NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

AkademosMoldova; Muzeul Naţional de Arheologie şi Istoriea Moldovei; Arhiva Naţională a Republicii Moldova;Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei deŞtiinţe a Moldovei „Andrei Lupan”; Biblioteca Universităţiide Stat din Moldova; Muzeul Naţional deArtă al Moldovei; Muzeul Literaturii Române „MihailKogălniceanu”; Muzeul de Etnografie şi IstorieNaturală a Republicii Moldova; Muzeul PedagogicRepublican şi Departamentul Informaţional Biblioteconomical Universităţii Libere Internaţionale dinMoldova, menţionate la p. 401), unde au fost depistate418 titluri şi ediţii în 1126 exemplare, inclusiv189 ediţii de carte românească veche (1643-1830)şi 229 de carte românească modernă (1830-1918),care provin din mai multe centre tipografice din întreagalume românească (Bucureşti, Chişinău, Iaşi,Mănăstirea Neamţ, Blaj, Buzău, Râmnic, Sibiu,Braşov, Rădăuţi, Cernăuţi), precum şi din tiparniţelestrăine (Buda, Viena, Paris şi Sankt Petersburg).Prin descrierea colecţiilor din Chişinău autorul ademonstrat că pe parcurs de mai multe secole în Basarabiaa fost în circulaţie cartea tipărită din întreagaarie de cultură şi spiritualitate românească.Din studiul introductiv constatăm ca semnatarulvolumului a acceptat periodizarea afirmată înştiinţa istorică cu privire la istoria cărţii româneştidivizând materia studiată în două compartimentemari – Cartea veche (1507-1829/1830) şi Carteamodernă (1830-1918) – precum şi modelele descrieriibibliografice a fiecărei cărţi de care s-a condusla întocmirea propriului Catalog de carte.În compartimentul Valoarea documentară şisemnifi caţia istorică a cărţii româneşti vechi şi modernecercetătorul prezintă un amplu excurs istoriografical investigaţiilor în domeniul istoriei cărţiişi tiparului românesc în Basarabia, după care aduceun bogat material privind circulaţia tipăriturilor, începândcu cea mai veche carte românească păstratăla Chişinău, fiind vorba de „Cazania” lui Varlaam(Carte românească de învăţătură, Iaşi, 1643),continuând cu o serie de alte exemple (Îndreptarealegii, Târgovişte, 1652; Apostol, Bucureşti, 1683;ş.a.), prin care arată, datorită însemnărilor marginale,cum aceste cărţi au ajuns din vechile centretipografice pe meleagurile noastre (p.15-23).Un mare merit al autorului cărţii este că a reuşitsă descifreze şi să includă în volum toate însemnărilemarginale pe care le-au lăsat de-a lungulanilor numeroşi cititori şi posesori de carte. Analizândaceste însemnări autorul constată că ele conţinbogate informaţii cu privire la fenomenele seismiceproduse pe teritoriul Moldovei, pe parcurs de câtevasecole; interesante observaţii cu privire la mai multefenomene astronomice (eclipse de Soare şi de Lună,„cer roşu”, „doi, trei sori pe cer”, curcubeie timpuriiş.a.), observaţii meteorologice (ierni geroase saublânde, viscole şi zăpezi timpurii, secete, inundaţiiş.a.), informaţii despre diverse personalităţi şi evenimenteistorice (p. 23-35).De altfel, considerăm că acest studiu poate că arfi trebuit să cuprindă şi o caracteristică de ansamblual Catalogului, precum şi o analiză statistică şivarietatea tematică a repertoriului de carte.Partea introductivă a cărţii se încheie cu o bogatăBibliografi e de specialitate care include circa150 de titluri în limba română şi rusă, inclusiv monografii,dicţionare, studii, bibliografii, cataloageale unor colecţii de carte, care laolaltă cu aparatulştiinţific al studiilor introductive constituie o serioasătemelie pentru cercetările ulterioare în domeniulistoriei cărţii şi tiparului.Partea cea mai consistentă a volumului constituieCatalogul, divizat în două părţi: „Cartea româneascăveche (până la 1830)” (p. 45-216) şi „Cartearomânească modernă (1831-1918)” (p. 217-349) înfonduri din Chişinău. În descrierea ediţiilor dr. IgorCereteu s-a condus de cele mai riguroase reguli dedescriere a cărţii vechi şi moderne. Fiecare descriereinclude: titlul cărţii, localitatea, oficina tipografică,anul, apoi titlul deplin, note generale (numărul depagini, dimensiunile, starea cărţii, elemente tipograficecaracteristice unei sau altei cărţi), însemnărilemarginale. În caz dacă o carte s-a păstrat în colecţiilecercetate în mai multe exemplare sunt aduseinformaţii şi despre celelalte exemplare cu toate însemnărilepe care le conţin, precum şi colecţia şi cotelede păstrare. Aceste informaţii sunt deosebit devaloroase şi utile şi ne fac o reprezentare destul declară despre întregul repertoriu de carte religioasădin perioada cercetată păstrată la Chişinău.După descrierea a celor 1126 de exemplare decarte, compartimentul Catalog se încheie cu o listăa tuturor ediţiilor în ordine cronologică în total418 titluri, indicându-se la fiecare poziţie numărulde exemplare păstrate (p. 350-359), urmat de o listăa centrelor tipografice din care provin cele peste omie de cărţi, indicându-se ediţiile în ordine cronologică.Pentru ca cititorul să se orienteze mai uşor înimensa materie a însemnărilor de pe cărţi, autorul aîntocmit şi a inclus la sfârşitul volumului un temeinicIndice de nume şi de locuri (p. 373-400), precumşi un bogat material ilustrativ.Pornind de la faptul că mai multe dintre exemplarelede carte depistate sunt deteriorate sau chiarle lipsesc foile de titlu, un merit deosebit al autoruluieste că a reuşit să le identifice şi să le dateze, iar înunele cazuri chiar corectează erorile predecesorilorîn această privinţă.Apariţia acestei impunătoare ediţii ne face sărămânem optimişti în aşteptarea unui alt volum carede astă dată să cuprindă Cartea românească laică,unde ar trebuie inclusă şi Îndreptarea legii, care esteo lucrare cu caracter juridic.În totalitatea sa, volumul recenzat constituie ofrumoasă realizare a tânărului cercetător şi, totodată,un indiciu al maturizării şi afirmării sale deplineca istoric profesionist.142 - nr. 2(21), iunie 2011