SC Spicul SA (în insolvenţă, în insolvency - PwC Romania

Tribunalul Bucureşti
Secţia a VII-a Civilă
Dosar nr. 57792/3/2011
Debitoare: SC Spicul SA (în insolvenţă, în insolvency, en procedure collective)
Judecător sindic: Maria Zamfir
PLANUL DE REORGANIZARE
A ACTIVITĂŢII DEBITOAREI SC SPICUL SA (ÎN INSOLVENŢĂ)
PROPUS DE ADMINISTRATORUL JUDICIAR
PRICEWATERHOUSECOOPERS BUSINESS RECOVERY SERVICES IPURL ÎN
COLABORARE CU DEBITOAREA
Administrator Judiciar,
PRICEWATERHOUSECOOPERS
BUSINESS RECOVERY SERVICES IPURL
S.C. SPICUL S.A. - ÎN INSOLVENŢĂ
PRIN ADMINISTRATORUL SPECIAL, DL. ILIE GHEORGHE
Februarie 2013
PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL, Lakeview Building, 301-311 Barbu Vacarescu Street, Bucharest 2,
Romania
T: +4 021.225.3000, F:+4 021.225.3600, www.pwc.com/ro

Cuprins
1 ASPECTE PRELIMINARE PRIVIND PROCEDURA DE REORGANIZARE JUDICIARĂ A
SOCIETĂŢII .................................................................................................................................... 6
1.1 DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENŢEI ŞI CONFIRMAREA PWC ÎN CALITATE DE ADMINISTRATOR JUDICIAR
AL SPICUL ....................................................................................................................................................... 6
1.2 CAUZELE INSOLVENŢEI........................................................................................................................... 7
1.3 ÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR PRELIMINARE PENTRU DEPUNEREA PLANULUI DE REORGANIZARE .................... 7
2 SUMARUL PLANULUI ........................................................................................................... 8
2.1 ASPECTE PRELIMINARE .......................................................................................................................... 8
2.2 SCOPUL PLANULUI ŞI NECESITATEA PROCEDURII REORGANIZĂRII ............................................................. 9
2.3 PREMISELE REORGANIZĂRII SPICUL...................................................................................................... 10
2.4 AVANTAJELE REORGANIZĂRII................................................................................................................ 11
2.5 RECUPERAREA ESTIMATĂ ÎN PLANUL DE REORGANIZARE........................................................................ 13
2.6 VALOAREA DE LICHIDARE A SOCIETĂŢII ................................................................................................. 14
3 PREZENTARE GENERALĂ A SPICUL ................................................................................ 15
3.1 SCURT ISTORIC AL SOCIETĂŢII.............................................................................................................. 15
3.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE ..................................................................................................................... 15
3.3 SITUAŢIA CAPITALULUI SOCIAL, A ACŢIONARIATULUI ŞI A ACŢIUNILOR....................................................... 16
3.4 MEMBRII ORGANELOR DE CONDUCERE A SOCIETĂŢII.............................................................................. 16
3.5 AUTORIZAŢII, LICENŢE, AVIZE ŞI CERTIFICATE DE ÎNREGISTRARE............................................................. 17
3.6 PERSONALUL SPICUL........................................................................................................................... 18
3.7 CONTRACTE ÎN CURS ........................................................................................................................... 19
4 CAUZELE PROBLEMELOR FINANCIARE ŞI PERSPECTIVELE DE REDRESARE .......... 25
5 RAPORTUL DE EVALUARE................................................................................................ 26
5.1 CENTRALIZATOR VALORI STOCURI ÎN PATRIMONIUL DEBITOAREI, CONFORM CATEGORIILOR DE STOCURI: .. 27
5.2 ACTIVE – DEFALCATE PE CREDITORI ..................................................................................................... 27
6 ANALIZA DE PIAŢĂ ............................................................................................................. 28
6.1 INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 28
6.2 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PIEŢEI............................................................................................ 28
6.3 PREZENTAREA CELOR MAI IMPORTANŢI COMPETITORI DE PE PIAŢA DIN ROMÂNIA..................................... 29
6.4 ANALIZA PRINCIPALELOR SEGMENTE ALE PIEŢII DE MORĂRIT-PANIFICAŢIE................................................ 31
6.5 CONCLUZII ASUPRA CONDIŢIILOR DE PIAŢĂ ÎN VEDEREA REORGANIZĂRII SPICUL ...................................... 34
7 MĂSURILE DE REORGANIZARE JUDICIARĂ .................................................................... 35
7.1 PREMISELE PLANULUI DE REORGANIZARE ............................................................................................. 35
7.2 PREZENTAREA REZULTATELOR FINANCIARE AVUTE ÎN VEDERE PRIN PLAN ............................................... 39
7.3 RECUPERAREA ESTIMATĂ PENTRU CREDITORI ....................................................................................... 41
7.4 MĂSURI DE IMPLEMENTARE A PLANULUI................................................................................................ 42
8 MODALITĂŢI DE ACOPERIRE A PASIVULUI ŞI SURSE DE FINANŢARE ........................ 44
9 PROGRAMUL DE PLĂŢI. CATEGORII DE CREANŢE ........................................................ 45
9.1 PROGRAMUL DE PLĂŢI.......................................................................................................................... 45
9.2 CREANŢELE NĂSCUTE DUPĂ DATA DESCHIDERII PROCEDURII INSOLVENŢEI .............................................. 46
9.3 CATEGORII DE CREANŢE CARE NU SUNT DEFAVORIZATE ÎN SENSUL LEGII ŞI CARE VOTEAZĂ PLANUL DE
REORGANIZARE ............................................................................................................................................. 46
2

9.4 CATEGORII DE CREANŢE DEFAVORIZATE ÎN SENSUL LEGII CARE VOTEAZĂ PLANUL DE REORGANIZARE ŞI
TRATAMENTUL CORECT ŞI ECHITABIL APLICAT.................................................................................................. 47
9.5 DESCĂRCAREA DE OBLIGAŢII ŞI DE RĂSPUNDERE................................................................................... 48
ANEXA 1. TABEL DEFINITIV DE CREANŢE ......................................................................... 49
ANEXA 2. PROGRAMUL DE PLĂŢI ....................................................................................... 50
ANEXA 3. ESTIMAREA VALORII DE LICHIDARE ÎN FALIMENT.......................................... 51
ANEXA 4. PREZENTAREA EVOLUŢIEI PATRIMONIALE ÎN PERIOADA PREMERGĂTOARE
INSOLVENŢEI .............................................................................................................................. 53
ANEXA 5. ANALIZA COMPARATIVĂ A INDICATORILOR BILANŢIERI ÎN PERIOADA DE
OBSERVAŢIE .............................................................................................................................. 65
3

DEFINIŢII
Ori de câte ori vor fi folosite în prezentul Plan de reorganizare, cu excepţia cazului în care sunt
definite altfel în cadrul acestuia, sau cu excepţia cazului în care contextul necesită altă interpretare,
termenii definiţi în continuare vor avea următoarele înţelesuri, după cum urmează:
SC SPICUL SA („Debitoarea”, „Societatea” sau „Spicul”) - Societate aflată în procedura de
insolvenţă, cu sediul în oraş Chitila, Str. Rudeni nr. 94, judeţ Ilfov, înregistrată la Oficiul
Registrului Comerţului sub nr. J23/1902/2008, CUI 445955.
PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL („Administratorul
Judiciar” sau „PwC”) – practician în insolvenţă, desemnat conform Încheierii de şedinţă din data
de 22.12.2011, prin care instanţa a luat act de decizia de numire a creditorului majoritar Banca
Comercială Română.
Banca Comercială Română SA („BCR”) – creditor garantat al Spicul, deţinând 78,6% din
masa credală a Debitoarei.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin D.G.F.P. Ilfov („ANAF”) - creditor
garantat al Spicul, deţinând 4,2% din masa credală a Debitoarei.
„Complexul de Morărit şi Panificaţie” – proprietatea Debitoarei situată în Chitila, Str.
Rudeni nr. 94, judeţ Ilfov, care include teren, hală şi utilaje de procesare produse făinoase (pâine,
paste, biscuiţi, clătituţe, etc.).
„Fabrica de Gluten şi Amidon” – proprietatea Debitoarei situată în Chitila, Str. Rudeni nr. 94,
judeţ Ilfov, care include teren, hală şi utilaje de producţie de gluten şi amidon.
„Secţia Bujoreni”– proprietatea Debitoarei situată în Bulevardul Timişoara nr. 54, sector 6
Bucureşti care include teren 8159 mp şi construcţii conform cărţii funciare nr. 223794.
„Parteneriatul Strategic” – orice formă de colaborare cu o companie din acelaşi domeniu sau
cu un investitor financiar în scopul de a maximiza şansele de recuperare pentru creditori, care
poate fi o valorificare integrală sau parţială, joint-venture, închiriere sau orice altă formă de
colaborare.
Planul de Reorganizare („Planul de reorganizare” sau „Planul”) - prezentul plan, care
indică perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii Debitoarei, cu
mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta Debitoarei, incluzând şi
programul de plată a creanţelor.
Raportul de Evaluare („Raportul de evaluare”) – raportul de evaluare a activelor aflate în
patrimoniul Debitoarei, efectuate de evaluatorul independent şi autorizat SC Elf Expert SRL.
4

Programul de Plată a Creanţelor („Programul de Plăţi”) – tabelul de plăţi menţionat în
Planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care Debitoarea se obligă să le
plătească creditorilor în perioada de reorganizare judiciară, prin raportare la tabelul definitiv de
creanţe şi la fluxurile de numerar aferente perioadei de aplicare a Planului de reorganizare.
Raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă
şi asupra posibilităţilor de reorganizare a debitoarei SC Spicul SA („Raportul privind
cauzele”) - raportul întocmit în conformitate cu prevederile art. 20 lit. b) coroborat cu art. 59 din
Legea nr. 85/2006.
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei („Legea nr. 85/2006”) modificată şi
completată.
5

1 Aspecte preliminare privind procedura de reorganizare judiciară a Societăţii
Reglementarea legală care stă la baza întocmirii prezentului Plan de reorganizare este Legea nr.
85/2006.
Legea nr. 85/2006 prevede în mod specific procedura reorganizării judiciare, ca modalitate de
redresare a activităţii economice a unei societăţi aflate în insolvenţă sau într-o stare iminenta de
insolvenţă. Scopul final al oricărei acţiuni de reorganizare judiciară este salvarea societăţii aflată în
incapacitate temporară de plată de la faliment. Modul în care societatea intenţionează să evite
falimentul trebuie prezentat spre aprobare creditorilor sub forma unui document care poartă
numele de „plan de reorganizare”.
Reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică Debitoarei, persoană juridică, în vederea
achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanţelor. Scopul principal al
procedurii este cel prevăzut în cuprinsul art. 2 din Legea nr. 85/2006 şi îl constituie stingerea
pasivului, iar în subsidiar salvarea Debitoarei prin menţinerea activităţii acestuia.
Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea
planului de reorganizare, care poate să prevadă, împreună sau separat: a) restructurarea
operaţională şi/sau financiară a Debitoarei; b) restructurarea corporativă prin modificarea
structurii de capital social; c) restrângerea activităţii prin lichidarea unor bunuri din averea
Debitoarei.
1.1 Deschiderea procedurii insolvenţei şi confirmarea PwC în calitate de Administrator
Judiciar al Spicul
Ca urmare a cererii formulate de Debitoarea Spicul prin Sentinţa Comercială nr. 5701/02.09.2011
pronunţată de Tribunalului Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă în Dosarul nr. 57792/3/2011, a fost
deschisă procedura de insolvenţă împotriva acesteia, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 85/2006.
Prin aceeaşi hotărâre, instanţa a desemnat, în calitate de Administrator Judiciar provizoriu, pe
KPMG Restructuring SPRL.
Prin Încheierea de şedinţă din data de 22.12.2011, instanţa a luat act de Decizia creditorului
majoritar Banca Comercială Română S.A. prin care a fost desemnat, în calitate de Administrator
Judiciar al Debitoarei, PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services I.P.U.R.L.
O dată cu cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, Debitoarea a depus la dosarul cauzei
declaraţia prin care îşi arăta intenţia de reorganizare, conform dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. h).
De asemenea, conform art. 94 alin. (1) lit. b) din Legea 85/2006, Administratorul Judiciar şi-a
declarat intenţia depunerii unui plan de reorganizare.
6

1.2 Cauzele insolvenţei
Cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă au fost prezentate pe larg în
cadrul Raportului privind cauzele, întocmit în temeiul prevederilor art. 59 din Legea nr. 85/2006
de către Administratorul Judiciar provizoriu. În urma analizei efectuate, cauzele identificate pentru
intrarea în stare de insolvenţă sunt de natură multiplă.
Pe de o parte, există elemente de ordin extern, precum criza economico-financiară care a influenţat
nivelul vânzărilor şi relocarea fabricii din Bucureşti în oraşul Chitila, care nu s-a desfăşurat
conform strategiei iniţiale previzionate de către management.
Pe de altă parte, există indicii pentru a concluziona că au existat şi factori interni care au dus la
dificultăţi financiare pentru Spicul, precum un program de investiţii complex, dar şi o structură
rigidă a costurilor fixe, cât şi lipsa unor politici de marketing care să promoveze produsele în piaţă.
Criza economico – financiară declanşată la sfârşitul anului 2008 s-a reflectat în scăderi ale
vânzărilor pentru majoritatea companiilor şi această scădere a vânzărilor a coincis cu punerea în
aplicare a strategiei de investiţii care s-a desfăşurat pe o perioadă mai lungă de timp decât s-a
estimat iniţial.
1.3 Îndeplinirea condiţiilor preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare
Condiţiile preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activităţii Spicul de către
Administratorul Judiciar prevăzute de art. 94 din Legea nr. 85/2006 au fost îndeplinite după cum
urmează:
- Debitoarea a solicitat Tribunalului Bucureşti deschiderea procedurii de insolvenţă în
temeiul dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 85/2006, declarându-şi intenţia de reorganizare.
- Raportul privind cauzele depus la dosarul cauzei prevede că societatea Spicul este
reorganizabilă, existând premisele pentru o recuperare superioară a creanţelor decât în
cazul falimentului.
- Având în vedere că la data de 16.11.2012 au fost soluţionate toate contestaţiile formulate la
Tabelul preliminar al creanţelor, Administratorul Judiciar a procedat la depunerea şi
afişarea Tabelului Definitiv al obligaţiilor Spicul la grefa instanţei la data de 25.01.2013.
- Spicul nu a mai fost subiect al procedurii instituite conform Legii nr. 85/2006. Nici
Debitoarea şi niciun membru al organelor de conducere al acesteia nu a fost condamnat
definitiv pentru vreuna dintre infracţiunile prevăzute de art. 28 alin. (1) lit. k) din Legea nr.
85/2006.
În Anexa nr. 1 la prezentul Plan de reorganizare este ataşat Tabelul Definitiv al obligaţiilor Spicul.
7

