ianuarie 2007 - Dacia.org

nr. 39 ianuarie 2007din Europa ºi SUA).Dar este vorba, oare, doar despreTãbliþele de la Tãrtãria?!...Existã o sumedenie de informaþii careºocheazã – sau ar putea sã ºocheze –percepþia publicã de fiecare zi. În ruineleexcavate ale unui sat de lângã Bagdad,în Irak, vechi de peste douã milenii,arheologul german Wilhelm Koenig aexaminat un vas, cu un „dispozitivciudat“ în interior; analiza efectuatã laGeneral Electric Voltage Laboratory înMassachusetts, USA, îl demonstreazãa fi o... realã „baterie (pilã) electricã“!...Aceasta funcþiona, dupã toateprobabilitãþile, prin reacþia acidã asucului proaspãt de citrice (!), ºi asta...cu 1800 ani înaintea invenþiei moderne,din 1799, a lui Alessandro Volta. (Idem,F&W, pag. 20).În curtea moscheei Ktub Minar dinDelhi (India) continuã sã stea dreaptãspre cer o coloanã de ºase tone, din oþel,fãrã sã rugineascã, – deºi e expusãintemperiilor de cel puþin 1600 ani; cazule bine cunoscut dar analizele actualeîncã n-au reuºit sã dezlege misterultehnologic al procesului obþinerii acesteiperformanþe; aºa cum continuã sã ridicesemne de întrebare uimitoarea acurateþea tehnologiei utilizate pentru realizareaunor obiecte de fier dacice. Siderurgiapracticatã de strãmoºii noºtri – desprecare nu se pomeneºte mai nimic înmanualele ºcolare curente – a rãmaspractic necunoscutã nu numai„percepþiei publice“, dar ºi multorcercetãtori strãini, deºi: „...judecânddupã inventarul atelierelor aflate laSarmizegetusa (Dealul Grãdiºtei, n.n.),dupã cantitatea impresionantã de fierbrut aflatã în apropierea lor, dupãmulþimea uneltelor de fãurãrie ºi dupãmarea cantitate de produse finite,pentru a nu mai vorbi de diversitateaacestora, se poate conchide cã...(acolo)... au funcþionat cele mai mariateliere de forjã cunoscute pânã acumîn zona Sud-Est europeanã în epocaLatene...“ ( Cf. I. Glodariu ºi E. Iaroslavschi,Civilizaþia fierului, pag. 41).La Saqqara (în Egipt), lângã unmormânt datând din 200 BC, a fost gãsitºi apoi închis în cutiile din subsolulMuzeului de Antichitãþi din Cairo, unartefact din lemn clasificat drept „obiectpasãre, No. 6347“. Egiptologul KhalilMessiha a constituit, în cadrulKOGAION (Bird Eye on The Great Round Sanctuary, East to West) 20 oct.1985.DACIA magazinMinisterului Culturii din Egipt, o comisiede cercetãtori pluridisciplinari care auconcluzionat cã „obiectul“ nu reprezintão pasãre, ci „...pare sã încorporezeprincipiile constructive ale modeluluiunui... planor, principii care ausolicitat inginerilor moderni decadeîntregi pentru a le descoperi,experimenta ºi perfecþiona“ (vezi: Featsand Wisdom..., pag. 28).Ridicarea unor construcþii antice„speciale“ (piramidele egiptene,mesopotamiene ºi mexicane; „Camera cuecou“ din Hypogeum-ul din Malta;construcþiile de la Tiahuanaco, Americade Sud; Stonehenge ºi Silbury Hill, dinMarea Britanie; Trilithonul de laBaalbeck, Siria; uriaºele statui din InsulaPaºtelui, Polynesia, ºi chiar construcþiilesacre ºi de terasare de la Dealul Grãdiºtei– Kogaion, România, apreciate drept„...gigantice ziduri... ce ajung peverticalã în înãlþime în jur de 15 metri“(vezi: I.H. Criºan, Burebista, pag. 362–363), presupunea cunoºtinþe ºtiinþificetemeinic sedimentate ºi validate în timp,prin confruntarea cu statisticele seculareseismice, meteorologice, astronomice etc.Cunoºtinþele matematice avansateale egiptenilor sunt atestate (veziPapyrusul „Rhind“, datând de acum treimilenii ºi jumãtate, respectiv din anul1650 BC), confirmând cã se cunoºteau,cu 1800 de ani înaintea construiriisanctuarelor de la Kogaion (vezi: W.S.Anglin, Mathematics., pag. 2–3):extragerea rãdãcinii patrate; o utilãestimare a constantei ???la valoarea ?,16); rezolvarea ecuaþiilor liniare;progresii aritmetrice; „triunghiul deaur“ (atribuit ulterior pitagoreicilor) etc.Ceea ce numim drept „ºtiinþa vechegreceascã“ era, în fapt,circummediteranianã, deoarece lumeaGreciei Antice se extindea spre Est înIonia (Anatolia), asimilând ºi informaþiasummero-caldeeanã; posibil ºi noþiuniprovenite ºi mai din Est, contactul antical mediteranienilor cu Asia de Sud fiindo certitudine. Spre Nord „circulaþiagreceascã“ acoperea ºi o jumãtate dinPeninsula Balcanicã; spre Vest înglobaporþiunea meridionalã a actualeiPeninsule Italice, iar spre Sudimportantul depozit ºtiinþific egiptean,veritabilã ºcoalã pentru majoritateamatematicienilor, astronomilor ºifilozofilor de notorietate ai antichitãþii.Performanþele ºtiinþifice ale ºcolilor7