ianuarie 2007 - Dacia.org

nr. 39 ianuarie 2007DACIA magazinEDITORIALIgnoranþa naºte monºtriide Vladimir BRILINSKYTreziþi din somnul cel demoarte, în care-i adâncirãbarbarii de tirani, culturniciinoºtri s-au pomenit cã peste noapte,Moº Crãciun le-a adus în dar patrubrãþãri de aur dacice. O pãlãrie preamare pentru capul lor, odihnit de atâtaignoranþã, sau altfel spus, o preavaloroasã jucãrie datã în mâna unorcopii, care nu ºtiu sã o foloseascã.De când inestimabilul cadou le-a fostpus în braþe, prin eforturi demne detoatã lauda, suita unui ministru (probabilun bun politician ºi un bun compozitor,dar incapabil sã-ºi formeze înjurul sãu o echipã credibilã ºi competentã),se întrece în declaraþii care decare mai elucubrante. Dacii nu prelucrauaur, ci aveau o tradiþie înprelucrarea argintului ºi bronzului,zice directorul Muzeului Naþionalde Istorie, Muºeþeanu, primitoareagazdã a cotropitorilor romani. Auruldin care sunt confecþionate acestebrãþãri provine probabil de la romani,sau poate din topirea monedelorde aur Koson pe care dacii leaduceau din imperiu, zice (fãrã aavea încã o analizã metalo-chimicã)mai vechea noastrã cunoºtinþã MirceaBabeº, pãstor al unui institut dincare au dispãrut fãrã urmã ºi fãrã repercusiunitãbliþele de plumb de la Sinaia.Iar ministrul, colac peste pupãzã,învãþat de subalterni, mai sloboadeuna, cum cã fiind un unicat, putemcrede cã brãþãrile aparþineauregilor daci. ªi multe alte afirmaþii fãrãacoperire, emise într-un jalnic amatorism.Pentru recuperarea acestor brãþãri,guvernul a alocat o sumã uriaºã, încomparaþie cu suma destinatã cercetãriiarheologice din ultimii 15 ani laSarmisegetusa. Cu aceºti bani, investiþiîn cercetarea sistematicã ºi intensivãîn munþii Orãºtiei, aceste brãþãriar fi fost descoperite de arheologi ºiar fi fost scutite automat de toate dubiilecârcotaºilor, având un certificatde naºtere ºtiinþific ºi credibil. Nelãmuriteste ºi faptul cã o comisie de expertizã,înarmatã cu un ºubler, o ruletãºi un cântar, se deplaseazã în Germaniasã examineze brãþãrile, omiþândsã cerceteze gropile din care anchetatoriispun cã au fost sustrase acestea.Este adevãrat, cã e mai comodsã-þi instalezi fundul în avion ºi sã cãlãtoreºtipe bani publici în Europa, sãstai la cãlduricã ºi sã emiþi pãreri ca ºichibiþii la fotbal, decât sã-þi hurducicreierii pe drumul desfundat al Sarmisegetusei,sã mãnânci frigul zeilor,ºi sã tragi o secþiune în jurul gropilor,secþiune care ar putea lãmuri multe.Þinuþi zeci de ani la porþile Sarmisegetusei,de cãtre monopolul ºcoliiarheologice Cluj, ºi fãrã a avea posibilitateasã sape în fieful dacilor, cercetãtoriibucureºteni, îºi iau acum revanºa.Mircea Babeº, înrãit adversaral profesorului Glodariu, a pus mânape brãþãri ºi le interpreteazã dupã bunulsãu plac, omiþând cã ele provindin Munþii ªureanu, acolo unde depeste 80 de ani, cu bune, cu rele, sapãtotuºi clujenii lui Teodorescu ºi Daicoviciu,a cãror pãrere ar cântãri substanþialla identitatea pe care acestebrãþãri trebuie sã o capete.Dar poate cã cea mai hilarã situaþieivitã în aceastã istorie, tot mai încâlcitãa brãþãrilor, este expunerea lor.În urmã cu câteva luni, pe Calea Victoriei,se maimuþãrea tot pe bani publici,o trupã de saltimbanci, din þaravecinã, îmbrãcaþi în armuri romane.Periplul lor, se termina triumfal în faþacolumnei traiane, acolo unde tandemulMuºeþeanu–Niþulescu (secretargeneral al Ministerului Culturii) le-a organizato primire la fel de triumfalã„cotropitorilor romani“. Se inauguraatunci, expoziþia Dacia Augusti Provinciaprilejuitã de împlinirea a 1900de ani de când romanii au cucerit ºijefuit Dacia. Acum, încãpute pe mânanepriceputului Muºeþeanu, brãþãrile aufost expuse în cadrul aceleiaºi expoziþii.Ce-a vrut oare luminatul conducãtoral muzeului sã demonstreze cuaceastã expunere? Cât de fraieri aufost romanii cã nu le-au gãsit ºi peastea? Sau poate s-a gândit cã ridicolaînfrãþire între cele douã popoare,roman ºi dac, ar cãpãta un plus decredibilitate în minþile naivilor, dacãbrãþãrile ar locui acasã la cotropitoriîntr-o veºnicã ºi neþãrmuritã armonie.Curat murdar!1