NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Akademosvalorificarea resurselor umane, materiale, informaţionaleetc., în vederea prezentării acţiunilor, fenomenelorşi concepţiilor despre civilizaţia naţionalăşi universală;• Prezentarea informaţiilor sintetice în bazaparadigmelor, concepţiilor şi viziunilor ştiinţifi ceconsacrate, evitând snobismul, ideologizarea şimistificarea;• Echidistanţă, obiectivitate, respectareanormelor deontologice şi imprimarea unui caracterştiinţific informaţiilor.Valorificând principiile în cauză şi ţinând contde dinamica civilizaţională, Enciclopedia va prezentacunoştinţele universale multidisciplinare, sistematizateşi accesibile, drept radiografie a realităţiicomplexe, prin prisma metodelor şi instrumentelorştiinţifice actuale.Etapele realizării EnciclopedieiProcesul de cercetare, elaborare şi editare a Enciclopedieiconstă din următoarele etape logice, nuneapărat consecutive în timp, fiind posibilă realizareasimultană a unora din ele:Documentare şi armonizare, selectarea ramurilorştiinţelor/artelor, clasificarea tematicii.Elaborarea registrelor ramurale şi a Registruluigeneral de termeni, expertiza lor, stabilirea coraportuluiîntre volumul articolelor.Elaborarea Concepţiei artistice şi ilustrative aEnciclopediei.Elaborarea Recomandărilor metodice pentruautori şi redactori.Organizarea cercetării conform direcţiilor prioritare,constituirea echipei de autori şi experţi.Elaborarea articolelor enciclopedice.Expertiza, redactarea ştiinţifică şi literară a articolelor.Tipărirea versiunii pe hârtie şi lansarea versiuniipe Internet a volumelor Enciclopediei.Metode de cercetare şi modul de prezentareÎn funcţie de specificul noţiunilor, obiectelorşi proceselor analizate, în elaborarea materialuluiEnciclopediei se vor aplica metode şi instrumenteadecvate de cercetare ştiinţifică, structurare şi prezentare.Pentru a facilita accesul la o informaţiepragmatică sau epistemică, se recomandă utilizarea,prin prisma obiectivităţii şi interdisciplinarităţii, ametodelor de cercetare analitico-descriptive, comparative,a deducţiei şi inducţiei, a sintezei etc.La elaborarea şi prezentarea articolelor se vorrespecta recomandările metodice care conţin cerinţeşi criterii privind registrele de termeni, modelede structură şi conţinut al articolelor, recomandăriprivitoare la volumul informaţiei în funcţie de importanţaşi actualitatea temei, de materialul ilustrativcorespunzător (fotografii, tabele, diagrame, hărţietc.), şi privind referinţele la articolele ce trateazăteme corelate.Metode de structurare şi de organizare a cunoştinţelorenciclopediceEnciclopedia constituie o conjugare dintre totalitateacunoştinţelor pe care le înglobează şi metodelede structurare şi de organizare a lor. Respectiv,orice proiect enciclopedic este un proiect cultural,de cercetare şi editare, ce vizează selectarea, tezaurizarea/organizareacunoştinţelor generate în ramurilecunoaşterii, în vederea diseminării acestora. Organizatăde regulă în ordine alfabetică, prin definiţie,enciclopedia este considerată fragmentară, un discursdiscontinuu, fracţionat, ceea ce implică metodepentru refacerea imaginii globale a cunoştinţelor generalesau specializate. În fond, experienţa istoricărelevă diverse modalităţi de a ordona cunoştinţeleîn cadrul enciclopediilor, dar tentativele în cauză seconfruntă mereu cu două provocări: una teoretică,privind unitatea de cunoştinţe pentru a unifica şiedita un întreg; a doua operaţională, vizând instrumentelenecesare pentru accesul la aceste cunoştinţe.D. Diderot şi J. D’Alembert, în Encyclopédie ouDictionnaire raisonné des sciences, des arts et desmétiers (17 volume, suplimentate de 11 volume deplanşe, 1751–1772), au definit enciclopedia ca peo „înlănţuire de cunoştinţe”, metoda oferind cititoruluiaccesul la materiale elaborate şi legate întreele, înrudite tematic. Structura triplă de organizarea cunoştinţelor, dezvoltată de D. Diderot, constă dinlista alfabetică simplă, arborele ierarhizat de clasificarea ştiinţelor ce reprezintă cunoştinţele umane,referinţele de la un articol la altul, pentru reprezentareaafinităţii dintre materii. Referinţele constituieun mod de a completa ordinea alfabetică, o hartă cereface legăturile dintre articolele dispersate, aflateîn dezordine, din perspectiva raporturilor de conţinutexistente între ele.Pentru a defini structura unui mare fond coerentde cunoştinţe enciclopedice, una dintre căi ar fi aplicareametodelor indexării şi clasifi cării articolelor,care plasează fiecare articol în mediul său tematic,cronologic, cultural, adică într-un perimetru de interdependenţece definesc integritatea enciclopediei,fie prin înrudirea de sens (fixată în Index), fie prinînrudirea tematică (fixată în Arborele de clasifi care).În articole se prezintă informaţia semnificativă,elaborată, obiectul fiind noţiunile şi temele. Totodată,articolele sunt însoţite de un număr de referinţeintercalate, numite corelate. Acestea corespund subiectelorce n-au fost tratate autonom, ci în cadrularticolelor mai generale, la care se fac referinţele.Astfel, orice noţiune este abordată în corelaţie cualtele şi enciclopedia îşi recapătă caracterul sistematic.Sub aspect practic, în vederea evitării repetărilor116 - nr. 2(21), iunie 2011