<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>multinivelar somato-viscero-somatic, fapt care s-aconstituit într-un succes remarcabil în <strong>de</strong>zvoltareafiziologiei. Structura morfologică a sistemului estealcătuită din: 1) ansamblul <strong>de</strong> zone somatovegetativefiziologic active; 2) canale <strong>de</strong> transmitere a fluxuluienergo-informaţional; 3) organe sau structuriţintămorfoviscerale.A fost evi<strong>de</strong>nţiat specificul activităţii sistemuluireglator energo-informaţional multinivelar somatoviscero-somatic,şi anume: 1) rolul <strong>de</strong> receptor şiefector energo-informaţional îl în<strong>de</strong>plinesc atât zonelesomatovegetative fiziologic active, cât şi structurile-ţintămorfoviscerale; 2) căile aferente şi eferenteale fluxului energo-informaţional se suprapun (căileaferente-eferente) şi se <strong>de</strong>clanşează în conformitatecu starea funcţională a zonelor somatovegetative fiziologicactive şi/sau structurii morfoviscerale-ţintă.Fenomenul inedit privind transmiterea fluxuluienergo-informaţional aferent şi eferent pe una şiaceeaşi cale, autorii îl explică prin faptul, că acestsistem filogenetic s-a format precoce anterior sistemuluinervos cu căile separate aferente şi eferente<strong>de</strong> transmitere a informaţiei. Inclu<strong>de</strong>rea unui saualtui canal <strong>de</strong> transmitere a fluxului (neural, humoral,câmpul bioenergetic) <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> intensitateacâmpului informaţional al mediului înconjurător, <strong>de</strong>localizare zonelor somatovegetative fiziologic active,<strong>de</strong> natura factorului stimulator, <strong>de</strong> intensitatea,durata şi modalitatea stimulării etc.O <strong>de</strong>osebită apreciere merită investigaţiile multianualeclinico-terapeutice, fiziologice şi experimentaleale aca<strong>de</strong>micianului Victor Lacusta <strong>de</strong>sfăşurateîn comun cu colegii, care au permis a <strong>de</strong>monstraposibilitatea utilizării acupuncturii nu numai înscopuri terapeutic şi profilactic, dar şi pentru creareaşi menţinerea dirijată a sănătăţii, obiectiv către caretin<strong>de</strong> noua direcţie în biomedicină – sanocreatologia.Ca bază a creării acupuncturii sanocreatologiceau servit următoarele postulate: 1) Meridianele şi zonelesomatovegetative fiziologic ancestrale, menitesă regleze fluxul energo-informaţional al organelorşi sistemelor organismului; 2) Potenţialul sanogenal organismului este <strong>de</strong>terminat cantitativ şi calitativ,inclusiv <strong>de</strong> caracteristicile energiei, prin reglareacăreia este posibil <strong>de</strong> a influenţa asupra creşterii,<strong>de</strong>zvoltării şi <strong>de</strong>gradării organelor, activităţii lorfuncţionale, toleranţei şi posibilităţilor adaptive aleorganismului; 3) Sistemul energoinformaţional cuprin<strong>de</strong>toate organele şi sistemele, ceea ce permite<strong>de</strong> a influenţa asupra balanţei energoinformaţionaleşi a asigura crearea şi menţinerea dirijată a statusuluisanogen; 4) Influenţând asupra unui sau altui ansamblu<strong>de</strong> zone somato-vegetative fiziologic active,care prepon<strong>de</strong>rent sunt conectate cu organe, sistemesau părţi ale organismului, se poate <strong>de</strong> acţionat dirijatasupra activităţii fiziologice şi psihice a organismului;5) Echilibrul cantitativ şi calitativ al energieiîn meridiane are loc numai în perioada <strong>de</strong> activitatemorfo-funcţională, pe când în perioada <strong>de</strong> creştereşi <strong>de</strong>gradare a organelor, în condiţii <strong>de</strong> existenţă a<strong>de</strong>reglărilor funcţiilor organelor, acest echilibru esteperturbat; 6) În perioada <strong>de</strong> creştere a organelor şi<strong>de</strong>gradării lor sarcina acupuncturii sanocreatologiceconstă în stimularea dirijată a zonelor somatovegetativefiziologic active corespunzătoare, iar în perioada<strong>de</strong> activitate morfo-funcţională stabilă – înmenţinerea echilibrului energo-informaţional, în cazulhiperfuncţiei organelor este necesar <strong>de</strong> a asiguradispersia energiei, iar a hipofuncţiei – în tonizareaorganelor.Aceste şi alte materiale fundamentale au fostexpuse în monografiile „Bazele anatomo-fiziologiceşi bioenergetice ale acupuncturii sanocreatologice”şi „Bazele practice ale acupuncturii sanocreatologice”,editate în comun cu aca<strong>de</strong>micianul TeodorFurdui şi doctorul Lorina Vudu.