Newsletter nr. 46 - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Evenimentînapoi. Dragi prieteni, am venit så vå spun din tot sufletul cåvå iubesc, cå ¡in la ceea ce înseamnå ¡ara noastrå ¿i intereselenoastre, pentru care va trebui så ne batem ¿i så le apåråm. Våiubesc a¿a cum iubesc viitorul ¡årii noastre ¿i ceea ce înseamnåpentru fiecare dintre tinerii de aici ¿i distrac¡ie, dar mai aleso muncå în måsurå så ne aducå bucuria lucrului bine fåcut.Suntem împreunå. Suntem solidari.Vom câ¿tiga! Victorie!“Intâlnirea domnilor Adrian Nåstase, candidat al Uniunii Na¡ionale PSD+PURla func¡ia de pre¿edinte al României, ¿i Mircea Geoanå,desemnat de Uniunea Na¡ionalå PSD+PUR la func¡ia de prim-ministru,cu reprezentan¡ii Consiliului Investitorilor StråiniMiercuri, 17 noiembrie, candidatul Uniunii Na¡ionalePSD+PUR la Pre¿edin¡ia României, Adrian Nåstase, împreunåcu Mircea Geoanå, desemnat pentru func¡ia de prim-ministru,s-au întâlnit cu reprezentan¡ii Consiliului InvestitorilorStråini.Cu aceastå ocazie, Adrian Nåstase a aråtat cå PSD+PURconsiderå cå principalele „motoare” ale cre¿terii economicesunt investi¡iile stråine directe ¿i întreprinderile mici ¿i mijlocii.“Pentru prima oarå, anul acesta avem investi¡ii stråinede peste 2 miliarde de euro, alåturi de facilitå¡ile pentruIMM-uri, cum ar fi simplificarea procedurilor de înfiin-¡are”, a declarat Adrian Nåstase.Candidatul PSD+PUR la func¡ia de pre¿edinte al României,Adrian Nåstase, a afirmat cå procesul de privatizare albåncilor a fost un succes în ultimii patru ani, de¿i institu¡iilebancare sunt dificil de privatizat.De asemenea, el a aråtat cå cele mai importante rezultateale guvernului pe care îl conduce sunt reprezentate de încheierea,pentru prima datå, a unui acord cu FMI ¿i asigurareastabilitå¡ii socio-politice ¿i a celei macroeconomice.În privin¡a stabilitå¡ii macroeconomice, Adrian Nåstase a precizatcå aceasta a contribuit decisiv la atragerea de investi¡ii.În ceea ce prive¿te planurile de vitor, Nåstase a explicat cåPSD+PUR inten¡ioneazå så continue procesul cre¿terii economice,så încheie procesul de privatizare, så continue îmbunåtå¡ireaclimatului de afaceri ¿i lupta împotriva corup¡iei ¿i såaplice politici fiscale moderne ¿i stabile.Adrian Nåstase a vorbit ¿i despre revizuirea CoduluiMuncii, promi¡ând cå acest lucru va fi fåcut dupå alegeri, dar¿i despre îmbunåtå¡irea sistemului de colectare a taxelor.“ªtim cå urmåtorii ani vor fi foarte importan¡i pentruRomania.Vom semna tratatul de aderare la UE, ne-am asumat criticile¿i neimplinirile, dar nimeni nu poate nega ceea ce amfåcut în ultimii 4 ani – de aceea ne dorim continuitate. Dacåvom învinge în alegeri, vå promit cå vom continua acestefort de stabilizare ¿i cre¿tere economicå ¿i vå mul¡umimpentru sprijinul dumneavoastrå în toatå aceastå perioadå,sprijin pe care contåm ¿i în continuare”, a declarat AdrianNåstase.La rândul såu, Mircea Geoanå a vorbit despre planul demodernizare al economiei pe care PSD+PUR îl propune: “Noiavem un asemenea plan care, pe lângå succesul economic,pregåte¿te România pentru a intra în Uniunea Europeanå”.Mircea Geoanå a vorbit ¿i despre “pregåtirea intenså ¿iprofundå pentru integrarea în UE” ¿i aducerea în administra¡ie,în serviciul public, a câtorva mii de tineri. Geoanå aexplicat cå dore¿te introducerea unor criterii stricte în execu¡ia¿i urmårirea execu¡iei bugetului. El a spus cå PSD+PUR urmåre¿teo politicå economicå prudentå ¿i stabilå, pentru a nuexista ¿ocuri economice. În acest context, Mircea Geoanå aafirmat cå liberalizarea pie¡ei financiare trebuie pregåtitå pentruaderarea la moneda unicå.“Vom face un lobby mult mai puternic ¡årii noastre înafara grani¡elor ¿i vom face ceea ce s-ar putea numi un“rebranding” al României, astfel încât så ¿tie orice om deafaceri din lume ce putem oferi, care sunt oportunitå¡ile deafaceri în România. Existå mereu loc pentru îmbunåtå¡iri ¿iprogres”, a declarat Mircea Geoanå. La rândul såu, GilbertWood, pre¿edintele Consiliului Investitorilor Stråini a declaratcå scopul consiliului pe care îl conduce este colaborarea cuguvernul ¿i cu autoritå¡ilor financiare din România pentru dezvoltareaproiectelor din domeniul fiscal ¿i legislativ. În cadruldiscu¡iilor, reprezentan¡ii Consiliului Investitorilor Stråini ¿iaudeclarat satisfac¡ia pentru faptul cå infla¡ia a ajuns la o singuråcifrå.Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 5

Din presa interna¡ionalåMPASeminar greco-român:“România, spre integrare”MPA (Grecia), 15 noiembrie2004 - La Bucure¿ti aînceput azi un seminar dedouå zile pentru educarea a50 de demnitari din administra¡iapublicå, cu tema “România,spre integrare”, organizatde Centrul European deComunicare, Informare ¿iCulturå, care are sediul la Salonic,în cooperare cu MinisterulIntegrårii Europene dinRomânia.Scopul seminarului estecomunicarea expertizei ¿i experien¡eiGreciei privindaplicarea mai eficientå aacquis-ului comunitar, precum¿i realizarea unuischimb de opinii privind cooperareatransfrontalieråîntre cele douå ¡åri din perspectiva,bineîn¡eles, a integråriiRomâniei în UniuneaEuropeanå. Lucrårile seminaruluiau fost inaugurate deministrul integrårii europenedin România, AlexandruFarca¿.Au fost prezen¡i, printreal¡ii, secretarul general al MinisterulMacedoniei ¿i Thracieidin Grecia, Loukas Ananikas,¿i adjunctul supleant aldelega¡iei Uniunii Europenela Bucure¿ti, Onno Simons.În discursul de inaugurare,ministrul Farca¿ s-a referit lacooperarea strânså dintreRomânia ¿i Grecia în privin¡arealizårii obiectivului de integrarea României în UniuneaEuropeanå, în 2007. Ministrulromân s-a mai referit, deasemenea, la absorbirea fondurilorcomunitare de cåtreRomânie în perioada 2001-2004 ¿i la eforturile acesteiade a se pregåti pentru integrareaîn UE.Secretarul general laMinisterul Macedoniei ¿iThraciei din Grecia, LoukasAnanikas, a prezentat activitateaministerului în cadruleforturilor de a contribui laprocesul de integrare a ¡årilorbalcanice în Uniunea Europeanå.În acest context, o referireaparte s-a fåcut în privin¡apropunerilor MinisteruluiMacedoniei-Thracieicåtre Direc¡ia Extindere aComisiei UE, propuneri carese referå la finan¡area ac¡iunilorcomune ale Greciei ¿iRomâniei.Onno Simons s-a referitla necesitatea ca România såcontinue cu mai mare hotårâreeforturile din domeniuladministra¡iei publice, a statutului,la nivel regional ¿ilocal pentru a putea fi pregåtitåde integrare, întrucât,negocieirile de integrare seapropie de sfâr¿it, iar “lucrulimportant e ca România såfie gata så se integreze armoniosîn UE”.În prima zi a lucrårilor seminaruluiau mai luat cuvântul,Stamatis Tsakaris, consilieral Regiunii MacedonieiCentrale, specialist în Fondul3 Comunitar de Sprijin, StavrosStavros, director-adjunctal Centrului Europeanpentru Dezvoltarea PregåtiriiProfesionale, ¿i MihalisHristakis, directorul Centruluide Studii ¿i Cercetåri alCentrului Na¡ional al Administra¡ieiPublice. Mâine, urmeazåså ia cuvântul RåzvanCotovelea, director general alMinisterului Finan¡elor Publicedin România, doamnaAnna Trihopoulou, pre¿edintea Uniunii Sociologice dinGrecia, Dimitris Moshos,¿eful Grupului de Monitorizare¿i Evaluare a Autoritå¡iide administrare a programuluiregional pentru MacedoniaOccidentalå.EubusinessComisia Europeanåneagå orice amestecîn calendarul electoraldin RomâniaEUbusiness, 17 noiembrie2004 - Executivul UE anegat, miercuri, cå s-ar fiamestecat în procesul electoraldin România prin propunereafinalizårii negocierilorde aderare la 24 noiembrie.Partidele de opozi¡ie dinRomânia au reclamat cå datasugeratå cade cu patru zileînaintea alegerilor parlamentare¿i preziden¡iale, asigurândguvernului o cre¿tere depopularitate crucialå.Dar purtåtorul de cuvântal CE, Jean-Christophe Filori,a declarat cå: “Aceastådatå a fost fixatå cu multtimp în urmå. Nu are nici olegåturå cu campaniile electoraledin ¡årile candidate”.Filori a subliniat cå ¿i negocierilede aderare cu Bulgariacare, asemenea Românieisperå så adere la UE în 2007,ar putea fi finalizate la 24noiembrie.“Aici conteazå dacå respectiva¡arå candidatå estesau nu gata så ajungå la unacord”, a precizat el, neexcluzândcå data poate fischimbatå dacå România nuîndepline¿te criteriile deadmitere în UE. Scandalul aizbuncit când comisarul europeanpentru extindere,Günter Verheugen, a anun¡atcå negocierile cu România arputea fi finalizate pânå la 24noiembrie.Opozi¡ia l-a acuzat peprimul ministru Adrian Nåstase,candidat la pre¿edin¡ie,cå ar fi fåcut concesii care nuerau necesare, pentru aîncheia negocierile înainteaalegerilor.6Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Declara¡ii, mesaje, discursuriAlocu¡iunea primului ministru Adrian Nåstase, la Conferin¡a anualåa Asocia¡iei Na¡ionale a Veteranilor de råzboi(Cercul Na¡ional Militar, 15 noiembrie 2004)Dragi veterani de råzboi,Domnule pre¿edinte Dragnea,Dragi colegi,Stima¡i invita¡i.Vin în fa¡a dumneavoastrå cu speran¡a cå vom gåsi cu to¡iputerea de a învå¡a din experien¡a ¿i din exemplul pe care ni-loferi¡i cu generozitate. Conferin¡a Asocia¡iei Na¡ionale a Veteranilorde Råzboi, reprezintå un foarte bun prilej de analizå,de evaluare a activitå¡ilor desfå¿urate de cåtre membrii Asocia¡iei,dar ¿i un moment de reflexie asupra modului în care auîn¡eles institu¡iile statului så-i respecte pe cei care au slujitRomânia cu devotament, cu credin¡å.În perioada 2001-2004, demersurile Asocia¡iei Na¡ionale aVeteranilor de Råzboi au fost bine venite, au fost oportune,ajutând echipa aflatå la guvernare, formatå din oameni maitineri care nu au cunoscut ororile råzboiului, så în¡eleagå problemelepe care le întâmpinå cei care ¿i-au slujit patria pefrontul de luptå ¿i care meritå aståzi ¿i mâine, întreaga recuno¿tin¡åa noastrå, a tuturor.Particip la aceastå conferin¡å cu o deosebitå bucurie ¿i, dinrespect pentru dumneavoastrå, nu doresc så vå prezint inten¡iipentru viitor, inten¡ii mai mult sau mai pu¡in generoase.A¿ vrea, mai curând, så las faptele så vorbeascå pentrumine ¿i pentru Guvernul pe care îl conduc, astfel încât så-mida¡i voie så enumår doar câteva aspecte privind modul în caream în¡eles, în perioada 2001-2004, så ne implicåm în rezolvareaproblemelor veteranilor de råzboi, ale invalizilor, ale våduvelorde råzboi.Dumneavoastrå ve¡i aprecia dacå eforturile noastre au avutrezultate reale ¿i dacå ele pot constitui un fundament util pentruviitoarele måsuri pe care va trebui så le punem în practicå,în beneficiul dumneavoastrå.Pânå în anul 2001, problemele Asocia¡iei Na¡ionale a Veteranilorde Råzboi erau trimise institu¡iilor statului pe diversecanale, în func¡ie de disponibilitatea de a asculta a unor demnitari.În momentul în care am preluat responsabilitatea guvernårii,am decis crearea Oficiului pentru Problemele Veteranilorde Råzboi, în cadrul Secretariatului General al Guvernului,având ca obiectiv principal rezolvarea operativå ¿i înconformitate cu prevederile legilor ¡årii a solicitårilor privindveteranii, invalizii, våduvele de råzboi, precum ¿i våduvele deveterani de råzboi. Am analizat legisla¡ia în domeniu ¿i amrealizat cå ea trebuie îmbunåtå¡itå.Practic, în perioada 2001 - 2004, în fiecare an, Guvernul apropus Forului legislativ acte normative cu aplicabilitate îndomeniul veteranilor de råzboi, invalizilor ¿i våduvelor deråzboi dar ¿i a våduvelor acestor veterani.Nu voi insista asupra numårului acestora, dar este de datoriamea så vå prezint unele din problemele care au fost rezolvatecu ajutorul acestor decizii, unele dintre ele au fost prezentate,de altfel, ¿i de domnul pre¿edinte Dragnea. Redistribuirearezultatelor cre¿terii economice s-a realizat ¿i în beneficiulveteranilor de råzboi, prin majorarea substan¡ialå a indemniza¡iilor,sporurilor (indexate periodic prin hotårâri ale Guvernului)¿i a rentelor lunare.Renta lunarå - cuantum diferit în raport cu ordinele ¿i medaliileconferite este în prezent de: 5.285.000 lei pentru ceidecora¡i cu Ordinul “Mihai Viteazul”; 2.265.000 lei pentru ceicare sunt decora¡i cu Ordinul “Virtutea Aeronauticå”;1.698.000 lei, reprezentând 75% din solda de grad a unuisublocotenent, pentru veteranii decora¡i cu celelalte ordine ¿imedalii. Prin Legea 167 din 2002, pentru modificarea ¿i completareaLegii 44/1994, s-a stabilit ca drepturile ce decurg dincalitatea de veteran de råzboi decorat, legate de împroprietårire,så fie transmisibile mo¿tenitorilor legali.Totodatå unele drepturi ale veteranilor de råzboi au fostextinse ¿i la våduvele acestora. În perioada 2001 - 2004, pentruveteranii de råzboi, invalizii ¿i våduvele de råzboi statul acontribuit la achitarea unei pår¡i din costul chiriei, energieielectrice ¿i energiei termice în cuantum de 460.000 lei.Veteranii de råzboi au beneficiat de asisten¡å medicalå însistemul sanitar militar; în eviden¡ele Direc¡iei Medicaleaflându-se, în prezent, aproximativ 150.000 de veterani deråzboi. În cadrul Programului Social, Guvernul României aasigurat pentru prima datå dreptul de a utiliza biletele de cålåtorie¿i de cåtre membrii familiei veteranilor de råzboi, invalizilor¿i våduvelor de råzboi, iar prin modificarea Legii 44/1994 se va acorda posibilitatea transformårii biletelor de cålåtorieîn bonuri valorice.A fost instituitå obligativitatea autoritå¡ilor administra¡ieipublice din alte localitå¡i decât cele în care veteranii de råzboidecora¡i î¿i au domiciliul de a asigura, la cererea acestora,terenul necesar împroprietåririlor. În cursul acestui an s-a trecutla despågubirea veteranilor de råzboi decora¡i cu ordine ¿imedalii de råzboi, precum ¿i a urma¿ilor acestora cu suma de15.640.000 lei pentru un hectar de teren, în paralel cu acordareade ajutoare pentru veterani ¿i våduvele veteranilor deråzboi.A fost asigurat cadrul normativ necesar cumpåråriilocuin¡elor construite din fondul statului. Au continuat avansårileîn grad ¿i decorarea veteranilor de råzboi: peste 57.000de veterani de råzboi au fost decora¡i cu medalia “Cruceacomemorativå a celui de-al doilea råzboi mondial 1941 -1945” pentru care primesc o rentå lunarå de 600.250 lei depersoanå.A¿ vrea så mai adaug faptul cå în perioada urmåtoare amaplicat, ¿i acest aspect este valabil pentru to¡i pensionarii, omåsurå care, dupå pårerea mea, era necesarå de mai mult timp,¿i anume, adåugarea a 25% din pensia so¡ului pensionar decedatpentru asigura mai bine cheltuielile de între¡inere pentruso¡ul supravie¡uitor. Aceasta este o måsurå pe care o gândimpornind de la faptul cå cei mai în vârstå, în special, au problemefoarte serioase în ceea ce prive¿te plata acestor costuri.Sigur, sunt încå multe lucruri de rezolvat cu siguran¡å ceeace am fåcut pânå acum, nu este suficient. Avem în continuare,Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 7

Declara¡ii, mesaje, discursuricu to¡ii, o datorie de onoare fa¡å de dumneavoastrå, cei carev-a¡i angajat cu întreaga fiin¡å în lupta pentru apårarea ¡årii.Fiecare român vå datoreazå recuno¿tin¡a ¿i respect.Conducerea ¡årii vå datoreazå cu atât mai mult: grija permanentåca dumneavoastrå så vå bucura¡i de un trai decent.Anii care urmeazå trebuie så însemne, ¿i pentru dumneavoastrå,o via¡å mai bunå, mai multe drepturi ¿i mai multe beneficii.ªti¡i fårå îndoialå cå întotdeauna am privit cu multå aten¡ieproblemele veteranilor de råzboi, probabil un rol deosebit l-aavut ¿i tatål meu, care îmi vorbea de fiecare datå de greutå¡ilepe care le au veteranii de råzboi, cei pe care îi cuno¿tea, dificultå¡ipe care le discutau împreunå. Întotdeauna el îmi vorbeadespre nevoia de a face mai mult pentru veteranii de råzboi.Dincolo de aceste lucruri, înså, eu cred cå fiecare dintrenoi, fiecare dintre români, atunci când se vorbe¿te la televizordespre patriotism, pentru cå face bine în campanie electoralå,trebuie så dea dovadå el însu¿i cå în¡elege så pre¡uiascå ¿i sårespecte patriotismul celor dinainte.Aici este, probabil, felul în care putem så-i deosebim pecei care doar vorbesc de cei care înfåptuiesc. ªi va trebui såvedem cu aten¡ie, în continuare, modul în care putem såducem la îndeplinire obiectivele pe care ni le asumåm, dar, înacela¿i timp, så sprijinim România så lupte de data aceasta înprimul rând, în avanposturi la Bruxelles, la Strasburg, în capitalelemarilor puteri: acolo putem så ne apåråm cât mai bineinteresul na¡ional în noua conjuncturå interna¡ionalå. Exempluldumneavoastrå trebuie så marcheze via¡a ¿i destinul actualeiclase politice.România, ¡ara pentru care nu a¡i ezitat så lupta¡i ¿i såînvinge¡i, cre¿te, se dezvoltå, dar direc¡ia în care mergem vatrebui så fie urmåritå din punct de vedere moral de cei care au¿tiut, la timpul potrivit, så-¿i sacrifice tinere¡ea, sånåtatea -mul¡i dintre ei acum nu mai sunt în via¡å - pentru idealuri ¿i,în acela¿i timp, pentru urma¿i.Dumneavoastrå, veteranii de råzboi, ve¡i fi fårå îndoialåmartori, în aceste momente de råscruce, la cele mai importantedecizii privind viitorul României, ve¡i fi martori, dar ve¡i fi ¿iparticipan¡i la luarea celor mai bune decizii. Eu vreau så vårog rugåmintea så ne ajuta¡i så mergem, în continuare, pecalea cea bunå, så continuåm lucrurile bune pe care le-amfåcut ¿i vå asigur, acesta este angajamentul meu personal, pecare îl voi respecta, cå, împreunå cu echipa viitoare de guvernare,vom privi cu mare aten¡ie, ¿i în anii care vor urma, problemelepe care le ave¡i. Sunte¡i pentru noi o surså deinspira¡ie privind faptele, dar, în acela¿i timp, un reper moralpentru activitatea noastrå de fiecare zi.Vå mul¡umesc încå o datå ¿i vå doresc sånåtate ¿i succes.Declara¡ia primului ministru Adrian Nåstase cu ocazia plecårii convoiuluicu calculatoare spre ¿colile rurale – dona¡ie a „Funda¡iei Hariri”,în cadrul programului de informatizare a învå¡åmântului(17 noiembrie 2004)Dl. Alin Teordorescu: Bunå diminea¡a. Primul lot de omie de calculatoare pleacå aståzi. Câte 4 ¿coli, în special rurale,din fiecare jude¡ al României, deci 160 de ¿coli, le vorprimi în urmåtoarele 3 zile. Urmåtoarele 2000 de calculatoarevin în urmåtoarele 2 såptåmâni. Le-am adus în microbuze aicica så plece, deoarece municipalitatea din Bucure¿ti nu permiteintrarea T.I.R.-urilor, ele vor fi transportate cu aceste microbuze¿i vor fi låsate la fiecare prefecturå a fiecårui jude¡.Dl. Adrian Nåstase: Eu am pu¡ine lucruri de adåugat,vreau så mul¡umesc, în primul rând, Funda¡iei Hariri pentruacest gest excep¡ional. Aceste calculatoare sunt deosebit deimportante pentru ¿colile din mediul din mediul rural, suntimportante pentru cå mul¡i dintre copii, atunci când må întâlnesccu ei, îmi spun: „La noi la ¿coalå nu avem nici un calculator”,sau: „Sunt calculatoare foarte vechi ¿i nu le putem folosi”.Aceste 3000 de calculatoare se vor adåuga platformelorinformatice pe care le-am creat în toate liceele din România:în peste 1365 de licee, noi am creat aceste platforme informatice,de care beneficiazå 750 de mii de elevi. Acum începemun program de informatizare ¿i în ¿colile de culturå generalå,ca så spun a¿a, iar aceste 3000 de calculatoare vin ca o pregåtireîn special pentru ¿colile din zona ruralå, pentru a conectamai rapid aceste ¿coli ¿i elevii de la ¡arå cu ceea ce este universulinforma¡iilor ¿i tehnica utilizårii calculatorului. Mi separe un gest extraordinar din partea Funda¡iei Hariri, caredovede¿te, pe de altå parte, o rela¡ie foarte strânså între România¿i Liban, justificând, încå o datå, rela¡iile speciale cares-au creat între ¡ara noastrå ¿i Liban de-a lungul ultimilordecenii.Vreau så mul¡umesc, încå o datå, domnului Saad Dariripentru aceastå dona¡ie, în prima fazå, cum a¡i auzit, fiindvorba de 1000 de calculatoare, urmând ca, în urmåtoarele 2såptåmâni, så mai fie trimise încå 2000 de calculatoare, carevor fi repartizate de cåtre jude¡e, la ¿colile din zonele respectivecare au cea mai mare nevoie de acest sprijin, pentru cå nu¿i-au putut permite, pânå acum, dotåri minime cu calculatoare.Reporter: Domnule premier aceastå Funda¡ie se ocupåde copii såraci libanezi, scrie ¿i pe site-ul lor, noi am maiscris, Evenimentul Zilei, cum de s-au gândit så donezeGuvernului? Au mai donat ¿i altor Guverne, sau.. ?Dl. Adrian Nåstase: Este un gest de prietenie, este un gestcare se bazeazå pe faptul cå, în ultimi 15 ani, comunitatea deafaceri libanezå este tot mai prezentå în via¡a economicå dinRomânia, sunt foarte multe investi¡ii care s-au realizat ¿i, dinacest punct de vedere, probabil ¡inând seama ¿i de acesterezultate bune în plan economic, probabil cå aceasta este explica¡ia.Dar sunt absolut convins cå reprezentan¡ii Funda¡iei8Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Declara¡ii, mesaje, discursurivor da råspunsuri mai bune decât mine la aceastå întrebare.Reporter: Având în vedere cå, totu¿i, este campaniepoate fi interpretat cå Funda¡ia ajutå, practic, am våzut cåscrie ¿i în programul dumneavoastrå de aståzi, cå se completeazåprogramul de guvernare, de informatizare, decifunda¡ia, practic, vå ajutå så realiza¡i acest program, cucele 3000 de calculatoare.Dl. Adrian Nåstase: Este într-adevår un element de campanieelectoralå, dar pentru 2012. Pentru cå elevii din ¿coli,acum nu voteazå, poate ar putea så fie un element de campaniepentru 2012, dacå ei î¿i vor aduce aminte de acest gest. Dar,låsând gluma la o parte, eu cred cå este important ca atuncicând apare o astfel de solu¡ie, ea så fie preluatå când apar astfelde oferte generoase ele så poatå så fie puse în aplicareprintr-o ac¡iune rapidå a Guvernului, ¿i este ceea ce facemaståzi.Reporter: Mul¡umim, ¿i calculatoarele sunt din Româniacumpårate, de la o firmå?Dl. Alin Teodorescu : - Din România ¿i TVA-ul plåtit.Dl. Adrian Nåstase : - Bine vå mul¡umim foarte mult.Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 9

