<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>La 14 iunie 1937, în timpul sejurului la Londra,Nicolae Titulescu a rostit discursul Războiul este ocalamitate. Ce se poate face pentru a-l preîntâmpina,prilejuind numeroase întrebări în faţa Comitetuluipentru Pace şi Apărare, prezidat <strong>de</strong> WinstonLeonard Spencer Churchill.Niciun om politic sau diplomat român nu a realizatîn Marea Britanie, niciodată până atunci, şi nicidupă aceea, un program <strong>de</strong> conferinţe atât <strong>de</strong> <strong>de</strong>ns şiîn faţa unor forumuri atât <strong>de</strong> prestigioase.Substanţa acestor conferinţe merită studiată profund,<strong>de</strong> politologi, <strong>de</strong> jurişti şi istorici, <strong>de</strong> sociologişi filosofi.Din lectura atentă a acestor conferinţe, vă supunematenţiei ceva din evaluările care au fost făcuteşi din i<strong>de</strong>ile care au fost avansate <strong>de</strong> Nicolae Titulescu.Acestea se regăsesc, într-o formă sau alta, întoate conferinţele susţinute în Marea Britanie, accentelepe una sau alta din probleme fiind distincte<strong>de</strong> la caz la caz, în funcţie <strong>de</strong> auditor.Nicolae Titulescu a procedat la o analiză profundăa evoluţiei politice după Primul Război Mondial.Concluzia putea fi consi<strong>de</strong>rată şocantă, dar nuera mai puţin a<strong>de</strong>vărată.Am câştigat războiul, dar am pierdut pacea –afirma Nicolae Titulescu.a) Tratatele <strong>de</strong> pace au omis – potrivit lui – săunească noile entităţi politice într-un sistem economiccomun. Ocupându-se exclusiv <strong>de</strong> aspectelepolitice, tratatele <strong>de</strong> pace au provocat o ruptură aunităţilor economice, ceea ce a dus la <strong>de</strong>zvoltareanelimitată a sistemului pieţelor închise, a autarhieieconomice.b) Odată cu ultima lovitură <strong>de</strong> tun, a încetat săfuncţioneze solidaritatea unor mari grupuri <strong>de</strong> state.Făcând o radiografie a tabloului european, NicolaeTitulescu constata:– înmulţirea şi consolidarea barierelor economice,angajarea unei lupte acerbe pentru resurse <strong>de</strong>materii prime şi pieţe <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere;– multiplicarea, adâncirea şi prelungirea crizeloreconomico-financiare pe fondul nerezolvăriiproblemelor reparaţiilor şi datoriilor <strong>de</strong> război.Făcând aceste constatări, Nicolae Titulescu conchi<strong>de</strong>a:Ceea ce ameninţă pacea cel mai mult sunt înaltelebariere economice.Nicolae Titulescu releva:– configurarea a două cita<strong>de</strong>le orientate şi angajatepolitic, economic şi propagandistic una împotrivaalteia;– criza <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re în Societatea Naţiunilor,apariţia unei crize funcţionale şi instituţionale.În opinia lui Nicolae Titulescu, sistemul <strong>de</strong>ficientşi fragil al tratatelor <strong>de</strong> pace a avut drept consecinţăreactivarea unor probleme conflictuale, apariţiaunor noi forme <strong>de</strong> expresie, configurarea a noizone <strong>de</strong> confruntare.Nicolae Titulescu constata:– renaşterea tendinţelor revizioniste, revanşar<strong>de</strong>;– angajarea unor frenetice curse ale înarmărilor(<strong>de</strong> cei care sunt ameninţaţi şi <strong>de</strong> cei care nu suntameninţaţi);– lipsa unei reacţii substanţiale, coerente şi credibile,faţă <strong>de</strong> propaganda revizionistă, faţă <strong>de</strong> tendinţeleşi actele agresive.Agresiunea se produce atunci când există risculimpunităţii – avertiza Nicolae Titulescu.Nicolae Titulescu a acordat o atenţie particularăsituaţiei învinşilor, subliniind lipsa unei politiciconcrete faţă <strong>de</strong> aceştia (Marea Britanie şi Franţa,având opinii profund divergente în materie <strong>de</strong> reparaţii)şi amploarea excesivă a obligaţiilor impuseînvinşilor, greu acceptabile moral şi aproape imposibil<strong>de</strong> suportat