NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademospunea de un potenţial ştiinţific uman de înaltă calificarecapabil să soluţioneze probleme ştiinţifice majore.În 1959, efectivul lucrătorilor Filialei constituia670 de persoane, inclusiv 251 de cercetători ştiinţifici,dintre care 16 doctori habilitaţi şi 97 de doctori înştiinţe. În raport cu anul 1950, numărul cercetătorilorcu grad ştiinţific a sporit mai mult de 3 ori.Pe parcursul a 15 ani de dezvoltare, Baza/FilialaMoldovenească a AŞ a URSS s-a transformatîntr-un important centru ştiinţific. Realizările obţinuteîn cercetarea problemelor actuale în diversedomenii, sporirea rolului ştiinţei în dezvoltareaeconomiei naţionale şi a societăţii, consolidareapotenţialului de cadre ştiinţifice de înaltă calificare,extinderea reţelei instituţionale a Filialei Moldoveneştiau contribuit la crearea premiselor obiective şia condiţiilor reale de reorganizare a ei într-o academienaţională.Munca ştiinţifico-organizatorică în vederea reorganizăriiFilialei Moldoveneşti a AŞ a URSS întroinstituţie supremă a republicii, iniţiată la mijloculanilor 1950, a intrat în faza finală. La 26 iulie 1960,la propunerea Prezidiului AŞ a URSS şi a conduceriiRSS Moldoveneşti, Guvernul URSS adoptă hotărâreanr. 797 Cu privire la crearea Academiei de Ştiinţea RSS Moldoveneşti, care, la 29 noiembrie 1960,a fost dublată de hotărârea comună a CC al PC dinMoldova şi Consiliului de Miniştri al RSS MoldoveneştiCu privire la crearea Academiei de Ştiinţea RSS Moldoveneşti. Obiectivele şi acţiunile concretepentru realizarea deciziei nominalizate au fostspecificate într-o altă hotărâre comună – Cu privirela dezvoltarea cercetărilor ştiinţifi ce în Moldova şisarcinile Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti– adoptată la 6 decembrie 1960. Conform prevederiloracestui document, Academia de Ştiinţe urmasă-şi concentreze eforturile şi cercetările asupra soluţionăriiunor astfel de probleme ştiinţifice prioritareca: a) bazele ştiinţifice de sporire a vitalităţiişi productivităţii culturilor agricole şi animalelor;b) reconstruirea şi îmbogăţirea florei şi faunei Moldovei;c) bazele ştiinţifice de utilizare raţională şi desporire a fertilităţii solului; d) protecţia şi utilizarearaţională a resurselor acvatice; e) chimia şi chimizareaeconomiei naţionale; f) utilizarea raţională şideplină a mineralelor utile; g) progresul tehnic înindustrie şi agricultură; h) electrificarea deplină arepublicii; i) sursele şi căile de sporire a productivităţiimuncii şi de reducere a preţului de cost alproducţiei în toate ramurile economiei naţionale;j) dezvoltarea culturii. Realizarea acestor şi altorpriorităţi urma să se bazeze pe cercetările ştiinţificefundamentale şi aplicative în domeniile matematiciişi fizicii, biologiei şi chimiei, geofizicii şi geologiei,tehnice şi economice, sociale şi umanistice.La 2 august 1961, în localul Teatrului Academic„A. S. Puşkin”, azi Teatrul Naţional „M. Eminescu”,a avut loc deschiderea solemnă a Academieide Ştiinţe a RSS Moldoveneşti, care a fost precedatăde desemnarea primilor membri ai Academiei. Prinhotărârea Guvernului RSS Moldoveneşti din 1 august1961, efectivul membrilor AŞ a RSSM este stabilitîn număr de 46 de persoane, dintre care 21 demembri titulari (academicieni) şi 25 de membri corespondenţi.Primii membri titulari ai Academiei deŞtiinţe a RSS Moldoveneşti au devenit A. Ablov, Vl.Andrunachievici, V. Cervinski, Ia. Grosul, P. Dvornikov,B. Lazarenco, Gh. Lazurievski, A. Lupan,Ia. Prinţ, A. Spasski, I. Vartician. Membri corespondenţiau fost desemnaţi: Gh. Cealîi, N. Corlăteanu,I. Dicusar, L. Dorohov, N. Frolov, M. Iaroşenko,A. Kovarski, Iu. Lealikov, C. Moraru, Iu. Petrov,M. Radul, E. Russev, P. Ungureanu.În aceeaşi zi a avut loc prima sesiune a AdunăriiGenerale a Academiei de Ştiinţe, la care preşedinteal Academiei de Ştiinţe este ales acad. Ia. Grosul(1961–1976), urmat mai apoi de acad. A. Jucenko(1977–1989), acad. A. Andrieş (1989–2004), acad.Gh. Duca (din 2004).Prin deschiderea Academiei de Ştiinţe s-a finisato perioadă de importanţă majoră în istoria organizăriişi dezvoltării ştiinţei din Moldova – etapa deconstituire şi afirmare a reţelei ştiinţifice unice şi acomponentelor ei sectoriale (academic, universitarşi de ramură). Fondarea Academiei de Ştiinţe a marcato etapă calitativ nouă în dezvoltarea potenţialuluiştiinţific al Moldovei. Devenind principalul centruştiinţific al republicii, Academia de Ştiinţe aveamenirea nu numai să realizeze cercetări ştiinţificefundamentale şi să recomande rezultatele obţinutepentru implementare în economia naţională şi cultură,dar şi să coordoneze şi să dirijeze elaborareaproblemelor republicane majore, să determine direcţiileprincipale ale investigaţiilor fundamentaledin republică.Elementul distinctiv al evoluţiei Academiei deŞtiinţe a Moldovei în anii 1960 constituie modernizareaşi optimizarea sistemului instituţional moştenitde la Filiala Moldovenească, adaptarea acestuiala necesităţile dezvoltării economiei naţionale şi latendinţele dezvoltării ştiinţei. În urma reorganizăriiinstituţiilor existente, au fost formate Institutulde Matematică cu Centrul de Calcul şi Institutul deFizică Aplicată (1964), Secţia de Cibernetică Ener-18 - nr. 2(21), iunie 2011