Partidul Social Democrat - Sediul CentralDeclara¡ie de presåBiroul de preså al Partidului Social Democrat este împuternicitså dea publicitå¡ii urmåtoarea declara¡ie a reprezentantuluiPSD în Biroul Electoral Central, Dan Matei Agathon:“Doresc så atrag aten¡ia asupra încercårii de politizare aactivitå¡ii BEC de cåtre primarul general Traian Båsescu.Acesta a autorizat pentru perioada 13.11 – 30.11, a.c., desfå¿urareaîn fa¡a sediului BEC a protestului unei persoane fa¡åde nerezolvarea unui litigiu datând din 1996. Consider cå înacest fel, Traian Båsescu încearcå så creeze presiuni asupraBEC, a cårui activitate este, în acest fel, îngreunatå.Consider cå autorizarea protestului de cåtre TraianBåsescu este o nouå dovadå a incompeten¡ei sale ca primargeneral.Dacå pot în¡elege de ce nu a autorizat cererea lui BogdanStelea, portarul echipei na¡ionale de fotbal, så facå o cerere decåsåtorie pe Arcul de Triumf, nu pot în¡elege de ce a aprobatun protest în care autorul sus¡ine cå se aflå “inclus în programulde epurare etnicå a poporului român.”Reprezentant PSD în Biroul Electoral Central,Dan Matei AgathonPSD a semnat un protocol cu Grupul Socialist din Parlamentul EuropeanPartidul Social Democrat, Institutul Social Democrat“Ovidiu ªincai” ¿i Grupul Socialist din Parlamentul Europeanau semnat vineri, 12 noiembrie 2004, un protocol de cooperarecare prevede pregåtirea viitorilor euro-parlamentari aiPSD.Pregåtirea va începe cu parlamentarii PSD din legislaturaviitoare, care dupå ratificarea Tratatului de aderare a Românieila Uniunea Europeanå vor participa ca observatori lalucrårile Parlamentului European, urmând så fie membri cudrepturi depline din 2007, când ¡ara noastrå va deveni membråa UE. De asemenea, Grupul Socialist din ParlamentulEuropean va sus¡ine PSD în campania pentru alegerile pentruParlamentul European.La rândul såu, Institutul Social Democrat “Ovidiu ªincai”va organiza împreunå Grupul Socialist din Parlamentul Europeanseminarii, cursuri ¿i programe de pregåtire pentru parlamentariiPSD care doresc så ajungå în Parlamentul European.Drept la replicå al domnului Ioan Talpe¿ adresat cotidianului“Evenimentul Zilei”Domnului Dan Cristian Turturicå, Redactor ¿efEvenimentul ZileiReferitor la articolul apårut în Evenimentul Zilei la 11noiembrie 2004, privitor la ”scandalurile Tender, Iacobov ¿iRafo One¿ti”, må våd obligat la câteva precizåri. Nu am avut¿i nici nu am vreo legåturå cu Rafo sau Carom.Nu am avut ¿i nici nu am vreo legåturå sau colaborare cufirmele implicate sau legate de situa¡ia sau evolu¡ia lui Rafo ¿iCarom.A lansa acum alega¡ia cå pia¡a produselor petroliere a fostîmpår¡itå în urma unei “certe cumplite” între mine ¿i domnulHrebenciuc depå¿e¿te chiar ¿i starea de penibil. Toate acestealega¡ii pe care le lansa¡i sunt absolut ridicole. De¡in autoriiacestui articol cele mai mici probe cå eu, Ioan Talpe¿, a¿ fiimplicat în vreuna din firmele invocate? ªi, mai mult decâtatât, cå ele î¿i disputå suprema¡ia pe pia¡a petrolierå româneascåcu angajarea sau prin utilizarea mea? Este cel pu¡inabsurd…Pe domnul Ovidiu Tender, ca ¿i pe domnul ViorelHrebenciuc îi cunosc, am avut discu¡ii prietene¿ti, dar niciodatåde afaceri sau referitoare la subiectele invocate în articoluldumneavoastrå.Ceea ce face¡i dumneavoastrå au încercat ¿i al¡ii prin acelea¿imijloace ¿i folosindu-se de acelea¿i subiecte. Tot ceea ceîncerca¡i så ob¡ine¡i este discreditarea mea, acum poate maimult decât altå datå, având în vedere campania electoralå îndesfå¿urare.Ceea ce a¿ vrea eu så ¿tiu este dacå vå asuma¡i råspundereapentru afirma¡iile fåcute în ziarul dumneavoastrå, situa¡ie încare v-a¿ adresa rugåmintea de a preciza în mod clar acestlucru. În caz contrar, nu pot considera decât cå ceea ce a¡i scriseste doar o discreditare voitå ¿i o afectare a imaginii mele publice,fiind obligat så vå ac¡ionez în justi¡ie pentru limpezireaacestei conjuncturi.Cu stimå,Ioan Talpe¿Bucure¿ti, 12 noiembrie 200410Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Partidul Social Democrat - Sediul CentralDrept la replicå al domnului Ioan Talpe¿, adresat Coali¡ieipentru un Parlament Curat „Voteazå cu ochii deschi¿i”Cåtre, Coali¡ia pentru un Parlament Curat „Voteazå cuochii deschi¿i”Urmare a adresei Consiliului de Integritate Moralå din 25octombrie 2004, prin care mi s-au adus la cuno¿tin¡å alega¡iiledumneavoastrå privind incompatibilitatea mea cu pozi¡ia decandidat la func¡ia de senator, am transmis, la data solicitatå,punctul meu de vedere. Astfel, am avut deosebita plåcere de adiscuta, la sediul dumneavoastrå, cu domnul Cristian Pârvulescu,prezentându-i acestuia o serie de acte doveditoare,declara¡ii ¿i comunicate de preså. Se pare, înså, cå situa¡ia nua avut nici o finalitate. Vå adresez rugåmintea de a-mi transmitedacå vå men¡ine¡i punctul de vedere, iar în cazul în careacest demers nu-¿i va gåsi o rezolvare vå comunic cå inten-¡ionez så ac¡ionez în instan¡å Coali¡ia pentru un ParlamentCurat “Voteazå cu ochii deschi¿i”.Cu stimå,Ioan Talpe¿Bucure¿ti, 12 noiembrie 2004Drept la replicå al domnului Ioan Talpe¿, adresatSocietå¡ii Academice din RomâniaCåtre,Societatea Academicå din RomâniaReferitor la Raportul de Analizå ¿i Prognozå nr.7, editat înnoiembrie 2004, remarc cå, în pofida mai multor încercåri personale,råmase fårå nici un rezultat, de a låmuri cele legate dealega¡iile dumneavoastrå la adresa mea, continua¡i så måacuza¡i în acela¿i mod în care a¡i fåcut-o ¿i pânå acum, legându-våde subiecte de mult epuizate.Având în vedere insisten¡a cu care face¡i aceste afirma¡ii ¿irefuzul categoric de a avea un dialog, este absolut evident faptulcå da¡i dovadå de rea inten¡ie. În acest sens, vå propun oîntâlnire publicå prin care så încercåm limpezirea problemelorexpuse, considerând aceastå variantå ca o ultimå încercare desolu¡ionare a situa¡iei create, înaintea formulårii unei ac¡iuniîn justi¡ie.Cu stimå,Ioan Talpe¿Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 11

Partidul Social Democrat - Sediul Centralcol va oferi, mai ales într-o zonå precum cea a Doljului, oportunitå¡ide afaceri extraordinare. Cå anul viitor va fi creat uncentru pentru echivalarea diplomelor, astfel încât cele dobânditeîn stråinåtate så poatå fi valorificate în România. Geoanåa folosit douå argumente în expunerea sa: în primul rândrenun¡ul la preten¡ia cå “noi am inventat roata”, sus¡inându-¿ipledoaria cu exemplele de succes ale antecesorilor Românieipe pia¡a europeanå; în al doilea rând, toate promisiunile pecare le-a fåcut s-au referit la ceea ce poate face personal caviitor prim-ministru, în baza competen¡ei ¿i a experien¡ei proprii,care valideazå aceste proiecte. El a insistat asupra nevoiistringente ca administra¡ia localå så se implice în toate acesteproiecte, dar a expus ¿i måsurile ce le va lua pentru reformareaacestei administra¡ii: - stabilirea unor criterii ¿i a unor echipespecializate pentru selectarea personalului din administra¡ie; -plata func¡ionarilor publici în func¡ie de performan¡å; - depolitizareaadministra¡iei publice (exemplul dat fiind noul statut alprefectului); - folosirea unor formule mixte pentru proiecte deamploare (inclusiv pentru cele ce angajeazå fondurieuropene), bazate ¿i pe contracte punctuale cu speciali¿ti dinafara aparatului administrativ. „Dacå nu vom face toate acestelucruri, în Europa se va integra doar 10% din România,iar celelalte 90 de procente vor råmâne pe dinafarå. Ceeace fac eu acum este så vå comunic ce ¿anse ave¡i, fiindcåuneori este foarte greu ¿i doar så comunici care sunt aceste¿anse”, a punctat ministrul de externe în încheiere. Dupå ceexpunerea a luat sfâr¿it, Mircea Geoanå a mai råmas câtevazeci de minute de vorbå cu studen¡ii (17 noiembrie 2004).• Mircea Geoanå, desemnat de Uniunea Na¡ionalåPSD+PUR la func¡ia de prim-ministru, s-a aflat joi, 18 noiembrie,la Sibiu, unde s-a întâlnit cu oamenii de afaceri sibieni ¿icu reprezentan¡ii mass-media.Candidatul a ajuns în Sibiu la ora 11,00 ¿i a fost a¿teptat depre¿edintele PSD Sibiu, Ioan Cindrea, la sediul organiza¡iei,unde a purtat o scurtå discu¡ie cu conducerea PSD Sibiu privindstadiul campaniei electorale. Vizita a fost urmatå de o deplasarela Muzeul Brukenthal, unde, în prezen¡a oficialitå¡ilorlocale a fost semnat un protocol de colaborare între MinisterulAfacerilor Externe ¿i administra¡ia publicå localå, pentru sprijinireaproiectului «Sibiu - Capitalå Culturalå Europeanå în2007».În cursul amiezei, liderul social democrat s-a deplasat pejos, prin zona centralå a ora¿ului, la Hotelul Continental, undea participat la o întâlnire cu peste 250 de oameni de afaceri dinSibiu. Premierul desemnat al Uniunii Na¡ionale PSD+PUR adeclarat cå actualul guvern a sprijinit mediul de afaceri ¿i o vaface în continuare prin måsuri de stimulare ¿i facilitå¡i acordateangajatorilor.„Municipiul Sibiu are un mediu de afaceri sånåtos ¿iputernic. ªtiu cå aici sunt fabrici mari, care produc pieseauto pentru marile concerne europene ¿i acest lucru reprezintåo mândrie. În ultimii ani jude¡ul Sibiu a cunoscut odezvoltare continuå ¿i acest lucru se resimte la nivelul popula¡iei“,a declarat Mircea Geoanå.Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 13

Partidul Social Democrat - Sediul CentralDeclara¡ii de preså• Dupå ce s-a låmurit cå nu-l poate învinge pe AdrianNåstase nici în campania electoralå propriu-ziså, nici în întâlniriledirecte, Traian Båsescu a gåsit cea mai bunå solu¡ie dea încerca så ca¿tige totu¿i alegerile.Ascuns dupå fustele deosebit de largi ale Alinei Mungiu-Pipidi, Traian Båsescu cere ca Adrian Nåstase så nu mai aibåvoie så candideze. Despre obiectivitatea Alinei Mungiu-Pipidi¿i despre legitimitatea rapoartelor ¿i a celorlalte in¡iative ale eieste aproape inutil så mai vorbim. O singurå nelåmurire avem.Cum se face cå pe lista neagrå a oamenilor cu probleme nuapare singurul candidat la pre¿edin¡ie care este inculpat într-unproces de corup¡ie ¿i care mai are asupra capului ¿i o acuza¡iede colaborare cu Securitatea la care nu s-a dat un råspunsconvingåtor? Este doar o întrebare retoricå. Trist este înså cåîn numele societå¡ii civile, din care facem cu to¡ii parte, ¿i înnumele unor idei în care cu to¡ii credem, câ¡iva oameni î¿i facpropriile jocuri politice ¿i economice cålcând în picioare ¿ieviden¡a ¿i normele democratice ¿i regulile bunului sim¡.A¿teptåm cu interes urmåtoarea mutare a lui Traian Båsescufåcutå prin intermediul independentei Alina Mungiu-Pipidi.• „În cursul acestei zile, Consiliul Internationalei Socialiste,reunit la Johannesburg, a discutat raportul Comitetuluide Etica, comitet creat anul trecut dupa Congresul de la SaoPaulo.Referindu-se la faptul ca la reuniunea din Africa de Sud,Comitetul a propus acordarea statutului de membru unor partide,dar si sanctiuni la adresa altor partide, presedintele InternationaleiSocialiste, Antonio Guterres, a mentionat cazul României,referindu-se la Partidul Democrat, care se afla în aliantacu un partid de centru-dreapta si la liderul sau, care promoveazaun discurs populist.În acest context, ca reprezentant al Partidului Social Democrat,am solicitat, în mod formal, ca viitoarea reuniune aComitetului pentru Etica sa analizeze cazul Partidului Democrat.”Victor BostinaruSecretar Executiv Relatii Internationale,Reprezentant al Partidului Social Democrat laConsiliul Internationalei Socialiste de la Johannesburg14Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Agentia internationala de ratingJapan Credit Rating Agency (JCR) aanuntat luni, 15 noiembrie, imbunatatirearating-ului acordat Romaniei, pe categorii,astfel: - Imprumuturi suveranepe termen lung, in valuta: de la BB laBB+. - Imprumuturi suverane pe termenlung, in moneda locala: de la BB+ laBBB-. Urmare acestor schimbari, perspectivaimbunatatirii in continuare aratingului pentru Romania ramane pozitivadatorita unui context economic consideratfavorabil si pentru perioada urmatoarereflectat, in principal, de tendintelefiscale si managementul datorieipublice.In opinia analistilor agentiei de ratingjaponeze, decizia reflecta imbunatatireaindicatorilor macroeconomici,accelerarea cresterii economice caurmare a progresului inregistrat in privatizareacompaniilor de utilitati indomeniul energiei, mentinerea disciplineifiscale, un management eficient aldatoriei publice prin extinderea maturitatilor,precum si cresterea perspectivelorRomaniei de a deveni membru alPalatul Victoria¥mbunåtå¡irea rating-ului acordat RomânieiUniunii Europene in 2007, urmare a primiriistatutului de economie de piatafunctionala din partea Comisiei Europene.JCR estimeaza ca Romania va continuasa inregistreze o crestere economicareala de peste 5% anual pana inanul 2008, in conditiile in care rata somajuluise va reduce gradual, nivelulocuparii fortei de munca urmand sa fieaccelerat in special in sectorul serviciilor.Analistii agentiei de rating consideraca deficitul contului curent se va reduceatat in anul 2004, pana la nivelul de5,3% din PIB, datorita in special transferurilorsemnificative de capital reprezentandvenituri obtinute de rezidentiicare lucreaza in strainatate, cat si in aniiurmatori, urmare a reducerii treptate adeficitului comercial prin cresterea exporturilor.Fluxurile de investitiile straine directevor continua sa creasca in 2004 siin anii urmatori, in contextul privatizariidin acest an a companiei PETROM si aprivatizarii marilor companii de utilitati,de distributie a gazelor si a energieielectrice.Astfel, finantarea deficitului de contcurent este considerata sustenabila inconditiile unei cresteri substantiale a investitiilorstraine directe si de portofoliuprecum si a imbunatatirii conditiilor depe pietele internationale de capital pentruRomania.JCR considera important pentru Guvernsa mentina relatii stranse cu FondulMonetar International pentru a mentineincrederea internationala in economiaRomaniei.“Decizia agentiei de rating japonezeconfirma progresele substantiale realizatein implementarea reformelor economice,asa cum sunt recunoscute siprin acordurile convenite cu organismelefinanciare internationale si UniuneaEuropeana, favorizand totodata mentinereaprezentei Romaniei pe pietele internationalede capital si atragerea deresurse financiare externe prin imbunatatireaperceptiei investitorilor”, a declaratdomnul Mihai Nicolae Tanasescu,ministrul Finantelor Publice.Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 15

Palatul Victoria¥mbunåtå¡irea rating-ului acordat RomânieiGuvernul Romaniei saluta deciziaAgentiei internationale de rating FitchRatings, care a anuntat miercuri, 17 noiembrie,imbunatatirea cu doua trepte arating-ului acordat Romaniei, tara noastraiesind astfel din grupa de risc «speculativ”a emitentilor de datorie si incadrandu-se,pentru prima data, in categoriade risc aferenta nivelului investitional(investment grade), reflectand crestereasolvabilitatii si consolidarea pozitieiexterne. Urmare deciziei agentieibritanice de rating, calificativele de riscpe categorii de imprumuturi au fost modificateastfel:- Imprumuturi suverane pe termenlung, in valuta: de la BB la BBB- ;- Imprumuturi suverane pe termenlung, in moneda locala: de la BB+ laBBB;- Imprumuturi suverane pe termenscurt, in valuta: de la B la F3.Urmare acestor schimbari, perspectivade imbunatatire ulterioara a ratinguluide catre agentia britanica, ramanestabila. Obtinerea calificativului « investmentgrade » acceptabil pentru toatecategoriile de investitori, reprezintamaterializarea continuitatii si sustenabilitatiiin implementarea politicilor si reformeloreconomice din ultimii ani, concretizatade altfel prin imbunatatireatreptata a ratingului suveran de catretoate agentiile de rating.Conform comunicatului emis deagentia de rating, imbunatatirea cu douatrepte a rating-ului reflecta politica fiscalaprudenta, imbunatatirea reformelorstructurale, precum si cresterea perspectivelorRomaniei de a adera la UniuneaEuropeana. Analistii agentiei de ratingconsidera ca progresele inregistrate inceea ce priveste reforma in sectorulenergetic si in domeniul privatizarilorau facut ca Romania sa obtina statutulde economie de piata functionala si saramana in graficul stabilit pentru aderareala Uniunea Europeana in ianuarie2007.Agentia de rating britanica consideraca puternica crestere economica estimatapentru anul 2004 la 7,5%, a avut oinfluenta pozitiva in sustinerea veniturilorbugetare si a permis guvernuluiajustarea in sens descrescator, in douaetape, a tintei de deficit bugetar, stabilitaacum la 1.6% din PIB. Reducerea deficituluibugetar in conditiile unei cresterieconomice robuste, a unei aprecieria monedei nationale si a unei cresterisemnificative a veniturilor obtinute dinprivatizare creeaza premizele unei dinamicifavorabile a datoriei publice. ReprezentantiiFitch Rating considera caRomania va continua sa genereze surplusin balanta de plati, sa consolidezerezerva valutara si sa mentina un nivelsustenabil al datoriei publice nete, prognozatla aproximativ 19% din PIB lasfarsitul lui 2004.Urmare a corelatiei directe dintreevolutia riscului de tara si costurile finantariiexterne, imbunatatirea ratinguluiconcomitent cu obtinerea nivelului«investment grade» va duce la minimizareacosturilor de imprumut ale Romanieide pe pietele internationale de capitalsi implicit de finantare a deficituluibugetar si refinantare a datoriei publice,creand premizele diminuarii gradului deindatorare externa. Pe langa acesteefecte pozitive va creste si interesul investitorilorpentru investitii greenfieldfacilitandu-se pe de o parte finantareadeficitului de cont curent fara a se creadatorie suplimentara, iar pe de alta partecresterea nivelului de ocupare a fortei demunca.Decizia agentiei de rating britanice,de a imbunatati, in premiera, cu douatrepte ratingul suveran acordat tariinoastre, confirma progresele substantialerealizate in implementarea reformeloreconomice, asa cum sunt recunoscute siprin acordurile convenite cu organismelefinanciare internationale si UniuneaEuropeana, favorizand totodatamentinerea prezentei Romaniei pepietele internationale de capital si atragereade resurse financiare externe prinimbunatatirea perceptiei investitorilor.Obtinerea acestui nivel superior in evaluareariscului de tara certifica stabilitateamediului de afaceri, intarirea cadruluiinstitutional si legislativ, cu consecintepozitive asupra nivelului de trai alpopulatiei. Calificativul «investmentgrade» acordat astazi de agentia de ratingFitch, reprezinta un semnal puternicpentru investitorii mai prudenti, eliminandbariera reprezentata de retinereafata de oportunitatile de afaceri oferitede economia romaneasca. Prin crestereainvestitiilor straine se vor dezvolta noiafaceri care vor contribui la sporirea veniturilorbugetelor locale si la crearea denoi locuri de munca.16Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Palatul Victoriaªedin¡a de Guvern din 16 octombrie 2004Au fost discutate¿i aprobate urmåtoarelepuncte aflate pe ordinea de zi:1. Guvernul a aprobat un pachetde legi privind înfiin¡area unor institu¡iide învå¡åmânt superior, persoanejuridice de drept privat ¿i deutilitate publicå, parte a sistemuluina¡ional de învå¡åmântAstfel, au fost adoptate proiecte deLege privind: * înfiin¡area Universitå¡ii„Athenaeum” din Bucure¿ti, cu urmåtoareafacultate ¿i specializare acreditate:Facultatea de ªtiin¡e Economice,specializarea Contabilitate ¿i informaticåde gestiune, cu predare în limbaromânå. * înfiin¡area Universitå¡ii „Artifex”din Bucure¿ti, cu urmåtoarele facultå¡i¿i specializåri acreditate: Facultateade Finan¡e ¿i Contabilitate, specializareaFinan¡e ¿i bånci, cu predare înlimba românå, Facultatea de Management-Marketing,specializårile Management¿i Marketing, cu predare înlimba românå. * înfiin¡area InstitutuluiTeologic Baptist din Bucure¿ti, cuurmåtoarea facultate ¿i specializareacreditate: Facultatea de Teologie, specializareaTeologie baptistå pastoralå,cu predare în limba românå. * înfiin-¡area Universitå¡ii „Bogdan Vodå” dinCluj-Napoca, cu urmåtoarele facultå¡ii¿i specializåri acreditate: Facultatea deªtiin¡e Economice, specializarea Management,cu predare în limba românå,Facultatea de Drept, specializarea Drept(Baia Mare), cu predare în limba românå,Facultatea de Educa¡ie Fizicå ¿iSport, specializarea Educa¡ie fizicå ¿isport (Baia Mare), cu predare în limbaromânå. * înfiin¡area Universitå¡ii „MihailKogålniceanu” din Ia¿i, cu urmåtoareafacultate ¿i specializare acreditate:Facultatea de Drept, specializareaDrept, cu predare în limba românå. * înfiin¡areaUniversitå¡ii „Dimitrie Cantemir”din Târgu-Mure¿, cu urmåtoarelefacultå¡i ¿i specializåri acreditate: Facultateaªtiin¡e Economice, specializareaFinan¡e ¿i bånci, cu predare în limbaromânå, Facultatea de Drept, specializareaDrept, cu predare în limba românå,Facultatea de psihologie, specializareaPsihologie ¿i psihopedagogiespecialå, cu predare în limba românå. *înfiin¡area Universitå¡ii „Mihai Eminescu”din Timi¿oara, cu urmåtoarea facultate¿i specializare acreditate: Facultateade Management Turistic, Hotelier¿i Comercial, specializarea Economiacomer¡ului, turismului ¿i serviciilor, cupredare în limba românå. * înfiin¡areaUniversitå¡ii „Andrei ªaguna” din Constan¡a,cu urmåtoarele facultå¡i ¿i specializåriacreditate: Facultatea de Drept¿i ¿tiin¡e Administrative, specializareaDrept, cu predare în limba românå, Facultateade ¿tiin¡e Economice, specializareaFinan¡e ¿i bånci, cu predare înlimba românå * înfiin¡area Universitå¡iiRomâno-Germane din Sibiu, cu urmåtoareafacultate ¿i specializare acreditate:Facultatea de Drept, specializareaDrept, cu predare în limba românåDupå intrarea în vigoare a proiectelorde lege, în structura universitå¡iiintrå ¿i facultå¡ile, colegiile ¿i specializårile,altele decât cele men¡ionate anterior,acreditate sau autorizate så func-¡ioneze provizoriu prin hotårâre a Guvernului,conform legii. Personalul didactic¿i nedidactic din institu¡ia care afost autorizatå så func¡ioneze provizoriuse preia prin transfer în interesul serviciuluila institu¡iile nou-înfiin¡ate, începândcu data intrårii în vigoare a proiectelorde Lege. Universitå¡ile dispun depatrimoniu propriu, care va råmâne ¿i vafi utilizat numai în cadrul sistemului na-¡ional de învå¡åmânt.În cazul nerespectårii acestei prevederi,Ministerul Educa¡iei ¿i Cercetåriiva propune încetarea activitå¡iide învå¡åmânt ¿i desfiin¡area prin lege auniversitå¡ii. În cazul desfiin¡årii universitå¡ii,destina¡ia patrimoniului se stabile¿teprin lege, numai în interesulînvå¡åmântul. Cheltuielile privindfunc¡ionarea universitå¡ii se suportå dinvenituri proprii dobândite în condi¡iilelegii, precum ¿i din alte surse legale.Pentru a asigura respectarea standardelorlegale de calitate specificeînvå¡åmântului superior, institu¡iilemen¡ionate vor fi monitorizate, pe operioadå de 3 ani, conform uneimetodologii elaborate de MEC.Metodologia va fi aprobatå prin ordin alministrului Educa¡iei ¿i Cercetårii, întermen de 30 de zile de la data intrårii învigoare a proiectelor de Legi.2. Ordonan¡a de urgen¡å pentrumodificarea ¿i completarea Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regionalåîn RomâniaOrdonan¡a de urgen¡å reglementeazåînfiin¡area Birourilor Regionale deCooperare Transfrontalierå. Acestea seconstituie prin asocierea Agen¡iilor deDezvoltare Regionalå din regiunile dedezvoltare care au în componen¡a lor jude¡esituate de-a lungul frontierei comune.Atribu¡iile ¿i obiectivele acestorBirouri se stabilesc prin statutul de organizare¿i func¡ionare al acestora ¿i vor fiavizate de institu¡ia na¡ionalå cuatribu¡ii în domeniul dezvoltårii regionale.Scopul înfiin¡årii acestor BirourilorRegionale de Cooperare Transfrontalieråeste de a asigura managementuladministrativ, financiar ¿i tehnic al programelorde cooperare transfrontalierå.Cooperarea transfrontalierå reprezintåo componentå a politicii de dezvoltareregionalå, care are ca scop asigurareacre¿terii economice ¿i dezvoltåriisociale echilibrate ¿i durabile a regiunilorde frontierå. Obiectivele debazå ale politicii de cooperare transfrontalieråsunt urmåtoarele: * promovareacooperårii între regiunile, comunitå¡ile¿i autoritå¡ile situate de o parte ¿ide alta a frontierelor în rezolvarea unorprobleme comune prin cooperarea ¿iNewsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 17

