<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Fig. 3. Lozova. Piese <strong>de</strong>scoperite în morminte:verigi <strong>de</strong> tâmplă <strong>de</strong> argint (1, 2) şi bronz (4,5),cercel <strong>de</strong> argint (3), nasturi sferoidali <strong>de</strong> bronz(6-9), mărgele din pastă sticloasă (10, 11)perioada constituirii şi consolidării Ţării <strong>Moldovei</strong>,aşezarea şi necropola i<strong>de</strong>ntificate <strong>de</strong> noi, aşa cum ammenţionat <strong>de</strong>ja, sunt amplasate în imediata apropierea hotarului dintre satele actuale Lozova şi Vorniceni,prin urmare, într-o zonă un<strong>de</strong> în timpul domniei luiAlexandru cel Bun a existat, se pare, satul Săcăreni(ulterior dispărut), dăruit împreună cu Lozova, Vornicenişi alte şapte sate <strong>de</strong> pe valea Bucovăţului la 25aprilie 1420 <strong>de</strong> voievod sfetnicului său Oană, vornic,pentru „dreaptă şi credincioasă slujbă” 6 .Cele 18 morminte i<strong>de</strong>ntificate până în prezent încimitirul medieval <strong>de</strong> pe malul drept al Bucovăţuluiaparţin unei comunităţi locale creştine, toţi <strong>de</strong>cedaţii(maturi şi copii) fiind înhumaţi potrivit ritualuluitradiţional creştin: cu capul spre vest şi privirea sprerăsărit, în poziţie pe spate, cu picioarele întinse şibraţele îndoite din coate, cu mâinile aşezate pe abdomen,piept sau pe umeri. Adâncimea morminteloreste <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> redusă, variind între 0,2 şi 0,8 m <strong>de</strong>la nivelul actual al solului. Gropile mortuare erau <strong>de</strong>formă trapezoidală, cu pereţii verticali şi colţurileuneori uşor rotunjite, fiind săpate aproape exact dupădimensiunile <strong>de</strong>cedatului. Urme <strong>de</strong> lemn provenind<strong>de</strong> la sicrie <strong>de</strong>ocamdată nu au fost reperate la niciun6DRH, A. Moldova, vol. I (1384-1448), întocmit <strong>de</strong> C. Cihodaru,I. Caproşu, L. Şimanschi, Bucureşti, ed. Aca<strong>de</strong>miei, 1976,doc. nr. 47, p. 67-69.mormânt. Inventarul funerar este în general sărac,în câteva morminte <strong>de</strong> copii, adolescenţi sau femei<strong>de</strong>scoperindu-se câte una-două piese vestimentaresau <strong>de</strong> podoabă: nasturi sferoidali <strong>de</strong> bronz, verigi <strong>de</strong>tâmplă <strong>de</strong> argint şi <strong>de</strong> bronz, mărgele din pastă sticloasăşi un cercel <strong>de</strong> argint (fig. 3), piese care indică,în lipsa mone<strong>de</strong>lor, perioada <strong>de</strong> utilizare a cimitirului<strong>de</strong> la sfârşitul secolului XIV până în secolul XVI. Uncomplex funerar similar, datat la finele sec. XIV –mijlocul veacului următor, a fost <strong>de</strong>scoperit şi parţialcercetat în anul 1990 <strong>de</strong> Anatol Goro<strong>de</strong>nco şi VasileGukin în împrejurimile com. Sadova 7 , situat la cca 7km N <strong>de</strong> Lozova, fiind pus <strong>de</strong> autori în legătură cuSeliştea lui Tigomir, pomenită în aceeaşi danie <strong>de</strong> la25 aprilie 1420 a lui Alexandru cel Bun către Oanăvornic 8 . Fără îndoială, însă, că această ipoteză, ca şisupoziţia noastră privind i<strong>de</strong>ntificarea şi localizareasatului medieval Săcăreni urmează a fi verificate princercetări arheologice şi interdisciplinare ulterioare,cercetări care se cer a fi mai ample şi <strong>de</strong>taliate.În concluzie, relevăm că situl prospectat <strong>de</strong> laLozova se dove<strong>de</strong>şte a fi unul <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importantpentru arheologia satului medieval din interfluviulPrut-Nistru. Investigaţiile sistematice în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurarevor furniza, sperăm, noi date şi materialeconclu<strong>de</strong>nte, în măsură să contribuie la rezolvareaunor probleme ce ţin <strong>de</strong> istoria locală şi regională dinperioada constituirii şi consolidării Ţării <strong>Moldovei</strong>.7Goro<strong>de</strong>nco A., Gukin V., Seliştea lui Tigomir//Pyretus, anul I,nr. 1, Ungheni, 2001, p. 23-32.8DRH, A. Moldova, vol. I (1384-1448), întocmit <strong>de</strong> C. Cihodaru,I. Caproşu, L. Şimanschi, Bucureşti, ed. Aca<strong>de</strong>miei, 1976,doc. nr. 47, p. 67-69.Fig. 4. Lozova. Secţiunea III, ve<strong>de</strong>re dinspresud-est122 - nr. 2(21), iunie 2011