Sinteza tabelului definitiv de creanţe împotriva Spicul
Categoria de creanţe
Creanţe admise
(RON)
Creanţe garantate 88.382.020,00
Creanţe salariale 3.601,00
Creanţe bugetare 5.743.897,84
Creanţe chirografare 35.434.613,30
TOTAL 129.564.132,14
2 Sumarul Planului
2.1 Aspecte preliminare
Prezentul Plan este rezultatul analizelor opţiunilor de restructurare efectuate de Administratorul
Judiciar.
Planul prevede ca metodă de reorganizare restructurarea activităţii principale a Debitoarei şi
identificarea unui investitor strategic care să preia activitatea de producţie şi să continue afacerea
în mod eficient şi profitabil.
Perspectivele de redresare ale Debitoarei în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii
desfăşurate, cu mijloacele financiare disponibile sau care se pot mobiliza şi cu cererea pieţei faţă de
oferta Debitoarei sunt detaliate în Capitolele 3-6.
Măsurile pentru implementarea Planului de reorganizare sunt cele prevăzute de art. 95 alin. (6) lit.
A, B, E din Legea nr. 85/2006.
Măsurile concordante cu interesele creditorilor, precum şi cu ordinea publică, sunt prevăzute în
Capitolul 7.
Modalităţile de acoperire a pasivului precum şi Sursele de finanţare sunt prezentate în Capitolul 8.
Programul de plată a creanţelor este prezentat în Capitolul 9.
Termenul de executare a Planului de reorganizare este de 24 de luni de la data confirmării acestuia,
cu posibilitatea de prelungire în condiţiile Legii nr. 85/2006.
Planul prevede o singură categorie de creanţe care nu este defavorizată – categoria creanţelor
salariale.
8

În conformitate cu Legea nr. 85/2006, categoriile de creanţe defavorizate prin prezentul Plan de
reorganizare sunt următoarele:
Categoria creanţelor garantate;
Categoria creanţelor bugetare;
Categoria alte creanţe chirografare.
Întrucât toate creanţele înscrise în Tabelul Definitiv de creanţe împotriva Spicul urmează să fie
achitate prin Programul de plăţi într-un cuantum cel puţin egal cu cel care ar fi achitat în caz de
faliment, acest Plan de reorganizare nu menţionează alte despăgubiri care urmează să fie oferite
titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea estimativă care ar putea fi
primită prin distribuire în caz de faliment, cu excepţia plăţilor prevăzute a fi efectuate către aceştia
conform Programului de plăţi şi a prevederilor Planului.
Date fiind concluziile Raportului privind Cauzele, Debitoarea va fi descărcată de răspundere, în
temeiul art. 95 alin. 5 lit. c) din Legea nr. 85/2006.
2.2 Scopul Planului şi necesitatea procedurii reorganizării
Scopul principal al Planului de reorganizare este de a maximiza recuperarea creanţelor creditorilor.
Administratorul Judiciar consideră că Societatea este reorganizabilă prin implementarea unor
măsuri de eficientizare şi rentabilizare a operaţiunilor menite să readucă activitatea pe profit şi
prin valorificarea organizată a activelor prin intermediul unui Parteneriat Strategic aşa cum se va
explica pe parcursul Planului.
Pe parcursul perioadei de observaţie, Administratorul Judiciar şi Debitoarea au analizat în detaliu
posibilităţile de reorganizare a activităţii în vederea maximizării recuperării pentru toate categoriile
de creditori.
Astfel s-au investigat posibilităţile de restructurare a activităţii de către actuala conducere şi
continuarea operaţiunilor în mod profitabil, asigurându-se astfel un program de plăţi acceptabil
pentru creditori. După analize detaliate, concluzia a fost că această posibilitate are puţine şanse de
reuşită, din următoarele cauze:
Societatea nu are suficiente resurse financiare pentru asigurarea unui flux de producţie
suficient de mare pentru a fi eficient din punct de vedere financiar;
Pentru a fi competitivă pe piaţă, Societatea ar avea nevoie (printre altele) să pună în
funcţiune moara de grâu, ceea ce necesită investiţii suplimentare ce 1,5-2 milioane Eur,
fonduri care nu sunt la dispoziţia Debitoarei.
S-au investigat de asemenea posibilităţile de atragere a unor noi capitaluri în firmă din partea
acţionarilor pentru restabilizarea financiară a Societăţii. S-au investigat, suplimentar, posibilităţile
de atragere a unui investitor strategic pentru a prelua activitatea Societăţii pe o firmă nou formată
(transfer de business). Din aceste cercetări a rezultat că, datorită condiţiilor economice dificile şi a
9

interesului scăzut pentru investiţii în acest sector de producţie, nu există în acest moment o
posibilitate imediată de valorificare a activelor sub forma unei preluări.
Totuşi, Administratorul Judiciar şi reprezentanţii Debitoarei poartă discuţii la momentul redactării
Planului cu mai mulţi potenţiali investitori strategici sau financiari pentru Complexul de Morărit şi
Panificaţie. Din cauza timpului foarte scurt disponibil pentru negocierea unui Parteneriat Strategic
(care poate fi o valorificare integrală sau parţială, joint-venture, închiriere sau orice altă formă de
colaborare), se impune alocarea unei perioade suplimentare pentru finalizarea tratativelor.
În consecinţă, conform analizelor efectuate, Planul de reorganizare aduce o recuperare superioară
comparativ cu falimentul. Având în vedere situaţia dificilă a economiei, se consideră că o vânzare a
activelor în procedura falimentului ar aduce rezultate nesatisfăcătoare pentru creditori (finalizare
într-un orizont de timp incert şi la valori posibil sub valoarea de lichidare aşa cum aceasta reiese
din raportul de evaluare).
2.3 Premisele reorganizării Spicul
Principalele premise pentru reorganizarea Spicul, dezvoltate în Capitolul 7, sunt următoarele:
S-a avut în vedere continuarea producţiei pe primele 3 trimestre ale Planului, timp necesar
pentru negocierea unui parteneriat solid cu un investitor strategic.
Reprezentanţii Debitoarei au identificat măsuri de redresare financiară care prevăd
atingerea pragului de rentabilitate în primele luni ale Planului.
Previziunile financiare s-au bazat pe estimările managementului societăţii (pentru
producţie) şi pe expectaţiile Administratorului Judiciar (pentru valorificarea activelor)
rezultate din diversele surse folosite (raport de evaluare, tratative cu potenţiali investitori,
etc.).
Veniturile Societăţii sunt aşteptate să crească în ritm moderat. Marja brută asumată
(Vânzări – Materii Prime) este de 28%, în linie cu performanţele actuale ale Societăţii;
Previziunile de cheltuieli au fost definite în funcţie de experienţa din anii precedenţi;
Complexul de Morărit şi Panificaţie, garanţie BCR (cu excepţia unor bunuri mobile), este
considerat a se va valorifica la o valoare reprezentând minim 100% din valoarea de
lichidare conform Raportului de evaluare, într-un interval de trei trimestre de la
confirmarea Planului. La această valoare, activul va acoperi mai puţin de 100% din creanţa
BCR. Totuși, activul poate fi valorificat mai rapid şi la o valoare inferioară cu acordul scris
al creditorului garantat. Şi în acest caz, Programul de plăţi va fi considerat respectat. Dacă
valoarea obţinută din vânzare va fi mai mare decât cea prevăzută în Plan, distribuţia
suplimentară îi va reveni creditorului garantat până la concurenţa creanţei sale.
Fabrica de Gluten şi Amidon, garanţie BCR, este considerată valorificabilă la o valoare
reprezentând 100% din valoarea de lichidare conform Raportului de evaluare, într-un
interval de trei trimestre de la confirmarea Planului. La această valoare, activul va acoperi
mai puţin de 100% din creanţa BCR. Activul poate fi valorificat mai rapid şi la o valoare
inferioară cu acordul scris al creditorului garantat. Şi în acest caz, Programul de plăţi va fi
considerat respectat. În funcţie de rezultatul negocierilor ce vor avea loc, acest activ va
putea fi valorificat în cadrul Parteneriatului Strategic sau va putea rămâne să funcţioneze
în cadrul Spicul. Planul are în vedere faptul că Fabrica de Gluten şi Amidon va fi
valorificată; pentru funcţionarea în continuare în cadrul Spicul şi plata creditorilor din
10

fructele produse de acest activ va fi nevoie de modificarea şi aprobarea planului conform
prevederilor Legii nr. 85/2006;
Proprietatea situată în Bulevardul Timişoara nr. 54 (Secţia Bujoreni), garanţie BCR, se va
vinde la o valoare reprezentând 100% din valoarea de piaţă conform Raportului de
evaluare. La această valoare, activul va acoperi mai puţin de 100% din creanţa BCR. Activul
poate fi valorificat mai rapid şi la o valoare inferioară cu acordul scris al creditorului
garantat. Şi în acest caz, Programul de plăţi va fi considerat respectat. Dacă valoarea
obţinută în vânzare va fi mai mare decât cea prevăzută în Plan, distribuţia suplimentară îi
va reveni creditorului garantat până la concurenţa creanţei sale.
Celelalte active de producţie (constituind garanţie sau nu către diverşi creditori) se vor
valorifica la o valoare reprezentând 100% din valoarea de lichidare conform Raportului de
evaluare, într-un interval de trei trimestre de la confirmarea Planului (în cadrul
Parteneriatului Strategic). Activele pot fi valorificate mai rapid şi la o valoare inferioară cu
acordul scris al creditorului garantat şi cu aprobarea Adunării Creditorilor. Şi în acest caz,
Programul de plăţi va fi considerat respectat. Dacă valoarea obţinută din vânzare va fi mai
mare decât cea prevăzută în Plan, distribuţia suplimentară va reveni creditorului garantat
cu aceste active până la concurenţa creanţei sale, sau după caz, conform ordini de
prioritare stabilite de Art. 123.
Stocurile şi creanţele se vor recupera la valoarea lor contabilă, pe parcursul Planului.
Sumar rezultate financiare prevăzute în Planul de reorganizare:
RON An 1 An 2
Valorificări de active 63.065.301 5.384.654
Cheltuieli de procedură 9.174.570 5.456.861
Distribuiri Creditori 53.750.848 67.676
Realizarea Planului va depinde în mare măsură de realizarea valorificărilor de active aşa cum
acestea au fost prevăzute. Fluxul de numerar astfel creat poate acoperi doar parţial masa credală,
aşa cum va fi prezentat în secţiunile următoare.
2.4 Avantajele reorganizării
Principalul avantaj al reorganizării este recuperarea superioară pentru creditori faţă de
varianta falimentului în condiţiile unor riscuri şi eforturi financiare reduse. Conform raportului de
evaluare, valoarea de lichidare a activelor în cazul falimentului se ridică la 61.2 milioane RON, iar
recuperarea estimată pentru creditori este de 53.0 milioane RON. În cazul reorganizării, valoarea
recuperată de creditori este estimată la cel puțin 53.8 milioane RON.
Un alt avantaj considerabil al reorganizării este acela că toate costurile de administrare a
procedurii vor fi asigurate din fluxul de numerar generat de Societate, considerându-se că
activitatea de producţie va acoperi toate costurile Societăţii. În cazul declanşării procedurii de
faliment, toate cheltuielile de conservare până la realizarea primelor vânzări de active (estimate la
11

1.032.000 RON) vor trebui sa fie avansate de creditori. Dacă creditorii nu vor agrea în mod rapid
avansarea acestor sume, este posibil ca activele să aibă de suferit (lipsă pază eficientă, utilităţi,
asigurare), recuperarea putând fi semnificativ afectată. De asemenea, în cazul falimentului va
trebui oprită activitatea de producţie, generând astfel cheltuieli suplimentare cu salarii
compensatorii (estimate la 3.038.484 RON), plătibile din averea Debitoarei.
De asemenea, oprirea producţiei ar afecta valoarea activelor; viitorul cumpărător al acestora va
trebui sa-şi repună în funcţiune activele (cu costurile şi riscurile de rigoare), ceea ce va reduce în
mod considerabil preţul pe care acesta l-ar oferi faţă de nişte active funcţionale şi bine întreţinute.
Un alt avantaj al reorganizării îl constituie posibilitatea de a valorifica activele împreună, ca o
afacere (ongoing business), comparativ cu o eventuală valorificarea cu titlu de active separate. În
eventualitatea falimentului este posibil ca potenţialii cumpărători să fie interesaţi doar de unele
active (câteva utilaje de producţie), lăsând astfel activele „neinteresante” în procedură, cu costurile
de oportunitate aferente (degradare morală şi fizică, eforturi de conservare, etc). Aceasta estimare a
fost efectuata în mod prudențial.
Reorganizarea păstrează în circuitul economic un complex de morărit-panificaţie modern, cu toate
avantajele economice şi sociale aferente. Astfel, este prevăzut să se păstreze locurile de
muncă actuale şi să se creeze altele noi pe măsură ce producţia va creşte în cadrul Parteneriatului
Strategic. Astfel, păstrând în circuit acest agent economic se creează oferta suplimentară pe piaţă
în beneficiul consumatorilor, se aduc noi venituri la bugetele locale şi la cel de stat, se păstrează
locuri de muncă importante pentru oraşul Chitila şi chiar Bucureşti.
Avantaje pentru creditorii garantaţi
Principalul avantaj pentru creditorii garantaţi este recuperarea unei părţi importante a creanţei,
în condiţiile unor riscuri şi eforturi financiare reduse. Astfel creditorii garantaţi au ocazia de a
obţine o recuperare pe întregul activ garantat, fără a fi necesar să avanseze cheltuieli de conservare
a activelor. În cazul falimentului este posibil ca să nu se reușească valorificarea imediata a activului
ca și ansamblu funcțional, unele active (de exemplu: activele imobiliare şi unele instalaţii/utilaje
specializate) să nu poată fi valorificate într-un orizont de timp rezonabil şi la un preţ echivalent cu
cel rezultat din raportul de evaluare (aşa cum este avut în vedere în recuperarea estimată în cazul
falimentului).
Creditorii garantaţi beneficiază astfel de avantajul unei recuperări în cadrul Planului de
reorganizare, care va asigura flexibilitate şi eficienţă. Astfel, se consideră că recuperarea
creditorilor garantaţi se va realiza începând cu primul an al Planului, aceştia urmând să încaseze
sume din fluxul de numerar generat de valorificarea activelor în cadrul Parteneriatului Strategic,
fără presiunea unor vânzări forţate şi fără costuri suplimentare, cum ar fi cazul în
ipoteza falimentului. De asemenea, creditorul principal ar recupera integral creanța sa născuta in
timpul procedurii (contract interest rate SAWP).
12