Palatul Victoriaimplementarea unor strategii transfrontaliere¿i a unor proiecte care så contribuiela dezvoltarea comunitå¡ilorrespective sub aspectul cre¿terii niveluluide trai ¿i al dezvoltårii economice; *promovarea bunei vecinåtå¡i, a stabilitå¡iisociale ¿i progresului economic dinregiunile de frontierå, prin finan¡areaunor proiecte cu beneficii vizibile penturegiunile ¿i comunitå¡ile din acesteregiuni; * sprijinirea realizårii descentralizåriiresponsabilitå¡ii, prin promovareaini¡iativelor locale, realizate încadrul strategiilor locale.Finan¡area Birourilor se realizeazåîn baza unor contracte negociate ¿i încheiatepentru managementul administrativ,tehnic ¿i financiar al programelorde dezvoltare regionalå ¿i al programelorde cooperare transfrontalierå. Finan¡areaasigurå ¿i îndeplinirea corespunzåtoarea atribu¡iilor delegate deinstitu¡ia na¡ionalå cu atribu¡ii în acestdomeniu - Consiliul na¡ional pentru dezvoltareregionalå.Opera¡iunile financiare privind executareaprogramelor ¿i/sau proiectelorfinan¡ate din fonduri publice se deruleazåde cåtre Birourile Regionale pentruCooperare Transfrontalierå, prin unitå¡ileteritoriale ale Trezoreriei Statului.28 guv 23. Guvernul a adoptat douå actenormative care permit prelungireatermenului în care familiile cu elevi¿i/sau studen¡i ai învå¡åmântului destat sau particular acreditat, care auvenituri brute sub 1,5 milioane de leipe membru de familie pot achizi¡ionacalculatoare, conform Legii nr. 269/2004Astfel a fost adoptatå, Ordonan¡a deurgen¡å pentru modificarea alineatului(8) al articolului 8 din Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiarîn vederea stimulårii achizi¡ionåriide calculatoare. Potrivit Ordonan-¡ei, termenul de depunere a dovezii achizi¡ionåriicalculatoarelor se stabile¿teprin hotårâre de guvern. Potrivit art. 8din Legea nr. 269/2004, nerespectareatermenului pânå la care trebuie fåcutådovada achizi¡ionårii calculatoruluipoate determina pierderea eligibilitå¡iipe anul în curs. Måsura a fost determinatåde întârzierile înregistrate în achizi¡ionareacalculatoarelor de cåtre beneficiari.Conform prevederilor Legii nr.269/2004, termenul pentru achizi¡ionareacalculatoarelor de cåtre beneficiariexpira în data de 15 noiembrie 2004.Totodatå, Executivul a adoptat ¿iHotårârea pentru modificarea anexei nr.1 la Hotårârea de Guvern nr.1294/2004privind aprobarea Normelor metodologicepentru aplicarea Legii nr. 269/2004privind acordarea unui ajutor financiarîn vederea achizi¡ionårii de calculatoare.Anexa nr. 1 a hotårârii de guvern adoptatecon¡ine Calendarul pentru acordareaunui ajutor financiar în vederea achizi-¡ionårii de calculatoare în anul 2004.Conform acestuia, termenul pentru achizi¡ionareade calculatoare a fost prelungitpânå la 7 decembrie 2004. Elevii ¿istuden¡i pot depune copiile dupå facturi¿i procesele verbale de predare-primirepânå la 8 decembrie 2004, iar agen¡iieconomici pot depune, tot pânå laaceea¿i datå, bonurile valorice, copiiledupå facturi ¿i procesele verbale depredare-primire, spre decontare, laComisia Jude¡eanå, respectiv la Comisiiledin institu¡iile de învå¡åmânt superior.8 decembrie este ¿i data pânå lacare se va face înregistrarea agen¡iloreconomici pe portalul dedicat. Actulnormativ stabile¿te cå, din data de 8 decembrie2004 se poate face afi¿area ¿iactualizarea listei de agen¡i economiciînregistra¡i, împreunå cu numårul de cereriprimite, iar decontarea cåtre agen¡iieconomici se poate face pânå la data de20 decembrie 2004.4. Ordonan¡a de urgen¡å privindunele måsuri pentru eliberarea ¿i înmânareatitlurilor de proprietate asupraterenurilor agricole ¿i forestiereOrdonan¡a stabile¿te cå eliberarea ¿iînmânarea titlurilor de proprietateasupra terenurilor agricole ¿i forestierese face gratuit. Pe baza legisla¡iei aprobatereforma funciarå a fost acceleratå,punerea în posesie a persoanelor îndreptå¡itefiind practic încheiatå. În aceaståac¡iune o problemå o constituie platataxei pentru eliberarea ¿i înmânarea titlurilorde proprietate privatå persoanelorîndreptå¡ite de cåtre comisiile localepentru stabilirea dreptului de proprietateprivatå asupra terenului. Astfel,persoanele fizice îndreptå¡ite cårora leaufost retrocedate terenurile aveau obliga¡iaachitårii taxei pentru eliberarea ¿iînmânarea titlurilor de proprietate. Laaceastå datå, comisiile jude¡ene pentrustabilirea dreptului de proprietate privatåasupra terenurilor au informat cåexistå un numår mare de titluri de proprietateneridicate de cåtre proprietaridin cauza posibilitå¡ilor financiare reduseale acestora. Måsura se va aplicade la data intrårii în vigoare a Ordonan-¡ei de urgen¡å, în scopul finalizårii eliberåriititlurilor de proprietate. La dataintrårii în vigoare a Ordonan¡ei de urgen¡å,orice dispozi¡ii contrare seabrogå.5. Hotårâre privind aprobarea Regulamentuluide aplicare a Legii nr.584/2002 privind måsurile de prevenirea råspândirii maladiei SIDA înRomânia ¿i de protec¡ie a persoanelorinfectate cu HIV sau bolnave de SIDAGuvernul a aprobat Regulamentul deaplicare a Legii nr. 584/2002 privindmåsurile de prevenire a råspândirii maladieiSIDA în România ¿i de protec¡ie apersoanelor infectate cu HIV sau bolnavede SIDA. Regulamentul cuprindemåsurile care trebuie adoptate la nivelulinstitu¡iilor guvernamentale cu responsabilitå¡iîn domeniul prevenirii ¿i controluluiinfec¡iei HIV/SIDA. Institu¡iilecu responsabilitå¡i în aplicarea Legii nr.584/2002 sunt: * Ministerul Sånåtå¡ii; *Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale¿i Familiei; * Ministerul Educa¡iei ¿iCercetårii; * Ministerul Apårårii Na¡ionale;* Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor;* Ministerul Justi¡iei; * MinisterulTransporturilor, Construc¡iilor ¿iTurismului; * Secretariatul General alGuvernului; * Cancelaria Primului Ministru.Aceste institu¡ii guvernamentalevor participa la elaborarea proiectelor deacte normative care reglementeazå: *måsurile de prevenire a transmiterii infec¡ieiHIV; * måsurile de protec¡ie socialåa persoanelor infectate cu virusulHIV sau bolnave de SIDA; * confiden¡ialitateadatelor privind persoaneleinfectate cu virusul HIV; * tratamentuladecvat al persoanelor infectate cu HIVeligibile la tratament; * pregåtirea profesionalåde specialitate ¿i dezvoltareacercetårii medicale în domeniu; * finan¡areaactivitå¡ilor de prevenire atransmiterii HIV ¿i de tratament a persoanelorinfectate HIV precum ¿i a måsurilorde protec¡iei socialå a persoane-18Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Palatul Victorialor afectate. Conform Regulamentului,Comisia Na¡ionalå pentru Supravegherea,Controlul ¿i Prevenirea Cazurilor deinfec¡ie HIV/SIDA elaboreazå ¿i propuneGuvernului spre aprobare StrategiaNa¡ionalå HIV/SIDA. Institu¡iile guvernamentalecu responsabilitå¡i în domeniulprevenirii ¿i controlului infec¡ieiHIV/SIDA pot colabora cu organiza¡iileneguvernamentale, na¡ionale ¿i interna-¡ionale, cu activitate în acest domeniu,în scopul desfå¿urårii unor activitå¡iconcordante pentru prevenirea råspândiriiinfec¡iei HIV ¿i protec¡ia persoanelorinfectate cu virusul HIV sau bolnavede SIDA.6. Hotårâre privind aprobareaMecanismelor de acordare a sprijinuluifinanciar de la bugetul de stat pentruaplicarea Programului de promovarea exportului, administrat decåtre Ministerul Economiei ¿i Comer-¡uluiHotårârea aprobatå de Executiv stabile¿teMecanismele de acordare a sprijinuluifinanciar de la bugetul de statpentru aplicarea Programului de promovarea exportului, program administratde Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului.În cadrul acestui Program, vor fi realizate,pe baza sumelor alocate MinisteruluiEconomiei ¿i Comer¡ului, o seriede ac¡iuni de promovare a exportului: a)Participarea la târguri ¿i expozi¡ii interna¡ionaleorganizate în stråinåtate, conformprogramului elaborat anul de MinisterulEconomiei ¿i Comer¡ului; b)Organizarea de misiuni economice ¿iac¡iuni de promovare a exporturilor înstråinåtate; c) Sprijinirea organizårii ¿ifunc¡ionårii de reprezentan¡e comercialeromâne¿ti în stråinåtate, realizate prinparteneriat public-privat, pe pie¡e de interespentru exportul românesc; d) Realizareade studii de pia¡å ¿i pe produse,inclusiv pentru obiective complexe; e)Editarea ¿i distribuirea în stråinåtate ¿i laambasadele stråine din România a buletinelorinformative privind oferta deexport; f) Realizarea de ac¡iuni de publicitate¿i reclamå cu caracter general peproduse ¿i grupe de produse, pe pie¡e deinteres pentru exportul românesc.Aceste ac¡iuni sunt administrate ¿icoordonate de cåtre Ministerul Economiei¿i Comer¡ului, în cazul unora dintreacestea împreunå cu Centrul Românpentru Promovarea Comer¡ului.Suma alocatå anual de la bugetul destat pentru aplicarea Programului depromovare a exportului se repartizeazåpe ac¡iunile de promovare conform propunerilorordonatorului principal de credite¿i a patronatelor de ramurå, aprobatede Consiliul de Export. Acestesume se pot redistribui în cursul anuluipe ac¡iuni de promovare a exportului încondi¡iile men¡ionate anterior. Participareaagen¡ilor economici la târguri ¿iexpozi¡ii se realizeazå pe pie¡e de interesprin organizarea de pavilioane na¡ionale,standuri specializate pe produsesau miniexpozi¡ii, pe bazå de programeanuale elaborate de Ministerul Economiei¿i Comer¡ului cu patronatele de ramurå,aprobate de Consiliul de Export.Beneficiarii Programului de participarela târguri ¿i expozi¡ii interna¡ionalesunt agen¡i economici, persoane juridiceromâne, care îndeplinesc urmåtoarelecondi¡ii de eligibilitate: * Au în obiectulde activitate opera¡iuni de export; * Nomenclatorulde export corespunde cuprofilul târgului la care se solicitå participarea;* Produsele sunt de concep¡ieproprie, de calitate ¿i cu valoare adåugatåmare; * Au realizåri la export înanii anteriori, cu excep¡ia firmelor nouînfiin¡ate; * Au rezultate pozitive privindeficien¡a participårii la târguri ¿iexpozi¡ii cu sprijin de la bugetul de stat,în cazul prezen¡ei la astfel de ac¡iuni înanii anteriori. Fondurile bugetare repartizateanual pentru realizarea programuluie târguri ¿i expozi¡ii interna¡ionale seasigurå Centrului Român pentru PromovareaComer¡ului de cåtre MinisterulEconomiei ¿i Comer¡ului, în baza unuicontract de finan¡are încheiat în acestscop.Sumele astfel repartizate se utilizeazåpentru acoperirea par¡ialå sau totalå aunor categorii de cheltuieli, dupå cumurmeazå: a) 50% din cheltuielile privindtransportul extern ¿i cazarea pentru unparticipant de la fiecare expozant, lanivelul baremelor stabilite pentru institu¡iilepublice; b) 100% din cheltuielilepentru: transportul ¿i manipularea exponatelor,mostrelor li materialelor publicitare,formalitå¡ile vamale aferenteacestora, depozitarea ambalajelor aferenteexponatelor pe perioada desfå¿uråriiac¡iunii promo¡ionale, închirierea,construirea ¿i/sau amenajarea spa¡iuluiexpozi¡ional, transportul materialeloraferente, cheltuielile generale pe perioadade desfå¿urare a ac¡iunile promo-¡ionale, cheltuielile de reprezentare ¿i deprotocol, cheltuielile de deplasare pentrupersoanele care organizeazå ¿i coordoneazåac¡iunile, inclusiv a unuireprezentant din partea patronatului deramurå sau a asocia¡iei profesionale carecontribuie la realizarea ac¡iunii respective,cheltuielile pentru materialele publicitare,de prezentare ¿i promovare cucaracter economic general ¿i pentru mediatizareaprezen¡ei române¿ti la ac¡iunilepromo¡ionale, cheltuielile aferentecomisionului prevåzut în contractul încheiatcu societatea organizatoare a pavilioanelorna¡ionale, standurilor specializatepe produse ¿i mini expozi¡iilor,precum ¿i alte cheltuieli care se justificåa fi alocate pentru realizarea târgurilor ¿iexpozi¡iilor interna¡ionale, cu aprobareaordonatorului principal de credite. Pedata intrårii în vigoare a acestei hotårâri,HG nr. 64-2003 privind aprobarea Mecanismelorde acordare a sprijinuluifinanciar de la bugetul de stat pentruaplicarea Programului de promovare aexportului, administrat de cåtre Departamentulde Comer¡ Exterior, publicatå înMonitorul Oficial al României, partea I,nr. 97 din 17 februarie 2003, se abrogå.7. Hotårâre privind suplimentareabugetului Ministerului Culturii ¿iCultelor din Fondul de rezerva bugetaråla dispozi¡ia Guvernului pe anul2004, pentru continuarea lucrårilorde construc¡ie ¿i restaurare la uneleunitå¡i de cultGuvernul a aprobat suplimentareabugetului Ministerului Culturii ¿i Cultelorcu suma de 1,9 miliarde lei dinFondul de rezervå bugetarå la dispozi¡iaGuvernului pe anul 2004.Suma va fi distribuitå dupå cum urmeazå:• 500 milioane lei pentru continuarealucrårilor de construc¡ie laBiserica Ortodoxå „Sfântul Andrei” dincartierul Drumul Taberei, municipiulBucure¿ti; • 500 milioane lei pentrucontinuarea lucrårilor de construc¡ie laBiserica Ortodoxå „Adormirea MaiciiDomnului” din cartierul Vatra Luminoaså,municipiul Bucure¿ti; • 500 milioanelei pentru restaurarea Månåstirii,jude¡ul Olt; • 400 milioane lei pentrucontinuarea lucrårilor de construc¡ie laNewsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 19

Palatul VictoriaBiserica Militarå „Sfântul Gheorghe ¿iEroii Neamului” din Garnizoana Bacåu,jude¡ul Bacåu.Ministerul Finan¡elor Publice esteautorizat så introducå modificårile corespunzåtoareîn volumul ¿i în structurabugetului de stat ¿i în structura bugetuluiMinisterului Culturii ¿i Cultelor peanul 2004.8. Guvernul a adoptat Ordonan¡ade Urgen¡å privind trecerea unorterenuri forestiere din proprietateapublicå a statului ¿i din administrarearegiei na¡ionale a Pådurilor – Romsilva,în proprietatea ArhiepiscopieiSucevei ¿i Rådåu¡ilorPotrivit Ordonan¡ei, se aprobå trecereaunor terenuri în suprafa¡å de 90mii hectare fond forestier, din proprietateapublicå a statului ¿i din administrareaRegiei Na¡ionale a Pådurilor – Romsilva,în domeniul privat al statului, înadministrarea Ministerului Cultelor pentruArhiepiscopia Sucevei ¿i Rådåu¡ilor.Terenurile prevåzute mai sus trec în proprietateaArhiepiscopiei Sucevei ¿iRådåu¡ilor. Predarea-primirea terenurilorse va face pe bazå de protocol încheiatîntre Regia Na¡ionalå a Pådurilor– Romsilva, Direc¡ia silvicå Suceava ¿iArhiepiscopia Sucevei ¿i Rådåu¡ilor.Bunurile imobile proprietate a statului,care deservesc activitatea de gospodårirea fondului forestier, trec în domeniulprivat al statului, în administrareaMinisterului Culturii ¿i Cultelor pentruArhiepiscopia Sucevei ¿i Rådåu¡ilor.Acestea trec în proprietatea ArhiepiscopieiSucevei ¿i Rådåu¡ilor pe bazå deprotocol de predare-primire încheiatîntre pår¡i. Bunurile imobile aflate în patrimoniulRegiei Na¡ionale a Pådurilor –Romsilva, care deservesc activitatea degospodårire a fondului forestier atribuitArhiepiscopiei Sucevei ¿i Rådåu¡ilor,trec în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei¿i Rådåu¡ilor, la valoarea înregistratåîn eviden¡ele financiar-contabile,pe bazå de protocol de predare-primireîncheiat între pår¡i. Arhiepiscopia Sucevei¿i Rådåu¡ilor preia de la Regia Na-¡ionalå a Pådurilor – Romsilva drepturile¿i obliga¡iile aferente terenurilor ¿ibunurilor imobile men¡ionate. ArhiepiscopiaSucevei ¿i Rådåu¡ilor va asiguragospodårirea în regim silvic a fonduluiforestier primit în proprietate conformprezentei ordonan¡e de urgen¡å, prinocoale silvice constituite conform reglementårilorlegale, iar la nivel central î¿iva organiza o structurå silvicå autorizatåce are în componen¡a sa compartimentespecializate pentru coordonarea,îndrumarea ¿i controlul activitå¡ii ocoalelorsilvice. Personalul regiei na¡ionalea Pådurilor – Romsilva, care deserve¿teactivitatea de gospodårire ¿i administrarea fondului forestier atribuit în proprietateArhiepiscopiei Sucevei ¿i Rådåu¡ilor,va fi preluat în totalitate deacesta, fiind considerat transferat îninteresul serviciului, påstrându-¿i drepturilesalariale ¿i celelalte drepturi avute.Conducerea activitå¡ii de gospodårire înregim silvic a fondului forestier, la nivelcentral, se va asigura printr-un Consiliude administra¡ie format din 7 membri,din care unul va fi în mod obligatoriureprezentantul autoritå¡ii publice centralecare råspunde de silviculturå, unulva fi reprezentantul Ministerului Finan-¡elor Publice ¿i unul reprezentantul MinisteruluiCulturii ¿i Cultelor.Membrii Consiliului de administra-¡ie se propun Arhiepiscopiei Sucevei ¿iRådåu¡ilor ¿i se aprobå de Guvern. Veniturileob¡inute prin valorificarea încondi¡iile legii a produselor lemnoase ¿inelemnoase ale fondului forestier vor fiutilizate pentru acoperirea cheltuielilorde administrare ¿i gospodårire în regimsilvic a pådurilor, precum ¿i pentru finan¡areaactivitå¡ilor de restaurare, între¡inere¿i conservare a patrimoniuluina¡ional ¿i religios al Arhiepiscopiei Sucevei¿i Rådåu¡ilor. Terenurile primitede arhiepiscopia Sucevei ¿i Rådåu¡ilorråmân în proprietatea acesteia ¿i nu potfi înstråinate. Actele de înstråinare a terenurilorprevåzute mai sus sunt nule dedrept.20Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Palatul VictoriaVideoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti(Vineri, 12 noiembrie 2004)Dl. Gheorghe Emacu:Domnilor prefec¡i,Domnilor pre¿edin¡i de consilii jude¡ene,Stima¡i reprezentan¡i ai administra¡iei publice ¿i centrale,Stima¡i primari,În cadrul acestei videoconferin¡ei vom aborda mai multesubiecte. Avem ca invita¡i pe domnul Mircea Geoanå, ministrulAfacerilor Externe - Bunå diminea¡a, domnule ministru,¿i vå mul¡umesc cå a¡i acceptat invita¡ia noastrå - ¿ipe domnul pre¿edinte Eugen Ovidiu Chirovici, pre¿edinteleAgen¡iei Na¡ionale pentru Întreprinderi Mici ¿i Mijlocii.Bunå diminea¡a, domnule pre¿edinte. Pentru început, o så vårog så-mi îngådui¡i så abordez câteva aspecte referitoare lapregåtirea alegerilor parlamentare ¿i preziden¡iale. Pânå înprezent, autoritå¡ile administra¡iei publice centrale ¿i locale,în colaborare cu celelalte institu¡ii implicate, a ac¡ionat pentruîndeplinirea corespunzåtoare a ac¡iunilor prevåzute înprogramul calendaristic pentru organizarea alegerilor.Comisia Tehnicå Centralå a asigurat coordonarea unitarå¿i monitorizarea permanentå a îndeplinirii sarcinilor ce revinministerelor ¿i autoritå¡ilor administra¡iei publice localepentru organizarea scrutinului. În cadrul ¿edin¡ei de la începutulacestei såptåmâni a Comisiei Tehnice Centrale, amanalizat ac¡iunile desfå¿urate pânå în prezent, situa¡ia cheltuiriifondurilor destinate pentru pregåtirea alegerilor, precum¿i principalele activitå¡i ce trebuie avute în vedere pentruperioada urmåtoare. ªedin¡a s-a desfå¿urat în prezen¡amembrilor Comisiei pentru Transparen¡å, care a fost astfelinformatå despre modul în care sunt angajate ¿i cheltuitefondurile alocate pentru pregåtirea alegerilor.La nivel teritorial, în aceastå såptåmânå a continuatac¡iunea de preluare de cåtre prefecturi a hârtiei pentruimprimarea buletinelor de vot.Aceastå ac¡iune se va încheia în câteva zile. În toate jude¡eleau fost selectate firmele care vor asigura imprimareabuletinelor de vot, precum ¿i a celorlalte tipizate necesareprocesului de votare. În mai multe jude¡e a demarat dejaprocesul de tipårire a proceselor verbale pentru constatarearezultatelor alegerilor ¿i a listelor electorale speciale de tip 1¿i de tip 2.În situa¡iile prezentate de prefecturi rezultå cå autoritå¡ileadministra¡iei locale ac¡ioneazå în continuare pentruasigurarea mijloacelor necesare transportului materialelor cevor fi folosite la scrutin, pentru realizarea legåturilor telefonicecu toate sec¡iile de votare, precum ¿i pentru asigurareaîncålzirii ¿i iluminatului spa¡iilor unde se vor organizasec¡iile de votare.De asemenea, serviciile de eviden¡å a persoanei au definitivatcentralizarea situa¡iilor cu cetå¡enii care vor vota pebaza cår¡ii de identitate, acestea fiind transmise primarilorpentru stabilirea necesarului de timbre autocolante.Doamnelor ¿i domnilor,Campania electoralå a fost principala manifestare care are¡inut aten¡ia popula¡iei prin organizarea unor ac¡iuni depropagandå, dezbateri televizate, vizite în teritoriu ale candida¡ilor,întâlniri cu alegåtorii ¿i altele.Autoritå¡ile administra¡iei publice au asigurat condi¡iioptime de manifestare pentru toate forma¡iile politice ¿i pentruto¡i candida¡ii, iar structurile abilitate ale Poli¡iei ¿i Jandarmerieiau întreprins måsuri specifice pentru realizareaunui climat de ordine ¿i siguran¡å publicå corespunzåtor.Putem spune cå, în general, organizarea alegerilor ¿icampania electoralå se desfå¿oarå într-o notå de normalitate.Sporadic, s-au înregistrat unele cazuri în care nu s-au respectatîn totalitate dispozi¡iile legale, în special în ceea ceprive¿te folosirea locurilor ¿i a mijloacelor de afi¿aj electoral.Institu¡iile abilitate au ac¡ionat potrivit legii acolo undeau fost sesizate asemenea situa¡ii.Stima¡i colegi, Este necesar ca ¿i în continuare så asigura¡irealizarea cu toatå råspunderea a obliga¡iilor ce vå revindin actele normative referitoare la pregåtirea alegerilor.Vå reamintesc faptul cå, începând cu data de 14 noiembrie2004, candidaturile vor råmâne definitive. Urmeazå capânå pe 15 noiembrie Birourile electorale de circumscrip¡ieså comunice Biroului Electoral Central numårul de listecomplete de candidaturi definitive ale fiecårui partid politic,alian¡å politicå, alian¡å electoralå ¿i organiza¡ie a cetå¡enilorminoritå¡ilor na¡ionale. Biroul Electoral Central, respectivpre¿edin¡ii birourilor electorale de circumscrip¡ie, vor efectuatragerea la sor¡i pentru stabilirea numårului de ordine învederea înscrierii candidaturilor pe buletinele de vot.Domnilor prefec¡i,Împreunå cu pre¿edin¡ii tribunalelor, pânå pe 17 noiembrie,ve¡i întocmi lista cu juri¿tii din rândul cårora se voralege pre¿edin¡ii birourilor electorale ale sec¡iilor de votare¿i a loc¡iitorilor acestora. De asemenea, pânå la aceea¿i datå,trebuie så întocmi¡i lista persoanelor care se bucurå de prestigiu,pentru situa¡ia în care magistra¡ii sau al¡i juri¿ti suntinsuficien¡i pentru desemnarea în func¡iile de conducere alesec¡iilor de votare.În acest context, doresc så vå anun¡ cå prin Hotårârea 38a Biroului Electoral Central s-a stabilit cå tragerea la sor¡i decåtre pre¿edintele tribunalului pentru desemnarea pre¿edin-¡ilor birourilor electorale ale sec¡iilor de votare ¿i a loc¡iitoriloracestora se desfå¿oarå în ziua de 22 noiembrie 2004.A doua zi, pe data de 23 noiembrie, ace¿tia vor fi convoca¡ide cåtre pre¿edintele Biroului Electoral de Circumscrip-¡ie, cu sprijinul dv., domnilor prefec¡i, în vederea instruirii,dezbaterii ¿i clarificårii aspectelor privitoare la atribu¡iile cele revin pentru buna organizare ¿i desfå¿urare a alegerilor. ¥nspiritul transparen¡ei totale ce caracterizeazå ac¡iuniledesfå¿urate pentru pregåtirea alegerilor, vå recomand ca laNewsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 21

