievementsin that respect. Nevertheless the state faces some issuesof great importance in the matter of ensuringthe rights established by the Convention, includingthe rights that establish access to justice. The authorconsi<strong>de</strong>rs that along with the enshrinement ofthe respective fundamental right in the Constitution,the state must establish specifi c measures <strong>de</strong>stinedto guarantee the utmost important principle of lawenshrined; among these measures: improvement ofthe legal framework related to judicial expenditurein or<strong>de</strong>r to facilitate access to justice in general, aswell as for disadvantaged members of society; improvementof the legal framework regarding legalassistance in civil, criminal, contraventional andlitigation matters, by means of introduction of certainfacilities of bail payment in civil and commercialmatters, establishment of objective criteria inproviding free legal assistance; improvement of theenforcement system in civil and commercial matters,by means of elimination of the prepayment fees of theexecutors for low-income individuals; legal trainingand information of citizens on the forms and conditionsnecessary for obtaining legal aid.După <strong>de</strong>clararea in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei şi suveranităţii,Republica Moldova a întreprins o serie <strong>de</strong> eforturiapreciabile în ve<strong>de</strong>rea reformării sistemului judiciar,eforturi care constituie un prim-pas spre asimilareavalorilor şi realizărilor <strong>de</strong>mocratice în domeniulrespectiv. Totuşi, <strong>de</strong>şi a a<strong>de</strong>rat la unul din celemai valoroase acte în domeniul protecţiei juridicea drepturilor omului – Convenţia Europeană pentruApărarea Drepturilor Omului (Convenţia), RepublicaMoldova se mai confruntă cu probleme serioaseîn ceea ce priveşte asigurarea drepturilor consacrateîn Convenţie, inclusiv a accesului liber la justiţie.Potrivit datelor Barometrului opiniei publice,realizat în mai 2010 <strong>de</strong> Centrul <strong>de</strong> analize şi investigaţiisociologice, politologice şi psihologice CIVIS,populaţia Republicii Moldova acordă un grad <strong>de</strong>încre<strong>de</strong>re <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> scăzut sistemului ju<strong>de</strong>cătoresc.Astfel, dacă în Guvern au încre<strong>de</strong>re 27,4% din ceiintervievaţi, în Parlament – 26,1%, în Preşedinteleţării 24,1%, situaţia justiţiei este mai proastă.Aceasta se bucură <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>rea a doar 22,9 % dincei chestionaţi. În urma analizei datelor Barometruluiopinie publice, putem concluziona că populaţiadin mediul rural are mai multă încre<strong>de</strong>re în justiţie(24,5%) <strong>de</strong>cât cea din mediul urban (20,4%). 1E <strong>de</strong> menţionat faptul că nici în alte state europenesituaţia justiţiei la acest capitol nu este maibună. Astfel, în România, stat membru al UniuniiEuropene, urmare a unui studiu realizat în perioadaseptembrie-noiembrie 2010, justiţia se bucură <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>reaa doar 17% din cei intervievaţi. 2Accesul fiecărui om la exercitarea justiţiei esteuna dintre pietrele <strong>de</strong> temelie care asigură supremaţiaLegii. Organismele internaţionale preocupate <strong>de</strong>protecţia drepturilor omului au constatat în repetaterânduri că participarea la procesul <strong>de</strong> realizare ajustiţiei trebuie să poarte un caracter real şi nici<strong>de</strong>cumformal. Dar accesul la justiţie capătă sens doaratunci când instanţa ju<strong>de</strong>cătorească este capabilă sărestabilească dreptul violat. În legătură cu aceasta,comunitatea internaţională a elaborat o serie <strong>de</strong> garanţiiprivind procedura judiciară cuvenită, chematesă asigure o examinare onestă şi echitabilă a cauzeiîn instanţa <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>cată. Cu toate că aceste garanţiiau fost elaborate, în primul rând, în raport cu procesul<strong>de</strong> examinare a cauzelor soldate cu posibilitateaprivării sau restrângerii libertăţii, ele au fost extinseşi asupra celorlalte aspecte legate <strong>de</strong> încălcareadrepturilor cetăţeneşti. 3În literatura <strong>de</strong> specialitate, prin accesul liber lajustiţie, numit şi dreptul la acţiune, se înţelege „undrept public, care conferă titularului lui puterea garantatăjuridic <strong>de</strong> a recurge la protecţia statului în1Barometrul opiniei publice. http://www.ipp.md/public/files/Barometru/2010/Brosura_BOP_05.2010_prima_parte.pdf , accesatla 16.06.2011.2www.stiriong.ro, accesat la 16.06.2011.3Борзов В.Д., «Удар милосердия» по институту народныхзаседателей // Росcийская Юстиция, 2002, № 9, p.46 - 47.42 - nr. 2(21), iunie 2011