Avantaje pentru creditorii salariaţi
Creditorii salariaţi vor beneficia de plata integrală a creanţelor, în primele 30 de zile după
confirmarea Planului (creditori nedefavorizaţi). Totuşi, cel mai mare avantaj pentru salariaţi îl
constituie păstrarea locurilor de muncă şi generarea unora noi, elemente prevăzute în Plan.
Avantaje pentru creditorii bugetari
La fel ca şi în cazul falimentului, din cauza valorii mici a activelor libere de sarcini, reorganizarea
nu oferă recuperare pentru creditorii bugetari. Totuşi, un mare avantaj pentru creditorii bugetari îl
constituie continuarea activităţii Societăţii şi generarea de noi venituri la buget în perioada de
reorganizare precum şi recuperarea datoriilor născute în timpul procedurii (pe care nu le-ar
recupera în cazul falimentului).
Avantaje pentru creditorii chirografari
La fel ca şi în cazul falimentului, din cauza valorii mici a activelor libere de sarcini, reorganizarea
nu oferă recuperare pentru creditorii chirografari.
Totuşi, continuarea activităţii Societăţii va permite creditorilor chirografari (în majoritate furnizori
ai Debitoarei) să păstreze relaţia de afaceri cu Spicul (şi cu viitorul Parteneriat Strategic) şi să-şi
promoveze/valorifice produsele într-un nou cadru comercial cu aceasta și recuperarea creanțelor
din perioada de observație.
2.5 Recuperarea estimată în Planul de reorganizare
RON
Garantaţi:
Banca Comerciala
Romana SA
DGFP Ilfov Agenţia
Naţionala De
Administrare Fiscala
Expunere
Recuperare în
Reorganizare
%*
Recuperare
în Faliment
88.138.920 53.679.923 61% 52.811.634 60%
243.100 135.000 56% 132.990 55%
Salariaţi 3.601 3.601 100% 3.601 100%
Creditori Bugetari 5.743.898 0% 0%
Creditori Chirografari 35.434.613 0% 0%
Datorii procedură **:
Salarii compensatorii
(123^2)
3.038.484 3.038.484 100%
BCR interest rate SWAP 2.415.673 2.415.673 100% 110.992 4.6%
%
13

(123^3)
Alte datorii procedura
(123^3)
8.516.189 8.516.189 100% 391.045 4.6%
Total Recuperare 64.750.385 53% 56.558.676 46%
* % recuperare din suma totală cu care au fost înscrişi în Tabelul Definitiv de creanţe la categoria
respectivă
** % se plătesc cu prioritate faţă de creditorii bugetari şi chirografari
Recuperarea din categoria creditorilor garantaţi nu este integrală din cauza a doi factori. În Tabelul
Definitiv de creanţe, creditorii garantaţi au fost înscrişi cu întreaga valoare a garanţiei conform
valorii de piaţă din Raportul de evaluare. Pe de altă parte, recuperarea efectivă este erodată de
valoarea mai mică care poate fi în mod sustenabil obţinută din valorificarea activelor, conform
indicaţiilor din piaţă rezultate în urma eforturilor de valorificare.
Recuperarea creanţelor salariale este integrală, activele libere de sarcini generând distribuţii către
aceştia. De asemenea, planul are în vedere rambursarea integrală a datoriilor născute în timpul
procedurii, creanţe care, conform legii, trebuie plătite cu prioritate.
Deoarece nu există destule resurse create prin Plan, recuperarea pentru creditorii bugetari şi cei
chirografari este nulă (pentru datoriile înscrise în Tabelul Definitiv al creanţelor), la fel ca şi în
cazul falimentului. Totuşi, în reorganizare, creditorii bugetari ar recupera datoriile născute în
timpul procedurii (nerecuperabile în cazul falimentului, acestea trecând pe un ordin inferior de
prioritate faţă de creanţele salariale de tipul salariilor compensatorii).
2.6 Valoarea de lichidare a Societăţii
În cazul în care se va deschide procedura falimentului, prezentul Plan fiind respins de către
Adunarea Creditorilor, activele Societăţii vor intra în procedura vânzare în cel mai scurt timp, dar
valorificarea lor efectivă va depinde de interesul pieţei pentru astfel de active.
Având în vedere starea actuală a pieţei imobiliare din România şi incertitudinile majore legate de
viitorul pe termen scurt şi mediu, estimăm că interesul pentru activele imobiliare ale Debitoarei va
fi redus şi, prin urmare, preţurile obţinute într-o lichidare rapidă ar putea fi semnificativ sub
valorile de lichidare din Raportul de evaluare. Totuşi, pentru a avea o bază comună de comparare,
valoarea de lichidare a activelor a fost preluată din Raportul de evaluare. Detaliul estimării valorii
de lichidare şi a recuperării creditorilor în procedura falimentului este prezentat în Anexa 3.
Astfel, valoarea totală recuperată de creditori în cazul falimentului este estimată a fi aproximativ de
56.5 milioane RON, sub valoarea recuperată în cazul reorganizării. De asemenea, toţi creditorii se
regăsesc într-o situaţie de recuperare cel puţin la fel de bună în reorganizare faţă de faliment.
14

3 Prezentare generală a Spicul
Această secţiune cuprinde, pe scurt, descrierea generală a Spicul. Cele prezentate mai jos au fost pe
larg detaliate în cadrul Raportului asupra cauzelor, depus la dosarul cauzei, comunicat Oficiului
Registrului Comerţului şi Debitoarei.
3.1 Scurt istoric al Societăţii
Societatea Spicul a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 1353/1990 privind înfiinţarea de
societăţi comerciale pe acţiuni în industria alimentară, prin desprinderea din fosta întreprindere de
Morărit şi Panificaţie Bucureşti. În 1995 Societatea a fost privatizată prin metoda MEBO cu D-nul
Ilie Gheorghe ca acţionar principal.
În urma primului proces invetiţional post-privatizare, în 1997 a fost pusă în funcţiune o instalaţie
de fabricarea a biscuiţilor, fabricată în Italia, şi o centrală termică modernă, iar în 1998 a fost dată
în funcţiune moara “Buhler” de fabricaţie și tehnologie germană, care permite obţinerea unei game
largi de făinuri şi subproduse de moară; au fost de asemenea puse în funcţiune 3 linii de pâine,
provenind de la firma Tagliavini.
În 2003 au fost achiziţionate silozuri de produse finite de la firma Imeco-Automazioni (Italia) iar
în iulie 2008 Spicul şi-a relocat activitatea în partea de Nord Vest a Bucureştiului pe o suprafaţă de
36.000 mp, în oraşul Chitila, unde a fost construit un complex modern de morărit și panificaţie.
În locaţia din oraşul Chitila, Societatea a realizat astfel un proiect de investiţii în valoare de circa 30
mil Eur care cuprinde: fabrică de pâine şi produse de panificaţie, import Olanda, linie de biscuiţi
producţie Haas (Austria), linie de paste făinoase scurte de 20 tone/zi şi o linie de paste medii de 10
tone/zi, instalaţie de patiserie umplută, fabricată în Japonia, instalaţii de producere a glutenului şi
amidonului, cu o capacitate de procesare de 96 tone făină/zi. Moara de grâu, care funcţionase în
fosta locaţie din Bucureşti, nu a putut fi însă pusă în funcţiune în noua locaţie.
Anterior deschiderii fabricii din Chitila, pentru o perioadă de aproximativ un an, Societatea şi-a
întrerupt activitatea de producţie din cauza relocării, care s-a realizat cu întârziere. Datorită acestei
întârzieri precum şi a altor factori descrişi anterior, Societatea s-a regăsit în dificultate financiară în
anii 2009-2010. Astfel, în octombrie 2010 au fost instituite proceduri de executare silita prin
poprirea conturilor Societăţii la cererea furnizorilor Remco Romania şi Unicredit Bank Austria, iar
la sfârşitul lunii august 2011, datorita nivelului datoriei bancare și a imposibilităţii restructurării
creditelor, Societatea a solicitat intrarea în procedura insolventei.
3.2 Obiectul de activitate
Conform Certificatului de Înregistrare şi a Actului Constitutiv, obiectul principal de activitate al
Spicul constă în: „Fabricarea produselor de morărit”, cod CAEN 1061. Conform declaraţiei
reprezentanţilor Spicul în prezent societatea derulează următoarele activităţi secundare:
15

„Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon”, cod CAEN 1062, „Fabricarea pâinii;
fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie”, cod CAEN 1071.
3.3 Situaţia capitalului social, a acţionariatului şi a acţiunilor
Debitoarea este o societate comercială funcţională, organizată sub forma unei societăţi pe acţiuni.
Capitalul social subscris şi vărsat este de 18.358.067,60 Ron împărţit în 183.580.676 acțiuni cu
valoarea nominală de 0.10 Ron. Totalul aporturilor în natură este de 17.389.740 Ron.
Structura acţionariatului Societăţii este formată din acţionari persoane fizice şi este împărţită după
cum urmează:
Dl. Ilie Gheorghe, cu un număr de acţiuni de 108669198, cu o participare la beneficii şi la
pierderi de 59,19%;
Dl. Rădescu Dan, cu un număr de acţiuni de 6953133, cu o participare la beneficii şi la
pierderi de 3,79%;
Dna. Săraru Mariana , cu un număr de acţiuni de 6158262, cu o participare la beneficii şi la
pierderi de 3,35%;
Dl. Turlea Eugeniu cu un număr de acţiuni de 5959544, cu o participare la beneficii şi la
pierderi de 3,25%;
Dna. Iliescu Gheorghiţa cu un număr de acţiuni de 5762814 cu o participare la beneficii şi la
pierderi de 3,14%;
Acţionari persoane fizice , cu un număr de acţiuni de 50077725, cu o participare la beneficii
şi la pierderi de 27,28%.
3.4 Membrii organelor de conducere a Societăţii
În prezent, conducerea Societăţii este asigurată de către Administratorul Special, Dl. Ilie Gheorghe,
care ocupă şi funcţia de Director General. Echipa managerială este completată de Dl. Eugen
Camen, Director Economic, Dl. Dan Rădescu, Director Tehnic şi Dna. Aura Drăghici, Director
Comercial.
Administrator şi Preşedinte în cadrul Consiliului de Administraţie al Debitoarei, până la momentul
desemnării Administratorului Special, era tot domnul Ilie Gheorghe, cetăţean român, al cărui
mandat a fost prelungit prin Hotărârea AGA din data de 21.05.2011. În acelaşi timp, domnul Ilie
Gheorghe îndeplinea şi funcţia de împuternicit şi Director General al Debitoarei.
Alţi membri ai Consiliului de Administraţie sunt, după cum urmează:
• Dna. Iliescu Gheorghiţa;
• Dl. Rădescu Dan;
• Dna. Săraru Mariana;
• Dl. Turlea Eugeniu.
Prin Procesul verbal din data de 14.10.2011, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Spicul a
hotărât desemnarea Administratorului Special al Debitoarei în persoana domnului Ilie Gheorghe.
16

În prezent, activitatea managerială – economico – financiară este asigurată de către Debitoare, sub
supravegherea Administratorului Judiciar, în conformitate cu dispoziţiile art. 49 alin. 1 lit. a din
Legea nr. 85/2006.
3.5 Autorizaţii, licenţe, avize şi certificate de înregistrare
Regimul juridic al desfăşurării activităţilor specifice fabricaţiei şi distribuţiei de produse de morărit
şi panificaţie, cu subprodusele specifice domeniului de activitate, este conturat de următoarele acte
normative:
Legea nr. 19/2011 pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1995 privind producţia
de produse alimentare destinate comercializării;
Ordinul 122/18.10.2010 al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor pentru modificarea Anexei 4 la Norma sanitară veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară și pentru
siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a
produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi activităţile de
producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de
origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008;
Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi
completările ulterioare;
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/18.03.2009 pentru modificarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 130/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia;
Ordinul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
111/16.12.2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa
alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a
produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de
producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de
origine nonanimală;
Ordinul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
113/17.12.2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru organizarea şi desfăşurarea
activităţii de control oficial în unităţile de prelucrare, procesare, depozitare, transport,
valorificare şi comercializare a produselor şi subproduselor alimentare de origine
nonanimală;
Ordinul nr. 1956 din 18.10.1995 emis de Ministerul Sănătăţii privind introducerea şi
aplicarea sistemului HACCP (Hazard Analyis Critical Control Point) în activitatea de
supraveghere a condiţiilor de igienă din sectorul alimentar;
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 97 din 21.06.2001 privind reglementarea
producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor alimentare, cu modificările şi
completările ulterioare; .
17

Societatea îşi desfăşoară activitatea în baza următoarelor Autorizaţii de funcţionare şi Licenţe de
Fabricaţie:
a) Autorizaţie privind Siguranţa Alimentelor nr. 408 din 19.06.2009 pentru următoarele
activităţi:
i) Fabricarea produselor de morărit (cod CAEN 1061);
ii) Fabricarea biscuiţilor ( cod CAEN 1072);
iii) Fabricarea macaroanelor şi a tăiţeilor (cod CAEN 073);
iv) Fabricarea pâinii (cod CAEN 1071).
b) Licenţă de Fabricaţie nr. 33430 ce atestă dreptul de a desfăşura activităţi în domeniul
producţiei pâinii, produselor de panificaţie şi a produselor de patiserie (pâine semialbă,
neagră, multicereale, graham, toast, cu secară, batoane, chifle), emisă în data de
22.06.2009;
c) Licenţă de Fabricaţie nr. 33431 ce atestă dreptul de a desfăşura activităţi în domeniul
producţiei pastelor făinoase extra scurte şi extra medii, emisă în data de 22.06.2009;
d) Licenţă de Fabricaţie nr. 33432 ce atestă dreptul de a desfăşura activităţi în domeniul
producţiei de biscuiţi, pişcoturi şi a altor produse similare, emisă în data de 22.06.2009;
e) Licenţă de Fabricaţie nr. 33433 ce atestă dreptul de a desfăşura activităţi în domeniul
producţiei produselor de cofetărie şi patiserie (cozonac cremă, rahat, stafide, prăjitura cu
cremă de cacao – Zgloby), emisă în data de 22.06.2009;
f) Autorizaţie de Mediu nr. 142/30.06.2011 pentru desfăşurarea activităţii: fabricarea pâinii şi
a produselor de morărit în amplasamentul de la Chitila, Str. Rudeni nr. 94, jud. Ilfov.
Autorizaţia este valabilă 10 (zece) ani şi este valabilă atâta timp cât datele care au stat la
baza ei nu se modifică.
3.6 Personalul Spicul
La data formulării prezentului Plan de Reorganizare, Societatea are un număr de 212 de angajaţi,
dispuşi în diferite departamente, nefiind înregistrate fluctuaţii majore în ultimii ani.
Organigrama Societăţii prezentată în figura de mai jos reflectă schema personalului la acest
moment:
18

Deşi nu există o diagramă de relaţii în cadrul Societăţii, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare
stabileşte şi defineşte clar relaţiile funcţionale dintre departamente şi atribuţiile specifice ale
personalului aferent acestora.
3.7 Contracte în curs
Principalele contracte în derulare sunt următoarele (enumerarea nu este limitativă):
3.7. 1 Contracte de închiriere spaţii :
La data formulării prezentului Plan de reorganizare, Debitoarea dispune de 24 de centre proprii de
desfacere, localizate în Bucureşti şi în judeţele limitrofe (Ilfov, Giurgiu, Teleorman şi Dâmboviţa).
3.7. 2 Contracte de prestări servicii - utilităţi:
Contract nr. M2491 din 09.09.2008 încheiat cu SC Electrica Furnizare Muntenia SA pentru
furnizarea energiei electrice la locul de consum SC Spicul SA, Oraş Chitila, Sat Rudeni,
19