Palatul Victoriaaceastå instruire så solicita¡i participarea reprezentan¡ilorpartidelor politice parlamentare.O activitate deosebit de importantå pe care trebuie s-oave¡i în vedere este imprimarea buletinelor de vot. Termenulde finalizare a acestei ac¡iuni este 23 noiembrie inclusiv. Nutrebuie så låsa¡i tipårirea buletinelor de vot pânå la data limitåprevåzutå de lege.Comanda pentru realizarea acestora poate fi fåcutå deîndatå ce va fi stabilitå ordinea de înscriere în buletinele devot a listelor partidelor sau a candida¡ilor independen¡i. Såave¡i în vedere cå, potrivit legii, un exemplar al primuluitiraj pentru fiecare tip de buletin de vot trebuie prezentatmembrilor Biroului Electoral de Circumscrip¡ie.La prezentarea buletinului de vot ve¡i invita ¿i delega¡i aipartidelor politice, alian¡elor politice ¿i alian¡elor electoralecare nu au reprezentan¡i în Biroul Electoral, iar despreaceastå opera¡iune ve¡i încheia un proces verbal care se semneazåde cåtre toate persoanele prezente.Dupå tipårire, ve¡i prelua buletinele de vot, împreunå cupre¿edintele Biroului Electoral de Circumscrip¡ie, ¿i le ve¡ipreda pre¿edin¡ilor birourilor electorale ale sec¡iilor de votare,pe bazå de proces verbal, în raport de asigurarea condi¡iilorde siguran¡å necesare påstrårii acestora, cel mai târziuîn preziua alegerilor. Subliniez cå pe toatå durataopera¡iunilor de tipårire, påstrare ¿i transport a buletinelorde vot trebuie asigurate condi¡ii corespunzåtoare de pazå.Domnilor primari,În conformitate cu prevederile Hotårârii nr.38 a BirouluiElectoral Central, ave¡i obliga¡ia ca, pânå la amenajarea ¿idarea în folosin¡å a sec¡iilor de votare, så pune¡i la dispozi¡iapre¿edin¡ilor birourilor electorale ale sec¡iilor de votare dincuprinsul unitå¡ii administrativ–teritoriale spa¡ii amenajatecorespunzåtor, pentru a permite acestora så-¿i îndeplineascåatribu¡iile ce le revin. Spa¡iile respective pot fi situate însediul primåriei, în cåminul cultural sau în alte loca¡ii.Aici se pot desfå¿ura atât instructajele, cât ¿i primireacomunicårilor prevåzute de lege, necesare completårii birouluicu reprezentan¡ii partidelor politice, alian¡elor politice,alian¡elor electorale ¿i ai organiza¡iilor cetå¡enilor apar-¡inând minoritå¡ilor na¡ionale.De asemenea, vå solicit ca, potrivit dispozi¡iilor Legii373 din acest an, împreunå cu serviciile de eviden¡å a persoanei,så realiza¡i copii de pe listele electorale permanente,care cuprind alegatorii din fiecare sec¡ie de votare.Cu 3 zile înainte de data alegerilor, respectiv pânå la 25noiembrie, ve¡i preda câte douå copii pre¿edin¡ilor birourilorelectorale ale sec¡iilor de votare. Hotårârea Biroului ElectoralCentral la care m-am referit mai devreme aduce o seriede precizåri ¿i cu privire la completarea birourilor ¿i oficiilorelectorale, la înlocuirea, pentru motive întemeiate, a reprezentan¡ilorpartidelor politice, alian¡elor politice, alian-¡elor electorale ¿i ai organiza¡iilor cetå¡enilor apar¡inând minoritå¡ilorna¡ionale.Totodatå, hotårârea con¡ine dispozi¡ii referitoare la primirea¿i distribuirea buletinelor de vot, a ¿tampilelor cumen¡iunea „VOTAT” ¿i a celorlalte materiale necesare desfå¿uråriialegerilor.De aceea, în finalul prezentårii acestor aspecte, doresc sårecomand tuturor factorilor de råspundere care au atribu¡ii înorganizarea alegerilor så aibå în aten¡ie ¿i prevederile acesteihotårâri.Stima¡i colegi,Ritmul derulårii activitå¡ilor specifice de organizare aalegerilor generale ¿i preziden¡iale este în cre¿tere, iar implicareadumneavoastrå trebuie så fie în continuare maximå.Este necesar ca ¿i în continuare så urmåri¡i cu aten¡ie realizarea,în termenele prevåzute de lege, a ac¡iunilor cuprinseîn Programul calendaristic.Trebuie så calcula¡i fiecare ac¡iune în timp real ¿i såasigura¡i îndeplinirea atribu¡iilor care vå revin cât mai bine.Eu am convingerea cå, pe de o parte, experien¡a pe care dv.o ave¡i, dar ¿i buna colaborare, atât în plan local, dar ¿i cureprezentan¡ii Comisiei Tehnice Centrale, vor reprezenta garan¡iiale unei organizåri foarte bune a alegerilor din toamnaacestui an.Doamnelor ¿i domnilor,În continuare, doresc så må refer la consecin¡ele evenimentelormeteorologice deosebite cu care ne-am confruntatîn aceastå såptåmânå în unele zone ale ¡årii, precum ¿i lamåsurile pe care trebuie så le luåm împreunå pentru ameliorareasitua¡iei în localitå¡ile afectate. Ploile abundente cåzuteîn ultima perioadå au determinat inundarea ¿i avarierea unorlocuin¡e ¿i anexe gospodåre¿ti în unele localitå¡i, în principal,în jude¡ele Arge¿, Buzåu, Dolj, Dâmbovi¡a, Gorj, Hunedoara,Mehedin¡i ¿i Vâlcea.A fost afectatå capacitatea func¡ionalå a unor poduri ¿ipode¡e, s-a produs avarierea unor segmente ¿i tronsoane dedrumuri na¡ionale, jude¡ene ¿i comunale, precum ¿i scoatereatemporarå din func¡iune a unor posturi de transformaresau linii de alimentare cu energie electricå a localitå¡ilor.Cantitå¡ile importante de precipita¡ii cåzute au pus problemedeosebite autoritå¡ilor ¿i comunitå¡ilor locale din 23localitå¡i, cu afectarea în propor¡ii diferite a unui numår de356 de locuin¡e ¿i anexe gospodåre¿ti, acoperi¿urile a 15 deblocuri de locuin¡e. Segmente din 3 drumuri na¡ionale, 6drumuri jude¡ene ¿i 4 drumuri comunale au fost avariate detorente, acoperite de aluviuni sau blocate de pråbu¿irile deroci, fapt ce a determinat restric¡ionarea temporarå a circula¡ieirutiere.De asemenea, au fost inundate peste 500 de hectare deteren agricol. Intensificårile vântului ¿i rafalele de ploaie audeterminat întreruperea alimentårii cu energie electricå înaproximativ 100 de localitå¡i din jude¡ele Arge¿, Dîmbovi¡a,Dolj ¿i Mehedin¡i. Echipele de interven¡ie de la S.C. ElectricaS.A. au ac¡ionat cu promptitudine, reu¿ind remediereaavariilor ¿i repunerea în stare de func¡ionare a liniilor de alimentarecu energie electricå.Comisiile jude¡ene ¿i locale de apårare împotriva dezastrelorau ac¡ionat cu operativitate, atât prin avertizarea asupraeventualelor pericole, cât ¿i prin måsurile tehnice aplicatepentru evitarea amplificårii fenomenelor distructive.Autoritå¡ile administra¡iei publice locale ¿i speciali¿tii22Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Palatul VictoriaProtec¡iei Civile din jude¡ul Vâlcea au reac¡ionat cu promptitudine¿i la evenimentul de la sfâr¿itul såptåmânii trecute însatul Zårne¿ti, comuna Låpu¿ata, unde s-au produs unelepråbu¿iri ¿i alunecåri de terenuri. Måsurile tehnice luateoperativ au limitat amplificarea pierderilor materiale. Speciali¿tiidin institu¡iile administra¡iei publice centrale ¿i dininstitutele de cercetare supravegheazå în continuare evolu¡iafenomenelor ¿i vå pot spune cå întreaga zonå, în acest moment,este în siguran¡å, în observarea Comisiei locale deapårare împotriva dezastrelor.O altå alunecare de teren care a afectat sistemul drumurilorjude¡ene s-a produs în ziua de miercuri, 10 noiembrie,¿i în satul Sårule¿ti, jude¡ul Vâlcea. care a afectat platformadrumului jude¡ean 676 pe o lungime de 30 metri,respectiv pe o suprafa¡å de circa 5.000 metri påtra¡i.Având în vedere cå în jude¡ul Vâlcea sunt mai multezone expuse alunecårilor de teren, este necesar, domnuleprefect, ca institu¡ia pe care o coordona¡i, de asemenea, consiliuljude¡ean, precum ¿i ceilal¡i membri ai Comisiei jude-¡ene de apårare împotriva dezastrelor så intensifice acestproces de monitorizare a situa¡iei în aceste zone.Vå pot informa, de asemenea, cå speciali¿ti din MinisterulMediului, dar ¿i exper¡i, cadre universitare din acestdomeniu sunt la fa¡a locului ¿i realizeazå un studiu care såpunå în eviden¡å cauzele producerii acestor evenimente înacest jude¡. Pentru refacerea gospodåriilor celor 6 familiiafectate de pråbu¿irea de teren produså în satul Zårne¿ti,Executivul a aprobat, în ¿edin¡a din aceastå såptåmânå, acordareaunui ajutor umanitar, prin alocarea sumei de 350 demilioane lei ¿i repartizarea de materiale de construc¡ii în valoarede 1,9 miliarde lei. Totodatå, s-a aprobat alocarea a 2,5miliarde lei din Fondul de interven¡ie la dispozi¡ia Guvernuluipentru realizarea drumului de acces în satul Zårne¿ti,evitând astfel problemele determinate de izolarea comunitå¡iilocale.Fenomenele meteorologice produse în aceastå såptåmânåau relevat faptul cå nu în toate localitå¡ile autoritå¡ileadministra¡iei publice locale ¿i speciali¿tii unor servicii publicedeconcentrate de specialitate urmåresc aplicarea dispozi¡iilorlegale privind gospodårirea localitå¡ilor.De ce spun aceasta? Pentru cå, în unele zone, cre¿tereanivelului râurilor a antrenat resturi vegetale, crengi, arbori ¿io mul¡ime de butelii de tipul pet.Având în vedere instabilitatea atmosfericå specificåacestui anotimp, vå solicit, domnilor prefec¡i, ca prin måsurilepe care le lua¡i pe plan local så asigura¡i o mai bunå implicarea serviciilor deconcentrate de specialitate, precum ¿i,în caz de nevoie, buna desfå¿urare a ac¡iunilor de limitare ¿iînlåturare a efectelor evenimentelor deosebite.Stima¡i colegi,Doresc så vå anun¡ cå în ¿edin¡a Guvernului din aceaståsåptåmânå a fost adoptatå Ordonan¡a de urgen¡å privind reglementareadrepturilor salariale ¿i a altor drepturi ale func-¡ionarilor publici pentru anul 2005. Acest act normativ reprezintåo nouå etapå în reforma sistemului de salarizare afunc¡ionarilor publici ¿i vizeazå interesul social, buna desfå-¿urare a activitå¡ii în administra¡ia publicå ¿i cre¿terea calitå¡iiserviciului public.Cre¿terea medie este de 17,6%, care se adaugå la majorårilede 6%, începând cu luna octombrie din acest an, ¿ide 20%, începând cu luna noiembrie 2004. De majorårile salarialemen¡ionate ¿i prevåzute de aceastå Ordonan¡å vorbeneficia aproximativ 100 de mii de func¡ionari publici.Din aceastå perspectivå, au fost realizate obiectivele privindcre¿terile salariale prognozate pentru aceastå perioadå,precum ¿i bazele pentru adoptarea în cursul anului 2005 asistemului unitar de salarizare pentru func¡ionarii publici.În încheiere, doamnelor ¿i domnilor, vreau så aråt cåpromovarea principiilor democratice ale autonomiei locale¿i formarea unor func¡ionari publici responsabili ¿i cu adevåratprofesioni¿ti constituie un obiectiv al procesului dereformå desfå¿urat în administra¡ia publicå. Înlåturarea birocra¡iei,formalismului ¿i a incompeten¡ei, a lipsei de respect¿i de solicitudine fa¡å de cetå¡eni ¿i de nevoile acestora constituieo prioritate.Administra¡ia publicå trebuie så devinå o institu¡ie modernå,flexibilå, deschiså permanent cerin¡elor cetå¡enilor ¿inevoilor comunitå¡ilor. În acest sens, Executivul a adoptatHotårârea nr.1723, privind aplicarea unor måsuri menite såcombatå birocra¡ia în activitatea de rela¡ii cu publicul.În con¡inutul acestui act normativ sunt stabilite regulidestinate îmbunåtå¡irii rela¡iei cetå¡ean-administra¡ie, precum¿i pentru asigurarea unor servicii publice de calitate.Iatå de ce vå solicit, domnilor prefec¡i ¿i domnilor primari,ca pe lângå activitå¡ile pe care le desfå¿ura¡i în desfå¿urareîn aceastå perioadå, så coordona¡i ¿i aducerea la îndeplinirea programului, în special a måsurilor stabilite pe termenscurt prin acest act normativ.Dl. Eugen Ovidiu Chirovici:Doamnelor ¿i domnilor,În aceste zile se discutå foarte mult despre ceea ce numimmediul de afaceri ¿i, cum 99% din firme sunt întreprinderimici ¿i mijlocii, am considerat oportun så vå prezintcâteva elemente de bilan¡ ale agen¡iei pe care o conduc.În perioada actualei guvernåri, a fost pentru prima oaråîn ultimul deceniu ¿i jumåtate când acest sector extrem deimportant, care grupeazå, a¿a cum spuneam, pete 99% dintotalul firmelor din ¡ara noastrå, a beneficiat de o strategieclarå de dezvoltare, strategie adoptatå prin Hotårârea de Guvernnr. 1280 din 2004. Aceastå strategie a fost elaboratå deAgen¡ia pentru Întreprinderile Mici ¿i Mijlocii ¿i Coopera¡iedupå mai bine de un an de negocieri ¿i analizå cu organiza¡iilepatronale ¿i cu alte ministere implicate. Nu a fostvorba de un document de Cabinet, rupt de realitate, ci de omaterializare a punctelor de vedere ale mediului de afaceri,ale jucåtorilor concre¡i pe teren. Pe de altå parte, am avut învedere aplicarea principiilor Cartei Albe pentru ÎntreprinderileMici, document fundamental al Uniunii Europeneîn acest domeniu, menit så contureze în toate statele membreun mediu cât mai permisiv ¿i mai flexibil pentru întreprinderilemici ¿i mijlocii. Roadele acestei politici deja sevåd. În anul 2002, de exemplu, s-au înfiin¡at peste 48.000 deNewsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 23

Palatul Victoriafirme care au depus bilan¡, iar aceasta a fost cea mai spectaculoasåcre¿tere dupå 1995.Dupå estimåri, anul 2004 va aduce peste 60.000 de noifirme cu bilan¡.De asemenea, conform unui studiu independent realizatde Consiliul Na¡ional al Întreprinderilor Private Mici ¿i Mijlociidin România pe un e¿antion de 1400 de firme, peste70% dintre acestea spun cå anul 2004 a fost mai bun dinpunct de vedere al profiturilor decât anul precedent, iar acela¿iprocent crede cå anul viitor va fi, de asemenea, mai bundecât cel în curs. A¿teptårile sunt foarte optimiste.Ca efect al aplicårii politicilor în domeniul IMM-urilorîn perioada anului 2004, s-a creat în total un numår de432.000 de întreprinderi noi, asocia¡ii familiale ¿i persoanefizice, ceea ce, practic, a însemnat crearea a cel pu¡in860.000 de locuri de muncå.Aceasta a permis ocuparea unui mare numår de persoanedisponibilizate ca urmare restructurårii unor sectoare economice¿i a¿a se explicå, par¡ial måcar, de ce rata ¿omajuluia cunoscut permanent o diminuare, de¿i restructurårile aufost destul de profunde. Astfel, numårul de persoane angajateîn întreprinderile mici ¿i mijlocii a crescut continuu în2001, 2002 ¿i 2003, în timp ce angajarea for¡ei de muncå înmarile întreprinderi a scåzut.Cre¿terea este clarå pentru întreprinderile mijlocii, întimp ce microîntreprinderile ¿i cele mici aratå o cre¿tere maiscåzutå, având o ratå a mortalitå¡ii mai accentuatå decât aîntreprinderilor mijlocii, care sunt mult mai stabile pe pia¡å.La sfâr¿itul anului 2003, for¡a de muncå ocupatå în sectorulIMM ¿i al coopera¡iei era de 60% din totalul for¡ei de muncåla nivelul economiei.Contribu¡ia IMM la crearea de valoare adåugatå brutå în2003 a fost de peste 56%. La sfâr¿itul anului 2003, volumultotal al exporturilor realizate de IMM-uri în sectorul industrialse ridica la peste 3 miliarde de euro, ponderea cea maimare revenind industriei textile ¿i confec¡iilor, respectivpeste 2 miliarde de euro, ¿i exporturi în valoare de 585 demilioane s-au realizat, de asemenea, în construc¡iile de ma-¿ini. Observåm o muta¡ie beneficå, de altfel, care vine în întâmpinareaaceluia¿i fenomen din Uniunea Europeanå, respectiva scåzut procentul firmelor care fåceau comer¡, întreprinderilormici ¿i mijlocii, crescând în schimb semnificativnumårul celor ocupate în industrie.Aceastå strategie de care vorbeam s-a materializat dejape mai multe paliere.În primul rând, am conturat un cadru legislativ favorabilIMM-urilor - ¿i må refer mai ales la Legea 346 din 2004 ¿ila Legea 300 pe 2004. Conform acestor acte normative, pentruprima oarå în România, întreprinderile mici ¿i mijlociibeneficiazå de un procent de 0,2% din Produsul Intern Brutpentru programele de sus¡inere, au prioritate la cumpårareade active ale statului ¿i pot beneficia de importante scutirivamale ¿i fiscale. În al doilea rând, am majorat de circa treiori banii aloca¡i programelor financiare.Bugetul alocat pentru aceste programe a crescut de la350 de miliarde de lei în acest an, la 1100 de miliarde de lei.Am intervenit activ în parteneriatele dintre întreprinderilemici ¿i mijlocii ¿i båncile comerciale, iar creditele acordateIMM-urilor au crescut în ultimul an cu peste 40%, chiardacå dobânzile au råmas, din punctul nostru de vedere, încåprea mari.Am redus birocra¡ia la înfiin¡area firmelor. În urmå cupatru ani, erau necesare 45 de zile pentru a înregistra ofirmå, iar asta însemna nu doar timp, ci ¿i nervi ¿i bani ¿ideseori o surså de corup¡ie. Acum, începând chiar cu ziua deaståzi, sunt necesare doar trei zile pentru a înregistra ¿i autorizao firmå, cele cinci avize necesare fiind înlocuite cu osimplå declara¡ie pe propria råspundere.Am constatat, de asemenea, cå programele noastre, aleagen¡iei, nu sunt suficient de bine cunoscute în jude¡e demicii întreprinzåtori. Am demarat programe de publicitate înziare ¿i reviste de mare tiraj, înså totu¿i era o lipså faptul cåagen¡ia nu avea reprezentan¡i în teritoriu, construirea acestorreprezentan¡e însemnând o cheltuialå prea importantå pentrua ne-o permite din banul public.Atunci am semnat un parteneriat public-privat de anvergurå,este cel mai important din România, cu Consiliul Na-¡ional al Întreprinderilor Private Mici ¿i Mijlocii, deci organiza¡iapatronalå din domeniu, ¿i cu fiecare camerå de comer¡¿i industrie din jude¡. Ne-am unit astfel eforturile ¿i amsalvat o mul¡ime de bani publici pentru a construi împreunåo re¡ea de centre de consultan¡å la nivel na¡ional, în a¿a felîncât întreprinzåtorul român sau stråin så ¿tie unde såmeargå pentru a primi toate informa¡iile necesare vizavi deconsultan¡å, analizå, legisla¡ie, programe de suport financiaretc. Primul din aceste centre va fi inaugurat peste câtevazile, iar pânå la finele anului vor deveni opera¡ionale în alte14 jude¡e.Tot a¿a, am demarat la nivel jude¡ean construirea dereprezentan¡e ale Fondului Na¡ional de Garantare a Creditelorpentru IMM-uri, în a¿a fel încât så nu mai fie nevoieca întreprinzåtorul så batå drumul Bucure¿tilor, ci noi såmergem spre el cu programele pe care putem så i le punemla dispozi¡ie. În încheiere vreau så subliniez un lucru.Cred cu tårie cå dacå mandatul actualului guvern, dinpunct de vedere economic, a trebuit så fie axat în cea maimare parte pe reluarea cre¿terii economice de bazå ¿i pe restabilireamacroechilibrelor, datå fiind situa¡ia dezastruoasådin perioada 1997-2000, când, printre altele, meritå så neaducem aminte cå 300.000 de întreprinderi mici ¿i mijlociiau dat faliment, iar sistemul bancar a evitat un colaps milimetric,mandatul viitorului guvern va trebui axat pe mediulde afaceri. Un mediu de afaceri mai pu¡in birocrat, mai flexibil,mai încurajator pentru întreprinzåtori în general ¿ipentru tinerii care vor så demareze o afacere, în mod special.Mai avem doi ani pânå ce firmele noastre vor intra în concuren¡åcu cea mai durå pia¡å din lume, cea mai exigentå, cupia¡a europeanå. Trebuie så le asiguråm condi¡ii de via¡å, îna¿a fel încât så nu fie dezavantajate în raport cu aceastå concuren¡å,altminteri, vom avea mari probleme.Ace¿ti doi ani sunt decisivi ¿i nu trebuie så ne jucåm deaexperimentele ca în perioada 1997-2000, nu mai trebuie såfim cobaii unor experimente, de vreme ce ultimii patru aniau verificat o re¡etå de succes.24Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Palatul VictoriaTrebuie så continuåm exact pe acest drum deja verificat,în interesul na¡ional, cu oameni care au dovedit cå se pricep¿i prin fapte, nu doar prin vorbe, la ceea ce trebuie fåcut pentrueconomia na¡ionalå.Dl. Mircea Geoanå:Bunå diminea¡a, domnilor prefec¡i, domnilor pre¿edin¡ide consilii jude¡ene! Am ¡inut så fiu din nou împreunå cu dv.¿i cu colegii aici prezen¡i în Palatul Victoria pentru a vå prezentacâteva din liniile de for¡å care vor guverna activitateala nivel central ¿i local în acest moment în care, pe de oparte, negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeanåsunt foarte aproape de a fi încheiate ¿i în momentulîn care Parlamentul României a dezbåtut ¿i aprobat bugetulde stat pentru anul 2005. A¿ vrea så vå subliniez câteva elementecare vor fi pentru perioada urmåtoare ¿i pentru aniiurmåtori - 2005, 2006 ¿i dupå integrarea în 2007 - reguli ¿idirec¡ii obligatorii la nivel na¡ional ¿i la nivel local.În primul rând, din punct de vedere al politicii de dezvoltare¿i investi¡ii în ¡ara noastrå. O datå cu aprobarea decåtre Guvernul României a Planului Na¡ional de Dezvoltare2007-2013, principalele direc¡ii de investi¡ii ¿i de resursena¡ionale ¿i europene vor fi cuprinse în acest plan.Vå adresez invita¡ia imperioaså ca, sub coordonarea MinisteruluiFinan¡elor ¿i a celorlalte ministere, ¿i la nivel localså vå implica¡i în definirea prioritå¡ilor jude¡elor, consiliilorjude¡ene ¿i consiliilor locale pentru ca acest plan care va fiprezentat Uniunii så reprezinte cât mai fidel prioritå¡ile realela nivelul ¡årii. Vreau så vå precizez cå proiectele care vor ficuprinse în Planul Na¡ional de Dezvoltare vor fi cele carevor fi oferite ¿i Uniunii Europene pentru finan¡are ¿i vor reprezentalinia de for¡å pentru investi¡ii în infrastructuri, fondulde coeziune, dezvoltarea agriculturii, protec¡ia mediului¿i celelalte fonduri structurale. De aceea, vå adresez invita¡iaca, împreunå cu antenele locale ale ministerelor ¿i agen¡iilorla nivel na¡ional, så acorda¡i o prioritate deosebitå finalizåriiPlanului Na¡ional de Dezvoltare.În al doilea rând, sper cå a¡i primit - dacå nu, o så våtransmitem sub o formå de curier sau formå electronicå -rezultatul demersului pe care pre¿edintele României l-a demaratîn urmå cu câ¡iva ani de zile ¿i care s-a încheiat såptåmânatrecutå, Agenda de Dezvoltare Durabilå a României,,Orizont 2000-2025. Împreunå cu Planul Na¡ional de Dezvoltare,care reprezintå orizontul pe termen scurt al dezvoltåriiRomâniei, acest efort de prognozare a direc¡iilor dedezvoltare a României va reprezenta o altå linie de for¡å ¿ia¿ vrea så vå încurajez så citi¡i ¿i så introduce¡i în prioritå¡ilelocale aceastå agendå de dezvoltare durabilå a României. Înal treilea rând, a¿ vrea så vå încurajez ca, la nivelul consiliilorjude¡ene, deja så intråm într-o logicå de planificarebugetarå multianualå. Deja bugetul pe 2005 con¡ine o seriede programe multianuale.Pentru a putea asigura resursele de cofinan¡are ¿i logicafinan¡årii programelor europene, este imperios necesar ca ¿ila nivel local så intråm într-o logicå, respectând legisla¡ia învigoare, într-o logicå de programe multianuale ¿i la nivelna¡ional, pentru a asigura coeren¡a cofinan¡årilor la nivellocal.A¿ vrea så mai fac o observa¡ie. Practic, începând cu 17decembrie 2004, când vom încheia negocierile de aderare laUniunea Europeanå ¿i cu semnarea Tratatului de aderare înprima parte a anului viitor, tot ce înseamnå problematicå deintegrare europeanå devine integral ¿i complet o problemåinternå, nu o problemå de politicå externå, atât la nivelna¡ional, cât ¿i la nivel local.De aceea, obliga¡ia noastrå la nivel na¡ional ¿i la nivellocal - ¿i vå adresez o solicitare imperioaså - este ca în perioadaurmåtoare så intråm într-o nouå logicå ¿i într-o nouådinamicå de comunicare publicå, informare ¿i pregåtire pentruaderare. Avem la nivelul regiunilor de dezvoltare Centrede Informare Europeanå - EURO INFO CENTER. Ele trebuiefolosite mai mult ¿i mai activ de cåtre firme ¿i de cåtreautoritå¡ile locale. În Programul de Guvernare ¿i în oferta ¿iîn proiectul de buget care a fost aprobat recent introducemnoi elemente de consultan¡å gratuitå pentru firme ¿i consiliilocale pentru proiectarea de programe europene. A¿ dori caîn perioada urmåtoare, împreunå cu autoritå¡ile abilitate lanivel central, så pregåtim acest moment în care consultan¡agratuitå pentru firme ¿i consiliile locale care nu au capacitateade a proiecta pregåtirea pentru fondurile europene sådevinå o realitate la nivel loca.Va trebui så intråm într-o logicå mult mai activå deinformare ¿i pregåtire a firmelor la nivel local pentru normelede mediu, pentru normele de depozitare, tocmai pentrua putea så le pregåtim pentru momentul 1 ianuarie 2007.Anul viitor va trebui så intråm într-o discu¡ie mult maiamplå ¿i så reglåm anumite disfunc¡ii, acolo pe unde vorveni resursele europene - ¿i må refer aici, în principal, laagen¡iile de dezvoltare regionalå. Sunt zone în care lucrurilemerg bine, sunt alte regiuni de dezvoltare unde este nevoiede reglaj fin ¿i vå încurajez så ne gândim împreunå pentru caacestea så devinå motoare de finan¡are ¿i rela¡ia între ele ¿iconsiliile jude¡ene ¿i nivelul na¡ional så devinå ¿i mai eficientå.În al patrulea rând, Ministerul Finan¡elor a elaborat, împreunåcu Comisia Europeanå ¿i cu partenerii no¿tri europeni,reguli mult mai stricte ¿i mai precise de audit ¿i managementfinanciar. Aceste reguli de audit ¿i managementfinanciar devin obligatorii pentru toate institu¡iile României,inclusiv la nivel local.Vreau så vå atrag aten¡ia cå tot ce va însemna ban localsau ban local de cofinan¡are pentru proiectele europene va fijudecat, evaluat ¿i executat în logicå de audit ¿i managementfinanciar de tip european. De aceea, doresc så vå încurajezså privim cu foarte multå aten¡ie aceastå dimensiune.Vom veni în perioada urmåtoare ¿i cu alte forme de sprijinirea tinerilor care doresc så înceapå o afacere apelând ¿ila fonduri europene, dar ¿i la forme de sprijin, consultan¡å ¿igarantare la nivel local.Domnul pre¿edinte Chirovici v-a spus mai devreme deaten¡ia pe care o acordåm IMM-urilor ¿i vreau så vå readucîn aten¡ie faptul cå decizia Guvernului a fost ca Fondul deGarantare pentru IMM-uri så fie descentralizat la nivel jude¡ean.Este o opera¡iune importantå ¿i vå încurajez så luåmNewsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 25

