<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>FILE DIN ISTORICULACADEMIEI DE ŞTIINŢE(65 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la formareaprimelor instituţiiaca<strong>de</strong>micedin Republica Moldova)Dr. Ion JARCUŢCHIPAGES OF THE MOLDOVA SCIENCE ACADE-MY HISTORY (65’TH ANIVERSARY OF THEFIRST ACADEMIC INSTITUTIONS FROM THEREPUBLIC OF MOLDOVA)The article approaches the main stages of theconsolidation of the Moldova Science Aca<strong>de</strong>my:1946 – 1960; 1961 – 1990; and 1991 – present days.Special attention is paid to the problems of the institutionaland functional <strong>de</strong>velopment paradigm, toproblems that were related to the scientifi c humanpotential and aca<strong>de</strong>mic stuff formation and consolidation,as well as problems regarding the technicaland scientifi c basis consolidation, the elaboration ofthe legal framework on the consolidation of the nationalsystem for the organization of the science andinovation area. The article un<strong>de</strong>rsocres the role ofthe Moldova Science Aca<strong>de</strong>my within the given system,attributing to it the status of a mentor with fullrights of the scientifi c and innovational activity, andof a scientifi c advisor of the authorities of the Republicof Moldova.După cum relevă istoricul <strong>de</strong>zvoltării ştiinţei,constituirea Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong> prezintăun rezultat firesc al tradiţiilor ştiinţifice şi culturalemai vechi, generate şi statornicite pe parcursulmultor veacuri, o necesitate şi condiţie indispensabilăa <strong>de</strong>zvoltării durabile a societăţii moldoveneşticontemporane. Din vremurile istorice în<strong>de</strong>părtateau apărut şi s-au manifestat pe meleagurile noastre,precum şi în afara lor, oameni <strong>de</strong> ştiinţă şi cultură<strong>de</strong> larg orizont, care şi-au înscris realizările înpalmaresul ştiinţei europene. Cărturarii şi savanţiidin Moldova au contribuit prin lucrările sale atât la<strong>de</strong>zvoltarea cercetării şi culturii naţionale, cât şi laîmbogăţirea patrimoniului ştiinţific şi cultural mondial,lucrările lor ocupând locul corespunzător înierarhia valorilor universale.Fără a prezenta un tablou amplu al <strong>de</strong>zvoltăriiştiinţei în spaţiul <strong>de</strong> pe ambele maluri ale Nistruluiîn epoca mo<strong>de</strong>rnă, menţionăm doar, că primeleinstituţii ştiinţifice primare (laboratoare, staţiuni,societăţi) au apărut aici abia la finele secolului alXIX-lea – începutul secolului al XX-lea. Aceste începuturiorganizatorice embrionare ale ştiinţei dinBasarabia şi stânga Nistrului au fost promovate şiconsolidate în perioada interbelică, când au fost înfiinţateprimele instituţii <strong>de</strong> învăţământ superior şiinstituţii <strong>de</strong> cercetare, intensitatea şi dimensiunileevoluţiilor acestor fenomene în fiecare din spaţiilemenţionate fiind influenţate <strong>de</strong> regimurile politiceinstaurate aici. La începutul lui 1941 în RSS Moldoveneascăfuncţionau 10 instituţii ştiinţifice şi <strong>de</strong>învăţământ superior cu un efectiv <strong>de</strong> circa 180 <strong>de</strong>colaboratori ştiinţifici.Din primii ani <strong>de</strong> după cel <strong>de</strong>-al Doilea RăzboiMondial, s-a <strong>de</strong>sfăşurat o vastă activitate privindcrearea unui sistem mo<strong>de</strong>rn <strong>de</strong> organizare a ştiinţeiîn RSS Moldovenească, în fond, fiind impus mo<strong>de</strong>lulsovietic, în care rolul principal <strong>de</strong> coagulatorurma să revină Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe.La finele anului 1944, cotidianul СоветскаяМолдавия (Moldova Sovietică) nota: „Pentru realizareaproblemelor tehnico-ştiinţifice legate <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltarea economiei naţionale a republicii ar fi <strong>de</strong>dorit să se creeze un centru ştiinţific unic <strong>de</strong> conducereşi organizare care ar uni în jurul său toateforţele ştiinţifice <strong>de</strong> cercetare şi tehnico-inginereştidin republică”. În vara anului 1945, activitatea InstitutuluiMoldovenesc <strong>de</strong> Istorie, Economie, Limbăşi Literatură a fost evaluată <strong>de</strong> către o comisie a CCal PC(b) din Uniunea Sovietică în frunte cu acad.V. I. Piceta. În nota informativă a comisiei Despremăsurile urgente privind ameliorarea activităţiiInstitutului Moldovenesc <strong>de</strong> Cercetări Ştiinţifi ce îndomeniul Istoriei, Economiei, Limbii şi Literaturii,prezentată CC al PC(b) din Moldova, s-a constatatcă Institutul se afla într-o situaţie critică şi nu eraîn stare să-şi onoreze misiunea, cauzele principalefiind lipsa cadrelor <strong>de</strong> înaltă calificare, a unor