<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>DEVOTAT CHIMIEIDr. Veaceslav ZELENŢOVla 70 <strong>de</strong> aniNăscut la 9 mai 1941 în satul Cesnokovka,Başkiria.Chimist, domeniul ştiinţific: chimia fizică şichimia suprafeţelor. Doctor în chimie (1972). Şef<strong>de</strong> laborator (1998).Veaceslav Zelenţov a trecut pragul Facultăţii <strong>de</strong>chimie a Universităţii <strong>de</strong> Stat din Chişinău la 1 septembrie1959, după care întreaga sa viaţă profesionalăi-a fost strâns legată <strong>de</strong> chimie, în special, <strong>de</strong>chimia fizică.La început a fost greu din cauza că băiatul <strong>de</strong> laţară <strong>de</strong> naţionalitate rusă a absolvit nu doar o simplăşcoală din sat, ci una moldovenească. La facultate,dascăli i-au fost renumiţii chimişti Anton Ablov,Alexandru Kokorin, Nina Polotebnova, Alfred Şurşi multi alţii. Aceasta a fost o şcoală clasică, iar tânărului<strong>de</strong> la sat nu i-a fost <strong>de</strong>loc uşor să însuşeascăcunoştinţele noi. Însă persistenţa sa naturală şi setea<strong>de</strong> cunoaştere au adus roa<strong>de</strong>.La absolvirea universităţii era <strong>de</strong>ja un specialistcomplet, care poseda nu numai bazele chimiei, darşi multe taine ale ei. Dorinţa permanentă <strong>de</strong> claritateşi exhaustivitate au condus la faptul că în anii <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţie,pe lângă chimie, a studiat aprofundat fizicaşi matematica. După universitate se înscrie la doctoratla institutul <strong>de</strong> Chimie Fizică „L.V.Pisarjevski”al AŞ din Ucraina, conducătorii săi fiind distinşii savanţiaca<strong>de</strong>micienii Brodski A.I. şi Iaţimirski K.B.La sfârşitul acestor studii susţine teza <strong>de</strong> doctoratcu tema „Modificarea hidrotermică a adsorbenţilorîn sistemul Al 2O 3-H 2O si AlPO 4-H 2O”. Din 1971Veaceslav Zelenţov <strong>de</strong>vine colaborator ştiinţific alInstitutului <strong>de</strong> Fizică Aplicată al AŞ a Republii Moldova.În acest Institut a parcurs calea profesională<strong>de</strong> la cercetător ştiinţific inferior la şef al Laboratorului<strong>de</strong> Electroflotaţie a Materialelor.A studiat probleme actuale <strong>de</strong> epurare a soluţiilortehnologice şi <strong>de</strong> extragere a metalelor preţioase,a participat la elaborarea unui şir <strong>de</strong> tehnologiielectrice implementate în Kazahstan, Rusia, Ucraina,Uzbekistan. A participat la proiecte ştiinţifice încadrul Institutului, a condus contracte economicecu Rusia, România şi Ucraina. A prezentat lucrărila numeroase congrese, simpozioane şi conferinţe:Belgia, Cehia, România, Rusia, SUA.Este autor a 170 <strong>de</strong> lucrări ştiinţifice publicateîn reviste şi culegeri <strong>de</strong> specialitate, inclusiv pestehotare, precum şi autor <strong>de</strong> brevete. Este inventatoral URSS. Sub conducerea sa au fost susţinute 4 teze<strong>de</strong> doctorat.Rămâne preocupat <strong>de</strong> activarea sorbenţilor mineralinaturali, în special a diatomitului, prin diferiteproce<strong>de</strong>e – tratarea termică, electrochimică, precumşi <strong>de</strong> studiul proprietăţilor şi aplicării lui pentru epurareaapelor <strong>de</strong> coloranţi şi metale grele.Veaceslav Zelenţov este responsabil <strong>de</strong> cercetărileîn domeniul modificării sorbenţilor prevăzute<strong>de</strong> planul coordonator al Consiliului Ştiinţific privindproblema Adsorbţiei al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţedin Rusia, este membru al Consiliului Ştiinţific alInstitutului <strong>de</strong> Fizică Aplicată al AŞM.De-a lungul anilor, a ţinut prelegeri la specialitatea“Bazele mo<strong>de</strong>rne ale adsorbţiei” la Facultatea<strong>de</strong> chimie a Universităţii <strong>de</strong> Stat din Moldova şi cea<strong>de</strong> „Chimie generală” – la Universitatea MunicipalăChişinău. Îndrumează diplomanţi în cadrul laboratorului,recenzează lucrări ştiinţifice pentru revista“Electronnaia obrabotka materialov”.Se impune printr-o excelentă pregătire ştiinţifică,iniţiativă şi in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă în cercetare, responsabilitateşi exigenţă.Tot<strong>de</strong>auna cu atitudine binevoitoare, punctualşi dornic <strong>de</strong> a reuşi cât mai mult şi mai calitativ,Veaceslav Zelenţov se bucură <strong>de</strong> stima şi susţinereacolegilor, care binemeritat îl apreciază, dorindu-isănătate şi energie pentru a-şi realiza intenţiileşi speranţele într-o armonie <strong>de</strong>plină a cercetărilor şiaspectelor inovaţionale.Acad. Mircea Bologa148 - nr. 2(21), iunie 2011
