An. XI, nr.4(42), 12.2005

C M Y KASTRA DESP|R}|M~NTULÎn fiecare an Asociaţiunea ASTRA prinDespărţămintele „Mihail Kogălniceanu”Iași, al cărui președinte esteprof. Areta Moșu, și „August TreboniuLaurian” Botoșani, condus de prof. CorneliuFilip, dă curs invitaţiilor primite de laasociaţiile românilor ce trăiesc în jurulRomâniei, organizând itinerarii folclorice subgenericul ,,Se-nt`lnește dor cu dor”.În data de 23 octombrie a.c., delegaţiaAstrei ieșene, reprezentată de studentulFacultăţii de Filosofie a Universităţii ,,Al. I.Cuza” Iași, Cristian Bodnărescu, care a însoţitansamblul folcloric ,,Balada” din Botoșani șitaraful de muzică populară al Clubului elevilor„Mugurelul” din Dorohoi, s-a deplasat petraseul Galaţi-Reni (regiunea Odesa, Ucraina).Totul a fost posibil datorită înţelegerii șisprijinului primarului Botoșanilor, CătălinMugurel Flutur, și a directorului Teatrului„Mihai Eminescu” Botoșani, Cosin Volin,precum și a mai multor societăţi comerciale.În ceea ce privește transportul au fostfăcute eforturi deosebite, ca și în luna martie2005, cînd ansamblul „Balada” a susţinut maimulte spectacole în raioanele Căușeni șiStrășeni, de data aceasta autocarul întorcîndusedintr-un alt turneu, de la Galaţi, cu actoriiTeatrului „Mihai Eminescu” la Botoșani, deunde a preluat întregul grup ca să se întoarcă,din nou spre Galaţi, către vama Reni. La Casade Cultură din Botoșani era agitaţie mare,instrumente, costume, pașapoarte, vize etc. Cutoţii așteptam semnalul de plecare din parteadirectorului ansamblului „Balada”, MihaiFediuc. Ne-ntrebam dacă și gripa aviară ne vaopri la graniţa cu Ucraina și cîte ore vom stade data aceasta? În cele din urmă am ajuns lagraniţa cu Ucraina în dimineaţa zilei de 24octombrie. Dupa cîteva orede așteptare, vameșiiucraineni ne-au trimis înapoiacasă, invocînd motivulexistenţei gripei aviare înRomânia, totuși muzicacopiilor din Dorohoi aînvins impedimentelebirocratice ale acestora.Mare bătaie de cap ne-adat această gripă prin toatelocalităţile pe unde amtrecut… și altădată, la Herţasau la Cernăuţi amîntîmpinat aceleași reacţiichiar și fără izbucnirea uneiepidemii de gripă aviară.Intrînd în raionul Reni,trecînd prin apropiereasatului Cartal (am fi dorit șide această dată să revenimcu un nou spectacol așa cum am mai fost cuansamblul „Călușul” în anii din urmă), ne-amîndreptat spre Ismail, unde era programat unspectacol.La prînz, după un drum lung și stresant,am ajuns în oraș, la Universitatea Umanistă deStat din Ismail (unde există două secţii cupredare în limba română), întîmpinaţi fiind delect. univ. dr. Polina Kiseolar și lect. univ. dr.Elena Golovanova, de la Catedra de Filologie,precum și de alte cadre didactice și studenţi.Spectacolul a fost moderat de prof.Eugenia Prodan, președintele DespărţămîntuluiASTRA „Dumitru Furtună”Dorohoi. Despărţămîntul „Mihail Kogălniceanu”Iași, prin reprezentantul său, a donatcărţi (manuale școlare, cărţi de literaturăromână și dicţionare), totodată adresînd oinvitaţie pentru 45 de studenţi de a veni înţară, prilej cu care vor vizita obiectiveculturale din Iași și din Transilvania. Amvizitat orașul, portul, unde am putut vedea, decealaltă parte a Dunării, malul românesc,apoi, îndreptîndu-ne spre impunătoareacatedrală ortodoxă, loc în care, an de an,tinerii români se despart de cei dragi pentru aveni la studii în România, cu regret am aflatcă anul acesta, datorită amînării semnăriiprotocolului dintre cele două părţi, tinerii nuau mai avut ocazia să trăiască aceste momenteemoţionante din viaţa lor.Am ajuns cîteva ore mai tîrziu laUtconosovca, unul din satele cu românigospodari și așezaţi, însoţiţi de AnatolPopescu, licenţiat al Facultăţii de Drept alUniversităţii București. Aici, unde, în anii dinurmă, am fost primiţi cu multă căldură, cualte ansambluri românești, de data aceasta amîntîmpinat o rezistenţă nefirească din parteaautorităţilor locale, care au motivat ilegalitateasusţinerii de spectacole pe același temei, dejainvocat și la graniţă, al gripei aviare, deșiConsulatul român ne-a informat din ţară căavem aprobările necesare în vederea susţineriiconcertelor.Spectacolul fusese aprobat, afișele puse șiapoi tăiate, primăria