NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei NICOLAE TITULESCU - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei
Akademosconcrete privind impactul negativ al unor asemenealucrări.Dezvoltarea revoluţionară a tehnicii pune, deasemenea, în faţa cercetării pedagogice a învăţământuluimatematic probleme deosebite. Pedagogiadin zilele noastre se găseşte într-o situaţie aproapeparadoxală; tehnica oferă mijloace noi audiovizuale,televiziunea, maşini de predat, dar cercetareapedagogică a utilităţii, a influenţei, a aplicării, a moduluide a se servi de aceste mijloace etc., a rămasîn urmă. În consecinţă, nu se exploatează suficientaceste mijloace şi, mai mult, se întâmplă să fie folositeprost.Învăţământul matematic programat poate săpună, de exemplu, probleme pedagogice care cer ocercetare deosebită, făcută de specialişti pricepuţi.Elaborarea unui program pentru studiul matematicitrebuie să se bazeze înainte de toate pe cunoaştereaprofundă a structurii matematice în esenţă, fără decare descompunerea înţelegerii acestei structuri înoperaţii fundamentale ale gândirii nu poate fi corectă.Pe de altă parte, întocmirea programei cere o analizăpsihopedagogică a procesului de învăţământ într-o situaţiecu totul nouă, întrucât studiul după o programăpregătită apriori, diferă nu numai de cercetarea liberă,individuală sau de munca în grup, dar şi de studiulbazat pe lectura cărţilor „obişnuite”. Pregătirea serioasăa unei programe privind toate aceste aspecte purmatematice şi psihopedagogice merită să fie consideratădrept o muncă ştiinţifică comparabilă, de exemplu,cu cea a constructorului în tehnică. Verificareaexperimentală a utilităţii şi eficacităţii programei, pede o parte, generează probleme tehnice, iar pe de altăparte, cere alte metode de cercetare.O problemă atât de complicată şi complexă artrebui să fie obiectul unei munci continue şi sistematicea unor grupuri de specialişti competenţi,pentru a se evita pericolul deosebit, evident astăzi,al abuzurilor determinate de publicitatea comercialăiresponsabilă care ne oferă „miracolele învăţământuluiprogramat”. Programele prezentate chiar înmanualele moderne sunt, în ciuda aparenţelor, opuseadesea atât spiritului matematic, cât şi pedagogieide azi. Pentru metodologia matematicii problemaînvăţământului programat rămâne încă deschisă.Metodologia învăţământului matematicca disciplină în formareSchiţa problematicii pe care tocmai am făcut-ojustifică, după părerea mea, teza privind existenţaunui domeniu al cercetării ce nu poate fi inclus înîntregime nici în matematică, dar nici în pedagogie.În legătură cu situaţia similară în lingvistica modernă,matematicianul şi lingvistul rus R. Dobruşinscrie: „Frontierele dintre domeniile cunoaşterii aparîn funcţie de definiţiile formale ale acestor domeniişi viceversa, definiţiile se schimbă odată cu noilefrontiere care apar în mod natural”.Naşterea disciplinelor „de frontieră” şi dezvoltareacercetărilor interdisciplinare sunt unele dintreaspectele caracteristice ale dinamismului culturiicontemporane, în care cele două tentative opuse,cea a specializării şi cea a sintezei, zdruncină în permanenţăclasificarea rigidă a ştiinţei.Metodologia învăţământului matematic aparţinechiar acestor discipline în devenire, a căror dezvoltaresubminează tradiţionala clasificare a cercetării.Cerinţa de a-i asigura locul adecvat în ansamblulstudiilor superioare, făcută de către cel care o foloseşteîn primul rând în învăţământul matematic,merită să fie luată în consideraţie în mod serios.Am putea, desigur, să opunem acestei cerinţerealitatea de astăzi, greutăţile de a reuni documentaţianecesară privind lucrările deja efectuate sau încurs de realizare, lipsa de reviste specializate şi deprofesori competenţi etc. Dar este nevoie odată şiodată să spargem acest „cerc vicios”.Trebuie să începem, chiar cu riscul pe care îlprezintă nivelul iniţial. Ceea ce împiedică progresuleste indiferenţa sau chiar dispreţul faţă de lucrărilede acest gen exprimate de către anumiţi oameni deştiinţă care au o mare influenţă asupra tineretului.Recrutarea tinerilor licenţiaţi în matematică pentrucercetarea obiectivă în metodologia modernă a matematiciin-ar putea să fie efectivă dacă atmosfera înfacultăţi continuă să rămână cea de azi.Să nu reducem studiul metodologiei învăţământuluimatematic doar la pregătireapractică pentru meserie!Dacă teoria matematică şi cea pedagogică rămânfără aplicaţii, fără repercusiuni în învăţământşi nu se prezintă decât ca o construcţie goală pentruprofesor, pregătirea sa pur practică pentru meserie îiimpune o atitudine rigidă şi conservatoare, independentde concepţiile sale metodologice „tradiţionale”sau „moderne”.Profesorul care nu are o largă formaţie teoreticămatematică şi psihologică nu percepe problemele şinu are imaginaţie pedagogică. El cunoaşte o singurăcale, o singură programă, un singur mod de a o realiza,el nu are îndoieli, nu-şi pune întrebări şi nu cautărăspunsuri. El nu vrea să-şi compare modul săude predare cu modul de predare al altora. Şi se poateobserva că această lipsă de „imaginaţie pedagogică”îngrădeşte, de asemenea, în mod periculos, „imaginaţia”sa matematică atât de necesară în predare.Consecinţele acestei atitudini sunt vizibile. Suntemmartorii unei temeri resimţite de mulţi profesorifaţă de tendinţele novatoare din învăţământul mate-102 - nr. 2(21), iunie 2011