Palatul Victoriaîmpreunå måsuri de pregåtire a acestui moment mult a¿teptat¿i necesar. În al cincilea rând, a¿ vrea så vå informez cåGuvernul României a dezbåtut în ¿edin¡a de guvern de acumdouå zile Raportul preliminar privind Agenda Lisabona ¿iRomânia. Agenda Lisabona, strategia Lisabona, este strategiaeuropeanå de competitivitate. Primul ministru AdrianNåstase a informat Consiliul European de acum zece zile cåRomânia dore¿te ca, dupå semnarea Tratatului de aderaredin primåvara viitoare, România så facå parte din StrategiaLisabona, încå înainte de aderarea noastrå, în 2007. Vå vomtransmite aceastå formå de strategie de competitivitate na-¡ionalå, care va fi prezentatå public pe 17 noiembrie.Am så-l rog pe domnul ministru Emacu så facå acestebune oficii ¿i a¿ dori så vedem ¿i la nivel local cum putemså alocåm resurse cåtre educa¡ie, cåtre dezvoltare ruralå,cåtre cercetare-dezvoltare, sprijinirea cercetårii, dezvoltåriiaplicate, inclusiv în universitå¡i, ¿i în general efortul na¡ionalde cre¿tere a competitivitå¡ii ¿i a valorii adåugate a produselor¿i serviciilor generate în ¡ara noastrå. Repet cå acestraport a fost elaborat nu de Guvern, ci de un grup independentde economi¿ti ¿i exper¡i. Este pentru noi un reper necesar.În egalå måsurå, a¿ vrea så vå informez cå, în planulJusti¡iei ¿i Afacerilor Interne, Consiliul European de toamnå,unde a participat primul-ministru, a discutat ¿i aprobatun program numit Programul Haga, care va aduce o dimensiune¿i mai dinamicå, ¿i mai energicå în dimensiunea deordine publicå ¿i siguran¡å na¡ionalå, inclusiv în sistemuljudiciar european, deci, ¿i românesc. Încheierea capitoluluiJAI în urmåtoarele câteva zile va face ca Programul Haga ¿iplanul såu de implementare så devinå documente e¿alon ¿ipentru România încå înainte de integrarea noastrå europeanå.Faptul cå România devine frontiera råsåriteanå externåa Uniunii Europene va face ca interesul european ¿i interesulnostru de cuplare la Programul Haga så devinå imperiosnecesar.Doresc så vå enumår câteva din elementele de bazå aleProgramului Haga, iar prin intermediul Ministerului Administra¡iei¿i Internelor vom elabora norme ¿i vom coordonapolitica na¡ionalå în acest domeniu cu programul european.În primul rând, programul subliniazå faptul cå ordinea publicå¿i respectarea legii nu reprezintå exclusiv o abordarestrict poli¡ieneascå. Nu este vorba doar de asigurarea ordiniipublice în sensul aplicårii legii, se pune un accent mult maimare pe dimensiunea colaborårii cu administra¡ia publicålocalå ¿i cu societatea civilå, în special la nivel regional ¿ilocal.De aceea se sugereazå în Programul Haga - ¿i dorim såvå încurajåm så intråm deja într-o logicå de acest gen -men¡inerea unui dialog permanent, deschis ¿i transparent cureprezentan¡ii societå¡ii civile ¿i facilitarea accesului cetå-¡enilor la via¡a publicå, probleme importante, de care Românianu este scutitå. Combaterea xenofobiei, manifestårilorrasiste ¿i antisemite, asigurarea integrårii în societate a migran¡ilorlegali ¿i a persoanelor care beneficiazå de dreptulde azil în societate ¿i România devine, încet-încet, ¿i un ,,beneficiarnet” de migra¡ie legalå ¿i ilegalå. Un subiect deosebitde sensibil în care România trebuie så facå un efortsuplimentar, acordarea unei asisten¡e adecvate victimelorinfrac¡iunilor, în special traficului de fiin¡e umane. Faptul cåRomânia este ¡arå de grani¡å a Uniunii Europene va face carela¡ia noastrå cu Republica Moldova ¿i Ucraina så devinå ¿imai importantå din aceastå perspectivå. ªi, nu în ultimulrând, se propune în Programul Haga, o pregåtire specialå aagen¡ilor de ordine publicå, inclusiv în domeniul justi¡iei.Am dorit så vå prezint aceste câteva elemente legate deperioada care urmeazå dupå încheierea negocierilor pentrucå, de acum încolo, tot ce înseamnå integrare europeanå numai devine un element abstract, un element legat de Ministerulde Externe sau de Ministerul Integrårii Europene, deacum intråm într-o logicå în care problematica europeanådevine problematicå de politicå internå, de agendå publicålocale ¿i vå încurajez så ne pregåtim împreunå foarte seriospentru perioada care urmeazå. A¿ vrea så vå spun cå, dinpunct de vedere al capacitå¡ii administrative, Guvernul pregåte¿teextinderea programului pe care l-a lansat cu succeslegat de euro-consilieri.Acest numår de 500 de tineri valoro¿i care s-au alåturatîn mod generos efortului nostru de reformå administrativå ¿ide pregåtire pentru integrare va fi suplimentat în perioadaurmåtoare ¿i dorim ca ¿i la nivel local så creåm resursele ¿ipregåtirea profesionalå pentru ca în punctele cheie pe undevor veni resurse comunitare ¿i unde vor fi gestiona¡i baniina¡ionali ¿i locali så avem persoane competente ¿i capabileså facå fa¡å acestor presiuni ¿i oportunitå¡i.A¿ vrea så fac un apel deosebit pentru reprezentan¡iiconsiliilor jude¡ene. Pregåtirea proiectelor de finan¡are europeanåreprezintå o prioritate absolutå. Vreau så vå atragaten¡ia cå pentru marile proiecte de infrastructuri, de dezvoltareruralå, de fonduri de mediu, de fonduri structurale,de fonduri de coeziune este nevoie de o perioadå lungå depregåtire a acestor proiecte. Gesta¡ia proiectelor în România¿i la Bruxelles este lungå. Dacå România ¿i cetå¡enii pe careîi reprezenta¡i la nivel local, iar noi, la nivel na¡ional, dorimca la 1 ianuarie cele 2,9 miliarde de euro care vin gratuit înRomânia începând cu 2007 så fie tra¿i, så fie folosi¡i, vreauså vå încurajez ca, împreunå, pe baza Planului Na¡ional deDezvoltare, så ne apucåm, încå din 2005, så pregåtim acesteproiecte. Europa este generoaså, dar Europa este uneorilentå. Administra¡ia noastrå nu este întotdeauna atât de eficientåpe cât ne-am dori, iar administra¡iile ¿i birocra¡ia dela Bruxelles poate sunt mai competente, dar, în mod cert,sunt foarte tipicari.De aceea, secretul succesului integrårii noastre europeneeste începutul pregåtirii acestor proiecte încå din 2005.Dincolo de lucrurile curente - SAPARD, ISPA, PHARE- care vor continua pânå la momentul aderårii, re¡eta de succescare a fåcut ca ¡åri ca Spania sau Portugalia så beneficiezeintegral de fondurile europene, iar alte ¡åri, ca Grecia,så beneficieze doar par¡ial de fondurile europene, a constatîn calitatea pregåtirii acestor proiecte la nivel central ¿ilocal. Doresc så vå încurajez ¿i så vå invit så lucråm împreunåpentru ca aceste proiecte så înceapå så fie definite încåde pe acum. Fac un apel la dv. så intråm în aceastå logicå de26Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Palatul Victoriabugetare multianualå. Fac un apel la dv. så intråm într-o logicåîn care micile rivalitå¡i interjude¡ene, la nivelul regiunilorde dezvoltare så fie aplanate ¿i så gåsim o formulåcorectå, echilibratå, pentru ca aceste regiuni de dezvoltare såpoatå så devinå vehicule de atragere a banilor europeni. ªi,nu în ultimul rând, fac un apel cåtre dv., a¿a cum facem unapel ¿i noi la nivel central, så începem în perioada urmåtoareun amplu efort de comunicare ¿i de informare a cetå¡enilor,a firmelor ¿i a entitå¡ilor române¿ti cu privire la problematicaeuropeanå. Nu am fåcut suficient în acest domeniu. Perioadaromanticå în care credeam cu to¡ii cå din Europa o såvinå numai miliarde de euro ¿i nici o obliga¡ie s-a încheiat.Acum intråm într-o altå etapå în care presiunile care o såexiste la nivelul integrårii europene au început så fie exagerate,au început så aparå în teritoriu tot soiul de pove¿ti ¿i dezvonuri cå momentul integrårii va aduce superscumpiri depre¡uri, presiuni.Vreau så vå spun cå la ora aceasta avem deja un folclorîn jurul integrårii europene care este, pur ¿i simplu, neadevårat.De aceea, dorim så facem un efort na¡ional mult maiperseverent ¿i cu mai multe resurse pentru a informa popula¡ia,mediul de afaceri, firmele române¿ti, comunitå¡ilelocale. A¿a cum ¿i în alte domenii trebuie så descentralizåmmai mult, ¿i comunicarea europeanå trebuie descentralizatåîn România ¿i vå încurajez ca la nivel local, camerele decomer¡, mediile asociative, mediile civice, universitå¡ile sådevinå pentru noi parteneri de comunicare ¿i informare înproblematica europeanå.O etapå se închide, negocierile se vor încheia în urmåtoarelezile, iar din punct de vedere politic, pe 17 decembrie,România ¿i Bulgaria vor încheia un capitol important al integråriieuropene, dar, ca întotdeauna, în via¡å ¿i în politicå, uncapitol se închide, altul începe. România nu are voie så nuse prezinte la 1 ianuarie 2007, într-adevår, cu temele binefåcute.Cheia este nu numai la Bucure¿ti, cheia este în fiecaredintre municipiile din care participa¡i la aceastå videoconferin¡å¿i în fiecare localitate ¿i firmå a acestei ¡åri. Trebuieså ne pregåtim pentru acest moment. El poate så aducå Românieio ¿anså enormå de modernizare ¿i dezvoltare acceleratå,dar, evident, pentru asta trebuie så fim bine pregåti¡i,mai disciplina¡i ¿i mai coeren¡i în ceea ce facem. Vå mul-¡umesc foarte mult ¿i spor la treabå în såptåmânile care vin.Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 27

Palatul VictoriaVideoconferin¡a cu jude¡ele ¿i municipiul Bucure¿ti(16 noiembrie 2004)Dl. Eugen Bejinariu:Bunå ziua, stima¡i colegi.Aståzi ne revedem imediat dupå ¿edin¡a Executivului,pentru a vå prezenta, împreunå cu domnul ministru GheorgheEmacu ¿i doamna ministru Speran¡a Ianculescu, principaleleaspecte aflate pe agenda guvernamentalå, precum ¿ialte probleme de actualitate, în special måsurile luate deautoritå¡ile locale cu privire la prevenirea ¿i eliminareaefectelor produse de fenomenele meteorologice.Pe Agenda Guvernamentalå din aceastå perioadå s-auaflat mai multe proiecte de acte normative cu impact socialdeosebit.Dupå cum a precizat recent domnul prim-ministruAdrian Nåstase, ac¡iunile noastre, timp de 4 ani, au vizat carezultatele economice ale guvernårii så se regåseascå înmediul social.Stima¡i colegi,În ¿edin¡a de aståzi Executivul a adoptat noi måsuri cucaracter social: 1. Ca urmare a situa¡iei financiare dificile aSocietå¡ii Comerciale „Laminorul” – S.A. Bråila, Guvernula decis acordarea unui împrumut rambursabil pentru aceaståsocietate. A fost necesarå interven¡ia statului deoarece privatizarearealizatå de fosta guvernare, în 1999, s-a dovedit afi un e¿ec.În aceastå lunå, societatea revenitå în patrimoniul statuluia fost puså sub administrare specialå de Autoritatea pentruValorificarea Activelor Statului – AVAS. Sumele acordatede Guvern vor asigura plata salariilor cuvenite personaluluiangajat al societå¡ii, începând cu luna noiembrie2004. Finan¡area împrumutului se asigurå din veniturile ob-¡inute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului– AVAS din activitatea de privatizare. 2. Un alt act normativdiscutat aståzi de Executiv vizeazå Programul guvernamentalde achizi¡ionare de calculatoare de cåtre elevii ¿i studen¡iicu venituri reduse, prevåzut de Legea nr. 269/ 2004.Întrucât termenul de achizi¡ionare a calculatoarelor a expiratla 15 noiembrie, Guvernul a hotårât prelungirea acestui termencu 20 zile.În acest fel, încå din acest an, vor beneficia de Programulguvernamental cât mai mul¡i tineri. Doresc så men¡ionez, deasemenea, faptul cå, în paralel, în perioada imediat urmåtoare,chiar începând de mâine, se deruleazå ¿i un programde dotare cu 3000 de calculatoare a ¿colilor din mediul rural.3. O altå problemå aflatå în aten¡ia Guvernului o reprezintåmåsurile pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupraterenurilor agricole ¿i forestiere. În scopul finalizårii procesuluide eliberare a titlurilor de proprietate, Executivul adecis, prin Ordonan¡å de urgen¡å, cå eliberarea ¿i înmânareatitlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole ¿i forestierese face gratuit, fårå vreo taxå plåtitå cåtre bugetul destat sau bugetele locale. 4. În acela¿i timp, s-a hotårât desfiin¡areatimbrului judiciar pentru activitatea notarialå, precum¿i reducerea la jumåtate a nivelului taxelor judiciare detimbru în cazul actelor translative ale dreptului de proprietate¿i ale altor drepturi reale care au ca obiect terenuri fåråconstruc¡ie.Reducerea de 50% se aplicå ¿i în cazul întabulårii dreptuluide proprietate asupra acestor terenuri. 5. Guvernul adiscutat aståzi ¿i Ordonan¡a de urgen¡å privind salarizarea ¿ialte drepturi ale personalului contractual din unitå¡ile sanitarepublice: Pentru corelare cu alte reglementåri recente privinddrepturile salariale ale unor categorii de personal bugetar,s-a decis majorarea drepturilor salariale ale personaluluicontractual din unitå¡ile sanitare publice. Majorarea salarialåvizeazå un procent maxim de cre¿tere de 23%, diferen¡iat pecategorii de personal. Cre¿terea salarialå se va acorda îndouå tran¿e, începând cu luna ianuarie 2005 ¿i, respectiv,luna octombrie 2005. Actul normativ prevede ¿i alte drepturispecifice personalului din sectorul sanitar. 6. Un alt act normativdiscutat aståzi reglementeazå cre¿terea indemniza¡ieiunor ale¿i locali pentru anul 2005. Actul normativ se va aplicapentru: • Pre¿edin¡ii ¿i vicepre¿edin¡ii consiliilor jude¡ene,• Primarii ¿i viceprimarii. Cre¿terile salariale sunt,în medie, de 30%, ¿i se vor acorda de asemenea în douåtran¿e, în lunile ianuarie ¿i octombrie 2005. 7. De asemenea,Guvernul a aprobat ¿i suplimentarea bugetului MinisteruluiEconomiei ¿i Comer¡ului pentru asigurarea necesarului defonduri în vederea finalizårii unor obiective de investi¡ii.Suma totalå alocatå este de circa 42,5 miliarde lei ¿i estedestinatå finalizårii unor lucråri de investi¡ii de interes localsau jude¡ean. Obiectivele de investi¡ii sunt situate în 10jude¡e ¿i vizeazå lucråri precum: - Modernizarea sistemuluialimentar cu apå caldå menajerå la unele centrale termice deinteres local, - Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apå,- Contorizare consum energie termicå, - Utilizarea rumegu-¿ului pentru producerea agentului termic. 8. A¿a cum amanun¡at deja la întâlnirea cu presa, Guvernul a hotårât aståziretragerea din Parlament a Proiectului de lege privind trecereaunor terenuri forestiere din proprietatea publicå a statului¿i din administrarea Regiei Na¡ionale a Pådurilor -Romsilva, în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei ¿i Rådåu¡ilor,proiect care va fi promovat prin Ordonan¡å de urgen¡å.Aceastå måsurå reprezintå, de fapt, finalizarea uneidecizii politice pe care ne-am asumat-o. Am recurs laaceastå solu¡ie având în vedere cå procedurile parlamentarenu ar mai fi permis adoptarea acestui proiect de lege în actualalegislaturå. În acest mod, noua reglementare va intra învigoare în cel mai scurt timp, potrivit procedurilor constitu¡ionale.9. De asemenea, o problemå cu impact socialdeosebit o constituie situa¡ia de la SC „RAFO” – SA One¿ti.Executivul a decis preluarea tuturor crean¡elor statului fa¡åde aceastå societate de cåtre Autoritatea pentru ValorificareaActivelor Statului – AVAS. Urmeazå så se aprobe, încurând, un Plan de restructurare care så solu¡ioneze problemelede la aceastå societate. 10. Înainte de a da cuvântuldomnului ministru Gheorghe Emacu, doresc så remarc un28Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Palatul Victoriaeveniment foarte important care va avea loc aståzi. Estevorba de inaugurarea unui nou tronson din AutostradaBucure¿ti-Constan¡a, care, iatå, totalizeazå acum aproape100 km. Ne-am propus ¿i dorim så continuåm un programfoarte ambi¡ios de modernizare a infrastructurii rutiere aRomâniei, prin realizarea a 100 km. de autostradå în fiecarean, modernizare care så situeze ¡ara noastrå în rândul ¡årilordezvoltate ¿i din aceastå privin¡å.Dl. Gheorghe Emacu:Stima¡i colegi, bunå ziua.A¿a cum a¡i observat ¿i dumneavoastrå, în ultimele zilevremea s-a caracterizat prin precipita¡ii abundente, în maitoatå ¡ara, iar în zonele de munte în mod deosebit chiar lapovi¡å¿i ninsoare.Aceste fenomene, practic, au cuprins întreaga ¡arå, cumaråtam, dar în mod deosebit zonele sud-vestice, zona centralåa României dar ¿i în Moldova, aceste fenomene au fostînso¡ite de intensificåri puternice ale vântului. Subliniez intensitateadeosebitå a fenomenelor hidrometeorologice, înspecial pe cursurile mici de apå, având drept consecin¡åcre¿terea rapidå a debitelor acestora.În aceste condi¡ii, pe cursurile râurilor interioare au fostînregistrate, temporar, depå¿iri ale cotelor de aten¡ie ¿i chiarale cotelor de inunda¡ie.La sfâr¿itul såptåmânii trecute, dupå cum cunoa¿te¡iv-am trimis o avertizare hidrologicå prin care atrågeamaten¡ia asupra posibilelor cre¿teri de debite, ca urmare aprecipita¡iilor însemnate cantitativ, dar ¿i ca efect alpropagårii acestora.În cursul zilei de ieri, am transmis o nouå avertizare, cuprivire la extinderea acestor fenomene, în nordul Moldovei¿i cu tendin¡å de extindere spre centrul regiunii, în Maramure¿,nordul ¿i estul Transilvaniei.Pânå în prezent, din datele comunicate de cåtre prefecturirezultå cå au fost afectate gospodårii ale popula¡iei, terenuriagricole, cât ¿i infrastructura rutierå, poduri ¿i pode¡e,apåråri de mal, precum ¿i alimentarea cu energie electricå amai multor localitå¡i. Cele mai mari pagube s-au înregistratîn jude¡ele Gorj, Hunedoara, Mehedin¡i ¿i Arge¿.De asemenea, s-au înregistrat consecin¡e negative în jude¡eleAlba, Arad, Bacåu, Bistri¡a-Nåsåud, Buzåu, Cara¿-Severin, Covasna, Dâmbovi¡a, Dolj, Prahova, Sålaj, Suceava,Teleorman ¿i Vâlcea. Ca urmare a fenomenelor men¡ionateau fost afectate 372 gospodårii ¿i anexe gospodåre¿tidin jude¡ele Gorj, Hunedoara, Arge¿, Bistri¡a-Nåsåud, Buzåu,Dolj, Mehedin¡i, precum ¿i acoperi¿urile unor blocuridin Bistri¡a. Din cauza vântului puternic, în rafale, în circa155 de localitå¡i s-a întrerupt, temporar, alimentarea cuenergie electricå, fiind avariate peste 400 posturi de transformare.A fost afectatå re¡eaua de telecomunica¡ii în 12 localitå¡idin jude¡ul Teleorman. În jude¡ele Arad, Cara¿-Severin, Covasna,Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedin¡i ¿i Sålaj au fostinundate peste 1.470 hectare de teren agricol. Totodatå, aufost avariate peste 30 de poduri, pode¡e ¿i pun¡i pietonale ¿iau fost afectate mai multe lucråri de apårare de mal ¿i diguride protec¡ie din jude¡ele Gorj, Alba, Arge¿, Cara¿-Severin,Hunedoara, Prahova ¿i Vâlcea. La intrarea în municipiulPetro¿ani, s-a produs ruperea malului drept pe râul Jiu, pe olungime de 15 m, circula¡ia rutierå desfå¿urându-se pe unsingur sens, pe DN 66 Târgu Jiu – Petro¿ani. În jude¡ul Vâlceas-a produs ruperea conductei de rezervå pentru alimentareacu apå din sursa Cheia, precum ¿i o eroziune de mal pedouå drumuri jude¡ene.În prezent, nivelurile cursurilor de apå sunt în scådere.Echipele de interven¡ie de la SC Electrica au ac¡ionat cupromptitudine, remediind în timp util defec¡iunile produseîn re¡elele de alimentare cu energie electricå. ¡in så remarcfaptul cå, la nivel jude¡ean, fluxul informa¡ional a func¡ionatcorespunzåtor, fiind asiguratå legåtura permanentå cu celelaltecomisii jude¡ene de apårare împotriva dezastrelor. Totodatå,Comisiile jude¡ene de apårare împotriva dezastrelorau stabilit måsurile necesare pentru coordonarea ac¡iuniloroperative de interven¡ie, precum ¿i mijloacele ¿i for¡elenecesare ajutorårii comisiilor locale de apårare.În general, reac¡ia autoritå¡ilor administra¡iei publicecentrale ¿i locale, a institu¡iilor publice ¿i a organismelorspecializate pentru interven¡ii a fost promptå, luându-seoperativ måsurile necesare pentru evitarea pierderilor devie¡i omene¿ti ¿i limitarea producerii de pagube materiale.Au fost utilizate importante for¡e de interven¡ie care auac¡ionat simultan, cu mijloace specifice unor astfel desitua¡ii. În toatå aceastå perioadå, la nivelul MinisteruluiAdministra¡iei ¿i Internelor s-a realizat monitorizarea situa¡iei¿i am fost permanent în legåturå cu comisiile jude¡enede apårare împotriva dezastrelor.Având în vedere prognoza hidro-meteorologicå pentruluna noiembrie, care estimeazå o cre¿tere a nivelului apelor,consider cå este de datoria noastrå så fim prevåzåtori pentrua putea ac¡iona în timp util, dacå situa¡ia o va cere. Este înprimul rând obliga¡ia autoritå¡ilor administra¡iei publice localede a ac¡iona preventiv în asemenea situa¡ii, conformatribu¡iilor ce le revin potrivit reglementårilor în domeniulgospodåririi localitå¡ilor, pentru limitarea posibilitå¡ilor deproducere a unor evenimente. Guvernul este preocupat deajutorarea materialå a celor care au avut de suferit de peurma inunda¡iilor, precum ¿i de refacerea infrastructurii localitå¡ilorafectate de fenomenele meteorologice nefavorabile.Chiar în ¿edin¡a de aståzi a Executivului, au fost aprobatajutoare materiale în valoare de 2,82 miliarde lei, constânddin materiale de construc¡ii ¿i reparat case - respectiv: cåråmizi,ciment, cherestea, tablå, ¡igle, plåci azbociment - necesarerefacerii gospodåriilor unor familii din jude¡ele Giurgiu,Hunedoara, Neam¡ ¿i Vaslui.Stima¡i colegi,Condi¡iile meteorologice nefavorabile din ultimaperioadå precum ¿i prognozele pentru urmåtoarele 2-3 såptåmâni,obligå toate institu¡iile cu atribu¡ii în domeniul managementuluisitua¡iilor de urgen¡å så colaboreze pentrumonitorizarea evolu¡iei factorilor de risc. ¿tiu cå, la nivelulfiecårui jude¡, a¡i dispus o serie de måsuri pentru astfel deNewsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 29

Palatul Victoriasitua¡ii.Vreau, înså, så vå reamintesc faptul cå toate comisiilejude¡ene ¿i locale trebuie så se afle în stare de operativitate,iar mijloacele de prevenire a poten¡ialelor pericole så fie înstare de func¡ionare.La nivel local, autoritå¡ile publice trebuie så verifice rezervelede materiale ¿i echipamente de interven¡ie necesareac¡iunilor operative ¿i, acolo unde este cazul, så dispunåcompletarea acestora.De asemenea, ve¡i urmåri asigurarea materialelor necesare(nisip, pietre, saci, ¿i celelalte) pentru consolidarea digurilor,malurilor ¿i, dupå caz, supraînål¡area acestora, dar ¿ia materialelor antiderapante în situa¡ia producerii poleiuluisau a cåderilor masive de zåpadå. Insist ca, la nivelul fiecåreilocalitå¡i, så se organizeze ¿i så se ac¡ioneze astfel pentrucurå¡area ¿an¡urilor, podurilor ¿i pode¡elor de resturi vegetale,butelii din polietilenå ¿i alte materiale, pentru a seasigura curgerea normalå a debitelor de apå. Am mai spusacest lucru ¿i îl repet pentru cå fiecare, acolo unde se aflå,trebuie så treacå la ac¡iuni concrete. Se impune, totodatå,finalizarea urgentå a lucrårilor la infrastructura rutierå, pentrua se evita eventualele cazuri de izolare a unor comunitå¡i.În situa¡ia afectårii unor cåi de comunica¡ii rutiere, cusprijinul inspectoratelor jude¡ene de poli¡ie, se va intervenioperativ pentru fluidizarea circula¡iei. Prioritate au transporturilevitale pentru comunitate, respectiv cele de salvare,evacuare sau de aprovizionare.Dacå va fi cazul, trebuie så ave¡i în vedere chiar restric-¡ionarea ori întreruperea temporarå a circula¡iei, în scopulevitårii blocajelor.Domnilor prefec¡i,Cunoa¿terea în detaliu a situa¡iei din fiecare localitateeste absolut necesarå. De aceea, vå solicit så vå deplasa¡i peteren, cum de altfel dumneavoastrå o ¿i face¡i în aceste zile,în localitå¡ile afectate ¿i så identifica¡i solu¡ii pentru problemeleapårute.Vreau så vå informez cå, în aceste zile vor fi prezen¡i înteritoriu ¿i membrii au Guvernului care, împreunå cu dumneavoastrå,vor analiza cazurile concrete, în scopul stabiliriide måsuri operative pentru normalizarea situa¡iei.Avem, în acest sens, dorin¡a de a veni în spijinul fiecåreicomisii jude¡ene de apårare împotriva dezastrelor, pentru caîmpreunå så gåsim solu¡iile necesare acolo unde situa¡ia o vacere.Vå solicit så ave¡i în vedere ca evaluårile privind pagubeleproduse de fenomenele meteorologice så fie realizate înmod riguros ¿i operativ de cåtre comisiile locale de apårareîmpotriva dezastrelor.Factorii de råspundere din institu¡iile publice, dar ¿iagen¡ii economici ¿i, nu în ultimul rând, popula¡ia, trebuie såcon¿tientizeze rolul ¿i atribu¡iile legale ce le revin pentrusprijinul ac¡iunilor de interven¡ie în situa¡ii de urgen¡å, gestionareaeficientå a opera¡iunilor de salvare a bunurilor, precum¿i limitarea efectelor negative de orice naturå.Stima¡i colegi råmânem în legåturå permanentå a¿a cumam fåcut-o ¿i în aceste zile, vå rog în mod operativ så ac¡iona¡i,iar acolo unde posibilitå¡ile dumneavoastrå sunt depå-¿ite så ne informa¡i în mod operativ ca så putem intervenii.D-na. Speran¡a Ianculescu:Eu am så vå prezint un material, în care am så încerc såspun care este evolu¡ia acestor fenomene hidrometeorologiceîn perioada urmåtoare.A¡i våzut cå în ultima vreme vremea s-a råcit, s-a închis,au cåzut ploi abundente, au depå¿it 63 litri pe metru påtrat înanumite zone ¿i urmare a acestor fenomene, a¿a cum vaprezentat domnul ministru Emacu, au apårut efecte deosebitde negative asupra gospodåriilor, terenurilor agricole, podurilor,pode¡elor. Încå din data de 12, Institutul Na¡ional deHidrologie ¿i Gospodårie a Apelor, a elaborat avertizårihidrologice care aratå cre¿terile acestea importante de debite,pe majoritatea cursurilor de apå, în intervalul respectiv.Tot în aceastå perioadå, Administra¡ia Na¡ionalå de meteorologie,a emis avertizåri meteorologice care vizeazå cåderiimportante de precipita¡ii ce pot depå¿i 50 l/ mp, în specialîn zona subcarpaticå a Olteniei ¿i Munteniei ¿i ninsori înnordul ¿i estul ¡årii, înso¡ite, de asemenea, de intensificåriiale vântului, îndeosebi în zonele de sud ¿i sud-est. Acesteavertizåri au fost transmise de Minister la toate prefecturile¿i s-au luat måsurile care se impun conform planurilor jude¡enede apårare împotriva inunda¡ilor, fenomenelor meteorologicepericuloase ¿i accidentelor la construc¡ii hidrotehnice.Ceea ce vreau så vå spun, este faptul cå în urmåtorulinterval vremea va fi rece, ¿i în perioada 17-23, sunt de a¿-teptat, mai întâi în centrul ¿i estul ¡årii, apoi în nord ¿i nordvest,precipita¡ii predominant sub formå de lapovi¡å ¿i ninsoare.Deci, ceea ce vreau så men¡ionez este faptul cå, în perioadaurmåtoare, pânå în 23, ¡ara va fi predominant afectatåde lapovi¡å ¿i ninsoare. De aceea, cred cå în aceste condi¡iitrebuie luate måsuri datoritå faptului cå efectele acesteahidrometeorologice se accentueazå, pot apare pagube mari¿i chiar pierderi de vie¡i omene¿ti în cazul în are nu suntluate måsurile care se impun, în asemenea situa¡ii. De aceea,cred cå este deosebit de important så se asigure permanen¡ala primårii, pentru primirea în timp util a prognozelor ¿iavertizårilor hidrometeorologice, cu atât mai mult cu cât, înprezent, centrele regionale, de prevenire a vremii elaboreazåpe baza observa¡iilor RADAR avertizåri privind fenomenelemeteorologice periculoase ce urmeazå så se producå dupåun interval foarte scurt, este vorba de 2-3 ore, deci noi putemså dåm avertizåri pe perioadå foarte scurtå în cazul în careapare un fenomen deosebit. În acest fel se ¿i indicå ¿i localitatea¿i zona în care se produce acest fenomen.De aceea, cred cå este foarte important så asiguråmaceastå permanen¡å la primårii pentru primirea în timp util aprognozelor ¿i avertizårilor.De asemenea, trebuie dat o aten¡ie deosebitå func¡ionåriifluxului informa¡ional, adicå transmiterii acestor informa¡iide avertizare ¿i de alarmare a popula¡iei între comunele, ¿isatele apar¡inåtoare, mai ales în zonele unde nu au fost introdusetelefonia fixå digitalå, iar telefonia mobilå nu are30Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Palatul Victoriaacoperire.Deci, acest lucru consideråm noi cå este deosebit deimportant.Nu mai insist, pentru cå v-a spus ¿i domnul Emacu,asupra realizårii ¿i între¡inerii corespunzåtoare a tot ceea ceînseamnå ¿an¡uri, rigole de scurgere a apelor fluviale, acursurilor de apå, dar ¿i a celor permanente ¿i a celor nepermanente,a sec¡iunilor podurilor, pode¡elor, îndepårtareamaterialului lemnos ¿i a de¿eurilor de pe marile cursuri deapå. Så ¿ti¡i cå dupå såptåmâna trecutå când au fost ni¿tefenomene, am våzut cå, într-adevår, aceastå îndepårtarerapidå a tot ceea ce aduc toren¡ii, sau cursurile mici de apå,în lacuri sau în cursurile mari, reprezintå o importan¡ådeosebitå pentru a men¡ine în stare de func¡iune cursul saulacul respectiv.De asemenea, o altå ac¡iune importantå ar fi asigurareafor¡elor de interven¡ie, alcåtuite din localnici care trebuie såfie instrui¡i pentru participarea la ac¡iuni operative, de limitare¿i înlåturare a fenomenelor de care am vorbit. Supraveghereapermanentå a digurilor ¿i a barajelor mici în zonelecritice ¿i pregåtirea materialelor ¿i mijloacelor de interven¡ieoperativå. A¿ face o men¡iune, pentru zona Izlaz Moldoveni,de pe râul Olt jude¡ul Teleorman, unde eroziunile de malactivate de debitele mari evacuate din amenajårile hidroenergeticedin amonte au condus la afectarea digului deapårare.De asemenea, consider cå este deosebit de important caac¡iunile administra¡iei publice locale ¿i împreunå cu cele ade¡inåtorilor de lucråri cu rol de apårare împotriva inunda¡iilor,¿i cu cele a inspectoratelor jude¡ene de protec¡ie civilåtrebuie så fie foarte bine coordonate pentru diminuarea pecât posibil a efectelor inunda¡ilor ¿i fenomenelor meteorologicepericuloase.Dar pentru cå am spus cå în perioada urmåtoare urmeazåså avem cåderi de zåpadå, eu cred cå trebuie så acordåm oaten¡ie deosebitå ¿i acestui fenomen.În prezent, grosimea stratului de zåpadå nu ridicå problemedeosebite, este de maximum 35 de cm în zonele montane,dar trebuie avut în vedere cå în nordul ¡årii, zona Moldovei¿i Dobrogei sunt prognozate pentru urmåtorul intervalde timp ninsori mai abundente - este vorba despre Moldova,Dobrogea ¿i nordul ¡årii - care pot afecta buna func¡ionare alucrårilor.M-a¿ referi, în mod special, la cele de gospodårire aapelor, este vorba de modul în care autoritå¡ile locale ¿i to¡icei care sunt implica¡i în ac¡iunile de apårare trebuie så ac-¡ioneze pentru a lucra în special la instala¡iile de captare ¿itratare a apelor, ¿i de distribu¡ie a apei, ca så nu låsåm popula¡iaîn cazul în care apar ni¿te fenomene de înghe¡, ni¿te fenomenede blocaje de ghea¡å care pot afecta în special acestelucråri de instala¡ii de tratare, captare ¿i distribu¡ii la parametricare trebuie så-i asiguråm pentru satisfacerea cerin-¡elor de apå ale popula¡iei.În acest sens, vreau så vå spun cå am dispus Administra¡ieiNa¡ionale Apele Române ¿i unitå¡ilor sale teritoriale,elaborarea unui program de ac¡iune care så asigurefunc¡ionarea normalå a sistemului na¡ional de gospodårire aapelor în aceastå perioadå ¿i så asigure sprijinul tehnic ¿ilogistic necesar la orice solicitare vine din partea administra¡iepublice locale.Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 31

