An. XI, nr.4(42), 12.2005

C M Y KÎn perioada 24-27 noiembrie 2005 s-au desfășurat la Iași și Chișinăulucrările Simpozionului Internaţional„Limba și literatura română. Regional –Naţional – European”, organizat deDespărţămîntul „M. Kogălniceanu” Iași alASTREI, împreună cu Facultatea de Litere aUniversităţii „Al. I. Cuza” Iași și Facultateade Litere a Universităţii de Stat Moldova dinChișinău. Evenimentul, de o deosebităamploare (peste 60 de comunicări înscrise,în afară de alocuţiuni), a fost posibil și graţiesusţinerii financiare a Ministerului deExterne – Departamentul pentru Relaţiile cuRomânii de Pretutindeni. Trebuie semnalată,totodată, și lăudabila iniţiativă a comitetuluide organizare (format din prof. univ. dr.Constantin Frâncu, conf. dr. Nicolae Creţu,conf. dr. Irina Condrea, prof. Areta Moșu,cerc. șt. dr. Victor Durnea și dr. Valeriu P.conf. dr. VioricaMolea, prodecan alFacultăţii de Literedin Chișinău. Dintrecomunicări, toate deo înaltă ţinută, oremarc pe cea adoamnei dr. Carmen-Gabriela Pamfil (dinIași), TimoteiCipariu – lingvisteuropean, un binemeritat omagiu adusmarelui filologromân, de la a căruinaștere, anul acesta,în februarie, s-auîmplinit 200 de ani(s-ar putea să fiusubiectiv, întrucîtTimotei Cipariu și cumine sîntem născuţi în aceeași zi). Dupăfiecare ședinţă urmează discuţii. Temeleabordate sînt interesante, de aceea avem înpermanenţă impresia că timpul pentrudezbateri este insuficient.Prima zi se încheie cu o cină festivă lacare sînt invitaţi toţi participanţii. Deșiorganizatorii ne-au pus la dispoziţie unmicrobuz, facem o plimbare pe jos pînă larestaurantul Hotelului Gaudeamus, undeavem asigurată masa. Prin aerul rece trecfulgi de zăpadă. E un bun prilej pentruconf. dr. Petru Butuc (din Chișinău) de a neîncînta cu un tulburător fragment, adevăratpoem în proză dedicat ninsorii, memorat dincartea lui Ion Druţă, Povara bunătăţiinoastre. Aveam să ne convingem apoi cădomnul Petru Butuc poate recita astfel depagini din creaţia scriitorului basarabeandecanul Facultăţii de Litere, conf. univ. dr.hab. Irina Condrea și, din partea CaseiLimbii Române, dr. Ana Bantoș. După opauză de cafea, începe prima ședinţă de peordinea de zi, moderată de dr. IrinaCondrea, care, pentru a semnalaparticipanţilor că cele 15 minute alocatecomunicării au expirat, se ajută de unceas/cronometru cu înfăţișare de măr verdece-și face datoria ţîrîind foarte strident.Dacă, iniţial, vorbitorii par iritaţi deprezenţa unui astfel de măr „deșteptător”,pînă a doua zi acesta ne devine chiarsimpatic, iar unii dintre noi (molipsiţi de dl.dr. Nicolae Creţu) găsesc de cuviinţă să-iînchine și versuri. Iată, de pildă, un dublucatren de a cărui compunereeste vinovat subsemnatul,intitulat Laudă mărului:„Măru-acesta verde-crud / Nu-ial Evei cu trup nud. / Cred că-imărul lui Isac, / Cel cugravitaţia, / Căci, de ţinemdupă plac / Hojma peroraţia, /Ne aduce, vrînd nevrînd, / Cupantofii pe pămînt.”.Celelalte două ședinţe alezilei îi au drept moderatori peacad. dr. Silviu Berejan și peprof. dr. Stelian Dumistrăcel.Se prezintă, în continuare,lucrări originale, ce trezesc unviu interes. Aș aminti, în acestsens (cu riscul de a fisubiectiv), cîţiva participanţiale căror comunicări m-auimpresionat: dr. Dumitru Irimia (despre oimagine eminesciană a identităţii naţionale –„osia statornică”), dr. Iulia Mărgărit (despremărturii etimologice păstrate în graiuri dinMasa de seară se transformă tot într-ocină festivă. După calendarul ortodoxromânesc, este Sf. Stelian, așa că ciocnimpaharele cu domnul prof. Stelian Dumistrăcelși îi urăm ani mulţi fericiţi cu ocaziaonomasticii. Se instalează o bună dispoziţiecontagioasă, se cîntă, se ţin toasturi. Domnulconf. dr. Nicolae Creţu ne delectează cucîteva dintre spiritualele sale catrene și nepromite o cronică ritmată a simpozionului.Duminică, 27 noiembrie, are loc și ceade-a doua parte a secţiunii Sadoveanu,moderată de acad. Mihail Dolgan care, cuacest prilej, dăruiește