Instruire prin cercetarematic, a unei nelinişti de a nu putea să se adaptezela procedeele noi, adesea opuse celor tradiţionale.Profesorul, care era sigur de el, se găseşte acumdescumpănit, fapt ce se exprimă printr-un sentimentde frustrare, foarte periculos din punct de vedere alprogresului educaţional.Ar trebui să se tragă cât mai curând posibil concluziiadecvate, căci vedem acest pericol renăscând.Mulţi dintre acei care au început deja să predea dupăprogramele moderne, nu sunt deloc mai puţin rigizidecât colegii lor „tradiţionalişti”. Ceea ce s-a schimbatla ei, este conţinutul subiectului şi al prezentăriisale, dar nu atitudinea, care nu acceptă discuţiaşi analiza obiectivă a altor concepţii. Dacă aceastăatitudine ar fi păstrată în continuare, „moderniştii”astăzi ar împiedica progresul pedagogiei matematicede mâine. Avem deja conştiinţa limpede, dat fiind dinamismuldezvoltării ştiinţei şi tehnicii, că profesorulde matematică se va găsi mereu în viitor în situaţiide tranziţie care îi vor cere un efort creator continuu.Profesorul trebuie să fie pregătit pentru revizuireapermanentă a concepţiei matematicii elementare, aprogramelor, a metodelor şi tehnicii pedagogice. Eltrebuie să părăsească universitatea cu înţelegereaprofundă că această lipsă de stabilitate nu este „unrău necesar”, ci, dimpotrivă, o caracteristică esenţialăa activităţii umane creatoare, pe care nimeni nu trebuiesă o omită în meseria sa – nici profesorul, nicitehnicianul, nici medicul. Pragmatismul, ca principiual formării profesorilor, nu va conduce niciodată laaceastă atitudine care presupune o concepţie deschisăasupra lumii, ştiinţei, profesiei şi care, sub aspectulînvăţământului matematic, n-ar putea fi elaboratăfără studiul teoretic aprofundat al tuturor acestor domenii,a căror îmbinare creează metodologia modernăa matematicii.Problema programei de studiu în metodologiaînvăţământului matematicExperienţele noastre ne permit să propunematingerea următoarele obiective: programa metodologieiva scoate în evidenţă problemele pedagogieigenerale a matematicii şi problemele sale speciale,legate de asemenea şi de predarea matematicii pentruelevii supradotaţi.Studiul general ar trebui să privească:1. Analiza şi discutarea multilaterală şi profundăa problemelor învăţământului matematic din punctde vedere al bazelor sale specifice şi filozofice, matematice(conţinut, structură, metodologia cercetării),logice, psihologice, pedagogice şi sociologice.2. Rolul şi obiectivele învăţământului matematicîn sistemul actual de educaţie şi în perspectivadezvoltării sale.3. Analiza programei şcolare actuale, perspectivamodificării sale; studiul comparativ al programelorelaborate în celelalte ţări şi pe scară internaţională.4. Organizarea procesului de învăţământ al matematiciişi al tehnicilor sale specifice.5. Metodele de îmbunătăţire continuă a munciiprofesionale, elementele metodologiei cercetării îndomeniul învăţământului matematic.La selectarea problemelor, ar trebui să se ia înconsideraţie înainte de toate:1) problemele deosebit de importante din punctde vedere al realizării obiectivelor învăţământuluimatematic;2) problemele deosebit de grele privind fie structuramatematică a subiectului în cauză şi prezentareasa elementară, fie dificultăţile psihologice, fiegreutăţile în organizarea procesului de învăţământ,legate de tema dată;3) problemele noi, necunoscute în matematicaelementară tradiţională, care cer o cercetare profundăşi foarte perspicace în etapa „reformei în curs”;4) problemele deosebit de favorabile prezentăriisintetice a tendinţelor noi şi a ilustrării consideraţiunilorgenerale, precum şi problemele favorabile iniţieriistudentului în munca metodologică creatoare.Programa, tratând problemele cele mai importantepe care tocmai le-am schiţat, poate să fie realizatăsub diferite forme. Experienţele noastre (la LiceulTeoretic „Orizont”) ne permit să evidenţiem următoareleforme: munca individuală a unor studenţi,bazată pe lectură sau pe cercetare metodologică, fieteoretică, fie experimentală, cursurile, exerciţiile,seminariile, stagiile. Ca exemplu de studiere a uneiprobleme deosebite în cadrul lucrărilor de acest genpot servi metodele de studiere a unor tematici maispeciale care au dat rezultate benefice, raportate ladiverse categorii de vârstă a elevilor. O temă foarteinteresantă din combinatorică o alcătuiesc subiectelece ţin de invarianţi şi jocuri. La clasele mai micipot fi aplicate metodele de genul jocuri şi invarianţide tip paritate, iar pentru clasele mai mari aparmetode mai nonconformiste, precum problemele cesolicită elaborarea unor strategii în jocurile la careparticipă de obicei 2 persoane, utilizând diverşi invarianţi,semi-invarianţi şi aplicarea lor în problemede olimpiadă de diferite nivele. Pe lângă faptul căaceste subiecte sunt foarte răspândite şi predarea loreste facilitată de posibilitatea de a exemplifica oricemoment al teoriei prin situaţii practice şi cotidiene,mai pot consemna că este destul de uşor să găseştiliteratura ce ţine de aceste domenii. Anume din considerentelerespective, în anul 2007 în colaborare cufostul elev Iurie Boreico, am editat la editura «GIL»din România o carte numită “Invarianţi şi jocuri”,nr. 2(21), iunie 2011 - 103