Ministereac¡iune), verificarea dotårii corespunzåtoare a birourilor electoraleale sec¡iilor de votare, continuarea centralizårii propunerilorde juri¿ti ¿i alte persoane care se bucurå de prestigiu,dintre care vor fi desemna¡i pre¿edintele ¿i loc¡iitorul birourilorelectorale ale sec¡iilor de votare.S-a men¡ionat cå aståzi, are loc, la sediul Biroului ElectoralCentral, tragerea la sor¡i a ordinii de înscriere pe buletinelede vot a listelor de candida¡i depuse de partidele politiceparlamentare, rezultatul urmând a fi comunicat birourilorelectorale de circumscrip¡ie. În cadrul întâlnirii, ministrulGheorghe Emacu le-a prezentat membrilor Comisiei deTransparen¡å situa¡ia cheltuielilor angajate de cåtre fiecareinstitu¡ie centralå cu atribu¡ii în organizarea ¿i desfå¿urareaalegerilor, punându-se la dispozi¡ie copii dupå situa¡iile decheltuieli.Reprezentantul Institutului Na¡ional de Statisticå a informatcå, în prezent, se lucreazå la definitivarea programelor decentralizare a rezultatelor alegerilor ¿i la algoritmul de atribuirea mandatelor.De asemenea, au fost prezentate, de cåtre reprezentatulDepartamentului pentru Strategii Guvernamentale, spoturilepublicitare cu privire la alegeri, care vor fi difuzate la posturilede radio ¿i televiziune.Pânå în prezent, toate activitå¡ile sunt realizate în termen,potrivit graficului ¿i Programului calendaristic aprobat.Ac¡iuni ale pompierilorÎn acest week-end, pompierii militari au fost solicita¡i såintervinå la 161 de evenimente, dintre care 65 au fost incendii.Aceste evenimente s-au soldat cu decesul a patru persoane.În urma cercetårilor s-a stabilit cå principala cauzå a acestorincidente a fost folosirea necorespunzåtoare a sistemelorde încålzire cu ¿i fårå acumulare de cåldurå.În vederea preîntâmpinårii unor astfel de evenimente,reamintim principalele reguli de prevenire a incendiilor pentruaceastå perioadå: • Nu amplasa¡i obiecte de mobilier sau covoareîn imediata apropiere a sobelor; • Nu pune¡i hainele lauscat pe sobe sau foarte aproape de acestea; • Nu aprinde¡ifocul în sobå folosind benzinå sau motorinå; • Închide¡i u¿ilede alimentare a sobelor cu combustibil solid ¿i amplasa¡i tåvimetalice în fa¡a acestora; • Arunca¡i cenu¿a ¿i jarul fierbin¡i înlocuri special amenajate; • Nu amplasa¡i re¿ouri, aerotermesau alte aparate de cu foc deschis lângå pat, sub pat, lângåobiectele de mobilier sau îmbråcåminte ¿i nu utiliza¡i aparateelectrice improvizate; • Nu suprasolicita¡i circuitele folosindconcomitent, pe aceea¿i prizå, mai multe aparate electrice cuconsum mare; • Nu låsa¡i sobe ¿i aparate electrice în stare defunc¡ionare nesupravegheate; • Nu alimenta¡i sobele în exces,supraîncålzirea acestora genereazå, de regulå, accidente; • Nufolosi¡i butelii de aragaz improvizate sau neomologate; • Dacåutiliza¡i butelii de aragaz, închide¡i robinetul dupå fiecarefolosire; • Verifica¡i etan¿eitatea instala¡iilor de gaze folosindnumai solu¡ie cu apå ¿i såpun (nu verifica¡i niciodatå etan-¿eitatea unor astfel de sisteme de flacårå deschiså) (15 noiembrie2004).Ministerul Economiei ¿i Comer¡uluiPrimirea unui demnitar americanVineri, 12 noiembrie 2004, la Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului,a avut loc primirea d-lui J. Frank Mermoud, reprezentantspecial pe probleme de comer¡ ¿i business al Departamentuluide Stat al Statelor Unite ale Americii.În cadrul întrevederii, oaspetele american a ¡inut så treacåîn revistå o serie de aspecte ¡inînd de cre¿terea calitå¡ii climatuluide afaceri din România, care, de altfel, a cunoscut oremarcabilå dezvoltare în ultima perioadå.Domnia sa s-a referit atît la chestiuni privind îmbunåtå-¡irea mediului de afaceri ¿i cre¿terea siguran¡ei acestuia, precum¿i la faptul cå existå un interes real al oamenilor afaceriamericani, al investitorilor americani pentru aceastå pia¡å.Domnia sa a exprimat interesul Departamentului de Statpentru o vizitå a conducerii Ministerului Economiei ¿i Comer-¡ului în Statele Unite la începutul anului viitor.Probe pentru pornirea camerei de comandåprincipale a Unitå¡ii 2 de la CNE CernavodåDuminicå, 14 noiembrie 2004, la Cernavodå, în cadrulvizitei domnului Adrian Nåstase, primul ministru al GuvernuluiRomâniei, ¿i a domnului Dan Ioan Popescu, ministru destat, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului, în prezen¡a ambasadoruluiCanadei, E.S. F.D.Pillarella, ¿i a ambasadoruluiItaliei, E.S. Stefano Ronca, a avut loc începerea procesului deprobe pentru pornirea camerei de comandå principale a Unitå¡ii2 de la CNE Cernavodå.Programul vizitei a cuprins urmåtoarele: • prezentarea stadiuluiconstruc¡iei Unitå¡ii 2 Cernavodå; • vizita în ¿antierulUnitå¡ii 2, în ¿antierul reactorului; • momentul pornirii tablouluide comandå de la camera de comandå principalå a Unitå¡ii2 Cernavodå; • întâlnire cu angaja¡i ai CNE Cernavodå; Prezentla acest eveniment, dl. Dan Ioan Popescu, ministru destat, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului referindu-se la procesulde reforma a domeniului energetic, a spus: ,,Aceastå lucrareeste exemplul cel mai clar pentru diferen¡a între 1997-2000 ¿i 2000-2004, dintr-un ¿antier în påråsire, în care majoritateadintre dvs. nu mai avea¡i locuri de muncå. Iatå avem ounitate în plinå expansiune, o unitate în dezvoltare aståzi parcurgându-seo nouå etapå în dezvoltarea energeticii nuclearedin România. Cabinetul Nåstase a propus în 2001 o strategieenergeticå cu caracter prioritar în Europa, care avea la bazåtrei componente: Prima componentå: dezvoltarea energeticiinucleare române¿ti, exemplul cel mai elocvent sunte¡i dvs:aståzi discutåm despre finalizarea grupului 2 ¿i despre continuareaGrupului 3; A doua componentå: modernizarea sistemuluienergetic bazat pe cårbune. Rezultatele bune ob¡inute înValea Jiului, Oltenia, în tot sistemul energetic bazat pe cårbunedemonstreazå cå aceastå politicå a fost foarte corectå; Atreia componentå: investi¡ii majore în modernizarea sistemuluide transport al energiei electrice. Faptul cå în 10 octombrie,ora 10,34 România s-a interconectat energetic la EuropaNewsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 33

Ministerea demonstrat juste¡ea acestui program. Faptul cå aståzi domnulprim-ministru este din nou prezent la Cernavodå, - primavizitå având loc în februarie 2001, când, practic, a relansatacest proiect, iar aståzi, domnia-sa analizeazå evolu¡ia acestuiproiect dupå 4(patru) ani de zile - prezen¡a dlui MirceaGeoanå aici aratå cå acest proiect va continua sigur dupå 2005- este o demonstra¡ie cå Guvernul nostru ¿i-a îndeplinit ¿idore¿te så îndeplineascå ceea ce a promis cetå¡enilor såi.Domnule prim-ministru, stima¡i colegi, doresc så vå felicit¿i eu pentru rezultatele ob¡inute , nu o spun ca pe un compliment,ci ca pe o realizare efectivå pe care a avut-o energeticaromâneascå în ace¿ti patru ani”.SeminarMar¡i, 16 noiembrie 2004, în municipiul Foc¿ani, la sediulCompaniei de Utilitå¡i Publice a avut loc seminarul cu tema„Aplicarea Legisla¡iei în domeniul Eficien¡ei Energetice -ALEE in organizarea ARCE sub patronajul MinisteruluiEconomiei ¿i Comer¡ului.Evenimentul, înscris în Programul Agen¡iei Române pentruConservarea Energiei de diseminare a informa¡iilor dindomeniul eficien¡ei energetice, se adreseazå autoritå¡ilor publicelocale din municipalitå¡ile cu o popula¡ie mai mare de 20mii de locuitori ¿i este parte din seria celor 28 de astfel deac¡iuni, pe care aceastå institu¡ie ¿i-a propus a le organiza pesemestrul II al anului 2004, numit generic „An al comunitå¡ilorlocale”.Având în vedere obliga¡iile ce revin autoritå¡ilor administra¡ieipublice locale ¿i administratorilor clådirilor aflate înproprietate publicå, a¿a cum rezultå din art.4 ¿i art.15 dinLegea nr.199/2000, republicatå, privind utilizarea eficientå aenergiei, participan¡ii la acest eveniment, organizat dupåstructura celor care au avut loc pânå acum în municipiileGala¡i, Vaslui, Sibiu, Cluj, Craiova, Suceava, Deva, Alba –Iulia, Bra¿ov, Bucure¿ti, Re¿i¡a, Satu – Mare, Tulcea, Constan¡a,Gheorgheni, Râmnicu Vâlcea, Bacåu, Târgu Jiu ¿iPetro¿ani, vor fi informa¡i cu privire la posibilitå¡ile de cofinan¡area proiectelor de eficien¡å energeticå, de punere învaloare a poten¡ialului energetic ¿i de promovare a surselorregenerabile la nivelul comunitå¡ilor locale.La seminar au fost participat reprezentan¡ii Primåriei Foc-¿ani, Primåriei Panciu, Primåriei Mårå¿e¿ti, Primåriei Adjud,Primåriei Odobe¿ti, Prefecturii Vrancea, Consiliului Jude¡eanVrancea, Direc¡iei de Sånåtate Publicå Vrancea, Agen¡iei deProtec¡ie a Mediului, Gårzii de Mediu Vrancea, InspectoratuluiJude¡ean ¿colar Vrancea, Companiei de Utilitå¡i PubliceFoc¿ani, SC ENET SA Foc¿ani, ILGO Mårå¿e¿ti.Contract între Romaero România¿i Lockheed Martin SUAMiercuri, 17 noiembrie 2004, la sediul Ministerului Economiei¿i Comer¡ului a avut loc, in prezenta d-lui Dan IoanPopescu, ministru de stat, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului,si a ES dl Jack Dyer Crouch, Ambasadorul SUA la Bucuresti,ceremonia semnarii intre Romaero Romania si LockheedMartin SUA a unui contract privind modernizarea celor 4 aeronaveHercules C-130B aflate in dotarea Statului Major alAviatiei Militare Romane. Contactul permite extinderea colaborariipentru modernizarea/mentenanta altor aparate dinclasa C-130, aflate in prezent la baze aeriene din Europa deVest - primul pas in acreditarea Romaero drept Centru Regionalde mentenanta pentru aeronavele Hercules. Incheiereaacestui contract marcheaza un nou pas in recunoasterea peplan international a traditiei industriei aeronautice romanestisi a competentei specialistilor romani.De asemenea, faptul ca un mare concern american precumLockheed Martin colaboreaza direct cu subcontractori romanieste o dovada a extinderii cu succes a parteneriatului strategicStatele Unite ale Americii – Romania in plan economic, inspecial in industria de aparare. Printr-un program consecventde restructurare si investitii, sustinut intens de Ministerul Economiei¿i Comer¡ului si Guvernul Romaniei, societatea Romaeroa reusit sa atinga standardele de competitivitate care sa-ipermita colaborarea cu nume de prin rang ale aeronauticiimondiale.Parteneriatul cu Lockheed Martin, lider mondial in furnizareade tehnologie, asigura o baza de plecare pentru participareasi la alte proiecte complexe de modernizare de aeronave,atat interne cat si externe.Prin preturile practicate si calitatea lucrarilor, Centrul Nationalde Service pentru Hercules de la Romaero poate deveniun Centru Regional de mentenanta pentru aeronavele aflate inprezent la baze aeriene din Europa de Vest.In prezent in Europa „Centre Hercules” se gasesc in Portugaliasi Grecia. Armata Romana detine 4 aeronave de tipulHercules C-130B, fabricate de Lockheed Martin si intentioneazasa continue programul de achizitie.Modernizarea aeronavelor va permite atingerea standardelorversiunii C-130H (avionica superioara, performantesporite, protectie impotriva razbioului electronic) si va contribuila indeplinirea cu succes a misiunii de air-lifting incadrul NATO.Inaugurarea centrelor de afaceri de la Anina¿i Moldova Noua din jude¡ul Cara¿ SeverinIn cadrul proiectului „Inchiderea Minelor si Atenuarea ImpactuluiSocial in Zonele Miniere din Romania” derulat deAgentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelorde Reconstructie a Zonelor Miniere (ANDIPRZM),agentie aflata in coordonarea Ministerului Economiei ¿iComer¡ului, in data de 11 noiembrie 2004 a avut loc inaugurareacentrelor de afaceri de la Anina si Moldova Noua dinjudetul Caras Severin.Aceste centre au fost date in folosinta prin programul„Centre de afaceri si Sprijin pentru intreprinzatori” finantat deBanca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare.La inaugurare au participat reprezentanti ai MinisteruluiEconomiei si Comertului, Bancii Mondiale, ANDIPRZM,administratiei locale si judetene, intreprinzatori, precum sireprezentantii firmei italiene Gruppo Soges, cea care va asiguraadministrarea centrului.Cladirile care gazduiesc Centrele de Afaceri au trecutprintr-un amplu proces de reabilitare si adaptare functionala inconformitate cu noua destinatie.Afacerile, admise in aceste centre pe baza unei proceduri34Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Ministerede selectie, au avantajul de a incepe activitatea imediat, fara amai trece prin faza amenajarii spatiului propriu, avand toateutilitatile disponibile. In aceste locatii firmele selectate beneficiaza,pe langa spatiile necesare activitatilor de productie,prestarilor de servicii sau comertului si de servicii de consultantapentru: • Evaluarea inceperii unei noi afaceri • Intocmireade planuri de afaceri • Finantarea afacerilor si obtinereade microcredite • Imbunatatirea abilitatilor manageriale •Tehnici de marketing • Monitorizare financiara • Consultantade natura juridica De asemenea aceste initiative mai beneficiaza,pe langa consultanta si de: • Facilitati pentru comunicatii( telefon, fax, internet) • Echipament de birou (copiator, calculatoretc.) • Servicii comune de secretariat, traducere, documentatii• Folosirea in comun a salii de conferinta • Traininguripe teme de afaceri • Servicii de paza si protectie. Prinacest program se urmareste sprijinirea membrilor comunitatilorminiere in efortul de adaptare la noua situatie creata derestructurarea sectorului minier prin dezvoltarea de activitatialternative mineritului, incurajarea crearii de noi locuri demunca precum si regenerarea economica si sociala a acestorzone.Ministerul Integrårii EuropenePrecizåriÎn legatura cu discutiile privind negocierile de aderare aRomâniei la Uniunea Europeana, dl. Vasile Puscas, ministrudelegat, negociator ¿ef cu UE, precizeaza:„Obiectivul României este de a finaliza negocierile deaderare la Consiliul European din 17 decembrie 2004. În prezent,documentele de negociere ale României pentru ultimelecapitole (Concurenta, Justitie si afaceri interne si Mediu) suntîn procesare la nivelul serviciilor Comisiei Europene, dupacare vor ajunge la Consiliul UE si statele membre.Pâna la Consiliul European, mai sunt de parcurs o seriede etape tehnice, între care si conferinta de aderare. Conferintade aderare a fost programata pentru 23 noiembrie 2004(asa cum figureaza si pe site-ul UE) cu mai multe luni înaintesi nu are nici o legatura cu campania electorala, ci este doarun pas tehnic în procesul de negociere. Aceasta programare aintentionat sa urmeze deciziile luate de sefii de state si guvernela Consiliile Europene de la Salonic (iunie 2003), Bruxelles(decembrie 2003 si iunie 2004), care aratau ca UniuneaEuropeana sustine finalizarea negocierilor cu România încursul anului 2004. În cadrul conferintei de aderare, pot fipropuse decizii referitoare la anumite capitole, în functie deprocesarea documentelor de negociere de catre Comisia Europeanasi Consiliul UE si de deciziile statelor membre. Conformprocedurilor UE, data programata initial pentru conferintade aderare trebuie confirmata de partile aflate în negociere,tinându-se cont de stadiul derularii etapelor negocierii.Finalizarea negocierilor în 2004 serveste cel mai bineintereselor României. În acelasi timp, ne straduim sa obtinemcele mai bune rezultate posibile, care vor servi interesului nationalsi realizarii unui maxim de beneficiu ca viitor membrual Uniunii Europene.”Detalii despre negocierile de aderare:Negocierile de aderare – principii• Baza negocierilor de aderare este acquis-ul comunitar,structurat, pentru simplificare, în 30 de domenii. Capitolul 31cuprinde aspecte diverse, dar nu neaparat legate de acquis• Negocierile se deruleaza în scris, prin schimb de documenteîntre statul candidat si Uniunea Europeana• Statul candidat transmite un document de pozitie în careîsi exprima pozitia fata de acquis-ul comunitar pentru un anumitcapitol (când adopta, ce institutii creeaza pentru aplicare sicând implementeaza acquis-ul). Daca acquis-ul nu poate fiaplicat pâna la data aderarii, se pot cere perioade de tranzitie(un termen de pasuire dupa aderare)• La acesta raspunde Uniunea Europeana printr-un documentde pozitie comuna prin care decide deschiderea sau închidereaprovizorie a unui capitol, cere alte informatii suplimentare,sau îsi exprima pozitia fata de anumite perioade detranzitie sau derogari.• Deschiderea unui capitol are loc când se considera castatul candidat a atins un grad considerat minim de adoptare siaplicare a acquis-ului comunitar• Închiderea unui capitol are loc în momentul în care s-aatins un grad de adoptare si aplicare a acquis-ului care sademonstreze ca, pâna la data aderarii sau la finalul perioadelorde tranzitie, acquis-ul va fi aplicat pe baza unei strategiicredibile si, eventual, se ajunge la o decizie asupra perioadelorde tranzitie sau derogarilor• Toate capitolele se închid provizoriu pâna la finalizareanegocierilor pentru ca negocierile se pot redeschide în cazul încare apare un nou acquis pentru care statul candidat poate cerenegociere.Derularea tehnica a negocierilor (elaborarea documentelor,parcurs etc.):• Comisia Europeana elaboreaza un proiect de pozitiecomuna (draft common position - DCP). DG Extindere coordoneazaacest proces, însa evaluarile tehnice sunt realizate sila nivelul diferitelor DG specializate, în functie de capitol• Proiectul documentului comun de pozitie este transmisConsiliului UE (de ministri), unde cele 25 de state membre îsiexprima pozitia fata de documentul Comisiei, în cadrulGrupului Extindere si COREPER (Comitetul ReprezentantilorPermanenti). Statele membre trebuie sa decida, în unanimitate,daca sunt de acord cu finalizarea negocierilor si cu perioadelede tranzitie solicitate de statul candidat sau daca maiconsidera ca sunt necesare negocieri. Acestea elaboreaza documentulde pozitie comuna (EU common position – EUCP).• Etapa tehnica de închidere provizorie a unui capitol serealizeaza în cadrul conferintei de aderare România-UE lanivel de negociatori sefi si este confirmata la conferinta ministeriala(care are loc o data pe semestru).• Decizia politica de finalizare a negocierilor este luata decatre sefii de state si guverne, în cadrul Consiliului European.Chiar daca un stat candidat finalizeaza negocierile mai repededin punct de vedere tehnic, acestea nu sunt considerateîncheiate definitiv pâna când Consiliul European nu decideastfel (exemplul Bulgariei, care a închis provizoriu toate capi-Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 35

