CURS DE PALINOLOGIE
CURS DE PALINOLOGIE CURS DE PALINOLOGIE
Clasa Lycopsida cuprinde plante microfile (cu frunze mici), care au [nregistrat odescre]tere progresiv` a taliei din Carbonifer p[n` [n prezent ([n Carbonifer, lycopsideleerau plante arborescente, domin[nd p`durea tropical`, iar acum s[nt reprezentate prinplante ierbacee). Au tulpina acoperit` de frunze solzoase, cu ligul` (\esut vascular, cusporangi, dispus axial sau [n conuri). Lycopsidele introduc heterosporia, form[nd micro- ]imacrospori).Ciclul de via\` la Lycopodium cuprinde sporofitul generator de spori izosporeici [ninteriorul sporangilor, sporii d[nd na]tere gametofitului subordonat, cu anteridii ]iarhegoane, care, dup` fecundare, d` un nou sporofit dominant.Selaginella este un lycopsid heterosporeic, cu ciclu de via\` mai complicat, dincauza apari\iei micro- ]i macrosporilor. Sporofitul genereaz` [n strobili micro- ]imacrospori, care s[nt elibera\i [n mediu ]i form[nd dou` tipuri de gametofi\i: unul mare,femel, ]i unul mic, mascul. Dup` fertilizare, se formeaz` zigotul ]i un nou sporofit.Clasa Filicopsida grupeaz` ferigile propriu-zise. S[nt plante macrofile (cu frunzemari), izo- sau heterosporeice, cu sporangii dispu]i [n structuri numite sori. Sorii se dispunpe fa\a inferioar` a macrofilelor.Ciclul de via\` la filicopside [ncepe cu sporofitul, generator de spori, prin meioz`,care, odat` elibera\i [n mediu, formeaz` un gametofit solzos, numit protal. El are rizoiziabsorban\i, este asem`n`tor unui hepatic ]i d` na]tere [n anteridii ]i arhegoane game\ilor,care vor forma un nou sporofit dominant.Phylum Gymnospermatophyta cuprinde plante cu gametofitul subordonatsporofitului. Au traheide cu areole sau pori camera\i, astfel [nc[t transportul [n interiorultulpinii este mult u]urat. Lignificarea traheidelor este puternic`, a]a [nc[t biomecanicatulpinilor se [mbun`t`\e]te mult. Acest fapt a dus la apari\ia unor plante gigantice,rezistente, capabile s` pompeze ap` la diferen\e mari de nivel (aproximativ 30 – 40 demetri). Structurile de reproducere [nregistreaz` un salt calitativ. Microgametofitul estereprezentat prin polen, iar macrogametofitul prin ovule. Structural, polenul este diferit despori; structura exinic` se complic`, spre deosebire de spori, unde este simplificat`. Ovululcon\ine un megaspor haploid [nvelit [ntr-un \esut nutritiv, numit nucel`. {n partea apical`distal` a megasporului se g`se]te camera polinic`, unde polenul creeaz` tubul polinic.Nucela este [nconjurat` de un \esut protector, numit integument, care, la r[ndu-i, poate fidivizat [n trei straturi, de la interior la exterior, acestea fiind: endotesta, sclerotesta ]isarcotesta. Deschiderea apical`, pe unde are acces polenul se nume]te micropil. At[tcamera polinic`, dar ]i micropilul, au rol [n favorizarea fecund`rii megasporului, care, dup`fecundare, devine un nou sporofit diploid, s`m[n\a. La gimnosperme, ea este nud`, chiardac`, la unele genuri superioare se tinde spre acoperirea integumentului cu o frunz`modificat`, cupula. Apare la pteridosperme (un grup extinct, [mbin[nd atât caractereprimitive, [n ce prive]te foliajul, c[t ]i evoluate, cu tendin\e spre angiospermie, unelecupule fiind conectate la integument).{n func\ie de strategia de reproducere, gimnospermele au adoptat mai multestrategii pentru optimizarea fertilit`\ii: protec\ia megasporului; arhitectura din ce [n ce maispecializat` a structurilor de reproducere cu mai multe ovule; existen\a semin\ei dup`desprinderea structurilor de reproducere.Subphylum Progymnospermophyta (sau Clasa Progymnospermopsida) reprezint`veriga de leg`tur` [ntre pteridofite ]i gimnosperme. Descoperirea lor de c`tre CharlesBeck, [n 1961, considerat` „descoperirea secolului [n paleobotanic`“, s-a f`cut printr-oconexiune anatomic` [ntre lemne tipic areolate de gimnosperme, numite Callixylon ]iramuri cu frunze pterydofitice,av[nd sporangi cu cu prepolen (spori cu interorul exinei cevamai complicat dec[t al celei de la sporii obi]nui\i). Foliajul ]i structurile de reproducerefuseser` descrise ca Archaeopteris. {n felul acesta s-a demonstrat existen\a unorgimnosperme cu structuri vegetative clar gimnospermice, dar cu reproducere prin sporievolua\i (prepolen).6
