înaltă <strong>de</strong>cât cea a siliciului, iar plasticul reprezintăexemplul <strong>de</strong> armături care posedă o viteză a sunetuluimai joasă. Imaginea schematică a structurii triplustratificate şi a stratului omogen, care sunt cercetate,este prezentată în Fig. 1(a) şi (b), corespunzător.Sunt examinate heterostructuri cu grosimeastraturilor egală cu câţiva nanometri pentru a asiguracuantificarea dimensională a fononilor.<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Fig. 1. Imaginea schematică a structurilorcercetate.În heterostructură apar tipuri noi <strong>de</strong> fononi, carenu erau prezente în nanostraturile omogene: mo<strong>de</strong>lemixte, „core-like” şi „cladding-like”. În Fig. 2 suntprezentate abaterile atomilor <strong>de</strong> la poziţia <strong>de</strong> echilibruîn moda mixtă (Fig.2 (a)), moda „cladding-like”(Fig. 2(b)) şi moda „core-like” (Fig. 2(c)). Poziţia<strong>de</strong> echilibru a atomilor în aceste figuri este arătatăcu ajutorul cercurilor mari, iar atomii <strong>de</strong>plasaţi – cuajutorul cercurilor mici. Liniile întrerupte indicăfrontierele straturilor. Mo<strong>de</strong>le mixte sunt similaremo<strong>de</strong>lor fononice ale nanostratului omogen şi suntdistribuite în toată heterostructura. Proprietăţileacestor mo<strong>de</strong> <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> proprietăţile <strong>de</strong> rigiditateale stratului interior şi ale armăturilor. De aceea,modificând materialul şi grosimea armăturilor, sepoate influenţa spectrul energetic al acestor mo<strong>de</strong>,majora ori reduce viteza lor medie <strong>de</strong> grup.Fig. 2. Deplasarea atomilor în mo<strong>de</strong>le mixte (a),„cladding-like” (b) şi „core-like” (c).Mo<strong>de</strong>le „core-like” şi „cladding-like” suntconcentrate în stratul interior ori în straturileexterioare ale heterostructurii, corespunzător. Înmo<strong>de</strong>le fononice „core-like” are loc oscilaţia atomilorstratului interior, iar atomii armăturilor practic nuoscilează. În mo<strong>de</strong>le „cladding-like” avem situaţiainversă: oscilează, în<strong>de</strong>osebi, atomii straturilor <strong>de</strong>armare, iar atomii stratului interior sunt statici. În Fig.3 este arătată influenţa straturilor <strong>de</strong> armare asupra<strong>de</strong>nsităţii fluxului termic, calculat pe o unitate <strong>de</strong>grosime. Mo<strong>de</strong>le fononice mixte <strong>de</strong> siliciu-diamantcu viteză înaltă majorează <strong>de</strong>nsitatea fluxului termicîn heterostructura Diamond/Si/Diamond comparativcu nanostratul omogen din siliciu. Şi dimpotrivă:armăturile din plastic micşorează <strong>de</strong>nsitatea fluxuluitermic datorită formării mo<strong>de</strong>lor fononice mixte <strong>de</strong>siliciu-plastic, care <strong>de</strong>monstrează proprietăţi alefononilor plasticului cu viteză redusă.106 - nr. 2(21), iunie 2011
Tribuna tânărului savantFig. 3. Depen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong>nsităţii fluxului termic <strong>de</strong>temperatură2. Grafenul – un conductor termicneobişnuit.În ultimii câţiva ani, atenţia cercetătorilor estefocusată asupra modului în care conductibilitateatermică a nanostructurilor variază la modificareadimensiunilor spaţiale ale lor [23-27]. După cumse arată într-un şir <strong>de</strong> lucrări teoretice recente,conductibilitatea termică a acestor structuri creştenelimitat odată cu creşterea lungimii (numărului<strong>de</strong> atomi în reţea) [23-25 ]. În alte lucrări teoreticeaceste concluzii se pun în discuţie [26-27].Fig. 4. Elementele reţelei cristaline a grafenuluiPrimele cercetări experimentale aleconductibilităţii termice a reţelei cristaline practicbidimensionale au fost posibile după sintezaexperimentală în anul 2004 a grafenului – stratuluimonoatomar din atomi <strong>de</strong> carbon [28]. Reţeauacristalină a grafenului este ilustrată schematic înFig. 4: atomii <strong>de</strong> carbon sunt situaţi în vârfurilehexagoanelor şi sunt legaţi între ei prin legăturirigi<strong>de</strong> <strong>de</strong> tip „diamant”. Pentru obţinerea acestuimaterial extraordinar, A. Geim şi K. Novoselov aufost <strong>de</strong>semnaţi laureaţi ai Premiului Nobel pentrufizică în anul 2010. Se presupune, că acest material,alături <strong>de</strong> siliciu şi germaniu, va <strong>de</strong>veni în viitorunul <strong>de</strong> bază în nanoelectronică. Proprietăţile fiziceale grafenului continuă să frământe imaginaţiacercetătorilor: pe lângă mobilitatea foarte înaltă a2 1 1purtătorilor <strong>de</strong> sarcină (μ ~ 15000-27000 cm V s[29-30]), el posedă şi o conductibilitate termică <strong>de</strong>reţea foarte înaltă [31-32].Primele măsurări ale conductibilităţii termice agrafenului au fost efectuate experimental <strong>de</strong> grupul<strong>de</strong> cercetători sub conducerea prof. A. Balandin <strong>de</strong>la Universitatea din California, Riversi<strong>de</strong> (SUA),în anul 2008 [31-32]. Experimentul a furnizat ovaloare-record pentru conductibilitatea termicăa monostratului <strong>de</strong> grafen, egală cu circa 3 000-5 000 W / mK la temperatura camerei, care este <strong>de</strong>aproximativ 10 ori mai mare <strong>de</strong>cât conductibilitateatermică a cuprului şi <strong>de</strong> circa 2,5 ori mai mare<strong>de</strong>cât a celui mai bun conductor termic volumetric– diamantul. Pentru interpretarea valorilor-recordale conductibilităţii termice <strong>de</strong> reţea