Ministeretolele de negociere, dar va finaliza negocierile doar în urmadeciziei Consiliului European din 17 decembrie 2004)Etapa post-negocieri:• Rezultatele negocierilor sunt incluse în Tratatul de Aderare.Acesta este actul juridic ce sta la baza statutului de membrual Uniunii Europene. Tratatul trebuie semnat de catre celedoua parti (statul candidat si statele membre ale Uniunii Europene),apoi trebuie avizat de catre Parlamentul European siratificat de parlamentele celor 25 de state membre UE si alstatului candidat.• În perioada dintre finalizarea negocierilor si aderare,aplicarea acquis-ului comunitar trebuie sa continue.Declara¡ii care dovedesc o necunoa¿terea procedurilor de negociere¿i a acquis-ului comunitarÎn legåturå cu declara¡iile domnului Cålin PopescuTåriceanu referitoare la modul în care au fost negociate capitolelede Agriculturå ¿i Energie, dl. Vasile Pu¿ca¿, ministrudelegat, negociator ¿ef cu UE, precizeazå urmåtoarele (18 noiembrie2004): „Aceste declara¡ii dovedesc o necunoa¿tere aprocedurilor de negociere ¿i a acquis-ului comunitar care estebaza negocierilor de aderare.Referitor la capitolul Agricultura, negocierile privind suprafa¡ade bazå pentru culturi arabile (cereale, oleaginoase,proteaginoase, in pentru ulei, in fibrå, cânepå fibrå), în conformitatecu prevederile Regulamentului 1251/1999, au fost derulate,pentru toate cele 12 state candidate, pe baza suprafe¡eimedii cultivate într-o perioadå de referin¡å recentå. Cele 10noi state membre care au finalizat negocierile în 2002, au negociatbazându-se pe suprafe¡ele cultivate între 1997-1999.Dacå România ar fi negociat bazându-se pe ace¿ti ani, s-ar fiob¡inut ni¿te cote de produc¡ie mai mici decât cele rezultate.Din 1997 ¿i pânå în 1999, s-au cultivat în medie aproximativ6,9 milioane de hectare (cuprinzând culturile specificate înRegulamentul 1251/1999), iar între anii 2000 ¿i 2002 - care aconstituit perioada de referin¡å în negocierea României - s-aucultivat circa 7 milioane de ha.Cifra de 9,4 milioane de ha cultivate avansatå de dl. Tåriceanureprezintå suprafa¡a arabilå totalå a României, nu suprafa¡acare a fåcut obiectul negocierilor privind Regulamentul1251/1999. In conformitate cu recensåmintele ¿i statisticileagricole, suprafa¡a arabilå a României pentru culturile prevåzutede respectivul act comunitar este de aproximativ 7 milioanede ha. Restul de circa 2,4 milioane ha reprezintå culturifurajere, de cartofi, sfeclå, legume, tutun, pepeni, plante medicinale,etc. care sunt reglementate de alte acte comunitare. ¿ipentru acestea, partea românå a ob¡inut rezultate importante înnegociere, atât din punct de vedere al cotelor de produc¡ie, dar¿i al suprafe¡elor cultivabile.A¿adar, România a reu¿it så negocieze perioade de referin¡åpentru anii cu cele mai mari produc¡ii. Pe baza acestora,am ob¡inut în negocieri o suprafa¡å de bazå pentru culturiarabile (cereale, oleaginoase, proteaginoase, in pentru ulei, infibrå, cânepå fibrå) de 7,01266 milioane de hectare pentrucare România va primi subven¡ii de la Uniunea Europeanå.Pentru restul de 2,4 milioane ha de teren, se vor primi subven¡ii,în cuantumurile prevåzute de acquis-ul comunitar pentrucultura respectivå. În ceea ce prive¿te capitolul Energia,precizåm cå nu existå nici un act normativ comunitar prin careså fie stabilit pre¡ul la energie. România nu a negociat pre¡ulla energie, pentru cå acesta nu face parte din acquis-ul comunitar,care constituie baza negocierilor de aderare.Nu în¡elegem de ce dl. Tåriceanu face referire la negocierilede aderare ale Spaniei care au fost purtate la începutulanilor ‘80 când legisla¡ia comunitarå era substan¡ial diferitå decea care este în vigoare în prezent. Între timp, au fost adoptatenumeroase acte comunitare care au influen¡at semnificativevolu¡ia domeniului energetic; s-a decis liberalizarea totalå,de la 1 iulie 2007, a sectorului pentru toate cele 25 de statecare sunt în prezent membre ale Uniunii.Principiul de bazå care se aplicå pe Pia¡a Internå a UniuniiEuropene este ca pre¡ul så acopere integral costurile de produc¡ie.Uniunea Europeanå considerå cå energia consumatånu trebuie acoperitå de la bugetul de stat, adicå de cåtre to¡icontribuabilii, ci trebuie plåtitå de consumatori. Acest principiupoate cre¿te economisirea. În plus, pre¡ul la diferiteletipuri de energie poate fi diferit în func¡ie de producåtor ¿i detipul de energie (electricå, termicå etc.). Prin liberalizareapie¡ei energetice, de la 1 iulie 2007, pre¡urile ar putea så scadå,iar serviciile så fie mai bune, datoritå cre¿terii concuren¡ei pepia¡å ¿i a posibilitå¡ii oferite consumatorului de a alege întrefurnizori.Afirma¡iile domnului Tåriceanu, sus¡inute pe un fond alnecunoa¿terii politicilor europene la care doar declarå cåaderå, sunt exprimåri tipic politicianiste ¿i electorale. Este regretabilcå, în loc så sus¡inå interesul general al societå¡iiromâne¿ti de finalizare pozitivå a negocierilor de aderare aRomâniei la UE, domnia sa cautå så introducå obstacole înmediul de negociere ¿i så dezinformeze popula¡ia în legåturåcu aspecte importante ale efortului nostru de pregåtire pentrua deveni membru al UE”.Ministerul Agriculturii, Pådurilor¿i Dezvoltårii RuralePie¡e volanteMinisterul Agriculturii, Pådurilor ¿i Dezvoltårii Rurale aorganizat, sâmbåtå, 13 noiembrie 2004, patru pie¡e volante înBucure¿ti. Acestea s-au desfå¿urat lângå Bucur Obor, în fa¡aPrimåriei Sectorului 2, la intersec¡ia Cåii Mo¿ilor cu stradaPaleologu, lângå academia Militarå ¿i la intersec¡ia Cåii 13Septembrie cu ¿oseaua Panduri.Finan¡åri FIDADerularea proiectului finan¡at din Fondul Interna¡ional deDezvoltare Agricolå (FIDA) în cele 15 jude¡e cu zonå montanåse desfå¿oarå conform programului stabilit. Pânå la datade 31 octombrie 2004, au fost finan¡ate prin acest proiect unnumår de 599 proiecte, valoarea creditelor fiind de 7.649.511USD.De asemenea, au fost acordate credite în vederea co-36Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Ministerefinan¡årii programului SAPARD în valoare de 623.739 USD.Domeniile finan¡ate în cadrul proiectului FIDA sunt agriculturå(cumpåråri de animale, cumpåråri de utilaje, construireadåposturi pentru animale) - 475 proiecte, industrie alimentarå(procesare lapte, procesare carne, morårit, panifica-¡ie) – 20 proiecte, industrie micå – 75 proiecte, agroturism - 29proiecte. În urma realizårii acestor investi¡ii cu ajutorul proiectuluiau fost create 929 locuri noi de muncå.Stadiul semånatului culturilor de toamnåProgram total - 2.348,9 mii ha; Realizat - 2.550.036(109%) din care: • Rapi¡a pentru ulei; S-a semånat pe suprafa¡ade 87.252 ha, depå¿ind cu 18% suprafa¡a programatå.• Grâu ¿i secara; S-a semånat pe suprafa¡a de 2.142.087 ha,depå¿ind cu 12 % suprafa¡a programatå. • Orzul de toamnå; S-a semånat pe suprafa¡a de 219.468 ha, reprezentând 93% dinsuprafa¡a programatå a se semåna în aceastå toamnå. • Orzoaicåde toamnå S-a semånat pe suprafa¡a de 51.579 ha, reprezentând70% din suprafa¡a programatå a se semåna înaceastå toamnå. • Legume de câmp ¿i solarii. Semånatul s-arealizat pe o suprafa¡a de 15.176 ha ceea ce reprezintå 97%din suprafa¡a programatå a se semåna în aceasta toamnå. •Culturi furajere Semånatul s-a realizat pe o suprafa¡a de34.474 ha, depå¿ind cu 19% suprafa¡a programatå a se semanåîn aceastå toamnå (18 noiembrie 2004).Ministerul Justi¡iei¥ntrevedere cu o delega¡ie a MuzeuluiMemorial al Holocaustului din WashingtonVineri, 12 noiembrie 2004, domnul Cristian Diaconescu,ministrul justi¡iei, a avut o întrevedere cu o delega¡ie aMuzeului Memorial al Holocaustului din Washington, dincare au fåcut parte Sara Bloomfield, directorul muzeului Holocaustului,Radu Ioanid si Paul Shapiro, directori in cadrulmuzeului. În cadrul întrevederii au fost discutate aspecte alecadrului aplicabil in domeniul prevenirii si combaterii xenofobiei,antisemitismului si intoleran¡ei în România.De asemenea, au fost discutate rezultatele Comisiei deistorici pentru studierea Holocaustului din România ¿i a modalitå¡ilorpractice prin care pot fi implementate concluziile ¿irecomandårile Comisiei.Domnul ministru Diaconescu a exprimat disponibilitatea¿i întregul sprijin, în conformitate cu atribu¡iile MinisteruluiJusti¡iei, pentru activitatea Comisiei de istorici, considerândcå stabilirea adevårului istoric constituie premisa clarificåriianumitor aspecte ale istoriei contemporane ¿i o obliga¡ie pentrutoate popoarele care împårtå¿esc valorile democra¡iei.¥ntâlnire cu domnul Vassilios SKOURIS,pre¿edintele Cur¡ii de Justi¡iea Comunitå¡ilor EuropeneVineri, 12 noiembrie 2004, domnul Cristian Diaconescu,ministrul justi¡iei, s-a întâlnit cu domnul Vassilios SKOURIS,pre¿edintele Cur¡ii de Justi¡ie a Comunitå¡ilor Europene.Cu prilejul acestei întâlniri, ministrul justi¡iei a prezentatstadiul reformei justi¡iei, subliniind importan¡a înfiin¡årii tribunalelorspecializate ¿i necesitatea specializårii judecåtorilorîn drept comunitar, crearea unui corp profesionist de magistra¡i,concomitent cu implementarea legisla¡iei recent adoptate.Pre¿edintele Cur¡ii de Justi¡ie a Comunitå¡ilor Europene,domnul Vassilios Skouris, a apreciat måsurile de reformå dejaaplicate, declarând totodatå cå procesul de reformare a justi¡ieipotrivit standardelor europene a fost dificil pentru toate statelecare au aderat la Uniunea Europeanå.Domnul Skouris a subliniat rolul important al judecåtoruluina¡ional de „garant al aplicårii clare ¿i corecte a dispozi¡iilorcomunitare”, odatå cu momentul integrårii Românieiîn Uniunea Europeanå. A fost salutat programul demarat înluna mai 2004, cu sprijinul biroului TAIEX al ComisieiEuropene, de pregåtire a magistra¡ilor în cadrul InstitutuluiNa¡ional de Magistraturå, cuprinzând 5 serii a câte 4 seminariisus¡inute de cåtre judecåtori ai Cur¡ii de Justi¡ie a Comunitå¡ilorEuropene ¿i exper¡i europeni în drept comunitar, exprimându-¿idisponibilitatea ¿i sus¡inerea în vederea continuåriiunor astfel de programe.Referindu-se la durata procedurilor judiciare, domnulSkouris a apreciat cå aceasta reprezintå o problemå cu care seconfruntå majoritatea statelor europene, chiar ¿i Curtea deJusti¡ie a Comunitå¡ilor Europene. Solu¡ia gåsirii unui remediuîn acest sens nu poate fi una comunå tuturor statelor ¿i cuimpact imediat, dar a considerat cå pot fi ob¡inute rezultatepozitive prin eliminarea birocra¡iei, a deficien¡elor de infrastructurå¿i aplicarea riguroaså a regulilor de procedurå. Înfinalul întâlnirii, ministrul justi¡iei ¿i pre¿edintele Cur¡ii deJusti¡ie a Comunitå¡ilor Europene ¿i-au exprimat sprijinul reciprocpe care îl vor acorda în realizarea traducerilor oficialeîn limba românå a jurispruden¡ei europene ¿i pregåtirea judecåtoruluicare va reprezenta România la Curtea de Justi¡ie aComunitå¡ilor Europene, începând cu anul 2007.Ministerul Transporturilor,Construc¡iilor ¿i TurismuluiUn nou tronson de autostradåMar¡i, 16 noiembrie 2004, s-a deschis circula¡iei cel de-altreilea tronson, Lehliu – Drajna, al Autostråzii Soarelui, înlungime de 42 km. În luna iunie a acestui an s-au dat în folosin¡åprimele douå tronsoane, Bucure¿ti – Fundulea – Lehliu.România are în prezent 100 de kilometri de autostradå la standardeeuropene.Tronsonul trei are 4 benzi de circula¡ie, câte douå pe fiecaresens, care sunt separate de o bandå medianå. Pe fiecaresens de trafic au fost amenajate câte patru spa¡ii de servicii ¿iparcare. Accesul pe autostradå se face printr-un nod rutier, înzona localitå¡ii Drajna.Intersec¡iile drumurilor na¡ionale cu autostrada au fosttransformate în 8 pasaje ¿i 12 poduri. Lucrårile au fost executatede firma francezå Colas, iar valoarea lor este de aproxima-Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 37

Ministeretiv 84 de milioane EUR. Lucrårile pentru primii 100 de kilometriau fost finan¡ate de Banca Europeanå de Investi¡ii ¿iGuvernul României.Compania Na¡ionalå de Autostråzi ¿i Drumuri Na¡ionaledin România continuå lucrårile pe tronsoanele Drajna-Fete¿ti¿i Fete¿ti-Cernavodå, finan¡ate prin facilitatea ISPA ¿i GuvernulRomâniei.Se estimeazå cå lucrårile la Autostrada Bucure¿ti – Cernavodåvor fi finalizate pânå la sfâr¿itul anului 2006. În paralel,se deruleazå proiectul pentru execu¡ia „Sistemului de Comunica¡ii¿i Control al Traficului” care va monitoriza traficul¿i condi¡iile de circula¡ie pe autostradå.Construc¡ia autostråzii a început în 1991, dar a fost abandonatåîn 1997 din lipså de interes. În anul 2001 MinisterulTransporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului ¿i Compania deNa¡ionalå de Autostråzi ¿i Drumuri Na¡ionale din România auconsiderat-o ca fiind o prioritate, mai ales cå România ¿i-aintensificat eforturile de aderare la Uniunea Europeanå, iar autostradase situeazå pe Coridorul IV de transport Pan-European.Lansarea ”Proiectului de diminuare a riscurilorîn cazul producerii calamitå¡ilor naturale¿i pregåtirea pentru situa¡ii de urgen¡å”Joi, 18 noiembrie 2004, la sediul Ministerului Transporturilor,Construc¡iilor ¿i Turismului a avut loc ceremonia oficialåde lansare a ”Proiectului de diminuare a riscurilor încazul producerii calamitå¡ilor naturale ¿i pregåtirea pentru situa¡iide urgen¡å”.La aceastå manifestare au fost prezen¡i: Ileana Tureanu,secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construc¡iilor ¿iTurismului, Gabriel Ioni¡å, coordonator proiect Banca Mondialå,reprezentan¡i ai ministerelor implicate în proiect, reprezentan¡iai autoritå¡ilor publice locale, ai asocia¡iilor profesionale,institutelor de cercetare ¿i proiectare, al¡i reprezentan¡i aiBåncii Mondiale ¿i ai altor institu¡ii interna¡ionale.În cadrul strategiei de apårare împotriva calamitå¡ilor, GuvernulRomâniei a ob¡inut sprijinul Båncii Mondiale pentrufinan¡area proiectului men¡ionat în scopul reducerii impactuluipe plan social, financiar, economic ¿i asupra mediului pecare l-ar putea avea producerea unor eventuale calamitå¡i naturale¿i poluarea accidentalå a apelor, generatå de activitå¡iminiere.Costul total al proiectului este de 203, 657 milioane dolariSUA ¿i va fi finan¡at dupå cum urmeazå: împrumut BIRD-150mil. USD, asisten¡å financiarå nerambursabilå FGM - 7 mil.USD ¿i Guvernul României – finan¡are de la bugetul de stat46,657 mil. USD.Inaugurarea noului sistem XSELL de emiterea legitima¡iilor de cålåtorie în traficul feroviarMinistrul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului,Miron Mitrea, a inaugurat joi, 18 noiembrie 2004, noul sistemXSELL de emitere a legitima¡iilor de cålåtorie în traficul feroviarpus în func¡iune la Agen¡ia de Voiaj CFR nr. 1 dinBucure¿ti, din Str. Brezoianu nr. 10.Aceastå agen¡ie a fost reorganizatå dupå modelul agen-¡iilor de voiaj occidentale pentru a asigura o servire rapidå,eficientå, astfel încât clien¡ii så ob¡inå toate informa¡iile decare au nevoie ¿i legitima¡ia de cålåtorie în timpul cel maiscurt, într-o ambian¡å plåcutå ¿i în condi¡iile cele mai bune.De la casele de bilete pentru legitima¡iile de cålåtorie întrafic interna¡ional pot fi cumpårate bilete pentru orice destina¡iedin Europa ¿i pot fi rezervate locuri la toate trenurile interna¡ionale,inclusiv la cele cu pre¡uri globale din ¡åri caSpania, Portugalia, Belgia, Luxemburg, Olanda, Suedia etc.Legitima¡iile de cålåtorie în trafic local se elibereazå prinemitere electronicå pe calculator prin noul sistem informaticXSELL, a cårui implementare a costat pânå în prezent circa250.000 EUR ¿i a cårui extindere la nivelul întregii ¡åri va fifinan¡atå printr-un contract de împrumut în valoare de 22 milioaneEUR semnat recent de SNTFC CFR Cålåtori cu bancaHVB Germania. Acest sistem reprezintå o solu¡ie originalårealizatå de S.C.Informaticå Feroviarå SA, o dezvoltare a sistemului pilotdin sta¡ia Bucure¿ti Nord cu avantaje reale.Recep¡ia finalå a drumului na¡ional 22AJoi, 18 noiembrie 2004, reprezentan¡ii CompanieiNa¡ionale de Autostråzi ¿i Drumuri Na¡ionale din România aufåcut recep¡ia finalå a drumului na¡ional 22A dupå expirareaperioadei de garan¡ie care a fost de 24 de luni. Sectorul cuprinsîntre Cataloi ¿i Hâr¿ova a fost inclus în programul dereabilitare primarå derulat de Compania Na¡ionalå de Autostråzi¿i Drumuri Na¡ionale din România ¿i MinisterulTransporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului.Lucrårile de reabilitare au fost executate în luna noiembrie2002. Solu¡ia adoptatå pentru aceastå lucrare de reabilitare aconstat în turnarea straturilor de egalizare ¿i a stratului delegåturå din binder, a covorului asfaltic de 4 cm, amenajareaparcårilor ¿i a drumurilor laterale.De asemenea, a fost refåcut sistemul de semnalizare rutierå¿i marcajele rutiere.În urma lucrårilor de reabilitare a crescut gradul de siguran¡åal participan¡ilor la trafic pe traseul turistic DeltaDunårii.Autoritatea pentruValorificarea Activelor StatuluiAdministrare specialå la S.C. ARCADIA 2000(Semnal) S.A. Bucure¿ti …S.C. ARCADIA 2000 (Semnal) S.A. Bucure¿ti este ocompanie mijlocie, din domeniul difuzare carte, articolepapetårie, ¿i desfå¿oarå comer¡ cu amånuntul al cår¡ilor ¿i articolelorde papetårie. Autoritatea pentru Valorificarea ActivelorStatului de¡ine 100% din capitalul social al acestei companii.În data de 28 octombrie 2004, pre¿edintele Autoritå¡iipentru Valorificarea Activelor Statului, Mircea Ursache, întemeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 137/2002, cu modificårile¿i completårile ulterioare ¿i ale art. 1 ¿i 9 din O.U.G.nr. 23/2004, a instituit, prin ordinul nr. 4165, procedura de ad-38Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Ministereministrare specialå în perioada de privatizare la S.C. ARCA-DIA 2000 (Semnal) S.A. Bucure¿ti. Acest ordin a fost publicatîn Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1.038 din 10noiembrie 2004. Precizåm cå, începând cu data publicåriiacestui ordin în Monitorul Oficial al României, la societateabucure¿teanå se instituie atât procedura administrårii specialecât ¿i cea de supraveghere financiarå, în conformitate cu dispozi¡iileLegii nr. 137/2002, cu modificårile ¿i completårileulterioare.Atribu¡iile administratorului special pe durata administråriispeciale în perioada privatizårii vor fi stabilite prin mandatulspecial, acordat de cåtre pre¿edintele AVAS, care va cuprindeîn principal, dar fårå a se limita la acestea, urmåtoarele:a) luarea unor måsuri de administrare, gestionare ¿i supravegherefinanciarå a societå¡ii comerciale; b) notificarea tuturorcreditorilor bugetari, în sensul instituirii procedurii de administrarespecialå în perioada de privatizare, în vederea neînceperii/suspendåriide cåtre ace¿tia a oricåror måsuri de executaresilitå împotriva societå¡ii comerciale; c) solicitarea organelorteritoriale ale Ministerului Finan¡elor Publice, pentrubugetul de stat, ¿i ale celorlalte ministere ¿i institu¡ii, pentrubugetul asigurårilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,precum ¿i ale autoritå¡ilor administra¡iei publice locale,pentru bugetele locale, de a elibera certificatele de obliga¡iibugetare necesare acordårii facilitå¡ilor prevåzute de Legea nr.137/2002, cu modificårile ¿i completårile ulterioare; d) solicitareafurnizorilor de servicii pentru întocmirea graficelor deree¿alonare a datoriilor restante, respectarea acestora ¿i efectuareaplå¡ilor facturilor curente; e) respectarea disciplineieconomico-financiare prin luarea unor måsuri pentru întårireaacesteia. Men¡ionåm cå procedura de administrare specialå înperioada de privatizare înceteazå la data transferului dreptuluide proprietate asupra ac¡iunilor, în situa¡ia privatizårii acesteicompanii, sau la data stabilitå prin ordin al pre¿edinteluiAVAS.… la S.C. COLOROM S.A. Codlea, jud. Bra¿ovPrin Ordinul nr. 4158/27.10.2004, pre¿edintele Autoritå¡iipentru Valorificarea Activelor Statului, Mircea Ursache, întemeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 137/2002, cu modificårile¿i completårile ulterioare ¿i ale art. 1 ¿i 9 din O.U.G.nr. 23/2004, a instituit procedura de administrare specialå înperioada de privatizare la S.C. COLOROM S.A. Codlea, jud.Bra¿ov. Pe durata administrårii speciale în perioada privatizårii,atribu¡iile administratorului special vor fi stabilite prinmandatul special, acordat de cåtre pre¿edintele AVAS, care vacuprinde în principal, dar fårå a se limita la acestea, urmåtoarele:a) luarea unor måsuri de administrare, gestionare ¿isupraveghere financiarå a societå¡ii comerciale, cu accent pe:• situa¡ia îndeplinirii principalilor indicatori economico-financiari¿i de performan¡å; • identificarea unor active neutilizatecare pot fi transferate/vândute; • inventarierea datoriilor societå¡iicomerciale, precum ¿i a plå¡ilor restante, în structura lor;• inventarierea crean¡elor pe care societatea comercialå le arede recuperat; • cunoa¿terea situa¡iei litigiilor care greveazåasupra societå¡ii comerciale; • inventarierea activelor posibil afi revendicate; b) notificarea tuturor creditorilor bugetari însensul instituirii procedurii de administrare specialå în perioadade privatizare, în vederea neînceperii/suspendårii de cåtreace¿tia a oricåror måsuri de executare silitå împotriva societå¡iicomerciale; c) solicitarea organelor teritoriale ale MinisteruluiFinan¡elor Publice, pentru bugetul de stat, ¿i ale celorlalteministere ¿i institu¡ii, pentru bugetul asigurårilor socialede stat, bugetele fondurilor speciale, precum ¿i ale autoritå¡iloradministra¡iei publice locale, pentru bugetele locale, de a eliberacertificatele de obliga¡ii bugetare necesare acordårii facilitå¡ilorprevåzute de Legea nr. 137/2002, cu modificårile ¿icompletårile ulterioare; d) solicitarea furnizorilor de serviciipentru întocmirea graficelor de ree¿alonare a datoriilor restante,respectarea acestora ¿i efectuarea plå¡ilor facturilor curente;e) respectarea disciplinei economico – financiare prinluarea unor måsuri pentru întårirea acesteia. Prezentul ordin afost publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.1.038 din 10 noiembrie 2004. Începând cu data publicåriiacestui ordin în Monitorul Oficial, se instituie atât proceduraadministrårii speciale cât ¿i cea de supraveghere financiarå, înconformitate cu dispozi¡iile Legii nr. 137/2002, cu modificårile¿i completårile ulterioare. Men¡ionåm cå S.C. COL-OROM S.A. Codlea este o societate comercialå mare. Societateaare ca obiect de activitate fabricarea de coloran¡i, intermediariorganici, hârtie heliograficå. Ac¡ionarii S.C. CO-LOROM S.A. Codlea sunt: AVAS, cu 69,6696%, SIF Transilvaniacu 27,1067% ¿i ac¡ionarii rezulta¡i în urma Programuluide Privatizare în Maså, cu 3,2236%.… ¿i S.C. MUNCA OVIDIU S.A. Ovidiu,jud. Constan¡aPrin Ordinul nr. 4.166/28.11.2004, pre¿edintele Autoritå¡iipentru Valorificarea Activelor Statului, Mircea Ursache, întemeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 137/2002, cu modificårile¿i completårile ulterioare ¿i ale art. 1 ¿i 9 din O.U.G.nr. 23/2004, a instituit procedura de administrare specialå înperioada de privatizare la S.C. MUNCA OVIDIU S.A. Ovidiu.Prin mandatul acordat de pre¿edintele AVAS, administratorulspecial al societå¡ii va avea atribu¡ii în ceea ce prive¿te:a) luarea unor måsuri de administrare, gestionare ¿i supravegherefinanciarå a societå¡ii comerciale, cu accent pe: • situa¡iaîndeplinirii principalilor indicatori economico-financiari¿i de performan¡å; • identificarea unor active neutilizate carepot fi transferate/vândute; • inventarierea datoriilor societå¡iicomerciale, precum ¿i a plå¡ilor restante, în structura lor; • inventariereacrean¡elor pe care societatea comercialå le are derecuperat; • cunoa¿terea situa¡iei litigiilor care greveazå asuprasocietå¡ii comerciale; • inventarierea activelor posibil a firevendicate. b) notificarea tuturor creditorilor bugetari, în sensulinstituirii procedurii de administrare specialå în perioadade privatizare, în vederea neînceperii/suspendårii de cåtreace¿tia a oricåror måsuri de executare silitå împotriva societå¡iicomerciale; c) solicitarea organelor teritoriale ale MinisteruluiFinan¡elor Publice, pentru bugetul de stat, ¿i ale celorlalteministere ¿i institu¡ii, pentru bugetul asigurårilor socialede stat, bugetele fondurilor speciale, precum ¿i ale autoritå¡iloradministra¡iei publice locale, pentru bugetele locale, de a eliberacertificatele de obliga¡ii bugetare necesare acordårii facilitå¡ilorprevåzute de Legea nr. 137/2002, cu modificårile ¿icompletårile ulterioare; d) solicitarea furnizorilor de serviciiNewsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 39