Tarla 41, Parcela 181/10,11,12,13, jud. Ilfov şi reglementarea raporturilor dintre furnizor şi
consumator privind furnizarea, facturarea, plata şi alte servicii precum şi condiţiile de
consum al energiei electrice; contractul a fost încheiat pe perioada nedeterminată;
Contract nr. 3003792582 din 12.05.2011 încheiat cu GDF Suez Energy România SA având
ca obiect furnizarea de gaze naturale în regim reglementat pentru consumatorii necasnici;
contractul a fost încheiat pe perioada nedeterminată;
Contract nr. 12/29.01.2010 încheiat cu SC Renovatio Trading SRL (vânzător) ce are ca
obiect vânzarea – cumpărarea de energie electrică şi reglementarea raporturilor între
vânzător şi cumpărător privind condiţiile de vânzare, modalitatea de emitere şi plată a
facturilor;
Contract de prestări servicii medicale de medicina muncii nr. 256/19.11.2011 încheiat cu SC
Alpha Medical Services SRL. Obiectul contractului îl reprezintă efectuarea de servicii
medicale de medicina muncii conform specificului fiecărui loc de muncă şi potrivit
prevederilor legale în vigoare, în conformitate cu dispoziţiile MSF nr. 933/2002,
prevederile Legii 319/14.07.2006, Hotărârea de Guvern nr. 355 din 11.07.2007 coroborate
cu dispoziţiile Legii 40/2011 – Codul Muncii privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor şi
conform celor stabilite prin Contract;
Contract nr. 602416995 din 26.06.2012 în vederea furnizării de servicii de telecomunicaţii
(telefonie şi internet) încheiat cu SC Vodafone România SA.
3.7. 3 Contracte de prestări servicii:
Contract prestări servicii IT nr. 2487/01.07.2012 încheiat între Barbu Valeriu George PFA
în calitate de Prestator şi Spicul SA în calitate de Beneficiar;
Contract cadrul de prestări servicii de consultanţă nr. 2745/16.07.2012 încheiat între Botan
Marius PFA în calitate de Prestator şi Spicul SA în calitate de Beneficiar. Obiectul
contractului îl reprezintă furnizarea de către Prestator a unor servicii de consultanţă în
domeniul Producţie – Tehnologie;
Contract de asistenţă juridică nr. 133385/27.08.2010 încheiat cu cabinet avocat Popa Ioana
Gabriela având ca obiect furnizarea de:
servicii de reprezentare juridică în faţa terţilor, în instanţă şi în faţa instituţiilor;
servicii de reprezentare şi de asistenţă juridică în negocieri şi în relaţia cu
sindicatele;
opinii juridice referitoare la activitatea curentă;
asistenţă şi reprezentare în litigii comerciale şi în procedura insolvenţei;
asistenţă în activitatea de externalizare şi atribuire de contracte de servicii şi lucrări
publice;
controlul legalităţii modificărilor (reducere, suplimentare, transformare etc.) în
structura societară şi de resurse umane;
20

întocmirea şi/sau controlul legalităţii contractelor de muncă încheiate cu personalul
angajat, precum şi al actelor adiţionale aferente acestora;
realizarea/verificarea/avizarea pentru legalitate a metodologiilor în domeniul
achiziţiilor publice;
aviz de legalitate pentru corespondenţa cu organizaţii, organisme şi instituţii;
alte activităţi specifice de consiliere, asistenţă şi reprezentare juridică.
Contract de consultanţă nr. 237/20.01.2011 încheiat între Preda Alina Andreea PFA în
calitate de Consultant şi Spicul SA în calitate de Beneficiar. Obiectul contractul constă în
efectuarea de către Consultant a serviciilor de planificare şi organizare a informaţiilor de
management, coordonarea contractelor de afaceri, corespondenţa cu partenerii de afaceri ai
organizaţiei, comunicarea interpersonală cu persoanele implicate în realizarea contractelor,
analiza informaţiilor semnificative, administrarea documentaţiei, adoptarea deciziilor
privind activitatea desfăşurată, raportarea activităţii proprii şi a celorlalte departamente
către conducere.
3.7. 4 Contracte de asigurare bunuri:
Spicul achită prime de asigurare către Omniasig Vienna Insurance Group conform celor două
poliţe de asigurare împotriva incendiului şi a altor riscuri. Bunurile asigurate sunt reprezentate de:
clădire (birouri, hale industriale şi depozite), clădire moară, clădire Fabrica de gluten şi
amidon; suma totală pentru care a fost asigurată este de 4.643.364 Eur;
mijloace fixe – linii tehnologice, suma asigurată este în cuantum de 12.531.934 Eur.
În caz de daună, despăgubirea este cesionată către Banca Comercială Română.
3.7. 5 Contracte de credit bancar:
Contractul de facilitate de credit DCCM 685/5295 din 26.05.2009 a fost încheiat între BCR
şi Spicul, obiectul fiind acordarea unui credit în sumă maximă de 4.000.000 Ron pentru
finanţarea capitalului circulant. Contractul de credit iniţial a fost modificat prin Actul
adiţional nr. 685/5295/E/29.06.2011. Noile prevederi se referă la majorarea plafonului
liniei de credit până la valoarea de 7.280.082 Ron şi prelungirea perioadei acordate pentru
rambursare până la 28.07.2011.
Creditul a fost garantat cu:
garanție reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor /
subconturilor curente în lei și valută deschise la BCR, înregistrată în Arhiva
Electronică de Garanții Reale Mobiliare;
ipotecă de rang III asupra imobilului compus din teren intravilan în suprafață de
8.159 mp și construcții în suprafață construită de 3.208 mp, situate în B-dul
Timișoara, nr.54, București, nr. cadastral 1963, înscris în CF nr. 4403 București,
aflat în proprietatea Spicul;
21

cesiune asupra încasărilor prezente și viitoare rezultate din contractele încheiate / ce
se vor încheia de Spicul;
bilet la ordin în alb, în care este stipulată clauza „FARA PROTEST” emis în favoarea
BCR de Spicul, avalizat de dl. Ilie Gheorghe în calitate de acționar majoritar.
Contractul de credit nr. 5/2729/18.04.2007, încheiat intre BCR și Spicul, obiectul
contractului fiind acordarea unui împrumut de investiţii în suma de 7.275.000 Eur pentru
finanţarea parţială ( 75%) a importurilor următoarelor echipamente:
5.193.750 Eur se vor acorda pentru finanțarea parțială a liniei de panificație și
produse mărunte de tip KAAK, conform contractului comercial nr.
850375.V1_C/21.09.2006 în valoare de 6.925.000 Eur încheiat cu KAAK
Netherland BV Terborg Olandaș;
2.081.250 Eur se vor acorda pentru finanțarea parțială a importului a două mori,
una de grâu Durum (reversibilă) și una de porumb, conform contractului nr.
12126/20.12.2006, în valoare de 2.775.000 Eur, încheiat cu GBS Group Italia.
Contractul de credit iniţial a fost modificat prin Actul adiţional nr237/7620/K/23.06.2010
şi a fost restructurat prin totalizarea contractelor de credit de investiţii în contractul nr.
237/7620/10.12.2007.
Contractul de credit nr. 6/2728/18.04.2007, încheiat între BCR și Spicul, obiectul
contractului reprezintă acordarea unui credit ipotecar în sumă de 2.700.000 Eur pentru
construirea unei hale de producție și depozitare cu destinație fabrică de pâine și produse de
panificație, în locația din Oraș Chitila care urmează a fi edificată pe terenul în suprafață
totală de 36.300 mp. Durata creditului este de maxim 144 luni cu o perioadă de grație de 24
de luni. Conform actului adițional nr. 6/2728/18/31.05.2011 valoarea creditului a ajuns în
31.05.2011 la valoarea de 2.722.792,96 Eur.
Contractul a fost garantat cu:
Garanție reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor
curente în lei și valută deschise la BCR;
Ipotecă de rang I asupra imobilului format din teren în suprafață de 36.300 mp și
construcție în suprafață de 12.985 mp, situat în Jud. Ilfov, Oraș Chitila, Sat Rudeni,
Str. Rudeni, Nr. 94, T 41 (P181/10, 181/11, 181/12, 181/13, 181/14) lot 1+2+3 compus
din teren în suprafață de 24.891 mp și construcția edificată pe acesta C1 – în
suprafață construită la sol de 12.985 mp, nr. cadastral 1915/1, intabulat în CF nr.
4866 Chitila, suprafața de 75 mp cu nr. cadastral 1915/2, intabulat în CF 4867
Chitila și suprafață de 10.964 mp cu nr. cadastral 1915/3, înscris în CF 4868 Chitila,
proprietatea Spicul;
Bilet la ordin în alb.
Contractul de credit nr. 237/7620/10.12.2007, încheiat intre BCR și Spicul, obiectul
contractului fiind acordarea unui împrumut de investiţii în suma de 9.029.737 Eur pentru
plata furnizorilor de echipamente necesare echipării noii capacităţi de producţie în baza
contractelor de achiziţie încheiate cu furnizorii şi pentru refinanţarea sumei de 41.474 Eur
achitată din surse proprii ale clientului, astfel:
22

Prin actul adiţional nr. 237/7620/K/23.06.2010 creditul se restructurează rezultând un
credit total de 19.038.499,52 Eur format din creditele de investiţii :
în sumă de 9.613.378,43 Eur, nr. 237/7620/10.12.2007;
conform contract credit nr. DCCM 680/5294/26.05/2009 în valoare de 1.776.451,71
Eur;
nr. 5/2729/18.04.2007, în valoare de 7.648.669,38 Eur.
Conform prevederilor din ultimele acte adiționale semnate, creditul a fost garantat cu:
Garanție reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor / subconturilor în lei și
valută curente deschise la BCR;
Garanție reală mobiliară asupra utilajelor achiziționate din cele 3 credite de investiții
cumulate;
Garanție reală mobiliară asupra bunurilor / mijloacelor fixe viitoare care se vor
achiziționa din credit, respectiv:
• Moara de porumb
• Moara de grâu Durum
• Extindere moară de grâu Buhler
• Silozuri de cereale și produse finite
• Materiale auxiliare Gluten
• Linie de ambalat biscuiți
Ipotecă asupra imobilului compus din teren în suprafață de 8.159 mp și construcții în
suprafață construită de 3.208 mp situate în București, B-dul Timişoara, nr. 54, sector 6,
nr. cadastral 1963.
Ipotecă asupra imobilului format din teren în suprafață de 36.300 mp și construcție în
suprafață de 12.985 mp situat în Jud. Ilfov, Oraș Chitila, Sat Rudeni, Str. Rudeni, Nr.
94, T 41 (P181/10, 181/11, 181/12, 181/13, 181/14) lot 1+2+3 compus din teren în
suprafață de 24.891 mp și construcția edificată pe acesta C1 – în suprafață construită la
sol de 12.985 mp, nr. cadastral 1915/1, intabulat în CF nr. 4866 Chitila, suprafața de 75
mp cu nr. cadastral 1915/2, intabulat în CF 4867 Chitila și suprafață de 10.964 mp cu nr.
cadastral 1915/3, înscris în CF 4868 Chitila, proprietatea Spicul;
Ipoteca asupra imobilului finanțat din credit reprezentând construcții (clădiri mori),
situat în Chitila, Str. Rudeni, nr. 94 intabulat în CF nr. 4866, 4867 și 4868 după ce
acestea vor fi intabulate în Cartea Funciară, proprietatea Spicul;
Cesiune asupra încasărilor prezente și viitoare rezultate din contractele încheiate/ ce se
vor încheia de Spicul;
Bilet la ordin în alb.
Conform actului adiţional nr. 237/620/R/29.06.2011, la data de 29.06.2011 creditul în
sumă datorată de 18.856.085 Eur este reeșalonat pentru o perioada de rambursare de
aproximativ 8 ani, până la 20.12.2019.
23

Acordul de garantare-contract de credit nr. 279/11062/08.08.2008 a fost încheiat între
BCR și Spicul, având ca obiect emiterea unei scrisori de garanţie bancară în valoare de
60.000 Eur şi acordarea de credite pentru evitarea executării SGB emisă. Termenul de
expirare a SGB a fost 31.12.2009. Conform actului adiţional nr. 279/11062/A/30.11.2010, ca
urmare a executării parţiale a scrisorii de garanţie bancara K018641/830 eliberată în
favoarea Barr – Rosin Ltd., BCR a transformat în credit valoarea de 40.000 Eur şi a
reactivat dobânda restantă de 1.609 Eur.
Conform prevederilor din ultimele acte adiționale semnate, creditul a fost garantat cu:
Garanție reală mobiliară asupra următoarelor mijloacelor fixe: 21 autoutilatare KIA K
2500, furgon și un autoturism Dacia 1310 L, break.
Contract cadru pentru tranzacţii cu instrumente financiare derivate nr. DCCM
178/2723/22.06.2010 încheiat între BCR şi Spicul în scopul administrării riscului de
schimb valutar şi de rata de dobândă izvorâte din obiectul operaţiunilor de afaceri ale
părţilor.
Contractul a fost garantat cu:
cesiune încasări prezente și viitoare rezultate din contractele încheiate /ce se vor încheia
de Spicul;
garanție reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al
conturilor/subconturilor în lei și valută deschise la BCR în scopul garantării creditului
de 2.5 milioane Eur plus dobânzile aferente și alte costuri și comisioane, obligații
izvorâte din Contract cadru pentru tranzacții cu instrumente financiare derivate nr.
DCCM 178/2723/22.06.2010.
3.7. 6 Contracte de leasing:
La data propunerii Planului, Spicul este parte contractuală în mai multe contracte de leasing
încheiate cu BCR Leasing, NBG Leasing şi Piraeus Leasing având ca obiect transmiterea dreptului
de folosinţă şi posesia asupra unor mijloace fixe. Contractele de leasing au fost menţinute şi
ulterior deschiderii procedurii de insolvenţă, Societatea manifestându-şi interesul pentru utilizarea
activelor şi în cadrul Planului de reorganizare.
1) Contracte de leasing încheiate cu BCR Leasing
o Contract de leasing financiar nr. 46212 din 23.04.2007 având ca obiect transmiterea
dreptului de folosinţă şi a posesiei bunului Semiremorcă Spitzer tip SK 2760 cu
compresor CS 700 cu intercooler. Valoarea contractului este de 86.114,87 Eur,
perioada de leasing fiind de 60 de luni.
o Contract de leasing financiar nr. 63064 din 13.05.2008 având ca obiect transmiterea
dreptului de folosinţă şi posesia echipamentului tehnologic Feeding, weighing and
packing line. Valoarea contractului este de 426.419,52 Eur, iar perioada de leasing
se finalizează în data de 1.06.2015.
24

