ianuarie 2007 - Dacia.org

DACIA magazin nr. 39 ianuarie 2007filosofico-ºtiinþifice greceºti (Thales,Pythagora, Euclid, Parmenides etc), nuconstituiau deloc un secret, dimpotrivã– erau clamate cu orgoliu; iar lumea getodacicã,situatã tocmai în zona de impactdintre cultura mediteranianã ºienigmatica – dar reala! – culturã centralºi nordic-europeanã (hyperboreicã), nuputea rãmâne în afara influenþelorambelor culturi. Tipurile de sanctuaredacice, practicile tribale, profesarea„secretului cultual codificat“ (în manierãdruidicã) etc., demonstreazãapartenenþa la aceeaºi structurã paleoculturalãcare a generat ºi monumentelemegalitice circumatlantice; totodatã,repetate consemnãri antice insistãasupra contactului instructiv pe care l-au avut corifeii cultuali traco-getici(Abaris, Zalmoxis, Deceneu) cu zoneleºtiinþifice ale culturii mediteraneene. Înestimarea probabilelor performanþegeto-dacice, acesta e un indiciu mult preauºor trecut cu vederea.Reaºezând atent etajele informaþieiºtiinþifice vom constata cã lumea getodacicã,cel puþin cea din intervalulconsemnat documentar dintre domnialui Burebista (mijlocul secolului I BC) ºipânã dupã cea a lui Decebal (secolul IIAC), aflatã în dovedit contact interactivcu orizontul social greco-roman ºipracticantã – dupã cum demonstreazãnu numai trimiterile literar-istorice ale luiHecateu Abderitul, Pausanias,Porphirios sau Iordanes, dar mai alesrecentele cercetãri de arheo-astronomie– a unei asidue cercetãri matematicoastronomice,vom remarca cã avea toatecondiþiile pentru a cunoaºte rezultatelede rãsunet, astronomice, matematice ºigeodezice ale antichitãþii.Combinarea acestora cu probabilamoºtenire a unui volum de informaþii„hyperboreice“ trebuia sã conducã,inerent, la propriile performanþe. Dinpãcate, acestea nu s-au pãstratconsemnate, precum astãzi mult mai bine8KOGAION (XI, part of X) 20 oct 1985, Copyright Timotei Ursu, 1985, 2007