JubileuPATRIARHUL SEMINOLOGIEIMembru corespon<strong>de</strong>nt al AŞMVasile SIMINELla 90 <strong>de</strong> aniNăscut la 2 iunie 1921 în s. Gordineşti,r. Rezina.Agronom, domeniul ştiinţific: ameliorareaplantelor, genetica plantelor şi producerea seminţelor.Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1972),profesor universitar (1973), membru corespon<strong>de</strong>ntal Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong> (1978).Vasile Siminel s-a născut la 2 iunie 1921 în satulGordineşti raionul Rezina, într-o familie <strong>de</strong> ţăraninevoiaşi, fiind mezinul şi unicul băiat din cei nouăcopii ai lui Dumitru şi Vasilisa Siminel.A păşit pentru prima dată pragul şcolii primaredin satul natal la vârsta <strong>de</strong> 10 ani. Absolveşte cumenţiune două şcoli <strong>de</strong> agricultură – una inferioară<strong>de</strong> gradul întâi din Cucuruzeni, Ju<strong>de</strong>ţul Orhei şi altamedie <strong>de</strong> gradul doi din Roman (România). Dragostea<strong>de</strong> natură îl aduce la Institutul Agricol din Chişinăupe care, iarăşi, îl absolveşte cu menţiune. Aiciprin<strong>de</strong> rădăcini activitatea sa <strong>de</strong> cercetare, începândîn calitate <strong>de</strong> cercetător ştiinţific la Staţiunea Experimentală<strong>de</strong> Ameliorare a Plantelor din Bălţi şi ulteriordoctorand la Institutul Agricol din Chişinău.Un jalon important al biografiei sale l-a constituitactivitatea <strong>de</strong> agronom-practicant (1948-1949)şi agronom principal (1951-1959) în gospodăria colectivă„Lenin“ din Tvardiţa, raionul Ciadâr-Lunga.La Tvardiţa, <strong>de</strong> rând cu funcţia <strong>de</strong> bază <strong>de</strong> agronomprincipal, Vasile Siminel a activat şi în calitate <strong>de</strong> directoral Staţiunii Experimentale pentru Încercareaşi Aprecierea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> lucrare a solului recomandate<strong>de</strong> renumitul agrotehnician Terentii Malţev(1954-1956), apoi în calitate <strong>de</strong> şef al Centrului Ştiinţificdin Tvardiţa al Institutului <strong>de</strong> Cercetări pentruCulturile <strong>de</strong> Câmp din Bălţi (1956-1959).Cea mai în<strong>de</strong>lungată şi mai fructuoasă activitatea profesorului Vasile Siminel a început din anul1959, în cadrul Institutului Agricol din Chişinău(actualmente – Universitatea Agrară <strong>de</strong> Stat dinMoldova) în calitate <strong>de</strong> asistent, lector superior,conferenţiar universitar, profesor universitar, şef alcatedrei <strong>de</strong> ameliorare şi producere a seminţelor (actualmentecatedra <strong>de</strong> ameliorare, genetică şi biotehnologiea culturilor agricole), director al Staţiunii <strong>de</strong>Ameliorare şi genetică a plantelor <strong>de</strong> câmp, conducătorştiinţific al Secţiei <strong>de</strong> producere a seminţelor.Realizările sale ştiinţifice îşi găsesc confirmare întezele <strong>de</strong> doctor şi doctor habilitat pe care le susţinecu succes în 1964 şi 1972, corespunzător.Vasile Siminel a <strong>de</strong>sfăşurat o activitate fructuoasăîn calitate <strong>de</strong> preşedinte al Consiliului specializatpentru susţinerea tezelor <strong>de</strong> doctor şi doctor habilitatîn biologie şi agricultură. A participat nemijlocit lainstruirea a mai mult <strong>de</strong> 5250 <strong>de</strong> agronomi <strong>de</strong> profillarg la secţia <strong>de</strong> zi şi fără frecvenţă, 675 agronomi îndomeniul ameliorării şi producerii seminţelor, circa3000 agronomi-aprobatori ai culturilor <strong>de</strong> soi, 24doctoranzi şi competitori, 171 licenţiaţi.Cu participarea sa au fost publicate circa 750lucrări ştiinţifice şi didactice în domeniul ameliorăriişi producerii seminţelor, 4 manuale universitare,4 monografii, un îndrumar în domeniul produceriiseminţelor şi aprobării culturilor <strong>de</strong> soi, el a fost recenzenta peste 30 lucrări ştiinţifice.Este autor şi coautor a 18 soiuri şi hibrizi <strong>de</strong>plante agricole, testate şi omologate <strong>de</strong> către Comisia<strong>de</strong> Stat a Republicii Moldova pentru ÎncercareaSoiurilor <strong>de</strong> Plante. A elaborat 11 meto<strong>de</strong> noi în domeniulameliorării plantelor agricole protejate cubrevet <strong>de</strong> invenţie. A participat cu rapoarte ştiinţificela un şir <strong>de</strong> foruri ştiinţifice (circa 50 conferinţe şisimpozioane naţionale şi internaţionale), 