ianuarie 2007 - Dacia.org

nr. 39 ianuarie 2007cunoscutele rezultate ale observaþieicelestiale sumeriene, sau cele –uimitoare! – ale astronomiei babiloniene.Aceasta din urmã cunoºtea, cu unmileniu înaintea Grecilor (ºia...Dacilor?!), poziþia planetelor, iarplanetele sunt tratate distinct faþã de„constelaþiile stelelor“; sacerdoþiibabilonieni cunoºteau ciclurile sinodiceale lui Venus, Jupiter ºi Marte; efectuaucalcule matematice necesare alcãtuiriiefemeridelor, calendarului ºi predicþieieclipselor; cunoºteau perioadele miºcãriiSoarelui ºi Lunii de-a lungul eclipticii ºiapariþia miºcãrii retrograde a planetelor.(Evident, rãmâne sub semnul întrebãriidacã aceste performanþe erau strictautohtone sau erau „preluate“ dintr-osursã pe care n-o cunoaºtem încã?! Certe cã aceste date n-au dispãrut, ci s-autransmis urmaºilor, secol dupã secol,„golurile“ nefiind ale acestei continuitãþi,ci ale informaþiei noastre inerent incomplete.)Observaþia celestialã egipteanã care,altfel, a acumulat un mare volum de date,s-a „înecat“ prin oferirea acestora doarinterpretãrilor cultual-sacrale (vezi:Michael Zeilik, Astronomy, pag. 26–34),nereuºind sã se constituie într-un„sistem astronomic“; ea s-a oprit laalcãtuirea unui calendar, destul decomplicat în pofida aparenþei salesimplificatoare ºi la aplicaþiile practice,cât de cât posibile, ale acestuia. Înschimb, piramidele egiptene deþin ofoarte corectã orientare faþã de Nord;ceea ce arheo-astronomia a stabilit, efaptul cã datoritã miºcãrii de precesie,„Steaua Nordului“ în urmã cu 3000 deani nu era actuala Polarys, ci o steanumitã astãzi Thuban, parte aconstelaþiei Dragonului (iar evoluþiaacestei stele pe cerul antic este oconfirmare suplimentarã în datareamomentului, mai exact, în care au fostconstruite piramidele). Am menþionatfaptul, pentru cã el ridicã noi semne deîntrebare asupra... sanctuarelor dacicede la Kogaion. Potrivit cercetãrilorasidue ale lui Florin Stãnescu, rezultã cãorientarea terasei a XI-a, cea a„Sanctuarelor rotunde“, este indicatã cuo excepþionalã exactitate cãtredirecþia Nordului, de un aliniamentmarcat între centrul Soarelui de Andezitºi, prin „coada“ acestui disc de piatrã(un ºir de 17 blocuri descrescãtoare camãrime), acest aliniament intersecteazãdouã blocuri de andezit, succesive, dinaºa-numitul „Sanctuar patrulaterdescompletat (?!)“ (vezi: FlorinStãnescu, în Glodariu, Iaroslavschi,Pescaru, Stãnescu, Sarmizegetusa...,pag. 251). ªi aici apare... enigma: înperioada în care a fost direcþionat acestaliniament, sub cerul antic al secolelor IBC – I AC (când se estimeazã arheologiccã a avut loc construirea pieselor teraseia XI-a), acolo – în acest „Nord exact“ –nu se mai afla... nici o stea indicatoare:era un relativ gol celestial! ªi atunci, sepune întrebarea: care era reperul deexactitate necesar orientãrii folosit deconstructorii sanctuarelor?! (Orientareaterasei prin amintitul aliniament nuvizeazã „Polul Nord magnetic“ care, cumse ºtie, are o semnificativã abatere faþãde cel „astral“ ºi „geografic“). Nucumva... aceastã orientare este maiveche, adicã oarecum conservatã dintroperioadã contemporanã construirii, sãzicem, a piramidelor egiptene?! ªi, prinurmare: nu cumva sanctuarele teraselorX si XI pãstreazã... informaþii