economic şi financiar.Nicolae Titulescu nu s-a sfiit să i<strong>de</strong>ntifice răspun<strong>de</strong>rilecelor care nu au avut o politică <strong>de</strong> perspectivăfaţă <strong>de</strong> Germania spunând: "Problema germanăa continuat să se menţină în atenţia cercurilorpolitico-diplomatice".Abordările Marilor Puteri occi<strong>de</strong>ntale au fostprea diverse, total inconsecvente şi a<strong>de</strong>sea hazardate,oscilând între ameninţări gratuite cu folosireaforţei şi manifestări nejustificate <strong>de</strong> conciliere.Nicolae Titulescu constata cu nemulţumire şitristeţe ineficienţa, mai bine zis eşecul, cancelariilormarilor <strong>de</strong>mocraţii occi<strong>de</strong>ntale în ceea ce era „cancerulpolitic“ al Europei.În faţa parlamentarilor britanici, a unor eminentepersonalităţi din lumea aca<strong>de</strong>mică şi a unorprestigioşi ziarişti, Nicolae Titulescu a făcut un apella realism politic, exprimându-şi propriul punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re privind căile pentru evitarea războiului, pentruconstrucţia unor sisteme <strong>de</strong> securitate, pentruconsolidarea păcii.În acest sens, Nicolae Titulescu propunea:a) activizarea dialogului politic şi economic,multiplicarea şi diversificarea negocierilor, elaborarea,<strong>de</strong>finitivarea şi semnarea unui număr cât maimare <strong>de</strong> acorduri bi- şi multilaterale;b) întărirea instituţiilor internaţionale chematesă prevină războiul şi să apere pacea;c) consolidarea structurilor <strong>de</strong> securitate, regională,continentală şi mondială;d) afirmarea cu mai multă putere pe scena internaţionalăa <strong>de</strong>mocraţiilor europene.Cât priveşte fiecare din aceste direcţii, NicolaeTitulescu ţine să precizeze:A. Necesitatea abandonării poziţiilor echivoceale Parisului şi Londrei, exigenţa elaborării unor soluţii<strong>de</strong> larg interes, echitabile şi eficiente, care să10 - nr. 2(21), iunie 2011
Evenimentscoată continentul din marasm economic şi, pe cale<strong>de</strong> consecinţă, să <strong>de</strong>tensioneze climatul politic.B. Necesitatea unei atitudini realiste şi constructivefaţă <strong>de</strong> Societatea Naţiunilor.Societatea Naţiunilor nu este o aca<strong>de</strong>mie morală,scria Nicolae Titulescu. Este o instituţie politicămenită să împiedice războiul, iar în anumite cazurisă-l înăbuşe.Fiind convins că nu Pactul Societăţii Naţiunilora eşuat, ci oamenii, Nicolae Titulescu conchi<strong>de</strong>ametaforic: Biblia nu trebuie schimbată pentru căoamenii sunt păcătoşi!C. Concentrându-se asupra securităţii internaţionale,Nicolae Titulescu– a arătat cât este <strong>de</strong> nefastă împărţirea securităţiicontinentale în securitate apuseană şi securitaterăsăriteană;– a <strong>de</strong>monstrat necesitatea unui sistem unic <strong>de</strong>securitate, a reliefat relaţia logică între securitatearegională, securitatea continentală şi securitateamondială;– a pledat pentru încheierea <strong>de</strong> înţelegeri politico-militareregionale – în concordanţă cu principiileşi obiectivele Societăţii Naţiunilor – şi pentru construirea,consolidarea şi perfecţionarea <strong>de</strong> structurieconomice universale <strong>de</strong> cooperare;– a propus o nouă abordare a problemei frontierelor,a lansat şi introdus în i<strong>de</strong>ologia şi i<strong>de</strong>ografiarelaţiilor internaţionale conceptul spiritualizăriiconstante şi progresive a frontierelor;– a atras atenţia li<strong>de</strong>rilor politici britanici asuprapericolului atitudinilor <strong>de</strong> expectativă, a tratăriidiferenţiate a securităţii occi<strong>de</strong>ntale şi a securităţiiorientale.Tăcerea este sinonimă cu moartea. Un cuvântspus la timp este sinonim cu viaţa!D. Faţă <strong>de</strong> ascensiunea forţelor revanşar<strong>de</strong> şi<strong>de</strong> accentuarea pretenţiilor privind modificarea geografieipolitice a Continentului, Nicolae Titulescua chemat Marea Britanie şi Franţa la un efort <strong>de</strong> stimularea procesului <strong>de</strong> coagulare şi solidarizare atuturor forţelor <strong>de</strong>mocratice împotriva dictaturilor şidictatorilor.