La data deschiderii procedurii, BCR Leasing a solicitat prin declaraţia de creanţă înscrierea cu
întreaga sumă (scadentă şi nescadentă) în Tabelul Definitiv al creanţelor, cererea fiind admisă de
Administratorul Judiciar provizoriu.
2) Contracte de leasing încheiate cu NBG Leasing
o Contract de leasing financiar nr. 26511 din 15.08.2008 având ca obiect transmiterea
dreptului de folosinţă şi posesia bunului Rezervor cilindric pentru apă şi incendiu.
Valoarea contractului este de 62.175 Eur, data de închidere a leasingului este
25.12.2014;
o Contract de leasing financiar nr. 26667 din 03.09.2008, bunul ce face obiectul
contractului de leasing este următorul:
1 lift hidraulic de persoane 3 staţii, 5 persoane;
1 structură metalică pentru liftul hidraulic de persoane 3 staţii, 5 persoane;
2 lifturi hidraulice de materiale 2 staţii, 10 persoane;
2 structuri metalice pentru lifturile hidraulice de materiale 2 staţii, 10 persoane;
Valoarea iniţială a contractului a fost de 84.500 Eur, în urma Actului Adiţional,
valabilitatea contractului a fost prelungită, data finalizării fiind stabilită pentru
25.03.2015.
o Contractul de leasing financiar nr. 26946/02.10.2008, având ca obiect transmiterea
dreptului de folosinţă şi posesia bunului Soluţie informatică integrată de gestiune a
distribuţiei (software + hardware). Valoarea contractului, conform graficului de plăţi
este de 117.000 Eur, data de finalizare a leasingului financiar este de 25.10.2013
3) Contracte de leasing încheiate cu Piraeus Leasing
o Contractele de leasing financiar nr. 7366/7367/7368/7369/15.08.2007 având ca
obiect transferul dreptului de folosinţă şi posesie asupra 4 autovehicule marca
Renault Symbol Fidji. Valoarea totală a fiecărui contract, fără TVA, este de 9.852,95
Eur;
o Contracte de leasing financiar nr. 8448/8449/16.11.2007 având ca obiect transferul
de folosinţă şi posesie asupra autovehiculului marca Renault Symbol Fidji 1.5 DCI
70 CP. Valoarea totală a contractului, fără TVA, este de 10.288,53 Eur;
o Contract de leasing financiar nr. 9821/19.03.2008 având ca obiect transferul de
folosinţă şi posesie asupra autovehiculului marca Fiat Doblo R Cargo 1.3 M-JET 75
CP PL MAXI. Valoarea totală a contractului, fără TVA, este de 13.336,52 Eur, iar
data finalizării a leasingului financiar este de 3.04.2013.
4 Cauzele problemelor financiare şi perspectivele de redresare
Analiza elementelor patrimoniale, prezentată de asemenea în Raportul privind cauzele, este
ataşată ca Anexa 4. Analiza financiară a principalilor indicatori bilanţieri, prezentată de asemenea
în Raportul privind cauzele, este ataşată în Anexa 5.
25

Concluzia principală a acestor analize este că pierderile înregistrate de Debitoare în ultimii ani se
datorează unor factori multipli:
Contextului macroeconomic defavorabil, cu impact puternic asupra sectorului de morăritpanificaţie;
Investiţiilor masive în fabrica din Chitila, aceste investiţii neaducând beneficiile
previzionate iniţial şi conducând Societatea spre un nivel de supra-îndatorare nesustenabil;
Întreruperea producţiei timp de peste un an de zile, tradusă prin pierderea de cote de piaţă
şi de canale de distribuţie;
Strategia neinspirată a managementului Societăţii, care s-a axat mai mult pe producţie şi
mai puţin pe marketing şi vânzări;
Blocajul financiar rezultat după poprirea conturilor Societăţii de către anumiţi furnizori.
În perioada recentă s-au înregistrat câteva rezultate care dau totuşi perspective Societăţii spre o
soluţie de continuare a activităţii. Există în acest sens o serie de negocieri cu potenţiali investitori
pentru o achiziţie totală sau parţială a afacerii sau pentru un parteneriat strategic menit să ofere
continuarea activităţii de producţie în mod profitabil şi sustenabil.
Aşa cum se va prezenta în următoarele capitole, au fost identificate măsuri precise de reorganizare
a activităţii, măsuri care sunt menite să creeze premize pentru o recuperare cât mai bună pentru
creditori.
5 Raportul de Evaluare
Conform aprobării Comitetului Creditorilor din data de 15 decembrie 2011, s-a desemnat ca şi
evaluator societatea EFF Expert SRL, care a evaluat activele aflate în patrimoniul Spicul la data de
02.09.2011, după cum urmează:
1. terenuri şi clădiri;
2. utilaje industriale, parc auto şi alte mijloace fixe;
3. stocuri (produse finite, piese de schimb, materii prime, consumabile, producţie în curs).
Sumarul sintetizat al valorilor activelor (nu includ TVA), este prezentat în tabelul de mai jos:
Categoria de active
(valori în RON)
Valori de
piata
Valori de
lichidare
Terenuri 15.259.100 12.207.280
Clădiri la cost 1.006.200 704.340
Clădiri închiriabile 15.351.300 10.745.910
Active de natura
construcţiilor 3.941.700 2.365.200
Echipamente 55.144.968 33.126.790
Mijloace de transport 413.990 273.230
Stocuri 1.000.435 700.305
26

TOTAL - RON 92.117.693 60.123.055
TOTAL - EUR 21.774.146 14.211.473
5.1 Centralizator valori stocuri în patrimoniul Debitoarei, conform categoriilor de
stocuri:
Categoria de stoc
(valori în RON)
Produse finite
Gestiunea
Valori de
piața
Valori de
lichidare
Magazia Expeditie
MME03 216.710 151.697
Produse finite Sectia Biscuiti 35.718 25.003
Produse finite Sectia Clatitute 19.482 13.637
Materii prime și
materiale Sectia Panificatie 122.278 85.595
Produse finite Sectia Paste Fainoase 50.288 35.201
Produse finite Produse Zaharoase 6.556 4.589
Materiale auxiliare MA01 330.556 231.389
Imprimate MI01 9.907 6.935
Imprimate MI01 8.803 6.162
Obiecte de inventar MT03 36.215 25.351
Materiale MT01 33.627 23.539
Materiale MT01 130.295 91.207
Total RON 1.000.435 700.305
5.2 Active – defalcate pe creditori
Gajat catre
Valori de piata
Valori de
lichidare
BCR 88.138.920 57.303.442
ANAF 243.100 144.110
27

Active libere de sarcini 1.000.435 700.305
Total 88.382.020 57.447.552
6 Analiza de piaţă
6.1 Introducere
În prezent activitatea Debitoarei se desfăşoară într-un mod organizat, un accent important fiind
pus pe asigurarea materiei prime necesare pentru derularea eficientă a proceselor de producţie.
Astfel, principala problemă a activităţii Societăţii pe parcursul perioadei de observaţie a fost lipsa
resurselor financiare adecvate pentru aprovizionarea cu materie primă la preţuri convenabile, în
contextul în care furnizorii nu au acceptat să livreze materii prime decât cu garanţii la plată (bilete
la ordin).
Conform unui studiu publicat recent de Ziarul Financiar, criza economică a afectat în mare parte şi
industria de morărit şi panificaţie, aceasta suferind din cauza reducerii consumului populaţiei şi
axarea pe produse mai ieftine şi din cauza creşterii pieţei nefiscalizate datorate nivelului mare al
TVA la acest produs de bază.
6.2 Principalele caracteristici ale pieţei
Piaţa de panificaţie este una din cele mai fragmentate pieţe, jucătorii mici fiind cei care au influenţă
la nivel local. În ţara noastră activează un număr de aproximativ 5.000 de agenţi economici
înregistraţi în industria de panificaţie şi alţi 2.500 în cea de morărit, numărul angajaţilor din sector
fiind de aproximativ 35.000.
O caracteristică negativă a pieţei este faptul că piaţa neagră în morărit şi panificaţie a ajuns la
aproximativ 65%. Evaziunea fiscală a fost o consecinţă a introducerii taxării inverse la cereale în
sectorul de morărit şi panificaţie, analiştii menţionând că singura soluţie pentru diminuare este
reducerea TVA-ului pentru pâine. Conform declaraţiei premierului Victor Ponta din 28 Ianuarie
2013, se va discuta în mai sau iunie cu Fondul Monetar Internaţional iniţiativa de a reduce TVA-ul
la pâine la 9%, ceea ce s-ar putea concretiza într-un proiect pilot de la 1 Iulie. (Sursa:Ziarul
Financiarul 2013)
Piaţa pâinii fluctuează de mulţi ani în jurul pragului de un miliard de EUR, dat fiind faptul că
pâinea şi produsele de panificaţie sunt produse de bază cu o cerere puternic inelastică, consumul
fiind relativ constant, dar şi pentru că evoluţiile pieţei nu sunt clar evidenţiate din cauza
businessului nefiscalizat. (Sursa:Ziarul Financiar 2013).
28

Valoarea pieţei de panificaţie în România (mild. Eur)
Notă: Cifre estimate conform analizei PwC
Chiar dacă în ultimii 10 ani consumul anual de pâine s-aa redus cu peste 10kg pe cap de locuitor,
valoarea pieţei a crescut de la an la an, iar în perioada de recesiune s-a a menţinut la acelaşi nivel.
Fenomenul se explică prin schimbarea obiceiurilor de consum şi orientarea consumatorilor de la
pâinea albă către produsele de panificaţie cu proprietăţi speciale - pâinea neagră, integrală, cu
germeni, cu tărâțe, specialităţi de panificaţie care au o valoare mai mare în prezent. De asemenea,
consumatorii s-au orientat către alte alimente complementare consumului de pâine.
În plus, tinerii se îndreaptă spre snack-suri, suri, iar produsele de patiserie sunt o opţiune la care
apelează tot mai mulţi. Cu toate acestea, Romania este printre primele trei ţări cele mai mari
consumatoare de pâine din Eurpa, cu aproape 37kg peste media Eurpeană de 61,5 kg per capita
anual. (Sursa:Magazinul Progresiv).
6.3 Prezentarea celor mai importanţi competitori de pe piaţa din România
Piaţa de morărit şi panificaţie este controlată în proporţie de 40% de marii jucători: Vel Pitar,
Titan, Boromir, Dobrogea, Pambac, Pan Grup Craiova, Baneasa.
Din punct de vedere al mix-ului de produse, cei mai importanţi jucători nu se diferenţiază
semnificativ, mai ales ţinând cont de faptul că panificaţia proaspătă şi ambalată reprezintă
majoritatea în structura portofoliilor de produse. Observăm ca Spicul s-a adaptat cerinţelor pieţei,
diversificându-şi oferta. De asemenea, a dezvoltat oportunitatea unor produse de nişă cum ar fi
Piaţa de gluten şi amidon aflate în categoria altor produse exceptând morăritul.
29

Grupul Vel Pitar
Grupul Vel Pitar este liderul pieţei româneşti a produselor de panificaţie şi morărit şi un jucător
important în domeniul producţiei şi distribuţiei de biscuiţi, napolitane, specialităţi de cofetărie şi
patiserie. Grupul deţine circa 10% din piaţa de panificaţie şi circa 15% din piaţa de morărit din
România. Grupul este susţinut financiar de fondul de investiţii Broadharst, acţionarul său
principal.
Vel Pitar are aproximativ 4.600 de angajaţi şi produce lunar aproximativ 10.000 tone panificaţie,
300 tone de biscuiţi şi napolitane, 14.000 tone de morărit. 90% din vânzările de făinuri merg către
segmentul clienţilor industriali, 10% către clienţii finali.
Operează 5 unităţi de morărit în Râmnicu Vâlcea, Braşov, Iaşi, Târgu Jiu şi Bucureşti şi 13 fabrici
de panificaţie, specialităţi de panificaţie, patiserie, biscuiţi şi napolitane în Bucureşti- 2, Vâlcea,
Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt, Dâmboviţa şi Brăila. Operează de asemenea
propriul sistem de distribuţie.
Titan
Titan SA este parte a grupului austriac de morărit panificaţie LLI Eurmills, deţinut de grupul
Raiffeisen Bank Austria. Conform estimărilor din piaţă, Titan deţine o cotă de piaţă de 15% la nivel
naţional și 50% în Bucureşti pe segmentul făinurilor profesionale adresate clienţilor industriali şi
aproximativ 7% la nivel naţional, respectiv 28% pe Bucureşti pe segmentul clienţi finali. Dispune
de o fabrica de pâine, una de chifle precum şi silozuri pentru grâu sau produse finite. Titan
operează de asemenea o reţea proprie de 45 magazine Belforno.
30

Grupul Boromir
Grupul Boromir este un jucător autohton important, cu capital integral românesc, cifra de afacere a
acestuia depăşind 100 milioane de Eur în anul 2012. Conform estimărilor din piaţă, Boromir deţine
circa 15% din piaţa de morărit şi panificaţie, având un număr de aproximativ 2.000 angajaţi.
Grupul este un jucător foarte important pe piaţa de morărit, dispunând de doua mori de procesare
grâu şi una de porumb.
În ultimii ani Boromir şi-a diversificat gama de produse de panificaţie, orientându-se cu precădere
spre sortimentele cu mai mare valoare adăugată (produse ambalate, dulciuri, cozonaci, cereale,
produse dietetice).
Grupul Dobrogea
Conform informaţiilor din piaţă, Dobrogea este lider pe piaţa făinii cu o cotă de piaţă de circa 22%.
Grupul dispune de 6 unităţi de producţie, flotă proprie de peste 140 vehicule. Dobrogea are
aproximativ 800 angajaţi şi o reţea proprie de 19 magazine.
Dobrogea a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 55 milioane Eur în anul 2011, cu un
sortiment de circa 300 de produse care acoperă, morărit, panificaţie-patiserie, produse congelate şi
precoapte, cereale şi biscuiţi. Din ultimele informaţii disponibile, grupul ar fi cerut deschiderea
procedurii de insolvenţă în vederea reorganizării (Ziarul Financiar).
Grupul Pambac
Conform estimărilor, societatea este lider de piaţă la categoria paste făinoase cu o cotă de circa
26%, locul 3 şi 15% cotă de piaţă la categoria făină preambalată şi locul 5, cu 10% cotă de piaţă la
cea de mălai. Cu o cifră de afaceri de aproximativ 46 milioane Eur în 2011, grupul are circa 600
angajaţi şi o reţea proprie de desfacere de 19 magazine.
Grupul Băneasa
Conform unor studii de piaţă, Băneasa este unul dintre principalii jucători din piaţa pastelor
făinoase, cu o reţea proprie de desfacere de 5 magazine. Grupul deţine în zona Bucureşti o moară
cu linii tehnologice pentru pâine şi paste făinoase. În anul 2011 Băneasa a înregistrat o cifră de
afaceri de circa 15 milioane Eur, în creştere semnificativă faţă de anul precedent.
6.4 Analiza principalelor segmente ale pieţii de morărit-panificaţie
Piaţa pâinii
Luând în calcul consumul mediu de pâine pe cap de locuitor, se estimează un consum total de
160.000 tone pe an fiscalizat, din care 15-20% consum de pâine ambalată. Comportamentul
consumatorului s-a modificat în timp, însă pâinea albă/franzela rămân în continuare preferate, cu
o pondere de aproximativ 70% din consumul total.
31