prof. Dumitru Irimia,ca semn de preţuire pentru sprijinul acordatdintotdeauna Universităţii din Moldova, douăvolume de exegeză asupra operei lui IonDruţă, la care au lucrat specialiști dinRepublica Moldova și România. Dupădiscuţii, profităm de puţinul timp rămaspentru a vizita centrul Chișinăului. AmSimpozionul InternaţionalLimba [i literatura român\. Regional – Na]ional – European(Impresiile unui participant)Stancu) de a include în programulsimpozionului o secţiune dedicată aniversăriiscriitorului Mihail Sadoveanu (125 de ani dela naștere), desfășurată atît la Iași, cît și laChișinău. Au participat împătimiţi de limbăși literatură română din stînga și din dreaptaPrutului (Iași, Suceava, Brăila, București,Alba Iulia, Blaj, Timișoara, Chișinău, Bălţi,Ismail), dar și din străinătate (Leipzig).Lucrările simpozionului s-au deschis joi,24 noiembrie, la ora 9, în Aula Magna„Mihai Eminescu”, prin alocuţiunile de bunvenit rostite de prof. univ. dr. HenriLuchian, prorector al Universităţii „Al. I.Cuza” Iași și de prof. univ. dr. IulianPopescu, decanul Facultăţii de Litere dinIași. Din partea Despărţămîntului „M.Kogălniceanu” Iași a vorbit președinteleASTREI ieșene, prof. Areta Moșu. Deasemenea, tot aici și-au ţinut comunicărileacad. prof. dr. Anatol Ciobanu (dinChișinău) și conf. dr. Nicolae Creţu,comunicări ce s-au constituit în veritabileintroduceri, pe terenul limbii și al literaturii,în problematica dată de tema generală asimpozionului. După această călduroasăprimire (care a „neutralizat”, întrucîtva,frigul din aulă), s-a mers în Sala Senatului,unde, sub privirile severe ale atîtorpersonalităţi, imortalizate pe pînză (dedeparte, cel mai bine realizat portret este celal lui Garabet Ibrăileanu), a început primaședinţă de comunicări, avîndu-l ca moderatorpe prof. Constantin Frâncu. Mai întîi a luatcuvîntul prof. univ. dr. Klaus Bochmann (dela Universitatea din Leipzig, veche de 600de ani!), care a dat glas, într-o românăimpecabilă, unui material despre destinelelimbii române între regionalizare,de/re/transnaţionalizare, europeizare șiamericanizare. S-a convenit ca participanţiidin Republica Moldova să-și prezintelucrările la Iași, iar cei din România să și lesusţină la Chișinău, lucru care s-a șiîntîmplat, cu unele excepţii.Colegii basarabeni vorbesc cu dureredespre vitregiile la care este supusă limbaromână în Republica Moldova, și pe bunădreptate. Discursul lor înflăcărat îmiamintește de întrebarea unui tînăr lingvistbucureștean, transmisă lui E. Coșeriu decătre Nadia Anghelescu * , „de ce sîntbasarabenii atît de patetici?”. Coșeriu,supărat, a dat următorul răspuns: „Pentrucă voi (adică românii de dincoace de Prut)nu sînteţi cît ar trebui de patetici”. Întradevăr,poate că nu facem îndeajuns pentru asusţine și apăra valorile naţionale, dar un pasînainte este și acest simpozion.Celelalte două ședinţe ale zilei sîntmoderate de dr. Victor Durnea, respectivpreţ de vreo două ore! La cină domneștebuna dispoziţie, veselia întreţinută deepigramele și anecdotele d-lui conf. dr.Nicolae Creţu. Desigur, sînt și alţii care nuse lasă mai prejos.A doua zi sînt în program două ședinţe.Prima îl are ca moderator pe prof. AnatolCiobanu, cea de-a doua, consacrată luiSadoveanu, este condusă de dr. NicolaeCreţu și debutează cu comunicarea acad. dr.Constantin Ciopraga, o venerabilăpersonalitate a (studiului) literaturii române.Aflăm, cu această ocazie, că în ţarăaniversarea lui Sadoveanu nu a avut, dinpăcate, ecoul cuvenit. După discuţiileaferente, ne pregătim să plecăm cătreChișinău, nu înainte de a servi prînzul.Vremea s-a mai înmuiat, soarele își facesubtil simţită prezenţa. Purcedem la drum cuautocarul pe la ora 15,30 și trecem graniţa,după așteptarea de rigoare, pe la vama dinSculeni. Ajungem la Chișinău noaptea tîrziuși sîntem cazaţi la Institutul Muncii (InstitutTrudá), unde vom și mînca.Sîmbătă, 26 noiembrie, la ora 9 are locdeschiderea părţii a II-a a simpozionului