TeologieVIŢA DE VIE ŞI VINULÎN TRADIŢIABISERICII ORTODOXEBoris GAINA, aca<strong>de</strong>mician-coordonator,Secţia Ştiinţe Agricole, AŞMCiprian GRĂDINARU, arhimandrit,duhovnic al Mănăstirii Sihăstriadin RomâniaTudor GUZUN, profesor <strong>de</strong> istorie,preşedintele Asociaţiei Obşteşti„Christdar”GRAPE-VINE AND WINE IN THEORTHODOX CHURCH TRADITIONThe author examines a matter of biblicalsources feeding the traditions of grape-vinecultivation, wine production and use in ourancient church. The Great Father of Romania,the late Ilie Cleopa, Archimandriteat the Sihastria Monastery from the NeamtMountains, comes with a clarifi cation in thisregard: Our faith is like a well-cultivatedvine.Calea, A<strong>de</strong>vărul şi Viaţa – aceasta-i chintesenţacredinţei creştine. Din momentul botezului, omulajunge a fi mădular al Bisericii Ortodoxe, începândsă-şi <strong>de</strong>săvârşească calea spre Mântuire. Dobândireavirtuţilor creştine <strong>de</strong>vine o necesitate organică asufletului său. Este ca un urcuş pe o pantă abruptă,ce dăinuie întreaga sa viaţă. Totul este incert, numaicredinţa pâlpâie în suflet luminându-i calea sprea<strong>de</strong>văr, curăţenie şi sfinţenie.Creştinul ortodox poate fi lesne asemănat cuviţa <strong>de</strong> vie ale cărei roa<strong>de</strong> sunt toate <strong>de</strong> folos. Înprimul rând strugurii, din care obţinem acel chihlimbarminunat numit vin ce ne bucură inima, neluminează chipul, ne întăreşte sănătatea trupească şicea sufletească. Urmează frunzele, din ele gospodinelenoastre fac sarmale <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> gustoase. Apoiviţele curăţate şi uscate, care ne încălzesc şi ne ajutăla prepararea hranei, mai ales la noi la ţară. Tescovinase utilizează la producerea basamacului. Acesta,fiind consumat cu măsură, este asemenea unui medicament.Rămăşiţele se dau la animale sau îngraşăpământul istovit <strong>de</strong> rod.În cele ce urmează vom examina o chestiune ceţine <strong>de</strong> sursele biblice care alimentează tradiţiile cultivăriiviţei <strong>de</strong> vie, a producţiei şi utilizării vinuluiîn Biserica noastră strămoşească. Marele Duhovnical României, regretatul Ilie Cleopa, arhimandritla Mănăstirea Sihăstria din munţii Neamţului, vinecu o precizare în această privinţă: Credinţa noastrăeste asemenea unei viţe <strong>de</strong> vie bine şi frumos îngrijite.Noi, călugării, suntem acei haragi uscaţi, caresusţinem această vie.Vom încerca să parcurgem istoriceşte drumulviţei <strong>de</strong> vie şi al vinului în retrospectivă biblică şia revelaţiei divine, viţa <strong>de</strong> vie şi vinul fiind douăsimboluri inseparabile în tradiţia ortodoxă.Înconjurat-am şi am jertfi t în cortul lui jertfă <strong>de</strong>laudă. Îl voi lăuda şi voi cânta Domnului (Ps. 26;11) Cu acest verset din Psalmii regelui David să începema <strong>de</strong>păna cursul firesc al <strong>de</strong>scoperirii viţei <strong>de</strong>vie şi utilizării vinului în Biserica Ortodoxă.Vom începe cu Legea Veche – Vechiul Testament,<strong>de</strong> un<strong>de</strong> vom afla cum a fost <strong>de</strong>scoperită viţa<strong>de</strong> vie. Se cunoaşte cu exactitate, când protopărintelenostru, Sfântul Noe, a aflat viţa <strong>de</strong> vie – în 2243,Anul Potopului, potrivit Hronografului.La 9 ani după Potop, Noe a răsădit via şi vin dinstruguri storcând şi gustând şi cea prea aleasă băuturăvăzând-o cu gust şi sănătoasă şi veselitoare,mai întâi a adus-o lui Dumnezeu spre jertfă (ca şicum mai înainte proroceşte închipuind cea fără <strong>de</strong>sânge jertfă care avea să fi e în Darul cel Nou întrucare acum, prin chipul vinului, se săvârşeşte <strong>de</strong> viaţăfăcătorul Sângele lui Hristos).Dar nu Noe a fost răsăditor al viei, ci din începutera <strong>de</strong> Dumnezeu zidit vinul, spre sănătateaşi veselia oamenilor, precum şi celelalte doftorii,din pământ <strong>de</strong> Dumnezeu sunt zidite. Fiindcă şi vinuldoftorie aleasă este stomacului, drept aceea şiApostolul către Timotei grăieşte: Să nu bei apă, cipuţin vin să obişnuieşti pentru stomacul tău şi pentrucele <strong>de</strong>se slăbiciuni ale tale. (I Tim. 5,23)Noe a aflat el dintâi vinul prin binecuvântarea<strong>de</strong> la Dumnezeu. Răsădind viţa, a adăpat-o pe ea cusânge <strong>de</strong> la 4 vieţuitoare, jungănind: un leu, un porc,un miel, o maimuţă şi, ca şi cum ar fi luat viţa puteredin singiurile juvinelor acelora, ca adică să lucrezenăravurile lor întru cei ce beau vinul.