Conform studiilor disponibile, Grupul Vel Pitar este lider de piaţă cu o cotă de 10% din piaţa pâinii,
respectiv 15% din piaţa pâinii ambalate, nici un alt producător nedepăşind 5%.
Pentru Spicul, aceasta piaţă reprezintă o zonă de interes, în mod special Municipiul Bucureşti şi o
zonă de aproximativ 200km în jur. În Bucureşti, principalii concurenţi pe segmentul pâine
ambalată sunt Vel Pitar (8% cotă), Titan (13,8% cotă), Dobrogea (9,7% cotă), restul jucătorilor
având cote de maxim 2%.
Piaţa pâinii reprezintă o potenţială posibilitate de creştere pentru Spicul, mergând pe nişa
produselor din specialităţi precum graham, secară, seminţe, urmând schimbarea preferinţei
consumatorilor spre produsele din specialităţi.
Piaţa pastelor făinoase
Piaţa de paste făinoase din România este caracterizată de un consum mediu per cap de locuitor
mult inferior mediei Uniunii Eurpene (2.7 Kg/an în Romania versus 6kg/an în UE-27). În ciuda
acestui decalaj major, piaţa locală a pastelor a scăzut uşor în perioada 2008-2012. Pentru perioada
2013-2015, previziunile arată o creştere cumulată de aproximativ 10% a pieţei din punct de vedere
cantitativ, consumul per cap de locuitor ajungând la 3,1 kg/an.
Din punct de vedere al canalelor de distribuţie, comerţul modern a crescut constant ca pondere,
ajungând la 65% din totalul pieţei. Marile lanţuri de retail au creat parteneriate cu producătorii de
paste, creând mărci proprii de paste, ce sunt caracterizate de un raport calitate/preţ avantajos.
Piaţa pastelor făinoase ar reprezenta o oportunitate de creşte pentru Spicul, datorită potenţialului
de creştere al consumului per cap de locuitor.
Piaţa de biscuiţi
Conform analizelor disponibile, piaţa de biscuiţi este extrem de fragmentată şi competitivă, primii
5 producători deţinând circa 50% din piaţă. Piaţa este caracterizată de o diversitate din punct de
vedere al sortimentelor de produse. Potrivit studiului ISRA Center, cea mai populară categorie de
biscuiţi, cei simpli, este consumată cel puţin o dată la două săptămâni de numai 30% dintre
romanii din mediul urban. Zilnic, biscuiţii simpli sunt consumaţi de 2% dintre respondenţi, iar o
data pe săptămână de 11% dintre aceştia.
32

Sursa: Studiul ISRA Center
Conform aceluiaşi studiu, biscuiţii Biskrem şi Picnic sunt cele mai cunoscute şi încercate mărci de
biscuiţi, urmate îndeaproape de Belvita care a fost încercată la fel de mult în ultima lună, însă este
marca consumată cel mai des de către cei mai mulţi consumatori. Oreo, Pepito şi Rostar sunt de
asemenea mărci cu performanţe bune, care urmează îndeaproape primele 3 mărci de biscuiţi de pe
piaţă. În general pe piaţa de biscuiţi, mai puţin de jumătate dintre consumatorii de biscuiţi care au
auzit de o anumita marcă au încercat-o în ultimul an. În acest moment marca Spicul nu se află
printre preferinţele consumatorilor, această piaţă fiind una cu potenţial de dezvoltare pentru
Societate cu condiţia unor eforturi de marketing susţinute.
Piaţa de gluten şi amidon
Glutenul de grâu are proprietăţi de liant alimentar. În masa aluatului de făină, glutenul formează
un „schelet” tridimensional, ce conferă aluatului elasticitate şi extensibilitate. Astfel, glutenul este
responsabil pentru forma, porozitatea, gradul de dezvoltare şi durata de prospeţime a produselor
de panificaţie.
Principala piaţă a glutenului de grâu este piaţa de panificaţie locală, acesta fiind folosit ca
ameliorator pentru făina ce nu are calităţile cerute de procesul tehnologic. Amidonul este folosit în
principal în industria alimentară (mezeluri, conserve, carne), dar şi în industria hârtiei, având
proprietăţi similare celulozei.
În România, producătorii principali de gluten şi amidon folosesc porumb sau cartofi ca materie
primă. De aceea, piaţa glutenului şi amidonului din grâu este deocamdată restrânsă, deşi
caracteristicile tehnice ale produselor din grâu comparativ cu cele din cartof şi porumb sunt
similare.
Principalele piedici în dezvoltarea acestei pieţe sunt rezistenţa producătorilor de a testa, modifica
reţete şi procese tehnologice pentru a utiliza amidon din grâu, dar şi faptul că amidonul conţine
33

urme de gluten, ceea ce în industria alimentară obligă producătorii să menţioneze acest lucru pe
ambalaj. O piaţă de desfacere semnificativă pentru amidon o reprezintă exportul, producătorii
externi fiind familiarizaţi cu amidonul din grâu, însă principalul risc îl reprezintă volatilitatea
preţului materiei prime, necorelată cu preţul produselor finite.
Spicul a profitat de acest potenţial de dezvoltare şi a pus în funcţiune o fabrică pentru producerea
glutenului şi amidonului din grâu, oferindu-i până în acest moment un avantaj competitiv. Acest
proiect este unic atât în România, cât şi Eurpa Centrală şi de Est. Fabrica dispune de ultima
tehnologie în domeniu. Capacitatea de procesare este de pană la 100 tone de faină/zi, rezultând 10-
14 tone de gluten/zi şi 50-60 tone de amidon/zi, precum şi un produs secundar, care este folosit ca
produs furajer în industria creşterii animalelor.
Pentru a fi competitiv în această piaţă supusă în mod semnificativ globalizării (glutenul şi
amidonul se tranzacţionează pe bursă iar preţurile se stabilesc la nivel global), Spicul va trebui să-şi
eficientizeze semnificativ costurile cu materia primă, punerea în funcţiune a morii de grâu fiind un
element primordial în acest sens.
6.5 Concluzii asupra condiţiilor de piaţă în vederea reorganizării Spicul
Chiar dacă consumul de pâine a scăzut uşor în ultimii ani, piaţa de panificaţie a crescut valoric. În
continuare pâinea reprezintă un produs de bază în coşul zilnic al românilor, consumul de pâine
fiind cu mult peste media Eurpeană. În perspectiva modificării taxei pe valoare adăugată, se
preconizează ca piaţa fiscalizată să crească. De asemenea, modificarea preferinţei consumatorului
spre produse speciale, a creat posibilitatea dezvoltării pe partea anumitor produse de nişă.
Luând în calcul caracteristicile actuale ale pieţei de panificaţie cât şi tendinţele viitoare, putem
aprecia că profilul actual al Spicul se află bine poziţionat pentru a beneficia de oportunităţile oferite
de piaţă astfel:
Existenţa unei pieţe de desfacere permanente, în dezvoltare pe partea produselor cu
proprietăţi speciale constituie un avantaj pentru Spicul atâta timp cât se va adapta la
schimbările rapide în preferinţele consumatorilor;
Deţine o fabrică performantă, lucru ce îi conferă un avantaj competitiv faţă de micile
brutării, tendinţa pieţei, în viitor, fiind de absorbire a acestora de către marii producători;
Societatea deţine o fabrică modernă de gluten şi amidon şi în anumite condiţii ar putea fi
competitivă pe acest segment;
Datorită mixului de produse, Spicul este bine poziţionat în piaţa din Bucureşti şi zonele
limitrofe, urmând trendurile de dezvoltare ale pieţei pentru produse de nişă;
Piaţa de paste făinoase reprezintă în continuare o oportunitate de creştere, similar cu
tendinţa pieţelor din Uniunea Eurpeană;
În condiţiile unui flux de producţie integrat, complexul de morărit şi panificaţie ar putea
deveni competitiv datorită economiilor de scală.
34

În aceste condiţii, este posibil ca activitatea să se poată reorganiza în condiţiile următoare:
Societatea să beneficieze de o infuzie de numerar, necesară pentru punerea în funcţiune a
morii de grâu şi pentru achiziţia eficientă de materii prime;
Angajarea de oameni cheie în poziţii de management, în special pe ariile de marketing şi
vânzări;
Axarea pe game de produse cu o valoare adăugată mai mare, cum ar fi produsele ambalate,
dulciuri, biscuiţi;
Prin urmare fabrica are toate şansele să se redreseze prin demararea unui Parteneriat Strategic cu
o firmă care să poată pune la dispoziţie finanţele şi „know-how-ul” necesar pentru a îndeplini
condiţiile de mai sus.
7 Măsurile de reorganizare judiciară
7.1 Premisele Planului de reorganizare
Obiectivul fundamental al Planului îl constituie, în raport de dispoziţiile art. 95 din Legea
nr.85/2006, continuarea activităţii Societăţii şi achitarea într-o măsură cât mai mare a tuturor
categoriilor de creanţe. Dezvoltate în extenso pe parcursul Planului de reorganizare, premisele ce
stau la baza întocmirii acestuia pot fi structurate astfel:
1. În conformitate cu Tabelul Definitiv al creanţelor, masa credală a Spicul la data deschiderii
procedurii este formată dintr-un număr de 95 de creditori, însumând 129.564.132,14 RON.
Structura creditorilor este fragmentată. Ponderea valorică a principalelor categorii de creditori în
totalul masei credale se prezintă după cum urmează:
creditori garantaţi (68,21 %);
creditorii salariaţi (0,003%);
creditorii chirografari bugetari (4,43%);
creanţe chirografare - art. 123 pct. 7 (16,68%);
creanţe chirografare - art. 123 pct. 9 (10,66%).
Creditorii care deţin cele mai importante creanţe din punct de vedere valoric (peste 1% din masa
credală) sunt următorii:
Denumire creditor
Sumă acceptată la masa
credală definitiv (RON)
Banca Comercială Română 101.878.519
Ilie Gheorghe 10.866.920
ANAF prin DGFP Ilfov 5.501.687
Societatea pentru Energie Generare și Servicii 2.553.916
35

BCR Leasing 1.751.363
Raro Management 1.321.229
2. Administratorul Judiciar urmăreşte un grad cât mai ridicat de satisfacere a creanţelor creditorilor
Societăţii, iar ipoteza reorganizării judiciare conform prezentului Plan de reorganizare asigură
acest obiectiv, comparativ cu falimentul.
3. Principala premisă a Planului de reorganizare este restructurarea activităţii, readucerea afacerii
peste pragul de profitabilitate şi identificarea unui partener sau investitor strategic într-un orizont
de timp de nouă luni pentru a asigura un nivel al producţiei şi profitabilităţii satisfăcător în vederea
unei recuperări îmbunătăţite pentru creditori.
4. Durata Planului este de 24 de luni. în primele 9 luni activitatea va continua în cadrul Spicul;
următoarele luni vor fi necesare pentru derularea Parteneriatului Strategic, aşa cum acesta va fi
definit în continuare.
5. Previziunile financiare s-au bazat pe estimările managementului societăţii (pentru producţie) şi pe
expectaţiile Administratorului Judiciar (pentru valorificarea activelor) rezultate din diversele surse
folosite (raport de evaluare, tratative cu potenţiali investitori, etc.). Astfel, s-a avut în vedere
continuarea producţiei pe primele 3 trimestre ale Planului, timp necesar pentru negocierea unui
parteneriat solid cu un investitor strategic.
Tabel sintetic de vânzări estimate pe gamă de produse:
Produse
Vanzari 3
trim Plan
%
Pâine 5.523.390 27%
Biscuiți 2.704.219 13%
Paste Făinoase 4.123.024 20%
Zgloby 621.367 3%
Cozonac 1.397.606 7%
Produse GEA 5.871.555 29%
Total RON 20.241.161 100%
În stabilirea veniturilor s-a ţinut cont de vânzările realizate în perioada ianuarie-decembrie 2012,
de comenzile de vânzare existente la data întocmirii Planului precum şi de tendinţa de creştere a
vânzărilor înregistrată în ultimii 3 ani, respectiv în anul 2012 s-a înregistrat o creştere cu 25% fata
de anul 2011.
6. Problema principală întâmpinată de Societate în ultimii ani a fost legată de nivelul scăzut al
producţiei, acesta nereuşind să acopere toate costurile operaţionale şi financiare. Deşi vânzările au
crescut pe parcursul anilor 2010-2012, creşterea nu a fost suficient de rapidă şi de importantă
pentru a permite profitabilitatea societății cel puțin la nivel operațional.
36

În consecinţă, asumarea depăşirii pragului de profitabilitate în Planul de reorganizare se datorează
în special creşterii vânzărilor, ceea ce ar permite degajarea unei marje operaţionale suficient de
mare pentru acoperirea costurilor fixe.
7. Cheltuielile variabile direct productive au fost estimate după cum urmează:
• Costul cu materia primă, materialele auxiliare și ambalajele asumat este de 60% din vânzări,
în linie cu media istorică a companiei şi cu aşteptările legate de evoluţia costurilor materiei
prime şi a corelării acesteia cu preţurile de vânzare.
• Cheltuielile direct productive cu utilităţile sunt previzionate la 5,5% din venituri în funcţie de
consumurile specifice de energie electrica, gaze naturale și apa pe tona de produs.
• Cheltuielile direct productive cu personalul sunt prevăzute la 6% din venituri și au fost
calculate în funcţie de normele de timp pe tona de produs și salariul mediu orar.
Cheltuielile fixe generale și administrative au fost estimate în funcţie de media înregistrata în anul
2012, după cum urmează:
• Cheltuieli utilităţi fixe – 55,000 lei/luna;
• Cheltuieli cu personalul indirect productiv (inclusiv concediile de odihna ale întregului
personal) – 220,000 lei/luna;
• Cheltuieli cu întreţinerea și reparaţiile - 40000 lei/luna;
• Cheltuieli chirii – 40,000 lei/luna;
• Cheltuieli asigurări -6,000 lei/luna;
• Cheltuieli comisioane și onorarii – 15,000 lei/luna;
• Cheltuieli reclama și publicitate – 4,000 lei/luna;
• Cheltuieli telecomunicaţii – 4,000 lei/luna;
• Cheltuieli cu serviciile bancare – 1,500 lei/luna;
• Cheltuieli cu servicii terţi (costuri IKA) – 25,000 lei/luna;
• Cheltuieli cu impozite și taxe – 13,750 lei/luna
• Cheltuielile cu amortizarea sunt de 410,000 lei/luna.
Cheltuielile de transport au fost previzionate în funcţie de costul pe tona transportata înregistrat în
anul 2012, respectiv 310 lei/tona, și includ cheltuielile cu combustibilul, cu întreţinerea și
reparaţiile și cu salariile şoferilor.
Principalii indicatori financiari operaţionali din Plan sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
RON 2013
Vânzări 20,241,161
Cost producţie 14,601,140
EBITDA 320,665
8. Pe parcursul Planului, cu acordul scris al creditorului garantat respectiv, se pot efectua valorificări
de active, distribuţia astfel creată fiind în beneficiul creditorului garantat cu activul respectiv. Dacă
activul propus spre vânzare nu este grevat de sarcini, valorificarea acestuia se va face cu aprobarea
37