În ultimul timp, interesele aca<strong>de</strong>micianuluiVictor Lacusta s-au extins şi asupra rolului inedital cerebelului în realizarea funcţiilor cognitive, înspecial, la copiii cu tumori cerebelare. Investigaţiileclinice, prezentate în monografia „Cerebelul şifuncţiile cognitive”, i-au permis să evi<strong>de</strong>nţieze semnificaţiacerebelului în reglarea funcţiilor cognitiveşi psihoemoţionale în crearea structurilor clinice şisă <strong>de</strong>scrie criteriile <strong>de</strong> diferenţiere a sindroamelorcognitiv-afective cerebelare.Se zice că dacă omul are dar <strong>de</strong> la Dumnezeu,acesta se manifestă în diferite domenii <strong>de</strong> activitate.E cazul aca<strong>de</strong>micianului Victor Lacusta care, acumdoi ani, a dovedit aptitudini <strong>de</strong>osebite în interpretareainstrumentală a muzicii. În comun cu soţiaJulieta (soţia – la pian, iar el – la flaut boroko, uninstrument vechi confecţionat la comandă specialăîn Germania), au pregătit un program <strong>de</strong> piese muzicale,scrise pentru a fi interpretate <strong>de</strong> respectivulduet, pe care l-au prezentat la prestigiosul Festivalinternaţional „Zilele muzicii noi”. O altă mare pasiunea acad. Victor Lacusta este şahul.La această etapă a vieţii sale, aca<strong>de</strong>micianulVictor Lacusta este plin <strong>de</strong> energie şi <strong>de</strong> forţă creatoare.Îi dorim colegului nostru multe succese şinoi realizări alături <strong>de</strong> călăuza sa – Julieta, precumşi condiţii sanogene <strong>de</strong> viaţă întru binele ştiinţei şipracticii medicale!Acad. Teodor FurduiDr. conf. cerc. Valentina Ciochinădr. conf. univ. Lorina Vudu152 - nr. 2(21), iunie 2011
JubileuLA CÂRMA CHIMIEIBIOORGANICEAca<strong>de</strong>micianul Pavel VLADla 75 <strong>de</strong> aniNăscut la 6 iunie 1936 în s. Lipnic, Edineţ.Chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică,chimia bioorganică şi chimia compuşilor naturalişi fiziologic activi. Doctor habilitat în ştiinţechimice (1984), profesor universitar (1990).Membru corespon<strong>de</strong>nt (1989) şi membru titular(1992) al AŞM.Numele unei ţări se glorifică prin oameniisăi <strong>de</strong> calibru care obţin realizări impresionante.O asemenea personalitate <strong>de</strong>mnă <strong>de</strong> tot respectulşi întreaga consi<strong>de</strong>raţie este aca<strong>de</strong>micianul PavelVlad, savant care stă la cârma chimiei bioorganice,a chimiei compuşilor naturali şi fiziologic activi.Talentul, abnegaţia şi activitatea sa sunt apreciatela înalta lor valoare şi <strong>de</strong> comunitatea ştiinţificăinternaţională.Descen<strong>de</strong>nt dintr-o familie <strong>de</strong> muncitori, PavelVlad s-a născut la 6 iunie 1936 în s. Lipnic ju<strong>de</strong>ţulEdineţ. În 1953 a absolvit şcoala medie din satulnatal. În acelaşi an a fost admis la Facultatea <strong>de</strong>Chimie a Universităţii <strong>de</strong> Stat din Chişinău pe carea absolvit-o cu eminenţă în 1958. La propunereacatedrei, a fost încadrat la doctorantură pe lângăsectorul <strong>de</strong> Chimie Organică al Filialei Moldoveneştia AŞ a URSS şi, astfel, a început activitateasa ştiinţifică. Pe parcursul doctoranturii realizeazăun stagiu <strong>de</strong> 6 luni la Institutul <strong>de</strong> Chimie Organicăşi Biochimie din Praga un<strong>de</strong>, în colaborare cuM.Soucek, sub conducerea remarcabilului savantV.Herout, <strong>de</strong>finitivează studiul „Stabilirea configuraţieiabsolute a linaloolului şi nerolidolului”,lucrare publicată în revistele europene. La Praga,tânărul cercetător însuşeşte o serie <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> noi<strong>de</strong> cercetare, în primul rând, cromatografia pe coloane,metodă care a contribuit substanţial la <strong>de</strong>zvoltareacercetărilor chimice în Moldova. Dupăabsolvirea doctoranturii este angajat la Institutul<strong>de</strong> Chimie al AŞM ca cercetător ştiinţific inferior(1961). În 1964 susţine teza <strong>de</strong> doctorat „Stereochimiaunor diterpenoi<strong>de</strong> din grupa labdanului”,iar în 1984 susţine şi cea <strong>de</strong>-a doua teză – „Cercetăriasupra diterpenoi<strong>de</strong>lor labdanice” obţinândtitlul ştiinţific <strong>de</strong> doctor habilitat în chimie.A activat în cadrul Institutului <strong>de</strong> Chimie încalitate <strong>de</strong> director adjunct pentru ştiinţă (1974) şidirector (1975-1995). În anul 1990 i s-a conferit titluldidactic <strong>de</strong> profesor universitar. Pentru realizăriremarcabile în domeniul cercetării, pregătirii cadrelorşi organizării ştiinţei, în 1989 este ales membrucorespon<strong>de</strong>nt, iar în 1992 – membru titular al Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>.