– a afirmat că nu face <strong>de</strong>osebire între dictaturi,că în esenţă dictaturile sunt i<strong>de</strong>ntice, cănazism=fascism=comunism.Nicolae Titulescu aprecia metaforic:Cineva m-a întrebat cândva: „Care este diferenţadintre comunism şi hitlerism sau fascism?“I-am răspuns: „Presupunem că ai trei vaci. Comunismulţi le ia şi nu vei mai auzi niciodată <strong>de</strong>spreaceste vaci. Hitlerismul şi fascismul ţi le va lăsa, cuurmătoarele condiţii: vei păstra aceste vaci, dar nuvei mai avea niciodată dreptul să le mulgi. În plus,vei plăti toată hrana şi întreţinerea acestor vaci“.– a pledat pentru dreptul opiniei publice la informare,corectă şi la timp, a chemat opinia publică să<strong>de</strong>vină un factor activ al vieţii politice, <strong>de</strong>terminândorientarea guvernanţilor în concordanţă cu exigenţelenaţionale;– a atras atenţia asupra pericolului <strong>de</strong> a lăsa opiniapublică în afara politicii, <strong>de</strong> a-i disimula problemelecomplexe şi grave cu care se confruntă ţara.La mijlocul anului 1937, Nicolae Titulescu cereafactorilor responsabili şi <strong>de</strong>mocraţiilor europenesă abandoneze <strong>de</strong>finitiv lumea himerelor şi a compromisurilor,punându-le în faţă marea alternativă amomentului:Europa luptă pentru a-şi făuri unitatea.Europa va realiza unitatea fie prin victoria parti<strong>de</strong>lor<strong>de</strong> dreapta, fie prin victoria parti<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> stânga.În primul caz, vom fi martorii unui pas înapoi înistorie, căci pentru câtva timp libertăţile <strong>de</strong>mocraţiei,rod al luptei în<strong>de</strong>lungate şi al sacrifi ciului amar,vor fi suspendate.În cel <strong>de</strong>-al doilea caz, vom ve<strong>de</strong>a o imagine afericirii: Europa va trăi într-o <strong>de</strong>mocraţie sănătoasă,care poate concilia cerinţele libertăţii cu celeale autorităţii.Dorim să precizăm că – obligaţi <strong>de</strong> spaţiu şitimp – ne-am oprit în cele <strong>de</strong> mai sus doar asupracâtorva evaluări şi i<strong>de</strong>i din conferinţele lui NicolaeTitulescu în Marea Britanie.Zecile <strong>de</strong> pagini pe care le însumează aceste expunerioferă cercetătorilor motive <strong>de</strong> profundă reflecţie,<strong>de</strong> noi şi noi abordări.Toţi cei care se vor apleca şi vor reveni asupraacestor intervenţii vor remarca substanţa analizelor,curajul ju<strong>de</strong>căţilor <strong>de</strong> valoare şi al i<strong>de</strong>ilor avansate,arhitectura impecabilă şi cristalinitatea expresieipublice a discursului titulescian.Nicolae Titulescu a fost un vizionar. El vine nudin familia marilor inspiraţi, ci din seria restrânsă acelor mai luci<strong>de</strong> minţi ale secolului trecut.La prima ve<strong>de</strong>re, pare aproape incredibil că lasfârşitul anului 1937, Nicolae Titulescu scria următoarele:Ar fi imposibil să nu se tragă din toate faptele<strong>de</strong> mai sus concluziile la care am ajuns cu privire lamenţinerea păcii actuale, ceea ce înseamnă că ar fiimposibil să nu se menţioneze posibilitatea unui viitorrăzboi care, chiar dacă ar afecta numai Europa,ar îmbrăca în mod necesar un caracter mondial dincauza legăturilor existente între continentul nostruşi toate celelalte.Aici trebuie să facem o distincţie între menţinereapăcii actuale şi victoria într-un viitor război.Sunt convins că victoria va fi <strong>de</strong> partea Franţei,Angliei, U.R.S.S. şi Statelor Unite, chiar dacăacestea din urmă ar acorda Europei doar un sprijinmoral.Nu sunt chiar atât <strong>de</strong> sigur că, după politicanr. 2(21), iunie 2011 - 11
- Page 2: Akademos"Ministrul Europei",Nicolae