Dreptcondiţii care să oblige instanţele ju<strong>de</strong>cătoreşti competentesă se pronunţe asupra pretenţiei sale” 4 .Acest drept fundamental al omului şi cetăţeanuluieste confirmat şi <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> acte normative internaţionale.Astfel, preve<strong>de</strong>rile art. 8 din DeclaraţiaUniversală a Drepturilor Omului dispun următoarele:„Orice persoană are dreptul la satisfacţia efectivădin partea instanţelor juridice naţionale competenteîmpotriva actelor care violează drepturile fundamentalece-i sunt recunoscute prin constituţie saulege” 5 .În acelaşi timp, Pactul internaţional privinddrepturile civile şi politice (art. 14), recunoscân<strong>de</strong>galitatea tuturor oamenilor „în faţa tribunalelor şicurţilor <strong>de</strong> justiţie”, consacră dreptul fiecărei persoane„ca litigiul în care se află să fie examinat înmod echitabil şi public <strong>de</strong> către un tribunal competent,in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt şi imparţial, stabilit prin lege, caresă <strong>de</strong>cidă fie asupra temeiniciei oricărei învinuiripenale îndreptate împotriva ei, fie asupra contestaţiilorprivind drepturile şi obligaţiile sale cu caractercivil” 6 .În scopul asigurării acestui drept comunitateainternaţională a elaborat şi garanţiile unei procedurijuridice a<strong>de</strong>cvate, care creează imaginea respectivă<strong>de</strong>spre echitatea <strong>de</strong>zbaterilor judiciare.Deşi asemenea garanţii au fost elaborate, maiîntâi <strong>de</strong> toate, în raport cu diverse cazuri <strong>de</strong> examinarea posibilităţii privării sau limitării libertăţii,mai târziu ele au fost extinse şi asupra tuturor împrejurărilorlegate <strong>de</strong> probleme ce ţin <strong>de</strong> încălcareadrepturilor civile 7 .Concluzia privind faptul că abuzul puterii executivesau legislative poate fi limitat în cadrul procedurilorjudiciare care permit persoanelor interesatesă fie audiate, este una dintre vechile victoriiale gândirii juridice. Marea Cartă a Libertăţii din1215 prescria monarhului englez să promită că „noinimănui nu-i vom refuza la drept sau la justiţie şipentru nimeni nu le vom amâna” şi că „niciun omliber nu va fi luat, închis în închisoare sau lipsit <strong>de</strong>dreptul <strong>de</strong> a poseda bunurile imobile... sau <strong>de</strong>claratîn afara legii, sau <strong>de</strong>portat, sau printr-un alt modnimicit, şi noi nu-l vom pe<strong>de</strong>psi şi nu-l vom trimite4Drăganu T. Liberul acces la justiţie. Bucureşti: Lumina Lex,2003, p. 14.5Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în DrepturileOmului. Principalele instrumente cu caracter universal.Chişinău: Tipografia Centrală, 1998, p. 9-15.6Pactul Internaţional cu privire la drepturile politice şi civileîn: Drepturile Omului. Principalele instrumente cu caracteruniversal. Chişinău: Tipografia Centrală, 1998, p. 25-43.7Борзов В.Д. «Удар милосердия» по институту народныхзаседателей // Российская Юстиция, 2002, № 9, с.46 – 47la pe<strong>de</strong>apsă, <strong>de</strong>cât printr-o hotărâre legală...) 8 .Necesitatea asigurării unei proceduri judiciareechitabile este prevăzută în constituţiile mai multorstate. Constituţia SUA (Amendamentul V), spreexemplu, dispune că nicio persoană nu va putea „săfie privată <strong>de</strong> viaţă, libertate sau proprietate fără aurma cursul firesc al legii procesuale; nicio proprietateprivată nu va putea fi luată pentru interes publicfără o justă <strong>de</strong>spăgubire” 9 . Amendamentul XIV dinaceeaşi Constituţie stabileşte că „niciun stat nu poatepriva vreo persoană <strong>de</strong> viaţă, libertate sau proprietatefără a urma cursul firesc al procedurilor legale;şi nici nu va refuza vreunei persoane aflate sub jurisdicţiasa protecţia egală a legii”.România a consacrat accesul liber la justiţie înart. 21 alin. (1) din Legea Fundamentală prin următorultext: „Orice persoană se poate adresa justiţieipentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselorsale legitime” 10 .Constituţia Italiei (art. l24 alin. (1) cuprin<strong>de</strong> odispoziţie normativă prin care se dispune că „oricinepoate să se adreseze justiţiei pentru apărareadrepturilor şi intereselor legitime proprii” 11 .Referitor la asigurarea dreptului fiecăruia la condiţiilecele mai bune pentru accesul liber la justiţie,Constituţia Republicii Moldova (art. 20) dispune:„Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivădin partea instanţelor ju<strong>de</strong>cătoreşti competente împotrivaactelor care violează drepturile, libertăţile şiinteresele sale legitime”. 12Pe lângă consacrarea acestui drept fundamentalîn textul Constituţiei, statul trebuie să instituie măsurimenite să „garanteze acest important principiu<strong>de</strong> drept” 13 . Totodată, accesul la justiţie capătă unanumit sens doar în cazul în care instanţa <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>catăeste capabilă să restabilească în drepturi persoanaale cărei drepturi şi interese legitime au fostîncălcate.În absenţa condiţiilor menţionate, normele constituţionalecare consacră acest drept vor rămâneliteră moartă.Convenţia (art. 6 alin. 1) ne spune: „Orice persoanăare dreptul la ju<strong>de</strong>carea în mod echitabil, în8Magna-Charta – 1215. Actele constituţionale ale RegatuluiUnit al Marii Britanii şi al Irlan<strong>de</strong>i <strong>de</strong> Nord. Bucureşti: AllBeck, 2003, p. 36.9Constituţia Statelor Unite ale Americii, Bucureşti, All Beck,2002, p. 73.10Constituţia României. Bucureşti: Editura Moroşan, 2010.11Constituţia Republicii Italiene. Bucureşti: All Beck, 1998,p. 23.12Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, MonitorulOficial nr. 1 din 18.08.1994.13Leş I. Organizarea sistemului judiciar românesc, All Beck,Bucureşti, 2004, p. 59.nr. 2(21), iunie 2011 - 43
- Page 2: Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6: Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9 and 10: EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 11: Evenimentscoată continentul din ma
- Page 14 and 15: AkademosFILE DIN ISTORICULACADEMIEI
- Page 16 and 17: Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19: Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21: Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23: Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25: AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27: Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29: AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31: ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35: AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37: AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39: AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41: AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 44 and 45: Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47: Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49: AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51: Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53: Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55: AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57: Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59: AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61: Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63: Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65: Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67: Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69: Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71: Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73: Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75: Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77: Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79: AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81: Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83: AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85: AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87: Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89: AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91: AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93:
AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95:
Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97:
Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99:
Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101:
Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103:
Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105:
Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107:
înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109:
Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111:
AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113:
Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115:
Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117:
Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119:
Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121:
DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123:
AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125:
AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127:
Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129:
AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131:
AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133:
Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135:
AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137:
Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139:
CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141:
AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143:
AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145:
Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147:
AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149:
AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151:
AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153:
Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155:
Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157:
AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 158 and 159:
Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160:
Akademosprin revenirea la grafia la