interzicîndu-l, însăreprezentaţia noastră a avut loc în faţa unuipublic bun cunoscător al tradiţiilor românești,aici activînd, de mai mulţi ani, ansamblulfolcloric „Dor basarabean”, condus de AnatolPopescu. Intelectualii și mai multe organizaţiiregionale (Alianţa Creștin Democrată aRomânilor din Ucraina, Asociaţia Naţional-Culturală „Valul lui Traian” Tatarbunar,Centrul pentru Comunicare și Dezvolare „ProEuropa” Reni, Asociaţia Ecologică „Ialpug”Ismail) din Utconosovca, unde se găsește și unmuzeu cu obiecte legate de tradiţiilemeșteșugărești ale satului, au solicitatdeschiderea unui centru cultural românesc,În Ucraina gripa aviară se transmiteprin c`ntecul copiilor din Dorohoicare să protejeze identitatea etnică, culturală,lingvistică și religioasă a minorităţii româneștidin Ucraina. Pînă în prezent nu s-a primit unrăspuns favorabil din partea președinteluiConsiliului regional Odesa.În satul Babele, în 1997, Despărţămîntul„Mihail Kogălniceanu” Iași, împreună cuansamblul „Plaiuri Moldovenești” a susţinutun spectacol, cu ocazia înfiinţăriiDespărţămîntului ASTRA, „GavrilMusicescu”, care, deși avea peste 40 demembri nu a reușit să desfășoare activităţipentru românii din raion, motivpentru care am ţinut să revenim, darautorităţile locale, deși fuseserăînștiinţate de susţinerea spectacoluluifolcloric din România, au interzismanifestarea pentru că nu exista oinvitaţie personală din parteaprimarului localităţii și nu avea„informaţiile necesare” despre rolulfiecărui membru al ansamblului.Locuitorii satului, chiar dacăspectacolul nu s-a realizat, ne-auprimit în casele lor, ca și în dăţiletrecute, rămînînd cu multe amintirifrumoase și cu speranţa primirii uneiinvitaţii personale din parteaprimarului.În drum spre Odesa, am trecutcu emoţie pe lîngă Cetatea Albă, unbastion românesc la vărsareaNistrului în Marea Neagră, pe care,din raţiuni obiective, nu am reușit săo vizităm. La Odesa am fost înt`mpinaţi dereprezentanţii Consulatului român, NicolaeŢoca și Marin Șegău, precum și de VadimBacinschi, redactor al publicaţiei românilordin Ucraina, „Concordia”. În acest consulat seaflă bustul poetului-naţional Mihai Eminescu,donat de primăria orașului Botoșani cu trei aniîn urmă, adus în Odesaîn timpul unui itinerarfolcloric dedicat sărbătorilorpascale alAstrei ieșene, pentru a-lînlocui pe cel dispărut,în condiţii misterioase,cu cîţiva ani în urmă.De curînd s-au împlinit120 de ani de la aflareapoetului Mihai Eminescuîn Odesa, prilejcu care dezvelirea bustuluiar fi fost așteptatăde toată suflarea româneascădin regiune.Unul din cele maireușite spectacole s-a dataici, orchestra și soliștiiansamblului„Mugurelul” al ClubuluiCopiilor din Dorohoi, conduși de prof. MarcelDupu și dansatorii ansamblului „Balada”,atrăgînd aplauzele invitaţilor prin splendidaprezentare a obiceiurilor de iarnă din program.De la Odesa, orașul celor șapte porturi, cu oistorie bine conservată, de parcă timpul ar fi statîn loc, al cărui impunător teatru ne amintește deTeatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iași,ne-am îndreptat spre raionul Tatarbunar.La Borisovca, unde își desfășoarăactivitatea asociaţia naţional-culturală aromânilor ,,Valul lui Traian”, în frunte cuNicolae Moșu, unde se sărbătorea hramulCuvioasei Parascheva, pe stil vechi, amsusţinut la Casa de cultură, cu o sală plină, unspectacol emoţionant, special pentru toţiromânii adunaţi la sărbătoare. În sală se aflaprimarul satului Bastanovca, LudmilaFiodorovna, care a adresat o invitaţie grupuluifolcloric de a susţine un spectacol și în aceastălocalitate, unde nu eram programaţi, spectacolcare s-a realizat. Borisovca este localitateaunde, an de an, am fost primiţi cu braţeledeschise de românii care încă își păstrează cusfinţenie identitatea. Ecaterina Craveţ,viceprimar al localităţii, ne-a primitromânește, cu tradiţionalul ștergar, pîine șisare, care în fiecare an organizează și însoţeștegrupurile de copii români din zonă la Tabărade Cultură și Civilizaţie „Acasă la noi” aAsociaţiunii ASTRA. Biserica românească dinlocalitate, păstorită de părintele Nicodim, aprimit în dar icoana Sfîntului Ștefan cel Maredin partea Despărţămîntului ASTRA Dorohoi.