publicaţiiperiodice ştiinţifice şi, în<strong>de</strong>osebi, lipsa uneifinanţări a<strong>de</strong>cvate. În scopul redresării situaţiei însfera ştiinţei şi impulsionării cercetărilor, s-a propuscrearea Filialei Moldoveneşti a AŞ a URSS,propunerea fiind susţinută <strong>de</strong> către Prezidiul AŞ aURSS. După emiterea, la 11 martie 1946, a hotărâriiConsiliului Comisarilor Poporului al URSSprivind înfiinţarea, la Chişinău, a Bazei Moldoveneşti<strong>de</strong> Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS, PrezidiulAŞ a URSS a format o comisie specială în fruntecu m. cor. C. C. Şişkin, care avea misiunea <strong>de</strong> acerceta situaţia la faţa locului şi <strong>de</strong> a examina posibilităţile<strong>de</strong> organizare a Bazei ştiinţifice, precum şi<strong>de</strong> a elabora direcţiile principale ale cercetărilor în14 - nr. 2(21), iunie 2011
Istoriecadrul preconizatei instituţii. Bizuindu-se pe recomandărilecomisiei, Consiliul <strong>de</strong> Miniştri al RSSMşi CC al PC(b) din Moldova adoptă, la 12 iunie1946, hotărârea nr. 583 Cu privire la crearea BazeiMoldoveneşti <strong>de</strong> Cercetări Ştiinţifi ce a AŞ URSS înor. Chişinău şi solicită Prezidiului AŞ a URSS săaprobe direcţiile principale <strong>de</strong> cercetare, structuraşi personalul <strong>de</strong> conducere al Bazei. La 29 iunie1946, Prezidiul AŞ a URSS a examinat <strong>de</strong>mersulrespectiv şi a aprobat proiectele propuse. Directoral Bazei Moldoveneşti a fost numit acad. V. Volghin(în 1897 a absolvit gimnaziul nr. 2 din Chişinău),vicepreşedinte al AŞ a URSS, responsabil <strong>de</strong> coordonareaactivităţii bazelor şi filialelor AŞ a URSS.În luna aprilie 1947, în funcţia <strong>de</strong> director adjunct afost numit M. Radul, înlocuit, în luna septembrie aaceluiaşi an, <strong>de</strong> dr. Ia. Grosul.Ziua <strong>de</strong> 12 iunie 1946 este consi<strong>de</strong>rată ziuaapariţiei primelor instituţii aca<strong>de</strong>mice din republică,este ziua care a pus începutul căii anevoioase<strong>de</strong> constituire a Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a <strong>Moldovei</strong>,proces ce a durat 15 ani.Activitatea ştiinţifică a Bazei Moldoveneştiurma să fie canalizată pe următoarele direcţii prioritare:a) studierea structurii geologice a teritoriuluiRSSM, <strong>de</strong>pistarea şi studierea mineralelor utile şielaborarea problemelor <strong>de</strong> hidrologie pentru necesităţileeconomiei naţionale a republicii; b) investigareaproblemelor privind <strong>de</strong>zvoltarea ramurilorimportante ale agriculturii, viticulturii şi vinificaţiei,legumiculturii, culturilor tehnice şi alimentare;c) studierea solului şi a florei republicii; d) elaborareameto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> luptă contra eroziunii solului şi secetei;e) studierea resurselor acvatice şi altor resurseenergetice ale republicii şi elaborarea meto<strong>de</strong>lor raţionale<strong>de</strong> utilizare a lor; f) cercetarea problemelorprivind geneza şi <strong>de</strong>zvoltarea limbii, literaturii, folcloruluişi artei populare, precum şi popularizareamoştenirii literare; g) studierea problemelor <strong>de</strong> istorie,arheologie şi etnografie a poporului moldovenesc.Insuficienţa resurselor umane şi financiare au<strong>de</strong>terminat dimensiunile şi structura instituţionalămo<strong>de</strong>stă a Bazei Moldoveneşti. Din cele 8 organizaţiiştiinţifice create doar una avea statutul <strong>de</strong> institut(Institutul <strong>de</strong> Istorie, Limbă şi Literatură), restul fiindsectoare cu statut autonom (<strong>de</strong> botanică, <strong>de</strong> geologie,<strong>de</strong> viticultură şi pomicultură, <strong>de</strong> pedologie, <strong>de</strong>zoologie, <strong>de</strong> energetică, <strong>de</strong> economie şi geografie).Din cauza lipsei sediului, mijloacelor financiare şia utilajului <strong>de</strong> laborator, Baza şi-a iniţiat activitateaabia la începutul anului 1947. În 1949, efectivul BazeiŞtiinţifice alcătuia 112 colaboratori, dintre care50 <strong>de</strong> cercetători ştiinţifici. Din 1947 au început săapară Memoriile ştiinţifi ce (Ученые записки) aleInstitutului <strong>de</strong> Istorie, Limbă şi Literatură – primaediţie ştiinţifică anuală a Bazei Moldoveneşti a AŞa URSS.Privită din perspectivă, semnificativă a fost primasesiune ştiinţifică a Bazei Ştiinţifice Moldoveneşti(iunie 1949), la care au participat mai mult <strong>de</strong>500 <strong>de</strong> persoane (cercetători ştiinţifici, reprezentanţiai corpului didactic universitar, ai şcolilor mediitehnice şi generale), această reuniune reprezentând<strong>de</strong> fapt un autentic for ştiinţifico-cultural naţional.Fiind menţionate primele realizări, s-a constatat căactivitatea Bazei Ştiinţifice nu corespun<strong>de</strong> cerinţelorunui important centru ştiinţific, iar rezultatele obţinuteîncă nu satisfac necesităţile sporite ale economiei<strong>Moldovei</strong>. S-a propus <strong>de</strong> a amplifica activita-Mihai Potârniche. Trebujeni, Orhei, 1980nr. 2(21), iunie 2011 - 15
- Page 2: Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6: Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9 and 10: EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 11: Evenimentscoată continentul din ma
- Page 16 and 17: Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19: Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21: Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23: Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25: AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27: Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29: AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31: ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35: AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37: AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39: AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41: AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43: AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45: Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47: Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49: AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51: Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53: Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55: AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57: Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59: AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61: Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63: Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65:
Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67:
Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69:
Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71:
Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73:
Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75:
Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77:
Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79:
AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81:
Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83:
AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85:
AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87:
Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89:
AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91:
AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93:
AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95:
Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97:
Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99:
Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101:
Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103:
Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105:
Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107:
înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109:
Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111:
AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113:
Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115:
Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117:
Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119:
Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121:
DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123:
AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125:
AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127:
Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129:
AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131:
AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133:
Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135:
AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137:
Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139:
CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141:
AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143:
AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145:
Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147:
AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149:
AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151:
AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153:
Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155:
Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157:
AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 158 and 159:
Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160:
Akademosprin revenirea la grafia la