NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
Akademosvalorificarea resurselor umane, materiale, informaţionaleetc., în vederea prezentării acţiunilor, fenomenelorşi concepţiilor despre civilizaţia naţionalăşi universală;• Prezentarea informaţiilor sintetice în bazaparadigmelor, concepţiilor şi viziunilor ştiinţifi ceconsacrate, evitând snobismul, ideologizarea şimistificarea;• Echidistanţă, obiectivitate, respectareanormelor deontologice şi imprimarea unui caracterştiinţific informaţiilor.Valorificând principiile în cauză şi ţinând contde dinamica civilizaţională, Enciclopedia va prezentacunoştinţele universale multidisciplinare, sistematizateşi accesibile, drept radiografie a realităţiicomplexe, prin prisma metodelor şi instrumentelorştiinţifice actuale.Etapele realizării EnciclopedieiProcesul de cercetare, elaborare şi editare a Enciclopedieiconstă din următoarele etape logice, nuneapărat consecutive în timp, fiind posibilă realizareasimultană a unora din ele:Documentare şi armonizare, selectarea ramurilorştiinţelor/artelor, clasificarea tematicii.Elaborarea registrelor ramurale şi a Registruluigeneral de termeni, expertiza lor, stabilirea coraportuluiîntre volumul articolelor.Elaborarea Concepţiei artistice şi ilustrative aEnciclopediei.Elaborarea Recomandărilor metodice pentruautori şi redactori.Organizarea cercetării conform direcţiilor prioritare,constituirea echipei de autori şi experţi.Elaborarea articolelor enciclopedice.Expertiza, redactarea ştiinţifică şi literară a articolelor.Tipărirea versiunii pe hârtie şi lansarea versiuniipe Internet a volumelor Enciclopediei.Metode de cercetare şi modul de prezentareÎn funcţie de specificul noţiunilor, obiectelorşi proceselor analizate, în elaborarea materialuluiEnciclopediei se vor aplica metode şi instrumenteadecvate de cercetare ştiinţifică, structurare şi prezentare.Pentru a facilita accesul la o informaţiepragmatică sau epistemică, se recomandă utilizarea,prin prisma obiectivităţii şi interdisciplinarităţii, ametodelor de cercetare analitico-descriptive, comparative,a deducţiei şi inducţiei, a sintezei etc.La elaborarea şi prezentarea articolelor se vorrespecta recomandările metodice care conţin cerinţeşi criterii privind registrele de termeni, modelede structură şi conţinut al articolelor, recomandăriprivitoare la volumul informaţiei în funcţie de importanţaşi actualitatea temei, de materialul ilustrativcorespunzător (fotografii, tabele, diagrame, hărţietc.), şi privind referinţele la articolele ce trateazăteme corelate.Metode de structurare şi de organizare a cunoştinţelorenciclopediceEnciclopedia constituie o conjugare dintre totalitateacunoştinţelor pe care le înglobează şi metodelede structurare şi de organizare a lor. Respectiv,orice proiect enciclopedic este un proiect cultural,de cercetare şi editare, ce vizează selectarea, tezaurizarea/organizareacunoştinţelor generate în ramurilecunoaşterii, în vederea diseminării acestora. Organizatăde regulă în ordine alfabetică, prin definiţie,enciclopedia este considerată fragmentară, un discursdiscontinuu, fracţionat, ceea ce implică metodepentru refacerea imaginii globale a cunoştinţelor generalesau specializate. În fond, experienţa istoricărelevă diverse modalităţi de a ordona cunoştinţeleîn cadrul enciclopediilor, dar tentativele în cauză seconfruntă mereu cu două provocări: una teoretică,privind unitatea de cunoştinţe pentru a unifica şiedita un întreg; a doua operaţională, vizând instrumentelenecesare pentru accesul la aceste cunoştinţe.D. Diderot şi J. D’Alembert, în Encyclopédie ouDictionnaire raisonné des sciences, des arts et desmétiers (17 volume, suplimentate de 11 volume deplanşe, 1751–1772), au definit enciclopedia ca peo „înlănţuire de cunoştinţe”, metoda oferind cititoruluiaccesul la materiale elaborate şi legate întreele, înrudite tematic. Structura triplă de organizarea cunoştinţelor, dezvoltată de D. Diderot, constă dinlista alfabetică simplă, arborele ierarhizat de clasificarea ştiinţelor ce reprezintă cunoştinţele umane,referinţele de la un articol la altul, pentru reprezentareaafinităţii dintre materii. Referinţele constituieun mod de a completa ordinea alfabetică, o hartă cereface legăturile dintre articolele dispersate, aflateîn dezordine, din perspectiva raporturilor de conţinutexistente între ele.Pentru a defini structura unui mare fond coerentde cunoştinţe enciclopedice, una dintre căi ar fi aplicareametodelor indexării şi clasifi cării articolelor,care plasează fiecare articol în mediul său tematic,cronologic, cultural, adică într-un perimetru de interdependenţece definesc integritatea enciclopediei,fie prin înrudirea de sens (fixată în Index), fie prinînrudirea tematică (fixată în Arborele de clasifi care).În articole se prezintă informaţia semnificativă,elaborată, obiectul fiind noţiunile şi temele. Totodată,articolele sunt însoţite de un număr de referinţeintercalate, numite corelate. Acestea corespund subiectelorce n-au fost tratate autonom, ci în cadrularticolelor mai generale, la care se fac referinţele.Astfel, orice noţiune este abordată în corelaţie cualtele şi enciclopedia îşi recapătă caracterul sistematic.Sub aspect practic, în vederea evitării repetărilor116 - nr. 2(21), iunie 2011