laUniversitatea de Stat din Moldova (Blocul I,aula 4). Rostesc alocuţiuni de întîmpinarerectorul acestei instituţii, prof. univ. dr. hab.Gheorghe Rusnac (care ne atrage atenţia sănu-l confundăm cu lingvistul GheorgheRusnac, prezent și dumnealui la manifestări),Bucovina și Basarabia), dr. Gabriela Haja(despre informatizarea lexicografieiromânești), dr. Irina Condrea (despre argouși jargon), dr. Ion Melniciuc (despredinamismul semantic al vocabularuluiromânesc actual), dr. Stelian Dumistrăcel(despre recuperarea „faticului”, dinperspectivă malinowskiană), drd. MonicaBilaucă (despre „agresarea” sacrului înfrazeologismele românești), dr. AdrianTurculeţ (împreună cu dr. Ana-Maria Minuţși dr. Luminiţa Botoșineanu – despre unatlas multimedia prozodic român), dr.Victor Durnea (despre Ilarie Chendi și„originea scriitorilor”) și lista poatecontinua. Dintre toţi cei care au vorbit laacest simpozion, trebuie remarcaţi, pentrutalentul lor oratoric, prof. univ. dr. StelianDumistrăcel, prof. univ. dr. Ion Melniciuc,conf. univ. dr. Nicolae Creţu și acad. dr.Mihail Dolgan. La discuţiile care au marcatsfîrșitul lucrărilor din acea zi, dl. NicolaeCreţu a subliniat necesitatea aprofundăriinoţiunilor de lingvistică generală și de cătrespecialiștii în literatură, aspect indispensabilpentru cercetarea literară, iar prof. univ. dr.Gheorghe Moldoveanu (din Suceava) aremarcat buna pregătire a doctoranzilorparticipanţi la simpozion, constatînd cusurprindere că încă se mai pot spune lucrurinoi despre domenii îndelung cercetate,precum cel al sinonimiei, bunăoară.privilegiul de a-i însoţi în această plimbare peprof. Stelian Dumistrăcel și pe acad. SilviuBerejan. Este prima dată cînd ajung în acestoraș. Nu mi-l închipuiam atît de măreţ. Spredeosebire de orașele din România, aicistrăzile sînt mai largi și se întîlnesc foartemulte clădiri uriașe. Dar ceea ce m-aimpresionat cel mai mult în capitala Moldoveieste abundenţa spaţiilor verzi: multe parcuriși mulţi copaci. Mi-ar fi plăcut să vizitezChișinăul pe la sfîrșitul primăverii...În jurul orei 15,30 părăsim orașul cudestinaţia Iași. Ne abatem din drum ovreme pentru a vedea Mănăstirea Căpriana,prestigios și grandios lăcaș de cult întemeiatîncă din perioada domniei lui Alexandru celBun. Denumirea provine, prin etimologiepopulară, de la un anume Chiprian, caremai apoi va deveni și primul egumen. Dupăvizitarea mănăstirii, într-o poiană din codriiseculari ce o înconjoară, ne așteaptă o altăsurpriză! Ni s-a pregătit, la luminafarurilor unui autoturism, o masăhaiducească, cu nuci, cu sandvișuri și cuvin. Un rapsod popular din partea locului,domnul Tudor Ungureanu, ne desfată cusunetul grav al cavalului său. Nimeni nuscoate o șoaptă, muzica divină se pierde înîntunecimea codrului mut. Dar meșterul areîn traista sa și alte instrumente muzicale,din ce în ce mai mici, și le încearcă petoate, de data aceasta pe note mai săltăreţe.Se cîntă și din gură și în curînd formăm cutoţii un cor vesel. Buna dispoziţie persistăși în autocar, după ce ne luăm rămas bun dela acești basarabeni, oameni sinceri șiospitalieri. Trecem prin aceeași vamă de laSculeni și ajungem tîrziu în noapte la Iași.Ne despărţim osteniţi, cu speranţa uneigrabnice revederi.În final, ca o concluzie de bilanţ, ţin săsubliniez înaltul nivel al acestui simpozioncare, dincolo de faptul de a fi prilejuit omanifestare știinţifică de calitate, a avutmeritul de a crea legături, prietenii, dîndșansa românilor de pretutindeni de a secunoaște mai bine. Mulţumiri și felicităriorganizatorilor, în special doamnei prof.Areta Moșu și domnului cercetător dr.Victor Durnea, precum și echipei destudenţi, care i-a sprijinit! Simpozionul n-ar fi avut o asemenea ţinută fără efortulDomniilor Lor.Drd. Cristinel MUNTEANU,BRĂILA------------------------------------------------*Vezi Nadia Anghelescu, EugeniuCoșeriu, profesorul nostru, în „Adevărulliterar și artistic” din 17 sept. 2002, p. 12.Revista rom=n\ 25C M Y K