maivechi?!Pânã la proba contrarie, aceasta estedoar încã o ipotezã de lucru propusã decercetarea pluridisciplinarã.REALITATE SAU... FANTEZIE?!Dacã luãm în considerare referinþeleantice privind peregrinãrile „patriarhilorgeto-daci“ prin zonele Sudului, de lapitagoreii Crotonei (sau antecesori aiacelora?!) pânã la Egipteni ºi posibil,Mesopotamieni, trebuie sã presupunemcã sacerdoþii Kogaionului puteau fi (ºi,foarte probabil: erau) informaþi asuprarezultatelor astromo-geodezice ale„mediteranienilor“; cel puþin într-omãsurã stimulativã (vezi, pentru acesterezultate: Larousse, Dicþionar decivilizaþie greacã..., pag. 47–48 ºi 117).Este un exerciþiu de logicã elementarãsã admitem cã, dacã la construireacomplexului Kogaion, au participat întradevãr„meºteri greci“ (vezi H.Daicoviciu, Dacii, pag. 182), contactulsocial daco-helen nu se rezuma doar laaºezarea unor pietre în ziduri (ºi încã azidurilor unor construcþii sacramentale!)...Sfericitatea Pãmântului era onoþiune profesatã de pitagoreici încã dinsecolele VI–V BC; asupra teoriei luiHicetas ºi Ecfante, care afirmau cãPãmântul se roteºte în jurul sãu, s-aDACIA magazinpronunþat explicit, ba s-a ºi inspirat dinea, Platon. Eudoxiu din Cnidos aconceput un sistem de „SFEREHOMOCENTRICE“ care l-au ajutat peAristotel la alcãtuirea catalogului sãustelar. Eratostene, (cam cu 100 de aniînaintea sacerdoþilor lui Deceneu!) aizbutit sã calculeze, cu remarcabilãprecizie, circumferinþa Pãmântului.Concomitent, Aristarch din Samos aexpus ipoteza sistemului heliocentric(rotirea planetelor sistemului nostru înjurul Soarelui). În secolul II BC, Hiparhinventând (sau dezvoltând?)trigonometria, a dat instrumentulindispensabil mãsurãtorilorastronomice. Mai trebuie sã ne mirecunoscuta ulterioarã descriere asacerdoþilor geþi/goþi de cãtre Iordanes?La raportarea datelor pe care le-amdedus din sanctuarele dacice, un elementobligatoriu de referinþã a fost ºirãmâne amintita performanþã a luiEratostene. Bibliotecar al Bibliotecii dinAlexandria, acest strãlucit savant antica avut acces direct la o sumedenie demanuscrise depozitate acolo. Nuîntâmplãtor este considerat „creatorulgeografiei ºtiinþifice“ ºi, între alte realizãriºtiinþifice, el a gândit un precursor alcalendarului pe care îl folosim astãzi(vezi, idem, Dicþionar, pag. 117); însãadevãrata celebritate i-a adus-ocalcularea circumferinþei terestre ºi alungimii meridianului pãmântesc,pornind de la o extrem de ingenioasãmetodã originalã, ºi anume princalcularea evoluþiei umbrei create deSoare la solstiþiul de varã ºi a „mersuluiSoarelui“ raportat la circumferinþaterestrã (Dicþionar, idem pag. 117).Insistãm asupra informaþiei cãaceastã performanþã, care defineacircumferinþa Pãmântului „lungã deaproape 40.000 Km.“ (cifrã translatã înmodulul de lungime folosit astãzi), adevenit celebrã cu vreo sutã de aniînaintea datei estimate ca moment alridicãrii sanctuarelor rotunde de laKogaion; dacã lucrurile stau într-adevãraºa, Deceneu ºi învãþãceii sãi – atât delãudaþi de Iordanes ca savanþi! –cunoºteau aceastã performanþã, amputea spune: cu certitudine.Cum însã o serie de date – dedusedin „sistemul numeric Kogaion“ – sedovedesc a fi... superioare sistemelorde referinþã amintite, este cazul ca9