<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>UN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRICOLEMembru corespon<strong>de</strong>nt al AŞMMihail VRONSCHIHla 70 <strong>de</strong> aniNăscut la 25 iunie 1941 în s. Palanca, r. ŞtefanVodă.Biolog, domeniul ştiinţific: protecţia plantelor.Doctor habilitat în biologie (1991), profesor(1994), membru corespon<strong>de</strong>nt al AŞM (1995).Făcând parte dintr-o familie <strong>de</strong> fierar la sat, dincea mai fragedă copilărie a fost educat în spiritulataşamentului faţă <strong>de</strong> natură şi <strong>de</strong> tot ce este viu,lucru care în mare măsură i-a <strong>de</strong>terminat atitudineasa <strong>de</strong>osebită în raport cu diferite organisme vii. Iată<strong>de</strong> ce, tânărul Mihail Vronschih nu a avut mari dubiila alegerea specialităţii, promovând şi absolvindFacultatea <strong>de</strong> Agricultură a Universităţii Agrare <strong>de</strong>Stat din Moldova (1959-1964).Ascensiunea sa profesională a fost vertiginoasă.Parcurge toate treptele carierei – <strong>de</strong> la funcţia<strong>de</strong> agronom-şef în una din gospodăriile colectivedin sudul <strong>Moldovei</strong> la cea <strong>de</strong> lector al Catedrei <strong>de</strong>Protecţie a Plantelor al UASM, un<strong>de</strong> a activat subîndrumarea cunoscutului fitopatolog şi specialist îndomeniul protecţiei plantelor, profesorul Ver<strong>de</strong>revschiiD.D., membru corespon<strong>de</strong>nt al AŞM. Din acestmoment se observă interesul său <strong>de</strong>osebit pentru cercetărileştiinţifice legate <strong>de</strong> rolul diferitor organismedăunătoare şi elaborarea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> combatere alor. A urmat doctorantura în una din cele mai prestigioaseinstituţii ştiinţifice – Institutul <strong>de</strong> Protecţie aPlantelor din Fe<strong>de</strong>raţia Rusă, după absolvirea căruiaa susţinut teza <strong>de</strong> doctor în biologie (1971).Activitatea sa ştiinţifică a căpătat o <strong>de</strong>zvoltareconvingătoare odată cu transferarea la Institutul <strong>de</strong>cercetări ştiinţifice în domeniul culturilor <strong>de</strong> câmp“Selecţia”, un<strong>de</strong> a parcurs calea <strong>de</strong> şef al Secţiei<strong>de</strong> protecţie a plantelor, vicedirector general pentruprobleme <strong>de</strong> ştiinţă şi director general al acestei instituţii.Tot aici a perfectat teza <strong>de</strong> doctor habilitatîn biologie care a fost susţinută cu succes în 1991 laSankt Petersburg. Ulterior, pentru aportul consistentla pregătirea cadrelor, în 1994 obţine titlul didactic<strong>de</strong> profesor, iar peste un an, în 1995, <strong>de</strong>vine membrucorespon<strong>de</strong>nt al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>.În această perioadă, mai activând şi ca şef al Secţiei<strong>de</strong> protecţie a plantelor, a înregistrat rezultate remarcabile,actualitatea cărora continuă şi în condiţiilesocial-economice noi. Printre acestea se numără:• Elaborarea în baza analizei sistemelor biologicea unor meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> pronosticare a stării fitosanitare dindiferite tipuri <strong>de</strong> agrocenoze, în<strong>de</strong>osebi a celor <strong>de</strong> culturi<strong>de</strong> câmp, sub influenţa tehnologiilor intensive, a schimbărilorclimatice şi a diferitor situaţii economice;• Organizarea sistemului <strong>de</strong> semenologie şi <strong>de</strong>implementare a soiurilor şi hibrizilor înalt productiviai florii-soarelui, pe suprafeţe extinse, care <strong>de</strong>păşeau0,6-0,8 mil. ha anual;• Elaborarea variantelor <strong>de</strong> sisteme <strong>de</strong> protecţieintegrată a plantelor şi implementarea lor pe suprafeţeimense cu un randament consi<strong>de</strong>rabil;• Optimizarea meto<strong>de</strong>lor, proce<strong>de</strong>elor şi sistemelor<strong>de</strong> protecţie integrată a plantelor bazate peaplicarea măsurilor agrotehnice, biologice, chimice<strong>de</strong> protecţie a culturilor agricole.Astfel, membru corespon<strong>de</strong>nt Mihail Vronschih,în colaborare cu colegii din institute şi din serviciul<strong>de</strong> protecţie a plantelor, a obţinut rezultate ştiinţificevaloroase orientate la stabilirea mecanismelor naturale<strong>de</strong> interacţiune dintre organismele dăunătoareşi plantele <strong>de</strong> cultură, elaborând bazele protecţiei şifuncţionalităţii agroecosistemelor culturilor <strong>de</strong> câmp.Drept recunoaştere a realizărilor sale, i se acordă Premiul<strong>de</strong> Stat pentru Ştiinţă şi Tehnică (1990).