Şi se ve<strong>de</strong> întru cei ce se îmbată <strong>de</strong> vin, că uniiasemenea sunt ca leul: iuţi, cumpliţi, îndrăzneţi,vrând să se apuce şi să se bată cu oricine.Alţii <strong>de</strong> asemenea cu porcii: puturoşi, mârşavi,în noroi ca şi porcii tăvălindu-se.Alţii se aseamănă cu mielul: blânzi, smeriţi, rugându-selui Dumnezeu cu umilinţă.Iar unii se aseamănă cu maimuţa: glumesc, râd,se marghiolesc şi multe fără ruşine fac.Însă acestea nu ca nişte a<strong>de</strong>vărate, ci ca nişteghicituri politiceşti, să se socotească <strong>de</strong> celi politiceşti.nr. 2(21), iunie 2011 - 123
- Page 2:
Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6:
Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9 and 10:
EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 11:
Evenimentscoată continentul din ma
- Page 14 and 15:
AkademosFILE DIN ISTORICULACADEMIEI
- Page 16 and 17:
Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19:
Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21:
Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23:
Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25:
AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27:
Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29:
AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31:
ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35:
AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37:
AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39:
AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41:
AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43:
AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45:
Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47:
Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49:
AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51:
Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53:
Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55:
AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57:
Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59:
AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61:
Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63:
Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65:
Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67:
Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69:
Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71:
Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73: Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75: Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77: Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79: AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81: Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83: AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85: AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87: Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89: AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91: AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93: AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95: Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97: Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99: Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101: Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103: Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137: Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139: CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141: AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143: AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145: Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147: AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149: AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151: AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153: Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155: Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157: AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 158 and 159: Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160: Akademosprin revenirea la grafia la