NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Jubileual Filarmonicii din Chişinău, în calitate de directormuzical şi dirijor, apoi dirijor al Orchestrei simfonicea Filarmonicii din Chişinău (1983-1984 şi 1986-1989), director artistic şi prim-dirijor al OrchestreiSimfonice Naţionale a Radioteleviziunii Naţionale(din 1989), în prezent IPNA Compania Teleradio-Moldova. Cu această orchestră a efectuat turnee înFranţa, Italia, Germania, România, Elveţia, Ungaria,Cehoslovacia, Norvegia, Coreea de Sud şi în alte ţări,impunându-se ca un dirijor ce promovează un vastrepertoriu simfonic şi vocal simfonic, ce cuprindeSimfoniile de Haydn, Mozart, Beethoven, Berlioz,Brahms, Ceaikovski, Zagorschi, Ciobanu, Concertede preclasici, clasici, romantici şi moderni Corelli,Mozart, Stamitz, Weber, Brahms, Konus, Bartók,Haciaturean, Schedrin, Berinski, Skorik, piese deVivaldi, Händel, Rossini, Salieri, Schubert, Franck,Chausson, Gounod, Dvořak, Smetana, Verdi,Mascagni, Glinka, Musorgski, Strauss, Delibes,Saint-Saens, Rimski-Korsakov, Debussy, Ravel,Orff, Schömberg, Rahmaninov, Sviridov, Enescu,Jora, Şt. Neaga, Buzilă, T.Chiriac, Doga, Kiţenko,Mamot, Rivilis, Rusu ş.a. Dispunând de o gesticăamplă, energică, viguroasă, precisă şi controlatăriguros, reuşeşte să comunice cu orchestra, săpătrundă în esenţa partiturilor, să reliefeze ineditullucrării, bogăţia nuanţelor dinamice şi timbrale,pasajele pastelate, exploziile orchestrale. Acolaborat cu interpreţi de notorietate precum J.Abel,D.Atanasiu, M.Bieşu, F.Croitoru, S.Dunn, R.Fatyal,A.Hrisanide, G.Lanni, M.Müler, M.Muntean, S.Duja,F.Fărcaş, S.Forosteanyi, I.Josan, M.Kleitmann,A.Lapicus, I.Mahovici, Al.Paley, Ş.Ruha, A.Strezev,E.Tatevosian, E.Verbeţchi, E.Virsaladze, I.Zahariaş.a. Graţie eforturilor domniei sale, au fost puseîn valoare partiturile tinerilor compozitori dinRepublica Moldova – V.Ciolac, V.Doni, L.Gondiu,O.Palymski, M.Stârcea ş.a.Considerat „un adevărat artist” şi „cavaleral MUZICII” (Maria Bieşu); „rara avis” (VasileZagorschi), compozitor care a „dat direcţie muziciiclasice moderne în Republica Moldova” (TudorChiriac); compozitor „care cu dragoste se apleacăasupra izvorului originar” (Grigore Vieru); „naturăexigentă în căutările sublimului interpretativ şicomponistic” (Teodor Zgureanu); artist care „aduceo contribuţie substanţială la circuitul de valori dinarta muzicală, la procesul de propagare a muziciicompozitorilor autohtoni atât în republică, cât şipeste hotarele ei” (Vladimir Axionov); înscris„în constelaţia „dirijorilor muzicieni”, în sensulprofunzilor şefi de orchestră de tipul AlfredAlessandrescu, Theodor Rogalski sau RemusGeorgescu” (Doru Popovici); creator de imaginisonore „prin excelenţă, ale plaiului natal, alepoporului, ale istoriei neamului său” (AlexandruSamoilă); şef de orchestră cu „un profil dirijoralechilibrat, ferm, de o maximă concizie a gesticii...” (Anca Ioana Andriescu); ... Gheorghe Musteaeste, fără îndoială, unul dintre compozitorii ceimai prolifici din ţara noastră, care a dezvoltat arta/cultura muzicală din Republica Moldova într-unmod original.Muzician de vastă cultură artistică, GheorgheMustea transmite experienţa profesională discipolilorsăi, mai întâi în calitate de pedagog la Colegiul demuzică „Ştefan Neaga” (1973-1975; 1978-1980),ulterior susţinând cursurile de Compoziţie, Dirijatsimfonic şi de operă, Orchestraţie şi instrumentspecial-Flaut la Academia de Muzică, Teatru şi ArtePlastice, unde activează în perioada 1980-1983 şi din1989 până în prezent, printre discipolii săi numărândusemuzicieni afirmaţi: compozitorii Valeria Barbas,Alexei Bojoncă, Vlad Burlea, Ludmila Chise, IonCoţofan, Corneliu Melnic, dirijorii Marin Balan,Andrei Dmitrovici, Igor Ersac ş.a.În arta instrumentală s-a impus ca interpret laclasicul flaut, dar posedă mai multe instrumenteaerofone (nai, fluier, ocarină) şi autofone (drâmba).A înregistrat mai multe piese de muzică academicăşi populară la aceste instrumente care se păstreazăîn fondul radiodifuziunii, printre ele numărându-sepropriile lucrări, aranjamente şi prelucrări: Pastoralăpentru nai, caval şi ţambal, Rapsodie pentru nai,clarinet şi pian, Brâul, Balada şi Haiduceascapentru nai şi orchestra de muzică populară, Sârbaşi Brâuleţul pentru fluier şi orchestra de muzicăpopulară, Hostropăţ pentru drâmbă şi orchestra demuzică populară, Cântecul miresei pentru ocarină şiorchestra de muzică populară ş.a.Meritele lui Gheorghe Mustea au fost apreciatecu mai multe titluri onorifice şi academice, distincţiide stat. Printre acestea se numără Maestru Emeritîn Artă al RSSM (1989), Artist al Poporului dinRepublica Moldova (1991), Laureat al PremiuluiTineretului din Moldova (1985), Laureat al Premiuluide Stat al Republicii Moldova (1990), OrdinulGloria Muncii (1998), medalia Mihai Eminescu(2000), Ordinul Republicii (2000), medaliaDimitrie Cantemir (2011), membru corespondent alAcademiei de Ştiinţe a Moldovei (2007) ş.a.Ajuns la vârsta maturităţii artistice, GheorgheMustea continuă să valorifice vastul areal al lumiisunetelor, fiind mereu în căutarea armoniei şifascinaţiei acestora. Totodată, este şi un bun prilejde a-l cunoaşte mai bine prin intermediul creaţieisale care, neîndoios, se va îmbogăţi în continuare cunoi şi inspirate pagini de literatură muzicală.Dr. Victor GHILAŞnr. 2(21), iunie 2011 - 147