<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>al Institutului <strong>de</strong> Cercetări Ştiinţifice în domeniulPlanificării din RSSM. În perioada 1974-1978 estemembru al Prezidiului AŞM. În anul 1987 revine laCatedra <strong>de</strong> Matematică <strong>de</strong> la USM, un<strong>de</strong> este profesorpână în 1990.În calitate <strong>de</strong> <strong>de</strong>putat, preşedinte al Comisieipentru Ştiinţă şi Învăţământ şi membru al PrezidiuluiParlamentului Republicii Moldova (1990-1994),iniţiază un şir <strong>de</strong> reforme importante întru perfecţionareadomeniului vizat: legiferarea glotonimuluiLimba Română (primul document al Comisiei semnat<strong>de</strong> persoana în cauză), formarea Comisiei Superioare<strong>de</strong> Atestare din Republica Moldova; constituireaComisiei Naţionale UNESCO şi a Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Studii Economice din Moldova; transformareaşcolilor în licee, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea a trei noi secţii în cadrulAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe din Republica Moldova,trimiterea a mii şi mii <strong>de</strong> tineri la studii în străinătate,în special, în România etc.Aca<strong>de</strong>micianul Petru Soltan este fondator alşcolii ştiinţifice „Teoria mulţimilor d-convexe şiaplicaţiile matematicilor”. Interesele ştiinţifice alesavantului Petru Soltan vizează domeniile geometriei,topologiei, ciberneticii matematice, matematiciloraplicate. Este autor al teoriei d-convexităţii(care acoperă teoria convexităţii şi constă în faptulcă oricărei afirmaţii din a doua teorie îi corespund,în funcţie <strong>de</strong> normă, mai multe variante ale primei);al Topologiei relaţiilor multi-are etc. A introdus maimulte noţiuni în geometria mulţimilor convexe, înspecial dimensiunea Helly, a aplicat substanţial meto<strong>de</strong>lematematice în economia republicii.Distinsul savant este autor a circa 150 <strong>de</strong> lucrăriştiinţifice în domeniul matematicilor teoreticeşi celor aplicate, inclusiv 6 monografii, între care:Excursions into Combinatoriul Geometry (1997, încolaborare cu H. Martini şi V. Boltyanski, apărută laprestigioasa editură transnaţională „SPRINGER”);Агропромышленный комплекс республики (1981,în colaborare), manualul Prelegeri selectate din teoriagrafurilor (2000) ş.a.A pregătit 24 <strong>de</strong> doctori şi doctori habilitaţi înştiinţe fizico-matematice, inclusiv câte 2 din Germania,Polonia, Siria.În calitate <strong>de</strong> profesor la Universitatea <strong>de</strong> Statdin Moldova a ţinut cursurile: Geometrie, Algebrasuperioară, Topologia algebrică, Teoria numerelor,Teoria grafurilor. În cadrul Facultăţii <strong>de</strong> Matematicăşi Informatică a Universităţii <strong>de</strong> Stat din Chişinău(actualmente – din Moldova) iniţiază <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>reaFacultăţii <strong>de</strong> Matematică şi Cibernetică şi a Centrului<strong>de</strong> Calcul (1972). A fondat seminarul ştiinţific„Probleme extremale asupra mulţimilor convexe”,pe care-l conduce timp <strong>de</strong> peste 40 <strong>de</strong> ani.A ţinut prelegeri la instituţii <strong>de</strong> specialitate aleAca<strong>de</strong>miilor <strong>de</strong> Ştiinţe din Armenia, Georgia, Belarus,Ungaria, la Universitatea „M. V. Lomonosov”din Moscova, universităţile din Ilmenau, Chemnitz,Dresda, Halle, Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca ş.a. Aparticipat cu comunicări la congrese, simpozioaneşi conferinţe internaţionale (Moscova, Tbilisi, Taşkent,Leningrad, Varna, Erevan, Bucureşti, Varşovia,Budapesta, Marsilia, Tartu ş.a.).Este Profesor onorific al Universităţii „Petre Andrei”şi membru al Fundaţiei „Petre Andrei” (Iaşi,2001), Fundaţiei „Universitatea Marea Neagră”(Constanţa, 1992-2003), preşedinte al colegiului <strong>de</strong>redacţie al Calendarului Naţional al RM (din 2001),preşedinte al Consiliului ştiinţific specializat pentru<strong>de</strong>cernarea gra<strong>de</strong>lor ştiinţifice <strong>de</strong> doctor şi doctorhabilitat la specialitatea „Cibernetică Matematică şiCercetări Operaţionale” (1998), preşedinte al Asociaţiei<strong>de</strong> Cultură şi Drept „Transnistria”. DoctorHonoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” dinCluj-Napoca (1992), al Universităţii <strong>de</strong> Stat din Tiraspolcu sediul la Chişinău (2000), al Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Studii Economice din Moldova (1998), DoctorMagna cum Lau<strong>de</strong> al Universităţii Libere Internaţionaledin Moldova (1993). Matematician ilustru(выдающийся математик, site-ul UniversităţiiM. V. Lomonosov din Moscova).