în grafen,fizicienii-teoreticieni <strong>de</strong> la Universitatea <strong>de</strong> Statdin Moldova au <strong>de</strong>zvoltat în anul 2009 teoriatransportului termic în monostraturile <strong>de</strong> grafen[33-34]. În teoria <strong>de</strong>zvoltată au fost cercetatepentru prima dată în mod explicit toate procesele3-fononice Umklapp posibile, în care (a) fononuldin zona Brillouin aleasă se transformă în doifononi în zona Brillouin vecină ori (b) doi fononidin zona Brillouin dată fuzionează după ciocnireîntr-un al treilea fonon în zona Brillouin vecină.Se arată, că viteza înaltă a sunetului în grafen estecondiţionată <strong>de</strong> legăturile rigi<strong>de</strong> <strong>de</strong> tipul „diamant”dintre atomi, iar difuzia relativ slabă a fononilor încadrul proceselor 3-fononice Umklapp asigură ovaloare-record a conductibilităţii termice <strong>de</strong> reţea latemperatura camerei [33].În anul 2010, fizicienii <strong>de</strong> la Universitatea <strong>de</strong>Stat din Moldova, împreună cu experimentatorii<strong>de</strong> la Universitatea din California, Riversi<strong>de</strong>(SUA), au cercetat <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa conductibilităţiitermice <strong>de</strong> reţea a peliculelor <strong>de</strong> grafen <strong>de</strong> numărulstraturilor monoatomare componente (<strong>de</strong> grosime).Rezultatele acestor cercetări sunt prezentate înarticolul ştiinţific comun [35], publicat în revistaNature Materials (factorul <strong>de</strong> impact 29.5), careeste la momentul actual cea mai prestigioasărevistă internaţională interdisciplinară consacratăproprietăţilor materialelor. Conductibilitatea termicăa peliculei creşte, <strong>de</strong> obicei, odată cu majorareagrosimii ei, <strong>de</strong>oarece se adaugă straturi atomare noi,care reprezintă canale suplimentare <strong>de</strong> transfer alcăldurii. Această <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă se consi<strong>de</strong>ra drept unanr. 2(21), iunie 2011 - 107
- Page 2:
Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6:
Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9 and 10:
EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 11:
Evenimentscoată continentul din ma
- Page 14 and 15:
AkademosFILE DIN ISTORICULACADEMIEI
- Page 16 and 17:
Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19:
Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21:
Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23:
Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25:
AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27:
Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29:
AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31:
ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35:
AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37:
AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39:
AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41:
AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43:
AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45:
Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47:
Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49:
AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51:
Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53:
Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55:
AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57: Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59: AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61: Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63: Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65: Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67: Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69: Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71: Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73: Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75: Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77: Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79: AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81: Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83: AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85: AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87: Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89: AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91: AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93: AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95: Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97: Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99: Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101: Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103: Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137: Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139: CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141: AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143: AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145: Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147: AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149: AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151: AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153: Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155: Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157:
AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 158 and 159:
Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160:
Akademosprin revenirea la grafia la