În apropiere se găsește o frumoasă mănăstirede maici bine întreţinută de cele 22 demăicuţe, de origine română, în interiorulcăreia se găsește un izvor tămăduitor careatrage mii de credincioși.Ultimul spectacol l-am susţinut laBastanovca, atît pentru români cît și pentruucraineni, încheind cu succes itinerarul folcloriccu o horă moldovenească, pe acordurile unuioctogenar acordeonist neobosit. Nu aceeașibucurie am putut să le-o dăruim locuitorilor dinSatu-Nou Sărata, unde urma să ţinem unspectacol, care din motive birocratice, nu s-a maiputut realiza, dar nu au fost uitaţi cu ocazia altoritinerarii pe care le-am înfăptuit în anii din urmă.Plecarea din Ucraina s-a realizat prinTatarbunar, oraș unde ne-am luat rămas bunde la prietenii noștri în acorduri de fanfară,unde ne-am prins în joc ca fraţii, chiar înautogară... lacrimi, îmbrăţișări, flori, regrete,amintiri... ne-am despărţit de cei dragi cu opromisiune: de a ne reîntîlni și în 2006.Rep.Congresul internaţional intitulat„Identitatea culturală a tuturorromânilor” ediţia a XIV s-adesfășurat anul acesta la Timișoara în perioada16-17 octombrie, avînd drept generic tematica:„Cunoașterea drepturilor omului, alecetăţeanului și minorităţilor, după Convenţia –Cadru și normele de drept internaţional”.Au fost vizaţi în prim plan românii dinafara graniţelor, în special acele comunităţiromânești în care limba română, tradiţiaobiceiurile și specificul românesc au rămasîncă foarte vii. Zone precum regiunea Odesa,sudul Basarabiei, Timocul sîrbesc, Timoculbulgăresc, cele din Bucovina și Bulgaria seconfruntă astăzi cu o adevărată criză aidentităţii românești, românii deveniţi astăziminoritate nu mai au dreptul nici să studiezepropria limbă maternă în școli și să seoficieze slujba în biserici în limba română. Îndiscuţiile purtate de reprezentanţii societăţilorneguvernamentale a fost adusă o altăproblemă importantă, faptul că legile statelorîn cauză favorizează foarte puţin minorităţile,iar acestea chiar dacă își continuă lupta, nuau o susţinere substanţială din parteaGuvernului român, care se pare că a uitat de„proprii copii”. În acest sens, este de dorit osusţinere mai mare din partea oficialităţilorromâne și o colaborarea mai strînsă dinpartea societăţilor culturale din ţară.Acestea au fost în prim planpreocupările majorităţii participanţilor lacongres. Au fost prezenţi oameni de cultură,veritabili poeţi și scriitori, publiciști carecontinuă să scrie despre greul românului dinţară și din afară. Despărţămîntul M.Kogălniceanu, Iași a fost reprezentat doamnapreședinte Areta Moșu, și studenţii SidorovVladimir și Ciobanu Margarita, membrii aiorganizaţiei de tineret Astra Iași, originaridin Basarabia, dar care își fac studiile laIași. Cu această ocazie a fost lansat și altreilea număr pe anul în curs al „Revisteiromâne”, publicaţia trimestrială adespărţămîntului ieșean, cît și alte publicaţiidin Timișoara.Întîlnirea s-a desfășurat la „CasaTineretului” din Timișoara, deși nu toţi ceiinvitaţi au dorit să ne onoreze cu prezenţa.Se vede că, din an în an, scade interesulpentru clauza comună: identitatea neamuluiși păstrarea vie a acesteia în inimile noastre.Un lucru este, însă, cert: avem din ce în cemai puţini reprezentanţi tineri, cei de vîrsta atreia constituie majoritatea. În același timp,vîrsta este și o piedică pentru deplasare laîntîlnirile anuale la distanţe mari.Organizatorii timișoreni ne-au întîmpinat cumare căldură, dar programul care ne-a fostînmînat la început s-a dovedit a fi un visfeeric, întrucît nu au fost respectate toatepunctele. Cu toate acestea ne-am bucurat depriveliștile orașului modern și istoric, decunoștinţele noi pe care le-am făcut și amCongresul Internaţional „Identitatea Culturalăa tuturor românilor” ediţia XIV Timișoarafost încîntaţi de spectacolul susţinut deansamblul folcloric din Timocul sîrbesc și decostumele tradiţionale ale acestuia.În esenţă contează îndeosebi luările deatitudine în problemele naţiunii noastre. Dacăanul acesta ele și-au diminuat intensitatea, săsperăm că în anii următori va exista un nouimpuls, un nou suflu care va face ca inimileromânilor să bată în același ritm.Ciobanu MARGARITA16 Revista rom=n\C M Y K