Înţelepciunea populară spune că un om talentate talentat în toate. Aca<strong>de</strong>micianul Petru Soltan<strong>de</strong>monstrează cu prisosinţă acest a<strong>de</strong>văr prin faptulcă, în paralel cu activitatea ştiinţifică prolifică, semneazăpeste 100 <strong>de</strong> volume <strong>de</strong> publicistică şi proză,între care: La porţile Babilonului (2001); Ieterele(2003), Intre Scylla si Charybda (2006), Transnistria,lacrima mea (2006) ş.a. Este membru al UniuniiScriitorilor din Republica Moldova (2003).Activitatea prodigioasă şi plină <strong>de</strong> abnegaţie aaca<strong>de</strong>micianului Petru Soltan a fost apreciată la celmai înalt nivel. Domnia sa este distins cu titlul <strong>de</strong>„Om Emerit” (1994), este laureat al Premiului Naţional(2004), este <strong>de</strong>corat cu medaliile „Meritul Civic”(1996), „S. I. Vavilov” (1991, Moscova), „MihaiEminescu” (2000), „Dimitrie Cantemir” (2001).În anul 2010 i se conferă distincţia supremă a ţăriinoastre – Ordinul Republicii.Cu ocazia frumoasei aniversări, comunitateaştiinţifică exprimă profundă recunoştinţă şi aleasăconsi<strong>de</strong>raţie aca<strong>de</strong>micianului Petru Soltan, viaţa şiactivitatea căruia reprezintă un viu exemplu al cutezanţei,verticalităţii, curajului civic şi omeniei.158 - nr. 2(21), iunie 2011
JubileuVOCAŢIE ŞI PASIUNEDr. hab. Anatol Eremiala 80 <strong>de</strong> aniNăscut pe 3 iulie 1931 la Cahul. Filolog, domeniulştiinţific: onomastica, toponimia, terminologia.Conferenţiar cercetător (1987). Doctorhabilitat în filologie (2005).Pentru doctorul habilitat în filologie Anatol Eremiastudierea toponimiei a fost <strong>de</strong> la bun început şirămâne până azi o vocaţie şi o mare pasiune. Încă<strong>de</strong> pe băncile şcolii, cutreierând împrejurimile Cahulului,adunând folclor, cuvinte populare, microtoponime,a manifestat interes pentru graiul maternşi pentru graiul nevorbit şi nescris al pământului. Avenit la Universitatea <strong>de</strong> Stat din Chişinău având <strong>de</strong>acum un bogat bagaj <strong>de</strong> fapte <strong>de</strong> limbă şi cu fermaconvingere că-şi va consacra viaţa cercetării îndomeniul lingvisticii, <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat pe care, cu multăperseverenţă şi tenacitate, l-a realizat. Înzestrat cuo uimitoare capacitate <strong>de</strong> muncă, amplificată cu odisciplină rigidă, pe care şi-a impus-o sie, dar şi celorcare au colaborat cu dânsul, Anatol Eremia, peparcursul anilor, a <strong>de</strong>sfăşurat o prodigioasă activitateştiinţifică în domeniul onomasticii naţionale, înspecial în domeniul toponimiei.În anii 50 ai secolului trecut, şi în plan internaţional,<strong>de</strong> abia se puneau bazele onomasticii caştiinţă, care până atunci era puţin cunoscută, puţincercetată, iar materialul toponimic din teritoriul basarabeanera complet nevalorificat. Misiunea <strong>de</strong> apune în valoare acest material, foarte important şiabsolut necesar pentru istoria şi cultura poporului,i-a revenit inimosului cercetător, bun patriot şi a<strong>de</strong>văratromân, Anatol Eremia. Numai dintr-o mare pasiune,Anatol Eremia a putut ca, timp <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> ani,din 1960 până în prezent, să efectueze cercetări peteren în mai toate satele şi oraşele din republică şi,selectiv, în localităţile cu populaţie <strong>de</strong> limbă românădin regiunile limitrofe ale Ucrainei (O<strong>de</strong>sa, Vinniţa,Cernăuţi), un<strong>de</strong>, cu ajutorul unui Chestionar toponimic,elaborat <strong>de</strong> dânsul, a colectat toate categoriile<strong>de</strong> nume topice, majore şi minore, precum şiîntreaga terminologie entopică, sursa principală <strong>de</strong>îmbogăţire a nomenclaturii topice. Concomitent aexcerptat unităţile topice şi din sursele documentare(hrisoave, cronici, catagrafii, recensăminte, hărţivechi etc.), precum şi din literatura artistică vecheşi contemporană, din publicaţiile periodice. Axatpe fundalul lingvisticii generale şi pe modalităţileşi meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> cercetare în toponimie, materialulrespectiv <strong>de</strong> fapte i-a servit drept bază pentru elaborareaunor lucrări <strong>de</strong> proporţii <strong>de</strong> o incontestabilăvaloare teoretică, printre care: Nume <strong>de</strong> localităţi.Studiu <strong>de</strong> toponimie moldovenească (1970), Contribuţiila studiul formării cuvintelor (pe baza materialuluionomastic) (1969), Dicţionar explicativ şietimologic <strong>de</strong> termeni geografi ci (2006), Cahulul întimp şi spaţiu. Istorie, geografi e, toponimie (2007)ş.a., precum şi o serie <strong>de</strong> broşuri <strong>de</strong> popularizarea ştiinţei onomastice: Tainele numelor geografi ce(1986), Graiul pământului (1981), Dicţionar <strong>de</strong>nume geografi ce (2007) ş.a.Cercetător cu renume în domeniul toponimiei,apreciat în Ţară, dar şi <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> hotarele ei, prinparticiparea la congrese şi simpozioane internaţionale<strong>de</strong> onomastică (Moscova, Kiev, Paris, Geneva,Frankfurt pe Main, Cracovia, Cluj-Napocaş.a.), Anatol Eremia a contribuit la realizarea unorconvenţii <strong>de</strong> colaborare între Institutul <strong>de</strong> Filologieal AŞM cu Institutul <strong>de</strong> Lingvistică al Aca<strong>de</strong>mieidin Fe<strong>de</strong>raţia Rusă, cu Institutul <strong>de</strong> Lingvistică„I. Iordan – A. Rosetti” al Aca<strong>de</strong>miei Române, cuInstitutul <strong>de</strong> Filologie Română „Alexandru Philippi<strong>de</strong>”din Iaşi, cu Universitatea „Dunărea <strong>de</strong> Jos”din Galaţi, colaborare care s-a soldat cu noi studii,acestea abordând probleme teoretice, contribuind laprecizarea ariilor <strong>de</strong> răspândire a unor toponime şitermeni entopici, a formelor <strong>de</strong> circulaţie în uzul local,precum şi a semnificaţiei unor entopice. Studiilecercetătorului Anatol Eremia prezintă un <strong>de</strong>osebitinteres şi prin faptul că ele <strong>de</strong>monstrează unitatealimbii române, unitatea patrimoniului onomasticromânesc, unitatea etnică şi culturală a românilor,având prin aceasta şi un rol <strong>de</strong> culturalizare a cititoruluidin republica noastră.În plan aplicativ, în perioada renaşterii naţionale,prin adoptarea limbii române ca limbă <strong>de</strong> stat,nr. 2(21), iunie 2011 - 159
- Page 2:
Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6:
Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9 and 10:
EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 11:
Evenimentscoată continentul din ma
- Page 14 and 15:
AkademosFILE DIN ISTORICULACADEMIEI
- Page 16 and 17:
Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19:
Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21:
Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23:
Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25:
AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27:
Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29:
AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31:
ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35:
AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37:
AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39:
AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41:
AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43:
AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45:
Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47:
Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49:
AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51:
Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53:
Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55:
AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57:
Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59:
AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61:
Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63:
Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65:
Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67:
Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69:
Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71:
Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73:
Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75:
Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77:
Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79:
AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81:
Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83:
AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85:
AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87:
Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89:
AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91:
AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93:
AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95:
Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97:
Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99:
Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101:
Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103:
Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105:
Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107:
înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137: Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139: CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141: AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143: AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145: Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147: AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149: AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151: AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153: Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155: Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157: AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 160: Akademosprin revenirea la grafia la