Enciclopediedivergenţelor de tratare şi a incompletitudinii, toateraporturile între noţiuni/teme se stabilesc înainte deredactarea articolelor. Metoda de înlănţuire, complementaritateageneralului cu particularul ghideazăcititorul, acesta urmând interconexiunile dintrenoţiuni pe verticală, precum şi pe orizontală, întrenoţiunile din cadrul unei discipline şi între cele dindiscipline diferite.Analiza experienţei în domeniu atestă importanţatratării riguroase a aspectelor selectării, clasificăriişi organizării textului, adaptării metodeloradecvate. Printre clasificările tematice aplicate pentrustructurarea enciclopediilor contemporane, estereprezentativă cea a Enciclopediei Universalis, careinclude 22 de teme/ramuri de clasificare, constituindo dezvoltare a arborelui clasic utilizat în enciclopedialui D. Diderot şi J. D’Alembert.Clasificarea-cadru a tematicii EnciclopedieiÎn contextul coexistenţei şi intrepătrunderii mediuluicultural cu celelalte medii, Enciclopedia poatefi asociată cu un câmp infinit de problematici, încare sunt delimitate diverse direcţii prioritare şi focalizări.Acesta reprezintă realitatea vie a cunoaşterii,definită, interpretată de ştiinţe şi arte prin intermediulteoriilor, conceptelor etc. El poate fi încadratîn următoarele arii tematice:• Formaţiuni naturale (universul, pământul,continentele etc.), date privind geologia, geografiafizică, flora şi fauna, populaţia (demografia), aspecteecologice etc.• Regiuni geopolitice (Asia, Europa etc.),ţări, teritorii, unităţi administrativ-teritoriale.• Unităţi naţionale şi etnice: naţiuni, grupurietnice, minorităţi naţionale şi culturale, graiuri, dialecte.• Instituţii (naţionale şi internaţionale) – politice,administrative, economice, de drept, sociale,educaţionale, ştiinţifice, artistice ş.a.• Domenii de activitate – economie, politică,ştiinţă, medicină, educaţie, literatură, artă, sport şiagrement ş.a.• Formaţiuni istorice (civilizaţii, state), perioadeistorice (epoci), evenimente istorice.• Sferele conştiinţei: mituri, religii, ideologii.• Noţiuni semnificative cotidiene, ştiinţifice,tehnice, filozofice etc.• Personalităţi marcante.Infinitatea posibilităţilor de reprezentare a temelorse asociază cu infinitatea cunoaşterii şi conducela opţiunea pentru metoda arborelui, acest fapt deosebind-ode metoda segmentelor cercului (aplicatăîn enciclopedia Britannica) care se asociază cu unspaţiu limitat. Printre argumentele în favoarea clasificăriicunoştinţelor enciclopedice după apartenenţala ramurile ştiinţei şi artelor, îl regăsim şi pe cel careconstituie definiţia noţiunii „enciclopedie”, dată deDEXI (2007), în a doua parte a ei: „tip de lucrarelexicografică de mare întindere, care ... cuprindecunoştinţe amănunţite dintr-un singur domeniu saudin toate domeniile, sistematizate alfabetic ori peprobleme sau ramuri (de ştiinţă şi artă)”.Pentru identificarea ramurilor ştiinţei/artelorcare vor fi reflectate de Enciclopedie, au fost supuseanalizei comparative diverse nomenclatoarecare se aplică la nivel naţional şi internaţional (nomenclatorulspecialităţilor ştiinţifice, nomenclatoruldomeniilor de formare profesională, nomenclatorulactivităţilor din economia naţională ş.a.). Clasificareaaplicată de Organizaţia pentru Cooperare şiDezvoltare Economică (OCDE), care delimitează 6domenii complexe ale activităţii de cercetare-dezvoltare(ştiinţe naturale şi exacte; ştiinţe inginereştişi tehnologice; ştiinţe medicale; ştiinţe agricole; ştiinţesociale; ştiinţe umaniste), constituie baza structuriinivelului 1 al Arborelui clasifi cării tematice atermenilor Enciclopediei.Având în vedere aria tematică largă a Enciclopediei,este oportună valorificarea metodei de clasificarea Enciclopediei Universalis, cu 22 de teme/rubrici pe nivelul 1, unde predomină ramurile/temeleconcrete, dar sunt incluse şi unele teme complexe(Ştiinţele pământului, Ştiinţele vieţii, Ştiinţele inginereşti)încadrate la nivelul 2 în clasificarea OECD.