- Page 5 and 6: Evenimentşi astfel galeria nemurit
- Page 9: EvenimentÎn ajunul celui de al Doi
- Page 14 and 15: AkademosFILE DIN ISTORICULACADEMIEI
- Page 16 and 17: Akademostea ştiinţifică a Bazei
- Page 18 and 19: Akademospunea de un potenţial şti
- Page 20 and 21: Akademosconstituiau 5504 persoane s
- Page 22 and 23: Akademosvire la Academia de Ştiin
- Page 24 and 25: AkademosEu, de regulă, la început
- Page 26 and 27: Akademosniul biologiei moleculare l
- Page 28 and 29: AkademosМЕСТОИССЛЕДОВ
- Page 31: ScientometrieТаблица 2Сра
- Page 34 and 35: AkademosQ=A L α K (1-α) ,где
- Page 36 and 37: AkademosPROTECŢIAPROPRIETĂŢIIINT
- Page 38 and 39: AkademosConstituţia Republicii Mol
- Page 40 and 41: AkademosPotrivit Legii cu privire l
- Page 42 and 43: AkademosLIBERUL ACCESLA JUSTIŢIE
- Page 44 and 45: Akademosmod public şi într-un ter
- Page 46 and 47: Akademosexpres această îndatorire
- Page 48 and 49: AkademosTabelul 2Populaţia ocupat
- Page 50 and 51: Akademostarea infrastructurii, în
- Page 52 and 53: Akademospetroliere au un înalt gra
- Page 54 and 55: AkademosBIROCRAŢIAÎN CONTEXTULCON
- Page 56 and 57: Akademosnormative care lasă mult d
- Page 58 and 59: AkademosDIMENSIUNEAPROTESTATARĂA M
- Page 60 and 61:
Akademosasasinarea soldaţilor şi
- Page 62 and 63:
Akademosşi nuanţate explicaţii,
- Page 64 and 65:
Akademosreferi la situaţia curent
- Page 66 and 67:
Akademosproducătorii de energiei
- Page 68 and 69:
Akademospoate afecta securitatea en
- Page 70 and 71:
Akademosse preconizează să fie ef
- Page 72 and 73:
Akademos5. Surse de energie regener
- Page 74 and 75:
Akademosşi implementare ale tehnol
- Page 76 and 77:
Akademosşi rapiţa (2, 7, 12, 15,
- Page 78 and 79:
AkademosPlantele perene, cu creşte
- Page 80 and 81:
Akademosmă - rapiţa - 250 mii ton
- Page 82 and 83:
AkademosSURSELE ENERGIEIREGENERABIL
- Page 84 and 85:
AkademosDozatorul 12 alimentează c
- Page 86 and 87:
Akademosde plantele verzi. Cenuşa
- Page 88 and 89:
AkademosN gS mI Tv vvN mS gFig. 3.
- Page 90 and 91:
AkademosÎn figura 7 este prezentat
- Page 92 and 93:
AkademosINSTRUIREA PRINCERCETARE -U
- Page 94 and 95:
Akademosşcoală, în clase cu dife
- Page 96 and 97:
Akademossunt evaluate prestaţia li
- Page 98 and 99:
Akademospedagogică rezonabilă fa
- Page 100 and 101:
Akademostransformată succesiv, fă
- Page 102 and 103:
Akademosconcrete privind impactul n
- Page 104 and 105:
Akademoscare reprezintă în sine o
- Page 106 and 107:
înaltă decât cea a siliciului, i
- Page 108 and 109:
Akademosfundamentală şi a fost co
- Page 110 and 111:
AkademosParadigma nouă a ştiinţe
- Page 112 and 113:
Akademosdupă cum se ştie, se înt
- Page 114 and 115:
Akademosdezvoltării muzicologiei p
- Page 116 and 117:
Akademosvalorificarea resurselor um
- Page 118 and 119:
Akademosparte din fiecare grup, iar
- Page 120 and 121:
DESCOPERIRIARHEOLOGICEÎN SITUL MED
- Page 122 and 123:
AkademosFig. 3. Lozova. Piese desco
- Page 124 and 125:
AkademosIar noi să ne gândim, că
- Page 126 and 127:
Akademosnu ştia de unde este, ci n
- Page 128 and 129:
AkademosLa ziua lui de naştere sor
- Page 130 and 131:
AkademosFENOMENULABSURDULUIÎN VIZI
- Page 132 and 133:
Akademosorice bun simţ pentru a-ş
- Page 134 and 135:
AkademosLuceafărul, genialul poet
- Page 136 and 137:
Akademosdiscursul narativ al lui V.
- Page 138 and 139:
CARTEA UNUI DESTINNEÎNFRÂNT -VLAD
- Page 140 and 141:
AkademosZbor frant este, pe de o pa
- Page 142 and 143:
AkademosMoldova; Muzeul Naţional d
- Page 144 and 145:
Akademosderulate în vara anului 19
- Page 146 and 147:
AkademosÎN ARMONIA SUNETELORMembru
- Page 148 and 149:
AkademosDEVOTAT CHIMIEIDr. Veacesla
- Page 150 and 151:
AkademosFĂRĂ ALTERNATIVĂÎN MEDI
- Page 152 and 153:
Akademosmultinivelar somato-viscero
- Page 154 and 155:
Akademosalifatic în compuşii tetr
- Page 156 and 157:
AkademosUN FORJAR AL ŞTIINŢEIAGRI
- Page 158 and 159:
Akademosal Institutului de Cercetă
- Page 160:
Akademosprin revenirea la grafia la