Subphylum Pteridospermophyta (Clasa Pteridospermopsida) reprezint`gimnosperme cu foliaj de tip pteridofitic, care, [n stare steril` ]i fragmentat, nu poate fiseparat de foliajul gimnospermelor propriu-zise. Atribiurea clar` a foliajuluipteridospermelor la gimnosperme se face numai [n cazul [n care frunzele au ata]ate ovulesau saci poliniferi.Pentru grupele Progymnospermophyta ]i Pteridospermophyta nu se cunoscciclurile de via\`.Clasa Pteridospermopsida cuprinde ordine paleozoice ]i mezozoice. Ordinepaleozoice s[nt Ordinul Lyginopteridales, Ordinul Medullosales ]i Ordinul Glossopteridales;iar ordine mezozoice s[nt Ordinul Caytoniales ]i Ordinul Corystospermales, ambele dinTriasic – Cretacic, caracterizate prin prezen\a celor mai evoluate structuri de reproduceredintre gimnosperme, [n [ncercarea lor de a atinge angiospermia. Din cauza specializ`rii,au disp`rut. Polenul de Caytonia (Ordinul Caytoniales) este disacat, iar sacii poliniferi s[ntgrupa\i c[te patru, amintind de angiosperme.Clasa Cycadopsida este un grup de plante cu tulpina [n form` de butoia], cu frunzepenat-compuse ]i cu structuri de reproducere de tip con. S[nt dioice (plant` mascul` ]iplant` femel`) sau monoice (cu structuri de reproducere pe aceea]i plant`). Ovulele s[ntgrupate [n conuri, separate prin solzi interseminali. Polenul este alungit, sacii masculi s[ntgrupa\i [n conuri mascule.{n conul mascul ]i [n conul femel are loc meioza reduc\ional` ]i geneza polenului ]iovulului. Polenul este dispersat, ajunge [n micropil ]i camera polinic`, unde fecundeaz`megasporul, rezult[nd o s`m[n\` cu un embrion intern, care va genera o plant` t[n`r`.Tubul polinic ia na]tere prin extrudarea p`r\ii germinative a polenului, exina r`m[n[ndgoal` [n camera polinic`.Ordinul Cycadales, reprezentat ]i prin cycadale actuale.Ordinul Cycadeoidales (Bennettitales) cuprinde cycadopside extincte, cu structuride reproducere hermafrodite sau unisexuate, ce prezint` puternice convergen\e cu floareade la angiosperme. Au reprezentat o radia\ie adaptativ` foarte specializat`, care a[nsemnat o tentativ` de atingere a statutului de angiospermie, fiind totodat` ]i a doua su]`pentru angiosperme.Clasa Ginkgopsida este un grup de plante cu foliaj variabil, care are careprezentant actual pe Ginkgo biloba. {n timpul Mezozoicului au prezentat o marevariabilitate sistematic`.Ordinul Ginkgoales, grupul propriu-zis al ginkgoalelor.Ordinul Czekanowskiales, care reprezint` un grup disp`rut de ginkgoale, care audrept caracteristici principale frunzele filiforme, uninerve ]i structurile de reproducerebivalve.Clasa Gnetopsida (gimnosperme evoluate, cu structurile de reproducere dotate cuun periant primitiv) are [n componen\` ordinele:Ordinul GnetalesOrdinul EphedralesOrdinul WelwitzialesClasa Coniferopsida (conifere) cuprinde plante lemnoase, arborescente sauarbustive, cu frunze aciculare, rar late, cu structuri de reproducere de tip con pentru polen]i ovule. Ovulul este protejat de un integument dispus pe o bractee cu rol de protec\ie.Bracteea este situat` pe un solz al conului.Sporofitul [n conurile ovulate ]i cu polen produce, prin meioz` reduc\ional`, polen ]imegaspori. Megasporii s[nt [n num`r de patru ]i provin prin diviziunea repetat` amegasporului-mam`. Cei patru megaspori se g`sesc [n megasporangium, situat [ninteriorul nucelei, trei dintre ei degener[nd, iar al patrulea form[nd structura gametofitic`propriu-zis` (haploid`). Acest gametofit este fecundat de con\inutul germinativ al polenului,ajuns [n camera polinic` [n special anemofil (transportat de v[nt ). Dup` fertilizare seformeaz` zigotul, care genereaz` o s`m[n\` cu un embrion form[nd un nou sporofit.Ordinul Cordaitales, conifere paleozoic-superioare, primitive;7
- Page 1 and 2: CURS DE PALINOLOGIEPalinologia este
- Page 3 and 4: Fungi (uneori cu pozi\ie de regn),
- Page 5: Genuri: Prototaxites, Parka, Pachyt
- Page 9 and 10: În cazul plantelor anemofile, cant
- Page 11 and 12: Unit`\ile de dispersie reprezint` s
- Page 13 and 14: Clasificarea artificial` care ia î
- Page 15 and 16: flora este reprezentat` prin conife