În luna martie 1995 a fost ales vicepreşedinte alAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe, post pe care l-a <strong>de</strong>ţinut pânăîn anul 2004. Începând cu 1971 şi până în 2010 acondus cu multă dăruire Laboratorul <strong>de</strong> Chimie aTerpenoi<strong>de</strong>lor din cadrul Institutului <strong>de</strong> Chimie alA.S.M. Actualmente, acad. Pavel Vlad îşi continuăactivitatea ştiinţifică fructuoasă în cadrul laboratoruluimenţionat.Este cunoscut că cel mai vrednic chimist şi biochimist<strong>de</strong> pe Terra este Măria sa Natura. Având ladispoziţie doar apa, bioxidul <strong>de</strong> carbon, razele solareşi elemente biochimice, prin fotosinteză se obţinmilioane <strong>de</strong> compuşi chimici cu diverse proprietăţi.Acad. Pavel Vlad este convins că rolul cercetătoruluieste <strong>de</strong> a utiliza în procesul <strong>de</strong> obţinere a compuşilororganici sintetici, legităţile sintezei substanţelornaturale. Pornind <strong>de</strong> la astfel <strong>de</strong> substanţe naturale,disponibile pe plaiurile moldave, acad. PavelVlad elaborează meto<strong>de</strong> generale <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare aconfiguraţiei absolute a diterpenoi<strong>de</strong>lor labdanice,cu ajutorul cărora a fost stabilită stereochimia a peste200 <strong>de</strong> diverşi compuşi. Ca rezultat al cercetărilorasidue, a fost <strong>de</strong>scoperită reacţia <strong>de</strong> ciclizarea terpenoi<strong>de</strong>lor alifatice cu superacizi. În literatura<strong>de</strong> specialitate acest fenomen chimic se numeştereacţia Vlad-Ungur. Pentru prima dată, a fost realizatătransformarea stereoselectivă a unui precursornr. 2(21), iunie 2011 - 153
- Page 2:
Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6:
Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9 and 10:
EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 11:
Evenimentscoată continentul din ma
- Page 14 and 15:
AkademosFILE DIN ISTORICULACADEMIEI
- Page 16 and 17:
Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19:
Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21:
Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23:
Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25:
AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27:
Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29:
AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31:
ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35:
AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37:
AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39:
AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41:
AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43:
AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45:
Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47:
Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49:
AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51:
Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53:
Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55:
AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57:
Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59:
AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61:
Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63:
Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65:
Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67:
Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69:
Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71:
Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73:
Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75:
Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77:
Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79:
AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81:
Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83:
AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85:
AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87:
Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89:
AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91:
AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93:
AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95:
Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97:
Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99:
Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101:
Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103: Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137: Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139: CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141: AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143: AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145: Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147: AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149: AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151: AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 154 and 155: Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157: AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 158 and 159: Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160: Akademosprin revenirea la grafia la