Adunării Creditorilor, iar fondurile rezultate vor fi distribuite către creditorii îndreptăţiţi conform
programului de plăţi.
9. Pe parcursul Planului, în cazul în care nu este afectat programul de plăţi, se pot face investiţii în
utilaje de producţie sau în alte active care ar eficientiza activitatea de bază. Astfel de investiţii
trebuie aprobate în prealabil de Adunarea Creditorilor.
10.Administratorul Judiciar şi reprezentanţii Debitoarei poartă discuţii la momentul redactării
Planului cu mai mulţi potenţiali investitori strategici sau financiari pentru Complexul de Morărit şi
Panificaţie. Din cauza timpului foarte scurt disponibil pentru negocierea unui Parteneriat Strategic
(care poate fi o valorificare integrală sau parţială, joint-venture, închiriere sau orice altă formă de
colaborare), se impune alocarea unei perioade suplimentare pentru finalizarea tratativelor.
11. Complexul de Morărit şi Panificaţie, garanţie BCR (cu excepţia unor bunuri mobile), este
considerat că se va valorifica la o valoare reprezentând 100% din valoarea de lichidare conform
Raportului de evaluare, într-un interval de trei trimestre de la confirmarea Planului. Activul poate
fi valorificat mai rapid şi la o valoare inferioară cu acordul în scris al creditorului garantat. Şi în
acest caz, Programul de plăţi va fi considerat respectat. Dacă valoarea obţinută din vânzare va fi
mai mare decât cea prevăzută în Plan, distribuţia suplimentară îi va reveni creditorului garantat
până la concurenţa creanţei sale, respectiv pentru activele negarantate conform Art.123.3.
12. Fabrica de Gluten şi Amidon, garanţie BCR, este considerat că se va valorifica la o valoare
reprezentând 100% din valoarea de lichidare conform Raportului de evaluare, într-un interval de
trei trimestre de la confirmarea Planului. În funcţie de rezultatul negocierilor privind Parteneriatul
Strategic, acest activ va putea fi valorificat în cadrul Parteneriatului Strategic sau va putea rămâne
să funcţioneze în cadrul Spicul. Planul are în vedere că acest activ va fi valorificat, pentru
funcţionarea în cadrul Spicul şi plata creditorilor din fructele produse de acest activ fiind nevoie de
modificarea şi aprobarea Planului conform prevederilor Legii nr. 85/2006.
13. În cazul unei valorificări separate a activelor situate în Chitila (Complex de panificaţie, Moară,
Fabrica de gluten şi amidon, etc.), se va proceda la dezmembrarea cadastrală a terenului şi a
clădirilor conform înţelegerilor ce urmează a fi perfectare. În cazul în care activele vor fi vândute,
modalitatea vânzării (share deal, asset deal, etc.) urmează a fi definită în urma negocierilor ce vor
avea loc.
14. Proprietatea situată pe Bulevardul Timişoara nr. 54 (Secţia Bujoreni), garanţie BCR, se va vinde la
o valoare reprezentând 100% din valoarea de piaţă conform Raportului de evaluare, în trimestrul
patru al Planului. La această valoare, activul va acoperi mai puţin de 100% din creanţa BCR. Activul
poate fi valorificat mai rapid şi la o valoare inferioară cu acordul scris al creditorului garantat. Şi în
acest caz, Programul de plăţi va fi considerat respectat. Dacă valoarea obţinută în vânzare va fi mai
mare decât cea prevăzută în Plan, distribuţia suplimentară îi va reveni creditorului garantat până la
concurenţa creanţei sale.
15. Celelalte active legate de producţie (constituind garanţie sau nu către diverşi creditori) se vor
valorifica la o valoare reprezentând 100% din valoarea de lichidare conform Raportului de
evaluare, într-un interval de 3 trimestre de la confirmarea Planului (în cadrul Parteneriatului
Strategic). Activele poate fi valorificate mai rapid şi la o valoare inferioară cu acordul scris al
creditorului garantat şi cu aprobarea Adunării Creditorilor. Şi în acest caz, Programul de plăţi va fi
considerat respectat. Dacă valoarea obţinută din vânzare va fi mai mare decât cea prevăzută în
Plan, distribuţia suplimentară se va face conform ordini de prioritare stabilite de Art. 123..
16. Stocurile şi creanţele se vor recupera la valoarea lor contabilă, pe parcursul Planului.
38

17. Dacă, pe parcursul Planului, situaţia financiară a Societăţii sau valoarea de piaţă a activelor
garantate vor fi mai bune decât situaţiile avute în vedere în Plan, creditorii şi reprezentanţii
Debitoarei vor putea negocia şi modifica Planul pentru a asigura o recuperare mai bună pentru
creditorii îndreptăţiţi, conform prevederilor Legii nr. 85/2006.
7.2 Prezentarea rezultatelor financiare avute în vedere prin Plan
Aşa cum a fost evidenţiat în ipoteze, previziunile de venituri şi cheltuieli avute în vedere în Plan au
fost efectuate de Societate şi verificate de către Administratorul Judiciar. Planul prevede un nivel
de profitabilitate pozitiv încă din primele luni ale desfăşurării acestuia şi o creştere constantă pe
parcursul perioadei de reorganizare.
În tabelul de mai jos sunt sumarizate principalele elemente constituente ale contului de profit şi
pierdere, pe durata Planului:
RON Trim 1 Trim 2 Trim 3
Vânzările de produse finite 6.296.562 6.670.745 7.273.854
Reduceri acordate - - -
Costul materialelor utilizate (4.500.720) (4.824.527) (5.275.893)
Marja brută - producţie 1.795.841 1.846.218 1.997.961
% 86% 83% 82%
Cheltuieli din exploatare (1.763.740) (1.786.452) (1.769.163)
Cheltuieli Transport 377.841 396.883 410.826
Alte Cheltuieli Distribut,ie 86.149 89.819 58.587
Cheltuieli Generale S,i
Administrative 1.299.750 1.299.750 1.299.750
EBITDA 32.101 59.766 228.798
Marja EBITDA% 2% 3% 9%
Rezultat financiar net - - -
Amortizare (1.230.000) (1.230.000) (1.230.000)
Profit / (pierdere) înainte de
impozitare
(1.197.899) (1.218.579) (1.146.237)
Impozit pe profit - - -
Profitul net / (pierdere) (1.197.899) (1.218.579) (1.146.237)
Situaţia fluxurilor de numerar generate de către Spicul pe durata Planului este evidenţiată în
următoarele tabelele:
39

Flux de numerar din activitatea de exploatare:
RON Trim 1 Trim 2 Trim 3
Incasari
Incasari creante comerciale
curente
7.610.551 8.022.855 8.763.097
Plăţi - - -
Plati datorii comerciale
curente
(5.891.749) (6.239.843) (6.921.739)
Salarii (1.378.336) (1.319.071) (1.335.577)
Taxe (45.750) (45.750) (45.750)
Plata/incasare TVA (294.716) (418.191) (460.030)
Flux de numerar din
activitatea de
exploatare
(0) 0 0
Flux de numerar prevăzut de Planul de reorganizare (non-operational):
RON Anul 1 Anul 2
Incasari
Incasare Unicredit (linie biscuiti) 1.075.000 -
Vanzare Teren Bdul Timisoara 11.183.700 -
Vanzare complex Chitila 50.475.794 -
Recuperare creante - 3.730.014
Stocuri - 1.654.640
Plati - -
Costuri de procedura
Taxa UNPIR (1.233.190) -
Onorariu Administrator Judiciar PwC (2.466.380) -
Plati Datorii acumulate în procedura (5.475.000) (5.456.861)
Distribuiri Creditori
Distribuiri Salariati (3.601) -
Distribuiri BCR (53.612.247) (67.676)
Distribuiri ANAF (135.000) -
Fluxuri de numerar (190.923) (139.884)
Numerar la începutul perioadei 330.807 139.884
Numerar la finalul perioadei 139.884 (0)
40

7.3 Recuperarea estimată pentru creditori
RON
Garantaţi:
Banca Comerciala
Romana SA
DGFP Ilfov Agenţia
Naţionala De
Administrare Fiscala
Expunere
Recuperare în
Reorganizare
%*
Recuperare
în Faliment
88.138.920 53.679.923 61% 52.811.634 60%
243.100 135.000 56% 132.990 55%
Salariaţi 3.601 3.601 100% 3.601 100%
Creditori Bugetari 5.743.898 0% 0%
Creditori Chirografari 35.434.613 0% 0%
Datorii procedură **:
Salarii compensatorii
(123^2)
BCR interest rate SWAP
(123^3)
Alte datorii procedura
(123^3)
3.038.484 3.038.484 100%
2.415.673 2.415.673 100% 110.992 4.6%
8.516.189 8.516.189 100% 391.045 4.6%
Total Recuperare 64.750.385 56.558.676
* % recuperare din suma totală cu care au fost înscrişi în tabelul definitiv de creanţe la categoria respectivă
** % se plătesc cu prioritate faţă de creditorii bugetari şi chirografari
%
Recuperarea din categoria creditorilor garantaţi nu este integrală din cauza a doi factori. Pe de o
parte, recuperarea este erodată de valoarea mai mică care poate fi în mod sustenabil returnată din
reorganizarea afacerii. Pe de altă parte, înscrierea creanţei acestora doar parţial garantată, urmare
a valorilor de piaţă stabilite prin Raportul de evaluare a condus de asemenea la scăderea gradului
de recuperare.
Recuperarea creanţelor salariale este integrală, activele libere de sarcini generând distribuţii către
aceştia. De asemenea, Planul are în vedere rambursarea integrală a datoriilor născute în timpul
procedurii, creanţe care, conform legii, trebuie plătite cu prioritate (art. 64 alin. (6) din Lege).
Deoarece nu există destule resurse create prin Plan, recuperarea pentru creditorii bugetari şi cei
chirografari este nulă, la fel ca şi în cazul falimentului.
Valoarea de lichidare a Societăţii
În cazul în care se va deschide procedura falimentului, prezentul Plan fiind respins de către
Adunarea Creditorilor, se va proceda la imediata valorificare a activelor Societăţii, dar valorificarea
lor efectivă va depinde de interesul pieţei pentru astfel de active.
Având în vedere starea actuală a pieţei imobiliare din România şi incertitudinile mari legate de
viitorul pe termen scurt şi mediu, estimăm că interesul pentru activele imobiliare ale Debitoarei va
fi redus şi, prin urmare, preţurile obţinute într-o lichidare rapidă ar putea fi semnificativ sub
41

valorile de lichidare din Raportul de evaluare. Totuşi, pentru a avea o bază comună de comparare,
valoarea de lichidare a activelor a fost preluată din Raportul de evaluare. Detaliul estimării valorii
de lichidare şi a recuperării creditorilor în procedura falimentului este prezentat în Anexa 3.
Astfel, valoarea totală recuperată de creditori în cazul falimentului este estimată a fi în valoare de
aproximativ 56.5 milioane RON, sub valoarea recuperată în cazul reorganizării.
7.4 Măsuri de implementare a Planului
Măsuri investiţionale
O măsură hotărâtoare în privinţa realizării Planului o va constitui negocierea şi realizarea
Parteneriatului Strategic. Astfel, Administratorul Judiciar va conduce aceste discuţii şi negocieri şi
va raporta creditorilor asupra îndeplinirii premiselor Planului.
Măsuri operaţionale
Activitatea operaţională va consta în special în producţia de produse la cote înalte de calitate şi
productivitate. Cheia reuşitei în echilibrarea financiară a activităţii este livrarea volumelor de
producţie previzionate la preţurile asumate precum şi păstrarea sub control a costurilor. O
aprovizionare adecvată cu materii prime este esenţială pentru realizarea eficientă a fluxurilor de
producţie, iar aceasta se va realiza cu ajutorul influxului de numerar realizat în urma definirii
Parteneriatului Strategic. Accentul pe calitate şi eficienţă în producţie vor fi factori hotărâtori în
creşterea cererii clientelei şi atingerea sau depăşirea indicatorilor avuţi în vedere prin Plan.
Această activitate va fi desfăşurată de către întregul personal al Debitoarei sub conducerea
Administratorului Special şi cu supravegherea Administratorului Judiciar.
Administratorul Judiciar împreuna cu Debitoarea va revizui structura de personal a Debitoarei si in
condițiile in care se va considera necesar, se vor lua masuri de reducere a personalului cu acordul
Comitetului Creditorilor.
Măsuri de vânzări şi marketing
Activitatea de vânzări şi marketing va consta în special în promovarea şi vânzarea produselor către
clienţii de tip „Key-accounts” (mari lanţuri de magazine). Această activitate va fi desfăşurată de
Administratorul Special cu suportul angajaţilor Societăţii şi, după semnarea Parteneriatului
Strategic, de către persoanele îndreptăţite în urma acestui acord.
Măsuri financiar-contabile
În perioada de aplicare a Planului de reorganizare, funcţia financiar-contabilă va fi asigurată, ca şi
în timpul perioadei de observaţie, de către angajaţii specializaţi ai Societăţii (director economic,
contabili, casier, etc.) cu supervizarea Administratorului Judiciar. Accentul va fi pus pe controlul
costurilor, urmărirea indicatorilor de performanţă planificaţi şi ajustarea, dacă va fi cazul, a
nivelului de costuri planificat. În consecinţă, o urmărire strictă a realizării Planului de reorganizare
va fi efectuată în mod constant de către Administratorul Judiciar.
Măsuri privind litigiile în curs
42

Urmărirea şi gestionarea litigiilor pe rol ale Debitoarei va fi exercitată de avocatul Societăţii (cu
asigurarea, dacă va fi nevoie, suportului prin avocaţi externi, bugetul de cheltuieli aferent Planului
prevăzând aceste costuri). Această activitate va fi, de asemenea, supervizată de Administratorul
Judiciar și preluata de acesta, daca se va considera necesar.
Conducerea activităţii Debitoarei
În perioada de reorganizare, Debitoarea va păstra conducerea activităţii sale în ceea ce priveşte
activitatea operaţională, sub supravegherea Administratorului Judiciar, având în vedere
dispoziţiile art. 95 alin. (6) Lit. A raportat la art. 47 alin. (5) din Lege.
În perioada de reorganizare, Administratorul Judiciar va conduce tratativele privind Parteneriatul
Strategic şi va fi singurul abilitat să execute prerogativele cu privire la valorificarea activelor (cu
aprobarea Adunării Creditorilor).
In condițiile în care, pe întreaga perioadă a planului de reorganizare, previziunile financiare
operaționale, respectiv EBITDA, stipulate în planul de reorganizare vor suferi variații negative mai
mari de 10% in baza raportărilor trimestriale, Debitoarea îşi asumă faptul că este îndeplinită
condiţia privind existenţa „pierderilor continue”, prevăzută de dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea
Insolvenţei, cu consecinţa ridicării dreptului de administrare al Debitoarei, fără a fi necesară o
probaţiune suplimentară în acest sens.
43

8 Modalităţi de acoperire a pasivului şi surse de finanţare
În vederea îndeplinirii obligaţiilor de plată asumate de către Spicul prin Planul de reorganizare,
Debitoarea urmează să-şi restructureze activitatea şi plătească creditorii în urma realizării
Parteneriatului Strategic.
Pe parcursul perioadei de reorganizare judiciară, conform estimărilor de fluxuri de numerar,
sursele pentru îndeplinirea Planului vor proveni în special din valorificarea activelor conform
Parteneriatului Strategic.
Conform previziunilor financiare prezentate în Plan, sursele principale de finanţare sunt:
Fondurile existente în Societate la data începerii Planului;
Fondurile obţinute din producerea şi vânzarea mărfurilor;
Fondurile provenite din realizarea Parteneriatului Strategic;.
Fondurile provenite din valorificarea Secţiei Bujoreni precum şi a celorlalte active „non
core”.
În concluzie, sursele de finanţare sunt, în mod rezonabil, asumate în Plan şi/sau existente la data
demarării acestuia.
44

