An. XI, nr.4(42), 12.2005

C M Y K„M. KOG|LNICEANU“ IA{IOzi ca oricare alta... Nimic nuanunţa vestea pe care urma să oprimesc... Plecarea înMacedonia alături de alţi doi profesori șipatru elevi s-a datorat invitaţiei primite dinpartea Despărţămîntului ASTRA „MihailKogălniceanu” Iaș,i care are o mai vechecolaborare cu Asociatia Aromânilor dinMacedonia. La început m-am bucurat săfiu eu cea aleasă ca însoţitor al delegaţieielevilor din Liceul „G. Ibrăileanu” pentrua reprezenta România la ParlamentulBalcanic al Copiilor alături de alţi doiprofesori. Apoi a început agitaţia specificăunei plecări: telefoane în Macedoniapentru invitaţie, obţinerea vizelor de laambasada din Bucuresti, procurareabiletelor de călătorie.A venit în sfîrșit și ziua plecării. Nuștiam foarte multe despre Macedonia și nicinu credeam că voi fi foarte impresionată deceva... Macedonia a avut o istoriezbuciumată, a fost măcinată de război șimă așteptam la o ţară în reconstrucţie.Avînd aceste așteptări, am fost uimită deceea ce am aflat și am văzut.Ohrid – perla culturală aMacedonieiDupă o scurtă oprire la Skopje,capitala Macedoniei, unde am participat lao sesiune de lucru a ParlamentuluiCopiilor din Macedonia, am mers apoiînspre sud, spre orașul și Lacul Ohrid.Călătoria de aproximativ patru ore a trecutrepede în compania gazdelor noastre de laParlamentul Copiilor din Macedonia, iarspre seară, oboseala și-a spus cuvîntuldupă multe zile de mers cu trenul.Ceea ce am văzut dimineaţa de laferestra hotelului unde am fost cazaţi ne-atăiat răsuflarea. Aburii dimineţii se ridicauPagini dintr-o călătorieneașteptată prinMacedoniapeste uriașul lac al Ohridului, al șapteleaca adîncime din lume. Aici trăiescnumeroase specii protejate și poate fiasemuit din acest punct de vedere doar culacul Baikal. Și încă ceva... Aţi mai văzutvreodată un lac cu valuri? Acesta are, șide aceea mai este numit și Marea cu apădulce a Macedoniei. Am știut atunci că totefortul făcut de noi, profesori și elevideopotrivă, a meritat.Locuitorii Ohridului spun cu mîndriecă acesta este locul unde chiar și îngerii vinîn vacanţă. Și probabil că au dreptate peundeva, avînd în vedere numeroaselebiserici de aici. Cea mai veche mănăstireslavă (Sfîntul Pantelimon) se află aicialături de cea mai impresionantă colecţiede icoane în stil bizantin după cea dinMoscova, de la Galeria Tretiakov. Toateacestea au făcut ca orașul și împrejurimilesale să devină patrimoniu cultural și naturalUNESCO încă din 1979. Supranumit„Ierusalimul balcanic”, aici locuiescîmpreună creștini ortodocși, catolici șimusulmani dînd orașului un farmec apartedatorită multitudinii de culturi și civilizaţii.O veche zicală spune că frumuseţea unormeleaguri nu poate fi umbrită decît defrumuseţea locuitorilor lor. Deși timpul pecare l-am petrecut în oraș a fost extrem descurt, am beneficiat de căldura, ospitalitateași amabilitatea macedonenilor.Primul Congres pentruconstituirea ParlamentuluiBalcanic al CopiilorVizitarea orașului a fost un momentbinevenit în programul nostru. Însă nu amuitat scopul pentru care eram acolo: PrimulCongres pentru constituirea ParlamentuluiBalcanic al Copiilor. Acesta s-a desfășurat înprezenţa delegaţiilor din mai multe ţăribalcanice: Bulgaria, România, Albania,provincia Kosovo, Slovenia, Serbia, BosniaHerţegovina. Ca ţară invitată ni s-a părutfiresc să ne prezentăm; o scurtă introducereistorico-socio-geografică și descriereacostumului popular românesc. Aplauzele dinpartea participanţilor ne-au confirmatsuccesul prezentării. Ștefana Bursuc,Carmina Cazan, Oana Borlea, Paul GhimpuLupașcu au arătat celor prezenţi faptul că șicopiii români se confruntă cu probleme, dar,mai ales, că doresc să spună și celorlalţidespre ele în speranţa că vor fi rezolvate. Auurmat apoi luări de cuvînt ale copiilor dincelelate ţări care au enunţat problemelespecifice lor și au căutat soluţii derezolvare: drogurile, pedofilia, prostituţia,emigrarea, abuzurile, relaţia profesor-elevpărinţi,discriminarea. La toţi am remarcatimplicarea și dorinţa sinceră de a schimbaceva. Nimeni nu era plictisit, iar entuziasmulse citea pe feţele celor aproximativ 100 decopii prezenţi la Congres. În finalul fiecăreicuvîntări erau aplauze, semn că discursul afost pe placul auditoriului. La sfîrșituldiscuţiilor s-a elaborat DeclaraţiaCongresului care a devenit actul deconstituire al Parlamentului Balcanic alCopiilor. Înîlnirea s-a încheiat cu o petrecereîn cadrul căreia copiii și-au pus în valoaretalentul de dansatori sau de cîntăreţi.