NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Enciclopediedivergenţelor de tratare şi a incompletitudinii, toateraporturile între noţiuni/teme se stabilesc înainte deredactarea articolelor. Metoda de înlănţuire, complementaritateageneralului cu particularul ghideazăcititorul, acesta urmând interconexiunile dintrenoţiuni pe verticală, precum şi pe orizontală, întrenoţiunile din cadrul unei discipline şi între cele dindiscipline diferite.Analiza experienţei în domeniu atestă importanţatratării riguroase a aspectelor selectării, clasificăriişi organizării textului, adaptării metodeloradecvate. Printre clasificările tematice aplicate pentrustructurarea enciclopediilor contemporane, estereprezentativă cea a Enciclopediei Universalis, careinclude 22 de teme/ramuri de clasificare, constituindo dezvoltare a arborelui clasic utilizat în enciclopedialui D. Diderot şi J. D’Alembert.Clasificarea-cadru a tematicii EnciclopedieiÎn contextul coexistenţei şi intrepătrunderii mediuluicultural cu celelalte medii, Enciclopedia poatefi asociată cu un câmp infinit de problematici, încare sunt delimitate diverse direcţii prioritare şi focalizări.Acesta reprezintă realitatea vie a cunoaşterii,definită, interpretată de ştiinţe şi arte prin intermediulteoriilor, conceptelor etc. El poate fi încadratîn următoarele arii tematice:• Formaţiuni naturale (universul, pământul,continentele etc.), date privind geologia, geografiafizică, flora şi fauna, populaţia (demografia), aspecteecologice etc.• Regiuni geopolitice (Asia, Europa etc.),ţări, teritorii, unităţi administrativ-teritoriale.• Unităţi naţionale şi etnice: naţiuni, grupurietnice, minorităţi naţionale şi culturale, graiuri, dialecte.• Instituţii (naţionale şi internaţionale) – politice,administrative, economice, de drept, sociale,educaţionale, ştiinţifice, artistice ş.a.• Domenii de activitate – economie, politică,ştiinţă, medicină, educaţie, literatură, artă, sport şiagrement ş.a.• Formaţiuni istorice (civilizaţii, state), perioadeistorice (epoci), evenimente istorice.• Sferele conştiinţei: mituri, religii, ideologii.• Noţiuni semnificative cotidiene, ştiinţifice,tehnice, filozofice etc.• Personalităţi marcante.Infinitatea posibilităţilor de reprezentare a temelorse asociază cu infinitatea cunoaşterii şi conducela opţiunea pentru metoda arborelui, acest fapt deosebind-ode metoda segmentelor cercului (aplicatăîn enciclopedia Britannica) care se asociază cu unspaţiu limitat. Printre argumentele în favoarea clasificăriicunoştinţelor enciclopedice după apartenenţala ramurile ştiinţei şi artelor, îl regăsim şi pe cel careconstituie definiţia noţiunii „enciclopedie”, dată deDEXI (2007), în a doua parte a ei: „tip de lucrarelexicografică de mare întindere, care ... cuprindecunoştinţe amănunţite dintr-un singur domeniu saudin toate domeniile, sistematizate alfabetic ori peprobleme sau ramuri (de ştiinţă şi artă)”.Pentru identificarea ramurilor ştiinţei/artelorcare vor fi reflectate de Enciclopedie, au fost supuseanalizei comparative diverse nomenclatoarecare se aplică la nivel naţional şi internaţional (nomenclatorulspecialităţilor ştiinţifice, nomenclatoruldomeniilor de formare profesională, nomenclatorulactivităţilor din economia naţională ş.a.). Clasificareaaplicată de Organizaţia pentru Cooperare şiDezvoltare Economică (OCDE), care delimitează 6domenii complexe ale activităţii de cercetare-dezvoltare(ştiinţe naturale şi exacte; ştiinţe inginereştişi tehnologice; ştiinţe medicale; ştiinţe agricole; ştiinţesociale; ştiinţe umaniste), constituie baza structuriinivelului 1 al Arborelui clasifi cării tematice atermenilor Enciclopediei.Având în vedere aria tematică largă a Enciclopediei,este oportună valorificarea metodei de clasificarea Enciclopediei Universalis, cu 22 de teme/rubrici pe nivelul 1, unde predomină ramurile/temeleconcrete, dar sunt incluse şi unele teme complexe(Ştiinţele pământului, Ştiinţele vieţii, Ştiinţele inginereşti)încadrate la nivelul 2 în clasificarea OECD.În acelaşi timp, în clasificarea OECD, domeniileŞtiinţe sociale şi Ştiinţe umaniste se delimitează separatcomparativ cu clasificarea Universalis, undetemele în cauză se combină în una singură – Ştiinţeumaniste şi sociale.Analiza comparativă a acestor şi a altor abordăria condus la elaborarea clasificării-cadru a ştiinţelor/artelor, implicit a termenilor Enciclopediei, aceastaconstituind o sinteză, prin extinderea, pe de o parte,a listei de ramuri ale ştiinţei şi artelor, şi, pe de altăparte, prin aprofundarea structurii lor ierarhice. Astfel,la nivelul 1, clasificarea-cadru va conţine cele 6domenii nominalizate mai sus. În ceea ce priveştenivelurile 2, 3 etc., ele vor conţine nomenclatoarede ramuri/teme ale ştiinţei şi artelor completatedin mai multe surse. Clasificarea-cadru sub formăde Arbore al ştiinţelor/artelor constituie suportulclasificării repertoriului terminologic: începând cunivelul 2, lista ramurilor/temelor se ajustează la realităţiledin Republica Moldova (domeniile în care serealizează cercetări, existenţa interesului ştiinţific).Pentru poziţiile de pe nivelul 2, care prezintă ramuriaparte, nivelul 3 se completează cu subrubrici/articolecare dezvăluie obiectul şi istoria fiecărei ştiinţe,metode şi teorii, personalităţi marcante, structuraştiinţei, domenii de aplicare, instituţii etc. (Anexa2). Poziţiile de pe nivelul 2 care prezintă ştiinţecomplexe (Ştiinţele pământului, Ştiinţele vieţii etc.),se detaliază pe nivelul 3 prin lista ştiinţelor care facnr. 2(21), iunie 2011 - 117