ianuarie 2007 - Dacia.org

nr. 39 ianuarie 2007Toate acestea sunt trãsãturi de bazãale artei celþilor continentali, care potfi înþelese mai bine privite în evoluþie.Rãdãcinile arteicelticeCãutând sã descoperim rãdãcinileartei celtice, vom afla cum ele se ramificãîn mai multe direcþii. Uneleconverg spre spaþiul mediteranean,precum ºi în direcþia artei din zonaAdriaticii. Altele coboarã în timp ºi seîntrepãtrund cu motivele specifice aleartei primei epoci a fierului, când stilulgeometric era atotputernic. Reprezentãrileanimaliere atât de comuneartei sciþilor se pare cã au constituit ºiele o sursã de inspiraþie, pe aceastã,,filierã“ fiind adoptate unele motiveartistice.Toate aceste rãdãcini aratã cã celþiis-au remarcat ca o populaþie cucerte abilitãþi de adaptare ºi transformare.Însã trebuie precizat cã unelemotive vegetale – cum sunt palmetele,„mugurii de lotus“ sau vârtejurile– erau adoptate doar dacã ele se „potriveau“cu simbolismul vizual ºi sintaxaartei celtice. Dupã cum am maimenþionat, nu au fost omise nici reprezentãrilede animale (cai, oi, câini,pãsãri), toate fiind comune universuluispiritual al celþilor. Pe lângã acestea,au fost reprezentate ºi imaginileunor animale mitice, comune bestiaruluiindo-european, precum crocodili,dragoni, grifoni, delfini, sfincºi.Culorile vii au fost cu precãdereapreciate, fiind valorificate prin intermediulemailului, coralului sau al sticleicolorate.În ciuda acestor împrumuturi demotive ºi culori, trebuie sã precizãmfaptul cã, în esenþã, arta celticã esterezultatul propriei dezvoltãri interne,la care se adaugã fondul european.Evoluþia artei în cea de a doua epocãa fieruluiAnalizând manifestãrile artistice aleartei celþilor continentali, cercetãtoriiau distins mai multestiluri, ale cãror denumirivariazã uneori dela o ºcoalã istoriograficãla alta. Fiecaredintre acestea corespundunor perioadeistorice, astfel: „primulstil“, urmat de o„perioadã de tranziþie“,„stilul vegetalcontinuu“, numit iniþial,,de waldalgesheim“,dupã loculunei descoperiri celebre,ºi „stilul plastic“.Motive decorativespecifice artei celtice.Primul stilDenumit anteriorde cãtre savantul britanicPaul Jacobsthall„Early Style“, termenuleste utilizat pentrua desemna perioadainiþialã a artei latènieneþi a fost adeseafolosit pentru a daDACIA magazinimpresia unei unitãþi stilistice care, înrealitate, nu existã. Pentru definirea sa,trebuie remarcat cã preluãrile în cepriveºte motivistica, conduc la închegareaunui nou repertoriu, care ducela renunþarea la mai vechiul curent alartei geometrice.Printre elementele decorative introdusese numãrã anumite reprezentãride animale stilizate, mãºti umane ºianimale, ce împodobesc fibule derivatedin tipuri hallstattiene. Printre elementelecaracteristice acestui stil seaflã decorul în relief ºi decorul gravat.Primul dintre ele este ºi cel maiimportant ansamblu decorativ al „primuluistil“ fiind reprezentat sub formaunor frize pe anumite artefacte,îmbinate uneori cu mãºti sau formegeometrice.Faza de tranziþieDenumirea în cauzã a fost adoptatãîn mod convenþional pentru a definio perioadã de timp în care compoziþiadecorului nu cunoaºte modificãri,în schimb ele sunt prezente înmodul lor de realizare. Etapa este unadecisivã pentru evoluþia stilurilor latèniene.Aceasta este posibilã datoritãcontactului direct cu lumea mediteraneanã.Între caracteristici, dorim sã precizãmpe aceea marcatã prin frecvenþamare a podoabelor inelare decorateîntr-un stil încã influenþat de geometrism.Sunt folosite aceleaºi motive,dar ele cunosc o anumitã „involuþie“.De exemplu, mãºtile umane erau reprezentatemult mai schematic, considerându-seredarea ochilor ºi a nasuluica fiind suficientã. Între elementelemai noi se numãrã realizarea decoruluiîn zig-zag, uneori însoþit decercuri ºtampilate precum ºi de apariþialirei.Stilul vegetalcontinuuA fost considerat ca fiind cel maiimportant fenomen al acestei perioade.Apariþia noului stil este caracteri-3