Clasa Lycopsida cuprinde plante microfile (cu frunze mici), care au [nregistrat odescre]tere progresiv` a taliei din Carbonifer p[n` [n prezent ([n Carbonifer, lycopsideleerau plante arborescente, domin[nd p`durea tropical`, iar acum s[nt reprezentate prinplante ierbacee). Au tulpina acoperit` de frunze solzoase, cu ligul` (\esut vascular, cusporangi, dispus axial sau [n conuri). Lycopsidele introduc heterosporia, form[nd micro- ]imacrospori).Ciclul de via\` la Lycopodium cuprinde sporofitul generator de spori izosporeici [ninteriorul sporangilor, sporii d[nd na]tere gametofitului subordonat, cu anteridii ]iarhegoane, care, dup` fecundare, d` un nou sporofit dominant.Selaginella este un lycopsid heterosporeic, cu ciclu de via\` mai complicat, dincauza apari\iei micro- ]i macrosporilor. Sporofitul genereaz` [n strobili micro- ]imacrospori, care s[nt elibera\i [n mediu ]i form[nd dou` tipuri de gametofi\i: unul mare,femel, ]i unul mic, mascul. Dup` fertilizare, se formeaz` zigotul ]i un nou sporofit.Clasa Filicopsida grupeaz` ferigile propriu-zise. S[nt plante macrofile (cu frunzemari), izo- sau heterosporeice, cu sporangii dispu]i [n structuri numite sori. Sorii se dispunpe fa\a inferioar` a macrofilelor.Ciclul de via\` la filicopside [ncepe cu sporofitul, generator de spori, prin meioz`,care, odat` elibera\i [n mediu, formeaz` un gametofit solzos, numit protal. El are rizoiziabsorban\i, este asem`n`tor unui hepatic ]i d` na]tere [n anteridii ]i arhegoane game\ilor,care vor forma un nou sporofit dominant.Phylum Gymnospermatophyta cuprinde plante cu gametofitul subordonatsporofitului. Au traheide cu areole sau pori camera\i, astfel [nc[t transportul [n interiorultulpinii este mult u]urat. Lignificarea traheidelor este puternic`, a]a [nc[t biomecanicatulpinilor se [mbun`t`\e]te mult. Acest fapt a dus la apari\ia unor plante gigantice,rezistente, capabile s` pompeze ap` la diferen\e mari de nivel (aproximativ 30 – 40 demetri). Structurile de reproducere [nregistreaz` un salt calitativ. Microgametofitul estereprezentat prin polen, iar macrogametofitul prin ovule. Structural, polenul este diferit despori; structura exinic` se complic`, spre deosebire de spori, unde este simplificat`. Ovululcon\ine un megaspor haploid [nvelit [ntr-un \esut nutritiv, numit nucel`. {n partea apical`distal` a megasporului se g`se]te camera polinic`, unde polenul creeaz` tubul polinic.Nucela este [nconjurat` de un \esut protector, numit integument, care, la r[ndu-i, poate fidivizat [n trei straturi, de la interior la exterior, acestea fiind: endotesta, sclerotesta ]isarcotesta. Deschiderea apical`, pe unde are acces polenul se nume]te micropil. At[tcamera polinic`, dar ]i micropilul, au rol [n favorizarea fecund`rii megasporului, care, dup`fecundare, devine un nou sporofit diploid, s`m[n\a. La gimnosperme, ea este nud`, chiardac`, la unele genuri superioare se tinde spre acoperirea integumentului cu o frunz`modificat`, cupula. Apare la pteridosperme (un grup extinct, [mbin[nd atât caractereprimitive, [n ce prive]te foliajul, c[t ]i evoluate, cu tendin\e spre angiospermie, unelecupule fiind conectate la integument).{n func\ie de strategia de reproducere, gimnospermele au adoptat mai multestrategii pentru optimizarea fertilit`\ii: protec\ia megasporului; arhitectura din ce [n ce maispecializat` a structurilor de reproducere cu mai multe ovule; existen\a semin\ei dup`desprinderea structurilor de reproducere.Subphylum Progymnospermophyta (sau Clasa Progymnospermopsida) reprezint`veriga de leg`tur` [ntre pteridofite ]i gimnosperme. Descoperirea lor de c`tre CharlesBeck, [n 1961, considerat` „descoperirea secolului [n paleobotanic`“, s-a f`cut printr-oconexiune anatomic` [ntre lemne tipic areolate de gimnosperme, numite Callixylon ]iramuri cu frunze pterydofitice,av[nd sporangi cu cu prepolen (spori cu interorul exinei cevamai complicat dec[t al celei de la sporii obi]nui\i). Foliajul ]i structurile de reproducerefuseser` descrise ca Archaeopteris. {n felul acesta s-a demonstrat existen\a unorgimnosperme cu structuri vegetative clar gimnospermice, dar cu reproducere prin sporievolua\i (prepolen).6
Change language