În acelaşi timp, în clasificarea OECD, domeniileŞtiinţe sociale şi Ştiinţe umaniste se delimitează separatcomparativ cu clasificarea Universalis, undetemele în cauză se combină în una singură – Ştiinţeumaniste şi sociale.Analiza comparativă a acestor şi a altor abordăria condus la elaborarea clasificării-cadru a ştiinţelor/artelor, implicit a termenilor Enciclopediei, aceastaconstituind o sinteză, prin extinderea, pe de o parte,a listei de ramuri ale ştiinţei şi artelor, şi, pe de altăparte, prin aprofundarea structurii lor ierarhice. Astfel,la nivelul 1, clasificarea-cadru va conţine cele 6domenii nominalizate mai sus. În ceea ce priveştenivelurile 2, 3 etc., ele vor conţine nomenclatoarede ramuri/teme ale ştiinţei şi artelor completatedin mai multe surse. Clasificarea-cadru sub formăde Arbore al ştiinţelor/artelor constituie suportulclasificării repertoriului terminologic: începând cunivelul 2, lista ramurilor/temelor se ajustează la realităţiledin Republica Moldova (domeniile în care serealizează cercetări, existenţa interesului ştiinţific).Pentru poziţiile de pe nivelul 2, care prezintă ramuriaparte, nivelul 3 se completează cu subrubrici/articolecare dezvăluie obiectul şi istoria fiecărei ştiinţe,metode şi teorii, personalităţi marcante, structuraştiinţei, domenii de aplicare, instituţii etc. (Anexa2). Poziţiile de pe nivelul 2 care prezintă ştiinţecomplexe (Ştiinţele pământului, Ştiinţele vieţii etc.),se detaliază pe nivelul 3 prin lista ştiinţelor care facnr. 2(21), iunie 2011 - 117
- Page 66 and 67: Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69: Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71: Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73: Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75: Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77: Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79: AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81: Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83: AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85: AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87: Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89: AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91: AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93: AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95: Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97: Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99: Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101: Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103: Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137: Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139: CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141: AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143: AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145: Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147: AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149: AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151: AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153: Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155: Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157: AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 158 and 159: Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160: Akademosprin revenirea la grafia la
<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>valorificarea resurselor umane, materiale, informaţionaleetc., în ve<strong>de</strong>rea prezentării acţiunilor, fenomenelorşi concepţiilor <strong>de</strong>spre civilizaţia naţionalăşi universală;• Prezentarea informaţiilor sintetice în bazaparadigmelor, concepţiilor şi viziunilor ştiinţifi ceconsacrate, evitând snobismul, i<strong>de</strong>ologizarea şimistificarea;• Echidistanţă, obiectivitate, respectareanormelor <strong>de</strong>ontologice şi imprimarea unui caracterştiinţific informaţiilor.Valorificând principiile în cauză şi ţinând cont<strong>de</strong> dinamica civilizaţională, Enciclopedia va prezentacunoştinţele universale multidisciplinare, sistematizateşi accesibile, drept radiografie a realităţiicomplexe, prin prisma meto<strong>de</strong>lor şi instrumentelorştiinţifice actuale.Etapele realizării EnciclopedieiProcesul <strong>de</strong> cercetare, elaborare şi editare a Enciclopedieiconstă din următoarele etape logice, nuneapărat consecutive în timp, fiind posibilă realizareasimultană a unora din ele:Documentare şi armonizare, selectarea ramurilorştiinţelor/artelor, clasificarea tematicii.Elaborarea registrelor ramurale şi a Registruluigeneral <strong>de</strong> termeni, expertiza lor, stabilirea coraportuluiîntre volumul articolelor.Elaborarea Concepţiei artistice şi ilustrative aEnciclopediei.Elaborarea Recomandărilor metodice pentruautori şi redactori.Organizarea cercetării conform direcţiilor prioritare,constituirea echipei <strong>de</strong> autori şi experţi.Elaborarea articolelor enciclopedice.Expertiza, redactarea ştiinţifică şi literară a articolelor.Tipărirea versiunii pe hârtie şi lansarea versiuniipe Internet a volumelor Enciclopediei.Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> cercetare şi modul <strong>de</strong> prezentareÎn funcţie <strong>de</strong> specificul noţiunilor, obiectelorşi proceselor analizate, în elaborarea materialuluiEnciclopediei se vor aplica meto<strong>de</strong> şi instrumentea<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong> cercetare ştiinţifică, structurare şi prezentare.Pentru a facilita accesul la o informaţiepragmatică sau epistemică, se recomandă utilizarea,prin prisma obiectivităţii şi interdisciplinarităţii, ameto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> cercetare analitico-<strong>de</strong>scriptive, comparative,a <strong>de</strong>ducţiei şi inducţiei, a sintezei etc.La elaborarea şi prezentarea articolelor se vorrespecta recomandările metodice care conţin cerinţeşi criterii privind registrele <strong>de</strong> termeni, mo<strong>de</strong>le<strong>de</strong> structură şi conţinut al articolelor, recomandăriprivitoare la volumul informaţiei în funcţie <strong>de</strong> importanţaşi actualitatea temei, <strong>de</strong> materialul ilustrativcorespunzător (fotografii, tabele, diagrame, hărţietc.), şi privind referinţele la articolele ce trateazăteme corelate.Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> structurare şi <strong>de</strong> organizare a cunoştinţelorenciclopediceEnciclopedia constituie o conjugare dintre totalitateacunoştinţelor pe care le înglobează şi meto<strong>de</strong>le<strong>de</strong> structurare şi <strong>de</strong> organizare a lor. Respectiv,orice proiect enciclopedic este un proiect cultural,<strong>de</strong> cercetare şi editare, ce vizează selectarea, tezaurizarea/organizareacunoştinţelor generate în ramurilecunoaşterii, în ve<strong>de</strong>rea diseminării acestora. Organizată<strong>de</strong> regulă în ordine alfabetică, prin <strong>de</strong>finiţie,enciclopedia este consi<strong>de</strong>rată fragmentară, un discursdiscontinuu, fracţionat, ceea ce implică meto<strong>de</strong>pentru refacerea imaginii globale a cunoştinţelor generalesau specializate. În fond, experienţa istoricărelevă diverse modalităţi <strong>de</strong> a ordona cunoştinţeleîn cadrul enciclopediilor, dar tentativele în cauză seconfruntă mereu cu două provocări: una teoretică,privind unitatea <strong>de</strong> cunoştinţe pentru a unifica şiedita un întreg; a doua operaţională, vizând instrumentelenecesare pentru accesul la aceste cunoştinţe.D. Di<strong>de</strong>rot şi J. D’Alembert, în Encyclopédie ouDictionnaire raisonné <strong>de</strong>s sciences, <strong>de</strong>s arts et <strong>de</strong>smétiers (17 volume, suplimentate <strong>de</strong> 11 volume <strong>de</strong>planşe, 1751–1772), au <strong>de</strong>finit enciclopedia ca peo „înlănţuire <strong>de</strong> cunoştinţe”, metoda oferind cititoruluiaccesul la materiale elaborate şi legate întreele, înrudite tematic. Structura triplă <strong>de</strong> organizarea cunoştinţelor, <strong>de</strong>zvoltată <strong>de</strong> D. Di<strong>de</strong>rot, constă dinlista alfabetică simplă, arborele ierarhizat <strong>de</strong> clasificarea ştiinţelor ce reprezintă cunoştinţele umane,referinţele <strong>de</strong> la un articol la altul, pentru reprezentareaafinităţii dintre materii. Referinţele constituieun mod <strong>de</strong> a completa ordinea alfabetică, o hartă cereface legăturile dintre articolele dispersate, aflateîn <strong>de</strong>zordine, din perspectiva raporturilor <strong>de</strong> conţinutexistente între ele.Pentru a <strong>de</strong>fini structura unui mare fond coerent<strong>de</strong> cunoştinţe enciclopedice, una dintre căi ar fi aplicareameto<strong>de</strong>lor in<strong>de</strong>xării şi clasifi cării articolelor,care plasează fiecare articol în mediul său tematic,cronologic, cultural, adică într-un perimetru <strong>de</strong> inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţece <strong>de</strong>finesc integritatea enciclopediei,fie prin înrudirea <strong>de</strong> sens (fixată în In<strong>de</strong>x), fie prinînrudirea tematică (fixată în Arborele <strong>de</strong> clasifi care).În articole se prezintă informaţia semnificativă,elaborată, obiectul fiind noţiunile şi temele. Totodată,articolele sunt însoţite <strong>de</strong> un număr <strong>de</strong> referinţeintercalate, numite corelate. Acestea corespund subiectelorce n-au fost tratate autonom, ci în cadrularticolelor mai generale, la care se fac referinţele.Astfel, orice noţiune este abordată în corelaţie cualtele şi enciclopedia îşi recapătă caracterul sistematic.Sub aspect practic, în ve<strong>de</strong>rea evitării repetărilor116 - nr. 2(21), iunie 2011