În paralel cu activităţile ştiinţifice, membrucorespon<strong>de</strong>nt Mihail Vronschih a exercitat diferitefuncţii legate <strong>de</strong> organizarea ştiinţei şi inovării:• Coordonator ştiinţific al programelor tehnico-ştiinţificecomplexe “Floarea-soarelui” (1976-2001), “Culturi tehnice” (1991-2001);• Membru al Consiliilor republicane <strong>de</strong> coordonarea programelor tehnico-ştiinţifice complexe “Floarea-soarelui”şi “Protecţia plantelor” (1976-1992);• Membru al Comisiei Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> ŞtiinţeAgricole a Uniunii Sovietice pentru meto<strong>de</strong> agrotehnice<strong>de</strong> protecţie a plantelor (1976-1992);• Membru al colegiului <strong>de</strong> redacţie al revistei«Масличные культуры» (Moscova, 1984-1992);• Membru al Comisiei <strong>de</strong> Stat pentru testareasoiurilor <strong>de</strong> plante (1993-1999);• Membru al Consiliului inter<strong>de</strong>partamentalpentru testarea şi omologarea mijloacelor <strong>de</strong> protecţiea plantelor şi a fertilizanţilor (din anul 1997);156 - nr. 2(21), iunie 2011
Jubileu• Preşedinte al Asociaţiei producătorilor agricolia Ju<strong>de</strong>ţului Bălţi şi vicepreşedinte al Asociaţiei“Uniagroprotect” (din 2000), vicepreşedinte al patronatului.Mihail Vronschih a înregistrat rezultate ştiinţificeremarcabile, ale căror i<strong>de</strong>i principale au fost inserateîn 338 <strong>de</strong> publicaţii ştiinţifice, inclusiv 14 monografiişi culegeri. Deţine 21 <strong>de</strong> patente şi brevete<strong>de</strong> autor, este autor a 12 soiuri şi hibrizi <strong>de</strong> culturiagricole. A participat la diverse saloane naţionale şiinternaţionale <strong>de</strong> inventică, fiind câştigător al maimultor medalii <strong>de</strong> aur, argint şi bronz.Demne <strong>de</strong> remarcat sunt activităţile didactice alelui Mihail Vronschih, care s-a impus prin pregătireamultor stu<strong>de</strong>nţi, masteranzi şi doctori în ştiinţe şi prinpredarea diferitor cursuri la Universitatea Agrară <strong>de</strong>Stat din Moldova, la Universitatea Pedagogică <strong>de</strong>Stat “A. Ruso” (Bălţi, 2008-2009) şi la Institutul nistrean<strong>de</strong> economie şi drept (Bălţi, 1996-2007).Mihail Vronschih a <strong>de</strong>ţinut importante funcţii<strong>de</strong> stat, printre care cea <strong>de</strong> director general al AsociaţieiŞtiinţifice <strong>de</strong> Producţie “Selecţia” (1993-1999), prefect al Ju<strong>de</strong>ţului Bălţi (1999-2000), directorcoordonator al Programului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea complexului agroindustrial al Ju<strong>de</strong>ţului Bălţi(2000-2004), director executiv al Asociaţiei producătoriloragricoli din regiunea Bălţi (din 2001).În această perioadă el a editat o serie impunătoare<strong>de</strong> lucrări care promovează realizările agriculturiiavansate în economia naţională, cum ar fi monografiile:„Protecţia plantelor” (2001), „Protecţiaculturilor <strong>de</strong> câmp” (2011), «Влияние технологийвозделывания полевых культур на развитиевредителей и болезней» (2005), «Во саду ли, вогороде» (2006), «Изменение климата и рискисельского хозяйства Молдовы» (2011) ş.a.Activitatea membrului corespon<strong>de</strong>nt MihailVronschih a fost apreciată la înalta-i valoare <strong>de</strong> organele<strong>de</strong> stat, comunitatea ştiinţifică şi producătoriiagricoli. Este Lucrător emerit în agricultură (1990),cavaler al Ordinului “Insigna <strong>de</strong> Onoare” (1985),cavaler al „Ordinului Republicii” (1994), precum şimembru al unui şir <strong>de</strong> aca<strong>de</strong>mii internaţionale.Rezumând, putem spune că Mihail Vronschih acontinuat, într-un fel, cauza <strong>de</strong> fierar al tatălui său.S-a afirmat drept un forjar al ştiinţei agricole. Laaceastă vârstă venerabilă este viguros şi plin <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ioriginale, îşi continuă activităţile sale multilaterale,reuşind să îmbine cercetările ştiinţifice în calitateasa <strong>de</strong> şef <strong>de</strong> Secţie din cadrul Institutului <strong>de</strong> Fitotehnie,precum şi un şir <strong>de</strong> activităţi publice.Cu prilejul jubileului său, comunitatea ştiinţificăşi producătorii agricoli din Republica Moldovaîl felicită cordial pe membrul corespon<strong>de</strong>nt MihailVronschih, dorindu-i multă sănătate şi realizări ştiinţificefrumoase!Acad. Boris Gaina,Dr. hab. Leonid Voloşciuc,TALENTAT ÎN TOATEAca<strong>de</strong>micianul Petru SOLTANla 80 <strong>de</strong> aniNăscut la 29 iunie 1931, în satul Coşniţa,r. Dubăsari.Matematician, domeniul ştiinţific: geometria,topologia, matematica aplicată. Doctor habilitatîn ştiinţe fizico-matematice (1971), profesoruniversitar (1973), membru corespon<strong>de</strong>nt(1972) şi membru titular (1992) al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong>Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>, Membru <strong>de</strong> Onoare al Aca<strong>de</strong>mieiRomâne.Născut la 29 iunie 1931 în satul Coşniţa, azir-nul Dubăsari, a absolvit şcoala secundară din sat,clasa a opta – la Chişinău, cursurile pregătitoare <strong>de</strong>pe lângă Institutul Invăţătoresc (oficial – şcoala medierusă nr. 2 din Tiraspol), apoi – Institutul Învăţătoresc(1948) – cu menţiune, fapt ce i-a permis săfie admis şi să absolvească Institutul Pedagogic dinChişinău (1952), după care a fost numit director laŞcoala medie nr. 1 din Hânceşti. Obţinând o diplomăşi un premiu la Concursul Unional al lucrărilorştiinţifice stu<strong>de</strong>nţeşti, a fost transferat împreunăcu familia la Chişinău, fiind numit lector la acelaşiInstitut Pedagogic (1953-1954). Între anii 1954-1958 urmează doctorantura la Universitatea <strong>de</strong> StatM. V. Lomonosov din Moscova. Ulterior <strong>de</strong>vineasistent, lector superior, conferenţiar (1958-1966) şişef al Catedrei <strong>de</strong> Matematică Aplicată (1966¬1970)la Universitatea <strong>de</strong> Stat din Chişinău. În 1970-1971susţine al doilea doctorat (la <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţedin URSS).Între 1973 şi 1986 exercită funcţia <strong>de</strong> directornr. 2(21), iunie 2011 - 157
- Page 2:
Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6:
Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9 and 10:
EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 11:
Evenimentscoată continentul din ma
- Page 14 and 15:
AkademosFILE DIN ISTORICULACADEMIEI
- Page 16 and 17:
Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19:
Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21:
Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23:
Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25:
AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27:
Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29:
AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31:
ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35:
AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37:
AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39:
AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41:
AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43:
AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45:
Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47:
Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49:
AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51:
Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53:
Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55:
AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57:
Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59:
AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61:
Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63:
Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65:
Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67:
Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69:
Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71:
Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73:
Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75:
Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77:
Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79:
AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81:
Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83:
AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85:
AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87:
Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89:
AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91:
AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93:
AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95:
Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97:
Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99:
Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101:
Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103:
Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105:
Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137: Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139: CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141: AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143: AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145: Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147: AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149: AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151: AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153: Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155: Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 158 and 159: Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160: Akademosprin revenirea la grafia la