5 Congreseale Societăţii Geneticienilor şi Amelioratorilordin fosta URSS, 7 Congrese ale Societăţii Ştiinţificea Geneticienilor şi Amelioratorilor din RepublicaMoldova.Vasile Siminel a activat ca secretar ştiinţific şivice-preşedinte al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilorşi Amelioratorilor din Republica Moldova(1968-1974), membru a Prezidiului Societăţii Ştiinţificea Geneticienilor şi Amelioratorilor din fostaURSS (1974-1992), preşedinte al Societăţii Ştiinţificea Geneticienilor şi Amelioratorilor din RepublicaMoldova (din 1974), <strong>de</strong>putat al poporuluidin Tvardiţa (1953-1961), <strong>de</strong>putat al poporului dinmun. Chişinău (1976-1980). În prezent, este alesPreşedinte <strong>de</strong> Onoare al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilorşi Amelioratorilor din Moldova. Pentrurealizări remarcabile, membrul corespon<strong>de</strong>nt VasileSiminel a fost <strong>de</strong>corat cu mai multe distincţii guvernamentale.La zi aniversară, numeroşii săi colegi şi discipoliîi doresc sănătate şi inspiraţie!nr. 2(21), iunie 2011 - 149
- Page 2:
Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6:
Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9 and 10:
EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 11:
Evenimentscoată continentul din ma
- Page 14 and 15:
AkademosFILE DIN ISTORICULACADEMIEI
- Page 16 and 17:
Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19:
Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21:
Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23:
Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25:
AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27:
Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29:
AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31:
ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35:
AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37:
AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39:
AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41:
AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43:
AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45:
Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47:
Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49:
AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51:
Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53:
Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55:
AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57:
Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59:
AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61:
Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63:
Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65:
Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67:
Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69:
Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71:
Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73:
Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75:
Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77:
Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79:
AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81:
Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83:
AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85:
AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87:
Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89:
AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91:
AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93:
AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95:
Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97:
Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99: Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101: Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103: Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137: Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139: CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141: AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143: AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145: Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147: AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 150 and 151: AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153: Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155: Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157: AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 158 and 159: Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160: Akademosprin revenirea la grafia la