- Page 52 and 53: Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55: AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57: Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59: AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61: Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63: Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65: Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67: Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69: Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71: Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73: Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75: Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77: Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79: AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81: Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83: AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85: AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87: Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89: AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91: AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93: AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95: Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97: Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99: Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101: Akademostransformată succesiv, fă
- Page 104 and 105: Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107: înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109: Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111: AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113: Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115: Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117: Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119: Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121: DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123: AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125: AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127: Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129: AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131: AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133: Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135: AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137: Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139: CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141: AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143: AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145: Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147: AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149: AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151: AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
Instruire prin cercetarematic, a unei nelinişti <strong>de</strong> a nu putea să se adaptezela proce<strong>de</strong>ele noi, a<strong>de</strong>sea opuse celor tradiţionale.Profesorul, care era sigur <strong>de</strong> el, se găseşte acum<strong>de</strong>scumpănit, fapt ce se exprimă printr-un sentiment<strong>de</strong> frustrare, foarte periculos din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re alprogresului educaţional.Ar trebui să se tragă cât mai curând posibil concluziia<strong>de</strong>cvate, căci ve<strong>de</strong>m acest pericol renăscând.Mulţi dintre acei care au început <strong>de</strong>ja să pre<strong>de</strong>a dupăprogramele mo<strong>de</strong>rne, nu sunt <strong>de</strong>loc mai puţin rigizi<strong>de</strong>cât colegii lor „tradiţionalişti”. Ceea ce s-a schimbatla ei, este conţinutul subiectului şi al prezentăriisale, dar nu atitudinea, care nu acceptă discuţiaşi analiza obiectivă a altor concepţii. Dacă aceastăatitudine ar fi păstrată în continuare, „mo<strong>de</strong>rniştii”astăzi ar împiedica progresul pedagogiei matematice<strong>de</strong> mâine. Avem <strong>de</strong>ja conştiinţa limpe<strong>de</strong>, dat fiind dinamismul<strong>de</strong>zvoltării ştiinţei şi tehnicii, că profesorul<strong>de</strong> matematică se va găsi mereu în viitor în situaţii<strong>de</strong> tranziţie care îi vor cere un efort creator continuu.Profesorul trebuie să fie pregătit pentru revizuireapermanentă a concepţiei matematicii elementare, aprogramelor, a meto<strong>de</strong>lor