Ministerepentru întocmirea graficelor de ree¿alonare a datoriilor restante,respectarea acestora ¿i efectuarea plå¡ilor facturilor curente;e) respectarea disciplinei economico-financiare prinluarea unor måsuri pentru întårirea acesteia. Odatå cu administrareaspecialå, a fost instituitå ¿i procedura de supravegherefinanciarå, în conformitate cu Legea 137/2002, cu modificårile¿i completårile ulterioare. S.C. MUNCA OVIDIUS.A. Ovidiu este o societate mare ¿i are ca obiect de activitateprelucrarea ¿i conservarea fructelor ¿i legumelor. Ac¡ionarulmajoritar la aceastå companie este AVAS, cu un pachet deac¡iuni de 54,4622%, iar ac¡ionarii minoritari sunt: SIFTransilvania (18,2624%), ac¡ionarii rezulta¡i în urmaProgramului de Privatizare în Maså (4,1722%), al¡i ac¡ionari(23,1032%).Groupe Société Générale a achizi¡ionat 7,32%din ac¡iunile BRDLuni, 15 noiembrie 2004, pre¿edintele Autoritå¡ii pentruValorificarea Activelor Statului, Mircea Ursache, a semnat, lasediul AVAS, contractul de vânzare pentru un pachet deac¡iuni reprezentând 7,32% din capitalul social al S.C . BRDGroup Société Générale S.A. Cumpåråtor este Groupe SociétéGénérale, iar valoarea tranzac¡iei, care marcheazå încheiereaprocesului de privatizare a BRD, este de 43 de milioaneEURO. În plus fa¡å de pre¡ul convenit al tranzac¡iei, cumpåråtorulva plåti o sumå echivalentå cu contravaloarea dividendeloraferente perioadei din anul 2004 în care AVAS a avut calitateade ac¡ionar al BRD - Groupe Société Générale.Cuantumul acestei sume va fi stabilit dupå fixarea de cåtreAGA a valorii dividendului pentru anul 2004.RAFO este al 72.123-lea debitor al AVASPreluarea creantele Societatii RAFO fata de MinisterulFinantelor Publice, Directia Vamilor, Petromin de catre Autoritateapentru Valorificarea Activelor Statului a dat nastereunui adevarat delir, ajungandu-se pana la amenintarea cu plangerepenala pentru subminarea economiei nationale.Pentru a tempera acest elan “justitiar” de campanie, presedinteleAVAS, Mircea Ursache, precizeaza: • Prin actul normativclamat nu s-a sters nici o datorie a societatii. • Nu s-aluat nici un banut de la buget. • Prin preluarea creantelor decatre AVAS, RAFO a devenit al 72.123-lea debitor aflat inportofoliul autoritatii. Nu este nici o deosebire intre acest debitorsi, de exemplu, Petrom, Sidex, Contransimex, Oltchim,World Trade Center.Tin sa reamintesc faptul ca AVAS a fost creata in bazaunui acord cu organisme financiare internationale, FondulMonetar International si Banca Mondiala, tocmai pentru aprelua creante neperformante in scopul valorificarii acestora sireintroducerii in circuitul economic a societatilor viabile dinpunct de vedere economic, cu piata de desfacere, cu impactmajor in plan social.In aceste conditii, AVAS nu ar trebui supusa amenintariiunei plangeri penale pentru subminarea economiei nationale,din contra, ar trebui premiata pentru contributia la realizareaunei economii romanesti sanatoase. . Nu este lipsit de interessa subliniez ca, in conformitate cu prevederile legii - pe careAVAS o respecta cu strictete - in cazul valorificarii creanteiprin vanzarea actiunilor rezultate dintr-o eventuala conversie,debitorii AVAS, inclusiv actionarii RAFO, nu au dreptul saparticipe la cumpararea acestor actiuni.Orice proces de intentie este neavenit atata timp catGuvernul Romaniei si Autoritatea pentru Valorificarea ActivelorStatului nu pot fi raspunzatoare pentru managementulsocietatii anterior preluarii creantei (17 noiembrie 2004).S.C. UZTEL S.A. Ploie¿ti a fost privatizatåJoi, 18 noiembrie 2004, a fost semnat, la sediul Autoritå¡iipentru Valorificarea Activelor Statului, contractul de vânzarecumpårarede ac¡iuni pentru un pachet de 76,8745% dinac¡iunile S.C. UZTEL S.A. Ploie¿ti. Cumpåråtor este consor-¡iul format din Asocia¡ia „UZTEL” ¿i firma Array ProductsCO. LLC SUA. Numårul de ac¡iuni pus în vânzare deA.V.A.S.: 900.047 buc, respectiv 76, 8745% Activitatea principalå:Fabricarea utilajelor pentru extrac¡ie ¿i construc¡iiCumpåråtor: Consor¡iul format din Asocia¡ia “UZTEL” ¿ifirma Array Products CO. LLC SUA.Valoarea totalå a tranzac¡iei: 920.000 EURO, reprezentândpre¡ul pachetului de ac¡iuni ¿i al volumului de investi¡ii.Ministerul Finan¡elor PubliceExecutia bugetului general consolidatal statului in perioada1 ianuarie - 30 septembrie 2004In primele trei trimestre ale anului 2004, potrivit dateloroperative de executie, bugetul general consolidat a evoluatastfel:- miliarde lei -- miliarde lei -Venituri Cheltuieli Excedent (+) Deficit (-)bugetul de stat 235.137,3 242.942,0 -7.804,7bugetele locale 113.209,4 105.726,0 - 7.483,4bugetul asigurarilor111.190,0 114.902,8 -3.712,8sociale de statbugetul asigurarilor de13.891,2 12.024,0 1.867,2somajfondul national unic de49.512,8 52.050,9 -2.538,1asigurari sociale desanatatecredite externe0,0 24.938,9 -24.938,9contractate de ministerebugetul autoritatii pentru 3.430,1 2.405,1 1.025,0valorificarea activelorstatului 1)bugetul autoritatilor2.086,1 63,2 2.022,9pentru privatizare 1)cheltuieli de natura-20.714,3 20.714,3in buget (se scad) 2) datoriei publice incluseTOTAL 3) 509.106,3 514.987,9 -5.881,61) Nu include veniturile din privatizare si din valorificareaactivelor bancare si a creantelor comerciale.2) Din buget se platesc ratele de capital la imprumuturi, precumsi diferentele de curs aferente imprumuturilor in valuta. Pentrumasurarea corecta a deficitului bugetar, conform normelor statisticiifinantelor publice, aceste plati reprezinta operatiuni de natura financiarasi se scad din cheltuielile bugetare.3) S-a eliminat la consolidare suma de 19.350,6 miliarde leireprezentand transferuri intre bugete.40Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Ministererela¡iilor cu parlamentul ¿i armonizårii legislative, a rela¡iilorpublice ¿i în domeniul tradi¡iilor ¿i culturii militare.De asemenea, a fost analizatå activitatea comisiilor centralea cåror activitate este coordonatå de secretarul de stat Encu¡escu.Coresponden¡å din IrakLuni, 15 noiembrie a.c., generalul-maior american JosephF. Weber, ¿eful de stat major al For¡ei Multina¡ionale din Irak,împreunå cu generalul de brigadå italian Carmine De Pasquale,¿eful opera¡iilor, a vizitat cartierul general al For¡ei ÎntruniteMultina¡ionale Italiene (ITCJTF).Cei doi oaspe¡i au asistat în poligonul Garibaldi la instruireamilitarilor Batalionului 812 Infanterie „¿oimii Carpa¡ilor”¿i ai grupårii italiene de for¡e “Desert Five”. Participând latragerile de luptå executate de cåtre militarii români, generalulamerican a ¡inut så testeze personal capacitatea armamentuluiromânesc, executând trageri cu aruncåtorul de grenade AG-7.La încheierea vizitei, generalul Weber a afirmat cå esteimpresionat de activitatea militarilor români: “Modul lor profesionistde a executa misiunile a generat un control rigurosal stårii de securitate în zona de responsabilitate. Cooperareafoarte bunå a for¡elor batalionului cu cele americane esteextrem de importantå, în special pentru asigurarea securitå¡iiobiectivelor cheie. Autostrada care leagå Basra de Bagdadeste acum mult mai sigurå ¿i acest lucru se datoreazå în mareparte militarilor români, deoarece ace¿tia îndeplinesc foartebine misiunile încredin¡ate”, a mai spus ¿eful de stat major alFor¡ei Multina¡ionale din Irak.Ministerul Afacerilor ExterneLansarea edi¡iei în limba românå a cår¡ii“O nouå strategie Euro-Atlanticåpentru Marea Neagrå”Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå, a participatvineri, 12 noiembrie, la lansarea edi¡iei în limba românå acår¡ii “O Nouå Strategie Euro-Atlanticå pentru MareaNeagrå”. Volumul reprezintå o concretizare a unei ini¡iative încare ministrului român al afacerilor externe s-a implicat constant,propunând în urmå cu un an lansarea unor dezbateri denivel academic, cu speciali¿ti ¿i oficiali, cu scopul identificåriimodalitå¡ilor de ancorare a regiunii Mårii Negre la spa¡iul devalori, de stabilitate, democra¡ie ¿i dezvoltare economicå alcomunitå¡ii euro-atlantice. Edi¡ia în englezå a cår¡ii a fostlansatå în iunie, la Istanbul, cu o zi înaintea Summit-ul NATO.Mesajul a fost în consonan¡å cu declara¡ia finalå aSummit-ului, care a recunoscut valoarea regiunii Mårii Negrepentru securitatea euro-atlanticå. Imperativul strategic de ancorareeuropeanå a regiunii este dat de necesitatea finalizåriiprocesului de reunificare a Europei. Regiunea Mårii Negreface parte din acela¿i proces de transformare ¿i democratizarelansat de Occident pentru fostele state comuniste din EuropaCentralå si de Est.Dupå integrarea a 12 state în NATO ¿i UE, proiectul strategicde reunificare a continentului se concentreazå asupraBalcanilor de Vest ¿i integrårii europene a Turciei. Ra¡iuneaincluderii zonei Mårii Negre în acest proiect este eliminareazonelor de instabilitate, sub-dezvoltare sau deficite democraticedin Europa secolului XXI. Regiunea Mårii Negre estenoua frontierå a transformårilor democratice din Europa, ce aucuprins, dupå terminarea Råzboiului Rece, regiunea balticå,Europa Centralå ¿i Europa de Sud-Est.Asiståm, în statele Mårii Negre, în Republica Moldova,Ucraina, Georgia, Armenia ¿i Azerbaidjan, la un efort dedepå¿ire a mo¿tenirii råzboiului rece. Asiståm la na¿terea ¿idezvoltarea unor noi identitå¡i, marcate de procese dureroasede reforme interne, de dificultå¡i economice, de probleme sociale,de tendin¡e separatiste ¿i conflicte interminabile, dar ¿ide incertitudini de orientare strategicå. In acela¿i timp, MareaNeagrå este o regiune a oportunitå¡ilor ce a¿teaptå så reînvie:resursele energetice, coridoarele de transport ce traverseazåregiunea de la est la vest ¿i de la nord la sud oferå oportunitå¡ideosebite de cre¿tere economicå pentru statele regiunii, dar ¿iconexiuni vitale pentru centrii economici ai Europei. Cartealanseazå o provocare ¿i pentru noii membri ai NATO ¿i UE,prezentând o viziune ambi¡ioaså ¿i generoaså în acela¿i timp:construirea unei noi strategii euro-atlantice pentru regiuneaMårii Negre. În ceea ce o prive¿te, România ¿i-a asumat ovoca¡ie ¿i un angajament pe termen lung. România î¿i propuneså devinå un vector de stabilitate, democra¡ie ¿i valori euroatlanticespre regiunea Mårii Negre, la fel ca ¿i spre BalcaniiOccidentali, ¿i o ancorå a acestor regiuni spre occident.România î¿i asumå un angajament pe termen lung de ainvesti în extinderea ariei de democra¡ie, a economiei de pia¡å,a valorilor ce caracterizeazå o societate deschiså cât maideparte, la råsårit de grani¡ele noastre.Desfå¿urarea alegerilor la sec¡iile de votarede pe lângå misiunile diplomaticeReprezentantul Ministerului Afacerilor Externe în ComisiaTehnicå Centralå pentru coordonarea organizårii alegerilors-a întâlnit luni, 15 noiembrie, cu reprezentan¡ii partidelorparlamentare pentru a discuta aspecte legate de desfå¿urareaalegerilor la sec¡iile de votare de pe lângå misiunile diplomatice,oficiile consulare ¿i consulatele onorifice ale României.La întâlnire au participat reprezentan¡i ai Alian¡ei D.A.PNL-PD ¿i ai Uniunii Na¡ionale PSD+PUR. În cadrul întâlniriia fost definitivatå lista cetå¡enilor români propu¿i de for-¡ele politice, din rândul cårora urmeazå så fie desemna¡i membriibirourilor electorale ale sec¡iilor de votare din stråinåtate.Lista va fi înaintatå cåtre Biroul Electoral Central la datade 16 noiembrie, iar tragerea la sor¡i va avea loc la data de 17noiembrie.De asemenea, cu ocazia acestei întâlniri au fost fåcute cunoscuteprevederile Hotårârii Biroului Electoral Central nr.45/8.11.2004 privind acreditarea observatorilor desemna¡i departidele parlamentare pentru sec¡iile de votare din stråinåtate¿i desemnarea reprezentan¡ilor acestora în comisia în prezen¡acåreia vor fi recep¡ionate, la Ministerul Afacerilor Externe,procesele verbale ce vor fi transmise dupå încheierea votuluiNewsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 43

Ministerela birourile electorale din stråinåtate.În conformitate cu prevederile art. 42, alin. (1) din Legeanr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa¡ilor ¿i a Senatului,din birourile electorale ale sec¡iilor de votare din stråinåtatefac parte câte doi membri stabili¡i de Pre¿edintele BirouluiElectoral Central, prin tragere la sor¡i.Pregåtirea României pentru asumarearesponsabilitå¡ilor în domeniul politiciide cooperare pentru dezvoltare,la momentul aderårii la UELuni, 15 noiembrie, subsecretarul de stat în Ministerulromân al Afacerilor Externe, Cosmin Dobran, a avut consultåri,la nivel de director general, la serviciile Comisiei Europenecare au competen¡e în domeniul politicii de cooperarepentru dezvoltare (Direc¡ia Generalå Dezvoltare ¿i Oficiul deCooperare EuropeAid) Partea românå a informat asupra demersurilorMinisterului Afacerilor Externe vizând organizareainstitu¡ionalå ¿i definirea unei politici na¡ionale de cooperarepentru dezvoltare, în conformitate cu angajamentele asumatede România prin negocierile de aderare la capitolul 26-Rela¡iiExterne. A fost identificatå, împreunå cu interlocutorii comunitari,expertiza tehnicå pe care serviciile Comisiei Europeneo pot acorda României în acest proces de pregåtire.Mesajul principal al pår¡ii române a fost acela cå administra¡iade la Bucure¿ti ac¡ioneazå în logica aderårii României laUE, la 1 ianuarie 2007, iar pregåtirea unei politici na¡ionale îndomeniul cooperårii pentru dezvoltare, încå din aceastå etapå,va permite o ac¡iune româneascå sus¡inutå, alåturi de celelaltestate membre. Politica de cooperare pentru dezvoltare este unadintre cele trei principale componente ale ac¡iunii externe aUniunii Europene, alåturi de dimensiunea politicå a rela¡iilorcu state ter¡e ¿i de politica comercialå. Prin politica de cooperarepentru dezvoltare, statele membre ¿i ComunitateaEuropeanå asistå, financiar ¿i cu expertizå tehnicå, statele încurs de dezvoltare în obiectivele de cre¿tere economicå, stabilizaresocialå ¿i politicå ¿i integrare în sistemul comercial multilateral.La momentul aderårii, România va trebui så aibå o politicåna¡ionalå coerentå în domeniul cooperårii pentru dezvoltare,astfel încât så poatå contribui la eforturile comune ale UniuniiEuropene de asistare a statelor ter¡e. Definirea unei politici decooperare pentru dezvoltare va întåri dimensiunea politicii externeromâne¿ti, fåcând posibilå concretizarea ofertei de cooperarepoliticå cu alte state prin proiecte finan¡ate de GuvernulRomâniei, în limita posibilitå¡ilor sale bugetare.În Raportul de ¡arå din octombrie 2004, Comisia Europeanåevalueazå cå România trebuie så defineascå o politicåde dezvoltare credibilå ¿i så consolideze capacitatea institu-¡ionalå ¿i administrativå necesarå.Ministerul Afacerilor Externe î¿i exprimåîncrederea cå al doilea tur de scrutinal alegerilor preziden¡iale din Ucraina, din 21noiembrie 2004, se va desfå¿uraîntr-un climat corect, transparent ¿i democraticRomânia salutå, alåturi de organismele interna¡ionale careau participat la observarea primului tur de scrutin al alegerilorpreziden¡iale din Ucraina, participarea masivå a alegåtorilor lavot ¿i activismul societå¡ii civile ucrainene, apreciindu-le casemne încurajatoare pentru evolu¡ia democra¡iei în Ucraina.Ministerul Afacerilor Externe î¿i exprimå încrederea cå al doileatur de scrutin al alegerilor preziden¡iale din Ucraina, din 21noiembrie 2004, se va desfå¿ura într-un climat corect, transparent¿i democratic ¿i cå popula¡ia Ucrainei va avea posibilitateaså î¿i aleagå pre¿edintele conform propriilor convingeri.De asemenea, România î¿i exprimå speran¡a cå modul dedesfå¿urare ¿i rezultatele scrutinului vor corespunde cerin¡elordemocratice ale unui stat de drept, ce împårtå¿e¿te valorileeuropene.Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale¿i FamilieiCampanie na¡ionalå de promovarea drepturilor socialeMinisterul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei(MMSSF), în cadrul Proiectului Phare Construc¡ia institu¡ionalåa serviciilor sociale în România, a lansat luni, 15 noiembrie,o campanie na¡ionalå pentru promovarea drepturilor socialeadministrate ¿i plåtite de Direc¡iile pentru Dialog, Familie¿i Solidaritate Socialå din subordinea Ministerului.Peste 1,5 milioane de materiale informative vor fi distribuitepe întreg teritoriul României, pentru a informa publicullarg, ¿i în special pe clien¡ii presta¡iilor ¿i serviciilor sociale,cu privire la drepturile garantate prin sistemul na¡ionalde asisten¡å socialå, facilitând accesul la beneficiile disponibile.Cooperarea dintre Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale¿i Familiei, în calitate de Autoritate de implementare, ¿i ProiectulPhare Construc¡ia institu¡ionalå a serviciilor sociale înRomânia se materializeazå în activitå¡i desfå¿urate în cadrul apatru componente: (1) Construc¡ie institu¡ionalå; (2) Formare¿i dezvoltare profesionalå, (3) Comunicare ¿i informare ¿i (4)Dezvoltarea serviciilor sociale. Proiectul a acordat asisten¡åtehnicå Ministerului într-o serie de probleme cheie, cum ar fidezvoltarea unei structuri eficiente pentru implementarea legisla¡ieiprivitoare la asisten¡a socialå ¿i administrarea serviciilorsociale.Au fost organizate ¿ase seminare de lucru pe teme de legisla¡ie,cu participarea a peste 70 de reprezentan¡i ai unor furnizoride servicii publici ¿i priva¡i, pentru a stimula procesul deconsultåri cu societatea civilå ¿i a promova dezvoltarea.De asemenea, proiectul a sprijinit crearea unor standardede calitate relevante pentru toate sectoarele serviciilor sociale,pe baza conceptelor fundamentale de respectare a demnitå¡iiomului ¿i de societate a bunåstårii.Procesul de constituire a unui sistem de informa¡ii degestiune care så îmbunåtå¡eascå ¿i så securizeze plata unorpresta¡ii financiare ¿i a unor beneficii în naturå este în curs dedesfå¿urare. Sistemul va contribui ¿i la colectarea de date statistice,îmbunåtå¡ind planificarea în domeniul social.Componenta de formare profesionalå a ini¡iat un curs de44Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Ministere01.01-30.09.2003, o crestere de peste 79 %”, a declarat domnulNeculae Plaiasu, secretar de stat presedintele AgentieiNationale de Administrare Fiscala.De asemenea, in primele 9 luni ale anului 2004, numai dela mari contribuabili, s-au realizat creante fiscale, in sumatotala de 10.812,05 mld.lei.Mentionam ca, in aceeasi perioada, Agentia Nationala deAdministrare Fiscala si organele sale teritoriale au realizat,prin aplicarea procedurii de executare silita, si contributiisociale administrate de Ministerul Finantelor Publice, potrivitlegii, dupa cum urmeaza: • contributii la bugetul asigurarilorsociale de stat, in suma totala de 5.271,42 mld.lei; • contributiila bugetul asigurarilor pentru somaj, in suma totala de716,69 mld.lei; • contributii la bugetul asigurarilor sociale desanatate, in suma totala de 1.876,59 mld.lei; • contributii labugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale,in suma totala de 38,39 mld.lei.46Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004

Curier jude¡eanGala¡i• Vineri, 12 noiembrie 2004, prefectul a analizat impreunacu Grupul Tehnic de lucru, stadiul realizarii actiunilorprevazute in calendarul de desfasurare al alegerilor, stabilitprin Ordinul Prefectului nr. 267/11.10.2004, in conformitatecu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1614 /2004.• Marius Gerard Necula, prefectul judetului Galati, a participatvineri, 12 noiembrie 2004, impreunå cu sefii serviciilorpublice deconcentrate ale ministerelor si ai institutiilor publicedin judetul Galati, la videoconferinta organizata de GuvernulRomaniei. La finalul videoconferintei, Marius Gerard Neculaa adus la cunostinta sefilor serviciilor publice deconcentrateca s-a intrat in linie dreapta in ceea ce priveste pregatirea desfasursariialegerilor parlamentare si prezidentiale si ca inlegatura cu editarea buletinelor de vot se negociaza, inca, cutipografia Alma.In incheiere, reprezentantul Guvernului in teritoriu a tinutsa aduca la cunostinta mass-mediei locale ca in urma afirmatiilorfacute de domnul Victor Paul Dobre, vicepresedinteleConsiliului Judetean, precum ca „prefectul a retras plangereadin Contencios pentru ca si-a recunoscut greseala” privindhotararile luate de catre consilieri de schimbare a directorilorinstitutiilor subordonate, ca acesta greseste si ca Prefecturajudetului Galati poate reataca in Contencios, in termen de 15zile, daca pozitia Consiliului Judetean va fi aceeasi de a-si„manifesta disponibilitatea de a analiza hotararile ce facobiectul acestor procese”.• Vineri, 12 noiembrie 2004, prefectul Necula a participatla inaugurarea oficiala a sediului Centrului Cultural „Dunareade Jos” alaturi de reprezentatii Consiliului Judetului Galati.• Tot vineri, prefectul judetului s-a intalnit cu dna. dr. LazaroviciCalina, presedinte director general al Casei de Asiguraride Sanatate Galati, pentru a fundamenta rectificarea bugetaraa Casei de Sanatate si a analiza situatia Spitalului TBCcu privire la Hotararea Judecatoreasca prin care se decideplata salariilor pentru conditii periculoase cu spor de 100%.• Reprezentantul Guvernului in teritoriu, Marius GerardNecula, a primit vineri, 12 noiembrie 2004, vizita reprezentantilorSindicatului „Solidaritatea” al Siderurgistilor pentru adiscuta cu privire la solutionarea unor probleme intampinate,de acest nou sindicat pe platforma siderurgica galateana, cuadministratia combinatului. Prefectul Necula a promis ca vasupune spre o analiza pertinenta si solutionare a problemelorprezentate de dl. Tiber Gheorghe, presedinte executiv si dna.Diaconu Ilinca, presedinte coordonator al Sindicatului„Solidaritatea” al Siderurgistilor.• Luni, 15 noiembrie, prefectul jude¡ului a analizat impreunacu Grupul Tehnic de lucru, stadiul realizarii actiunilorprevazute in calendarul de desfasurare al alegerilor, stabilitprin Ordinul Prefectului nr. 267/11.10.2004, in conformitatecu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1614 /2004.• Reprezentantul Guvernului in teritoriu, Marius GerardNecula, a primit luni, 15 noiembrie, vizita reprezentantilorSindicatului „Solidaritatea” al Siderurgistilor; acestia au solicitatprefectului Necula ca Sindicatul „Solidaritatea” al Siderurgistilorsa fie partener in Comisia de Dialog Social.• Luni, 15 noiembrie, la Palatul Administrativ al judetuluiGalati, a avut loc sedinta Comitetului Operativ-Consultativ lacare au participat: Marius Gerard Necula, prefectul judetuluiGalati; Dorin Otrocol, subprefectul judetului Galati; AuricaLuchiniuc, secretarul general al Prefecturii; Dumitru Nicolae,primarul municipiului Galati; Mircea Toader, vicepresedinteleConsiliului Judetului Galati; Tache Bocaniala, comisar sef InspectoratulJudetean de Politie Galati si Dragu Togan, secretarulConsiliului Judetului Galati.In cadrul acestei sedinte de lucru s-au abordat diverseprobleme cu privire la:- pregatirea pentru sezonul de iarna si gasirea unor solutiipentru prevenirea lipsei materialelor antiderapant;- programul guvernamental “Lapte-Corn”; prefectul Neculavede necesara discutia cu dl. Eugen Durbaca, presedinteleConsiliului Judetean, pentru ca firmele din Braila creeazain continuare disfunctionalitati in derularea programului.- decontarea transportului cadrelor didactice ce isi desfasoaraactivitatea in mediul rural.• Reprezentantul Guvernului in teritoriu a sustinut, o conferintade presa la Palatul Administrativ al judetului Galati. Incadrul acestei conferinte, prefectul Necula a abordat urmatoarelesubiecte:- disfunctionalitatile intalnite in derularea ProgramuluiGuvernamental “Lapte - Corn”;- a adus la cunostinta ca in urma incidentului de la Tecuciprivind implicarea in campania electorala a dnei. VioricaGotu, consiliera la cabinetul demnitarului in problemele relatiilorcu rromii, i-a solicitat acesteia sa- si exprime optiuneadaca mai doreste sa fie angajat al prefecturii sau se implica inmod decisiv in camapania electorala;- a prezentat discutiile ce au avut loc in cadrul ComitetuluiOperativ Consultativ si faptul ca a solicitat inceperea pregatirilorpentru iarna;- a adus la cunostinta ca a avut o intalnire cu reprezentantiiSindicatului Solidaritatea al Siderurgistilor si faptul ca ausolicitat sa fie parteneri in Comisia de Dialog Social.In incheiere, prefectul a mentionat ca s-a stabilit pretul deeditare a buletinelor de vot si ca acestea se vor face de catreTipografia Alma la un pret de 127 de lei, TVA inclus.• Luni, 15 noimbrie, prefectul judetului, Marius Necula, aprimit in audienta 7 cetateni. Cele mai multe dintre problemeleridicate de petenti sunt legate de aplicarea legii fonduluifunciar si acordarea de locuinte sociale si atribuirea de terenconform Legii nr. 1 / 2000.• Miercuri, 17 noiembrie 2004, prefectul jude¡ului a analizatimpreuna cu Grupul Tehnic de lucru, stadiul realizarii actiunilorprevazute in calendarul de desfasurare al alegerilor,stabilit prin Ordinul Prefectului nr. 267/11.10.2004, in conformitatecu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1614 /2004.• Tot miercuri, prefectul s-a intalnit cu conducerea CaseiJudetene de Asigurari de Sanatate, reprezentantul SindicatuluiSanitas Galati, dl. Paraschiv Salavastru, si cu conducerea Spitaluluide Pneumoftiziologie Galati, pentru a discuta si analizasituatia existenta la acest spital, avand in vedere starea denemultumire a salariatilor, pentru evitarea accentuarii tensiunilorsociale.• La Palatul Administrativ al judetului Galati a avut locNewsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004 47

Curier jude¡eanmiercuri, 17 noiembrie 2004, o vizita de lucru a reprezentantilorMinisterului Finantelor Publice, respectiv dl Dragos Andrei,secretar de stat si dl. Eugen Teodorovici, director UMpentru Fondul de coeziune. La aceasta reuniune au participat:dl. Dan Dumitru, secretar de stat Cancelaria Primului-Ministru;Marius Gerard Necula, prefectul judetului Galati; DorinOtrocol, subprefectul judetului Galati; Dumitru Nicolae, primarulmunicipiului Galati; Eugen Durbaca, presedinte ConsiliulJudetului, precum si reprezentanti ai localitatilor dinjudetul Galati.In cadrul acestui atelier de lucru s-au abordat problemelereferitoare la Programul Interregional si la Euroregiunea Dunareade jos precum si aspecte ce vizeaza intarirea capacitatiiadministrative in ceeea ce priveste asistenta financiara nerambursabila,pentru absorbtia fondurilor si optimizarea cadruluilegislativ aferent.• Miercuri, 17 noiembrie 2004, reprezentantul Guvernuluiin teritoriu s-a deplasat in localitatile din nordul judetului Galati,pentru a purta discutii in vederea optimizarii activitatiiprivind acordarea drepturilor conform Legii nr. 416 / 2001 sia verifica modul in care se deruleaza Programul Guvernamental“Lapte Corn”.• Joi, 18 noiembrie 2004, prefectul Necula a convocatGrupul Tehnic de Lucru, constituit pentru organizarea alegerilorparlamentare si prezidentiale, pentru a se analiza stadiulrealizarii actiunilor prevazute in calendarul de desfasurare alalegerilor.• Reprezentantul Guvernului in teritoriu s-a intalnit, incursul zilei de joi, 18 noiembrie 2004, cu dl Stefan Frunza,presedinte CNSRL „Fratia” filiala Galati, pentru discutii privindsuportarea platii energiei electrice de catre Prefectura, caorganizator al alegerilor generale si prezidentiale, consumatade catre Biroul Electoral Judetean.• Joi, 18 noiembrie 2004, prefectul s-a intalnit, cu presedinteleConsiliului Judetului, dl Eugen Durbaca, pentru discutareasi fundamentarea bugetelor localitatilor judetuluiGalati.• In aceea¿i zi, prefectul Marius Gerard Necula, s-a intalnitcu primarul comunei Valea Marului, dl Vulpe Vasile, pentrua analiza situatia existenta cu privire la plata ajutoarelorconform Legii 416/ 2001 si fundamentarea sumelor pentrumodificarea bugetului existent.Vaslui• Vineri, 12 noiembrie 2004, Dumitru Buzatu, presedinteleOrganizatiei judetene Vaslui a Partidului Social Democrata fost invitatul televiziunii locale Antena 1 Vaslui. In cadrulemisiunii a prezentat masurile de protectie sociala prevazutein Programul PSD.• Sambata, 13 noiembrie 2004, la Casa de Cultura dinBirlad, Ion Giurescu, presedintele Casei Nationale de Pensii,s-a intalnit cu pensionarii din acest municipiu. Cu acestaocazie a fost prezentat programul partidului privind recalculareasi cresterea pensiilor pentru.• Duminica, 14 noiembrie 2004, la invitatia PS IoachimEpiscopul Husilor, Dumitru Buzatu, presedintele Organizatieijudetene Vaslui a Partidului Social Democrat, impreuna cucandidatii pentru Parlament, a participat a sfintirea Bisericii,,Adormirea Maicii Domnului’’din Negresti.• Luni, 15 noiembrie 2004, Gabriela Cretu, vicepresedinteal Organizatiei judetene Vaslui Partidului Social Democrat sicandidat pentru Parlament, a participat la o dezbatere electoralatelevizata la Antena 1 Vaslui.• Luni, 15 noiembrie, in Sala Ovala a prefecturii, IoanTibulca, prefectul judetului Vaslui, a organizat o conferinta depresa. Cu acesta ocazie a prezentat modul in care organele administratieide stat a asigurat logistica pentru alegerile parlamentaresi prezidentiale.• Marti, 16 noiembrie 2004, Dan Mircea Popescu, ministrulMuncii, insotit de prefectul judetului, Ioan Tibulca auefectuat o vizita de lucru la Confectii SA si Vastex SA Vaslui.La sfarsitul vizitei, cei doi au organizat o conferinta presa.• Miercuri, 17 noiembrie 2004, Gabriela Cretu, vicepresedinteal Organizatiei judetene Vaslui a Partidului Social Democratsi candidat pentru Parlamentul Romaniei a acordat uninterviu postului de televiziune locala Tv.Vaslui.• Joi, 18 noiembrie 2004, in Sala Hidrotehnica, sub prezidentiaprof. Dumitru Buzatu, s-a desfasurat sedinta sedinta BirouluiExecutiv a Organizatiei judetene Vaslui a PartiduluiSocial Democrat. S-a facut o scurta analiza a modului de desfasurarea campaniei electorale pana in prezent si s-au stabilitnoi masuri pentru intensificarea acesteia, in vederea obtineriiunor rezultate cat mai bune la alegerile din 28 noiembrie.Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletinvor fi transmise la Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“,str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff nr. 10,telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro48Newsletter – PSD, nr. 46 (185), 12 - 18 noiembrie 2004