În loc de final...Pentru că orice sfîrșit este doar unînceput, a rămas ca noi, profesoriiparticipanţi la proiect: prof. socio-umaneOana Arnăutu și prof. engleză GeaninaDănălache de la Liceul „G. Ibraileanu”,cu ajutorul d-nei inspector de managementVeronica Lipșa și, bineînteles, cu sprijinulAsociatiei ASTRA, să-i sprijinim pe elevipentru constituirea Parlamentului Copiilordin Iași. Dorim ca de la tribuna acestuiParlament elevii din Iași să își exprimeideile, să își spună problemele și săîncerce să își facă auzite glasurile.Sprijinul Inspectoratului Școlar estenecesar, iar ideea d-nei Inspector GeneralCamelia Gavrilă de a invita și parlamentariieșeni la aceste întîlniri nu poate fi decîtbenefică elevilor.Prof. Oana ARNĂUTUCercul de Istorie „Gheorghe I.Brătianu” aflat sub patronajulDespărţămîntului ASTRA„Mihail Kogălniceanu” și-a continuat anulacesta activitatea axată în principal pecomunicări, conferinţe și dezbateriștiinţifice. Astfel, în luna martie a acestuian, a fost lansată revista „Chronos”, anIII, nr. 1 (4), conţinînd studii, prezentări șirecenzii ale membrilor cercului. Lansareas-a desfășurat în cadrul Activităţii ASTRAorganizate la Palatul Culturii în data de 27martie cu ocazia aniversării UniriiBasarabiei cu România.Activitatea știinţifică a membrilorcercului s-a reflectat în ședinţe publice. Îndata de 21 aprilie a avut loc o primă astfelde ședinţă pe anul 2005, moderată de cătreprof. univ. dr. Nicolae Ursulescu, în caretrei dintre membri au susţinut comunicări,iar alţi doi prezentări de cărţi.Însă cea mai mare atenţie s-a îndreptatînspre cea de-a doua ediţie a sesiunii decomunicări cu tema „Repere Cultural-Istorice Europene”. Aceasta a fostorganizată de către Cercul „Gheorghe I.Brătianu” în colaborare cu Facultatea deIstorie din cadrul Universităţii „AlexandruIoan Cuza” Iași, cu sprijinul prof. AretaMoșu și al Inspectoratului Școlar Judeţean.Anul acesta confirmările de participare ausosit din centrele universitare Alba-Iulia,București, Cahul și Cluj; Universitatea„Al. I. Cuza” a fost și ea reprezentată înmod corespunzător.Deschiderea sesiunii a fost asiguratăprin cuvîntul prodecanului Facultăţii deIstorie prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu.Numărul de participanţi la această ediţie asesiunii a fost evident mai mare faţă de celdin anul anterior, lucru care nu a pututdecît să bucure gazdele. Cercul „Brătianu”intenţionează să organizeze în 2006 o atreia ediţie a manifestării.Membrii cercului și-au reluatactivitatea în toamnă, odată cu reîncepereacursurilor. Astfel, pentru data de 23noiembrie ei au invitat să conferenţiezepentru cerc și pentru ceilalţi studenţi aifacultăţii două cadre universitare: prof.univ. dr. Gabriel Bădărău (de la Facultateade Istorie) și lect. univ. dr. Marius Bălan(de la Facultatea de Drept). Conferinţa aavut ca temă monarhia constituţională înistoria României, iar dezbaterile au fostmoderate de către prof. univ. dr. IonToderașcu.Așa cum era propus, sesiunea decomunicări din mai 2005 a condus larealizarea unui nou număr al revisteiCercului, „Chronos”, an III, nr. 2 (5),număr rezervat în exclusivitate materialelorprezentate în cadrul acelei activităţi.Lansarea s-a desfășurat în seara zilei de 8decembrie. În acea seară membrii cerculuiau desfășurat o ședinţă publică, trei dintremembrii săi susţinînd comunicări. Ședinţa,moderată de către conf. univ. dr. PetronelZahariuc, a fost deschisă de către prof.univ. dr. Ion Agrigoroaiei, invitat pentru amarca într-un scurt discurs, ziua naţionalăCercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”Bilanţ la sfîrșit de an.a României, moment pe care nu am doritnici anul acesta să-l trecem cu vederea.Toate aceste activităţi, dar șiinterviuri, conferinţe și comunicări,doctorate, prezentări și opinii, din cadrulfacultăţii de istorie sau avînd legătură cuaceasta, au fost reflectate în numerele foiide informare „Cercul”, care își vacontinua apariţia.Alexandru SUHAROSCHIRevista rom=n\ 17C M Y K