şi tehnicii pedagogice. Eltrebuie să părăsească universitatea cu înţelegereaprofundă că această lipsă <strong>de</strong> stabilitate nu este „unrău necesar”, ci, dimpotrivă, o caracteristică esenţialăa activităţii umane creatoare, pe care nimeni nu trebuiesă o omită în meseria sa – nici profesorul, nicitehnicianul, nici medicul. Pragmatismul, ca principiual formării profesorilor, nu va conduce niciodată laaceastă atitudine care presupune o concepţie <strong>de</strong>schisăasupra lumii, ştiinţei, profesiei şi care, sub aspectulînvăţământului matematic, n-ar putea fi elaboratăfără studiul teoretic aprofundat al tuturor acestor domenii,a căror îmbinare creează metodologia mo<strong>de</strong>rnăa matematicii.Problema programei <strong>de</strong> studiu în metodologiaînvăţământului matematicExperienţele noastre ne permit să propunematingerea următoarele obiective: programa metodologieiva scoate în evi<strong>de</strong>nţă problemele pedagogieigenerale a matematicii şi problemele sale speciale,legate <strong>de</strong> asemenea şi <strong>de</strong> predarea matematicii pentruelevii supradotaţi.Studiul general ar trebui să privească:1. Analiza şi discutarea multilaterală şi profundăa problemelor învăţământului matematic din punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al bazelor sale specifice şi filozofice, matematice(conţinut, structură, metodologia cercetării),logice, psihologice, pedagogice şi sociologice.2. Rolul şi obiectivele învăţământului matematicîn sistemul actual <strong>de</strong> educaţie şi în perspectiva<strong>de</strong>zvoltării sale.3. Analiza programei şcolare actuale, perspectivamodificării sale; studiul comparativ al programelorelaborate în celelalte ţări şi pe scară internaţională.4. Organizarea procesului <strong>de</strong> învăţământ al matematiciişi al tehnicilor sale specifice.5. Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> îmbunătăţire continuă a munciiprofesionale, elementele metodologiei cercetării îndomeniul învăţământului matematic.La selectarea problemelor, ar trebui să se ia înconsi<strong>de</strong>raţie înainte <strong>de</strong> toate:1) problemele <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importante din punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al realizării obiectivelor învăţământuluimatematic;2) problemele <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> grele privind fie structuramatematică a subiectului în cauză şi prezentareasa elementară, fie dificultăţile psihologice, fiegreutăţile în organizarea procesului <strong>de</strong> învăţământ,legate <strong>de</strong> tema dată;3) problemele noi, necunoscute în matematicaelementară tradiţională, care cer o cercetare profundăşi foarte perspicace în etapa „reformei în curs”;4) problemele <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> favorabile prezentăriisintetice a tendinţelor noi şi a ilustrării consi<strong>de</strong>raţiunilorgenerale, precum şi problemele favorabile iniţieriistu<strong>de</strong>ntului în munca metodologică creatoare.Programa, tratând problemele cele mai importantepe care tocmai le-am schiţat, poate să fie realizatăsub diferite forme. Experienţele noastre (la LiceulTeoretic „Orizont”) ne permit să evi<strong>de</strong>nţiem următoareleforme: munca individuală a unor stu<strong>de</strong>nţi,bazată pe lectură sau pe cercetare metodologică, fieteoretică, fie experimentală, cursurile, exerciţiile,seminariile, stagiile. Ca exemplu <strong>de</strong> studiere a uneiprobleme <strong>de</strong>osebite în cadrul lucrărilor <strong>de</strong> acest genpot servi meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> studiere a unor tematici maispeciale care au dat rezultate benefice, raportate ladiverse categorii <strong>de</strong> vârstă a elevilor. O temă foarteinteresantă din combinatorică o alcătuiesc subiectelece ţin <strong>de</strong> invarianţi şi jocuri. La clasele mai micipot fi aplicate meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> genul jocuri şi invarianţi<strong>de</strong> tip paritate, iar pentru clasele mai mari aparmeto<strong>de</strong> mai nonconformiste, precum problemele cesolicită elaborarea unor strategii în jocurile la careparticipă <strong>de</strong> obicei 2 persoane, utilizând diverşi invarianţi,semi-invarianţi şi aplicarea lor în probleme<strong>de</strong> olimpiadă <strong>de</strong> diferite nivele. Pe lângă faptul căaceste subiecte sunt foarte răspândite şi predarea loreste facilitată <strong>de</strong> posibilitatea <strong>de</strong> a exemplifica oricemoment al teoriei prin situaţii practice şi cotidiene,mai pot consemna că este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> uşor să găseştiliteratura ce ţine <strong>de</strong> aceste domenii. Anume din consi<strong>de</strong>rentelerespective, în anul 2007 în colaborare cufostul elev Iurie Boreico, am editat la editura «GIL»din România o carte numită “Invarianţi şi jocuri”,nr. 2(21), iunie 2011 - 103