9 Programul de plăţi. Categorii de creanţe
9.1 Programul de plăţi
Conform Legii, programul de plăţi cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate de Spicul creditorilor, pe care Debitoarea se obligă să le
plătească acestora în perioada de reorganizare judiciară, stabilit prin raportare la Tabelul
Definitiv de creanţe şi la fluxurile de numerar estimate prin Planul de Reorganizare;
b) termenele la care Societatea urmează să plătească aceste sume.
1. Modalitatea de rambursare concretă, totală sau parţială, pentru fiecare creanţă inclusă în
categoriile de creanţe care votează Planul de reorganizare conform art. 100 din Lege se va face prin
coroborarea:Programului de plăţi al Spicul, ataşat la Plan ca Anexa nr. 2.
şi a
2. Prevederilor Capitolelor 7, 8 şi 9 din Plan.
Astfel, în urma unei analize atente a posibilităţilor financiare, expusă pe larg în capitolele
anterioare, Administratorul Judiciar propune un program de plăţi a creanţelor care presupune:
acoperirea creanţelor creditorilor garantaţi, în proporţii variind de la 55% la 61% în funcţie de
gradul de acoperire cu garanţii;
plata integrală a creditorilor ce deţin creanţe salariale.
În cazul vânzărilor de active gajate, la distribuirea preţului, va avea prioritate la plată creditorul
garantat cu respectivele active, cu reducerea corespunzătoare a sumelor aferente tranşelor
prevăzute în Programul de plăţi. În cazul în care, din vânzarea bunurilor după distribuire, conform
Programului de plăţi, rezultă fonduri ce exced Programului de plăţi, acestea vor fi utilizate pentru
plata creditorului garantat, pentru adecvarea recuperării faţă de creanţa înregistrată în Tabelul
Definitiv al creanţelor, conform art. 41 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. Orice excedent faţă de
valoarea totală a creanţei va reveni creditorilor îndreptăţiţi conform priorităţii conferite de
prevederile legale relevante.
Tabelul centralizator al plăţilor propuse a fi efectuate conform Planului de reorganizare este
prezentat mai jos:
RON An 1 An 2 Total
Creditori garantaţi 53.747.247 67.676 53.814.923
Creditori salariaţi 3.601 - 3.601
Total Plăţi 53.750.848 67.676 53.818.524
45

9.2 Creanţele născute după data deschiderii procedurii insolvenţei
Creanţele născute după data deschiderii procedurii, reprezentând cheltuieli aferente procedurii,
taxe, timbre, cheltuieli de administrare şi conservare, remuneraţii, inclusiv onorariul
Administratorului Judiciar, vor fi plătite în perioada de reorganizare judiciară conform actelor care
constituie temeiul creanţelor respective, având în vedere natura juridică a acestora şi prioritatea
conferită de lege.
Plata remuneraţiei Administratorului judiciar este prevăzută a fi efectuată potrivit prevederilor din
încheierea de şedinţă din data de 22.12.2011, prin care instanţa a luat act de Decizia creditorului
majoritar Banca Comercială Română S.A. de desemnare, în calitate de Administrator Judiciar al
Debitoarei, PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services I.P.U.R.L:
Onorariul fix corespunzător în valoare de 1.500 Eur lunar, fără TVA;
Onorariul de succes în valoare de:
o 2.5% din totalul sumelor recuperate de creditori în perioada de reorganizare a
Societăţii, în cazul în care Planul de reorganizare este aprobat şi confirmat;
o Un onorariu suplimentar de 1.5% din totalul sumelor recuperate de creditori la
finalizarea cu succes a Planului de reorganizare (respectiv momentul în care
Debitoarea iese din procedura de insolventa) sau la momentul perfectării unei
Tranzacţii în cadrul procedurii de reorganizare.
Onorariul de succes în valoare totală de 4% din sumele distribuite către creditori pe perioada de
reorganizare va fi plătit din sumele încasate conform Planului şi a fost prevăzut ca atare în
estimările de fluxuri de numerar şi dedus din plăţile cuvenite creditorilor.
Plăţile se vor efectua în lei la cursul Eur/Ron stabilit de BNR valabil la data efectuării plăţii, în
maximum 5 zile de la data primirii facturii.
Cheltuielile salariale sau asimilate salariilor curente, precum şi toate celelalte cheltuieli prevăzute
în Plan, vor fi acoperite integral în perioada de reorganizare judiciară din resursele generate prin
implementarea Planului.
Cheltuielile bugetare curente, precum şi alte creanţe chirografare născute şi devenite exigibile după
data deschiderii procedurii insolvenţei, în perioada de observaţie şi/sau în perioada de
reorganizare judiciară, vor fi achitate de asemenea în proporţie de 100% din resursele obţinute prin
aplicarea Planului. Astfel, pe parcursul planului, se vor achita integral obligaţiile către ANAF,
născute în timpul perioadei de observaţie.
9.3 Categorii de creanţe care nu sunt defavorizate în sensul legii şi care votează Planul de
reorganizare
Conform art. 101 alin. 1 lit. D din Lege, creanţele nedefavorizate prin Plan vor fi considerate
prezente la votarea Planului şi vor fi socotite că au acceptat Planul.
46

Creanţele nedefavorizate sunt creanţele salariale.
Creanţele salariale
Creanţele salariale din cadrul Tabelului Definitiv al creanţelor totalizează 3.601 RON, reprezentând
drepturi salariale restante la data deschiderii procedurii şi vor fi plătite integral în termen de 30
zile de la confirmarea Planului de reorganizare din sursele existente în Societate la data confirmării
Planului.
9.4 Categorii de creanţe defavorizate în sensul legii care votează Planul de reorganizare
şi tratamentul corect şi echitabil aplicat
9.4.1 Consideraţii generale privind tratamentul creanţelor defavorizate
Potrivit art. 3 alin. (1) pct. 21 din Lege, categoria de creanţe defavorizate este prezumată a fi
categoria de creanţe pentru care Planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre modificările
următoare pentru oricare dintre creanţele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creanţei;
b) o reducere a garanţiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeşalonarea plăţilor în defavoarea
creditorului;
c) valoarea actualizată cu dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României, dacă nu este
stabilit altfel prin contractul privind creanţa respectivă sau prin legi speciale, este mai mică
decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanţe.
Fiecare creanţă defavorizată va fi supusă unui tratament corect şi echitabil.
Tratamentul corect şi echitabil aplicat creanţelor defavorizate prin Planul de reorganizare se
apreciază în funcţie de următoarele elemente de referinţă:
1. Tabelul definitiv de creanţe împotriva Spicul, afişat la data de 25.01.2013 ataşat prezentului
plan în Anexa nr. 1;
2. Programul de plăţi prevăzut prin Planul de reorganizare precum şi prevederile Capitolelor 7
şi 8 din Planul de reorganizare;
3. Raportul de evaluare Spicul având ca dată de referinţă 21.03.2012.
Fiecare dintre categoriile de creanţe defavorizate vor fi analizate din perspectiva elementelor de
referinţă menţionate mai sus.
Pentru calificarea tratamentului corect şi echitabil aplicat creanţelor defavorizate prin Plan, a fost
efectuată o estimare a sumelor distribuite în caz de faliment creditorilor Spicul, ataşată la plan ca
Anexa 3.
47

9.4.2 Creanţele garantate
În cazul creditorilor garantaţi, s-a avut în vedere o recuperare cu 4% mai mare faţă de valoarea de
lichidare a garanţiilor, în condiţiile în care aceasta nu depăşeşte valoarea de piaţă a garanţiilor şi
bineînţeles, nici valoarea creanţei.
Astfel, creanţele garantate născute anterior datei deschiderii procedurii vor fi achitate în medie în
proporţie de 61% (recuperări individuale între 56% şi 61% în funcţie de calitatea garanţiilor). În
cazul falimentului, creanţele garantate născute anterior deschiderii procedurii vor fi achitate în
medie în proporţie de 60% (recuperări individuale între 55% şi 60% în funcţie de calitatea
garanţiilor), niciunul dintre creditorii garantaţi neavând o recuperare superioară în faliment.
9.4.3 Creanţele bugetare
În perioada de reorganizare, creanţele bugetare înscrise în Tabelul Definitiv al creanţelor vor fi
achitate, în cuantum de 0% conform Programului de Plaţi.
Tratamentul aplicat prin Plan acestei categorii de creanţe defavorizate este corect şi echitabil în
sensul art. 101 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 întrucât, comparativ cu ipoteza falimentului, ar fi
primit tot 0%.
9.4.4 Alte creanţe chirografare
În perioada de reorganizare, creanţele chirografare înscrise în Tabelul efinitiv al creanţelor vor fi
achitate de către Debitoare prin Planul de reorganizare, în cuantum de 0% conform Programului
de Plaţi.
Tratamentul aplicat prin Plan acestei categorii de creanţe defavorizate este corect şi echitabil în
sensul art. 101 alin. 2 din Lege întrucât, comparativ cu ipoteza falimentului, ar fi primit tot 0%.
9.5 Descărcarea de obligaţii şi de răspundere
Date fiind concluziile Raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de
insolvenţă, Debitoarea va fi descărcată de răspundere, în temeiul art. 95 alin. (5) lit. c) din Lege.
48

Anexa 1. Tabel definitiv de creanţe
49

Anexa 2. Programul de plăţi
RON Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 Trim 5 Trim 6 Trim 7 Trim 8
Salariati
BCR
ANAF
Total
recuperare
creditori
3.601 - - - - - - -
- - 44.912.988 8.700.000 - - - 67.676
- - 134.258 - - - - -
3.601 - 45.047.247 8.700.000 - -
-
67.676
PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL, Lakeview Building, 301-311 Barbu Vacarescu Street, Bucharest 2, Romania
T: +4 021.225.3000, F:+4 021.225.3600, www.pwc.com/ro

Anexa 3. Estimarea valorii de lichidare în faliment
Distribuţia calculată pentru eventualitatea falimentului asumă următoarele ipoteze:
Valorile obţinute în faliment sunt cele estimate în Raportul de evaluare. Aceste valori ar putea
fi dificil de realizat având în vedere condiţiile actuale de piaţă şi interesul scăzut pentru activele
Spicul. În realitate, valorile obţinute într-un eventual faliment ar putea fi mai mici.
Toate bunurile se vor vinde pe parcursul unui an complet calendaristic.
Costurile de procedură avute în vedere includ costurile istorice deja efectuate, onorariile
Administratorului Judiciar şi UNPIR precum şi paza şi conservarea activelor pe o perioadă de
un an.
Au fost estimate costuri de conservare a activelor (pază, asigurări, contabilitate, etc.) în valoare
de aproximativ 1 milion RON.
În cazul falimentului, toţi angajaţii Spicul vor trebui sa fie concediaţi colectiv, generând astfel
salarii compensatorii în valoare de patru salarii lunare (cost estimat aprox. 3 milioane RON).
RON
Valoare de
lichidare
Cheltuieli
reţinute*
Distribuire
Distribuiri creditori garantaţi – art.
121
Active garantate către BCR 57.303.442 (4.421.808) 52.881.634
Active garantate către ANAF 144.110 (11.120) 132.990
Distribuiri creditori negarantaţi
creditori – art. 123
Active imobilizate libere de sarcini 1.975.202 (152.416) -
Incasare Unicredit 1.075.000 -
Stocuri 700.305 (54.039) -
Salariati tabel (art. 123 pct2) 3.601
Salariati procedura şi salarii
compensatorii (art. 123 pct2)
3.038.484
Datorii procedură (art. 123 pct. 3) 501.967
Total 61.198.059 (4.639.383) 56.558.676
*cheltuieli reţinute conform art. 121 pct. 1 şi respectiv 123 pct. 1
PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL, Lakeview Building, 301-311 Barbu Vacarescu Street, Bucharest 2,
Romania
T: +4 021.225.3000, F:+4 021.225.3600, www.pwc.com/ro

RON
Garantaţi:
Banca Comerciala
Romana SA
DGFP Ilfov Agenţia
Naţionala De
Administrare Fiscala
Expunere
Recuperare în
Reorganizare
%*
Recuperare
în Faliment
88.138.920 53.679.923 61% 52.811.634 60%
243.100 135.000 56% 132.990 55%
Salariaţi 3.601 3.601 100% 3.601 100%
Creditori Bugetari 5.743.898 0% 0%
Creditori Chirografari 35.434.613 0% 0%
Datorii procedură **:
Salarii compensatorii
(123^2)
BCR interest rate SWAP
(123^3)
Alte datorii procedura
(123^3)
3.038.484 3.038.484 100%
2.415.673 2.415.673 100% 110.992 4.6%
8.516.189 8.516.189 100% 391.045 4.6%
Total Recuperare 64.750.385 56.558.676
* % recuperare din suma totală cu care au fost înscrişi în tabelul definitiv de creanţe la categoria
respectivă
** % se plătesc cu prioritate faţă de creditorii bugetari şi chirografari
%
52

Anexa 4. Prezentarea evoluţiei patrimoniale în perioada premergătoare
insolvenţei
Situaţia juridică a imobilizărilor necorporale
Conform balanţei de verificare prezentată de către Societate, soldurile activelor de tip imobilizări
corporale, de-a lungul perioadei analizate, se prezintă în felul următor:
Denumire 2008 2009 2010 2011 31-Jan-12
Terenuri 3.027.950 3.027.950 2.993.336 4.110.291 4.110.291
Construcţii 14.291.549 13.892.753 12.781.301 10.355.136 10.319.502
Instalaţii tehnice şi maşini 6.642.265 5.126.236 3.135.594 92.723.224 92.155.060
Alte Instalaţii, Utilaje si Mobilier 59.029 48.268 66.780 60.125 60.125
Imobilizări Corporale in Curs 85.714.294 111.570.950 116.189.216 19.533.063 19.536.389
Avansuri pentru Imobilizări
Corporale
Total
18.756
1.885.765 1.885.765
- -
109.753.843 133.666.158 135.166.226 128.667.605 128.067.132
Instalaţiile tehnice şi maşinile reprezintă categoria de active imobilizate cu cea mai mare valoare la
data de 31 ianuarie 2012 (92,1 milioane Ron sau 72% dintre imobilizările corporale).
Societatea deţine mai multe loturi de teren în comuna Chitila şi București, fiind prezentate în
evidenţele contabile la valoarea istorică de achiziţie. Terenurile din patrimoniul Societăţii nu au
fost reevaluate în perioada 2008 -2012, singura reevaluare efectuată pentru terenuri a fost în 2004,
fiind făcută pe baza Hotărârii nr. 1553/2003.
Localitatea Adresa Cadastru Nr. Carte Funciara Suprafata
BUCURESTI BD.TIMISOARA NR.54, SECT.6 CAD.1963 CF.4403 8,159.00
BUCURESTI STR.GAROAFEI NR.8A, SECT.5 CAD.3083 CF.6953 120.48
CHITILA STR.RUDENI NR.94 CAD.1915/1/2/3 CF.50019/4867/4868 36,300.00
Total 44,579
Construcţiile aflate în proprietatea Societăţii sunt reprezentate în principal de facilităţile de
producţie din comuna Chitila, sat Rudeni. Construcţiile au fost realizate prin investiţii din surse
proprii şi împrumuturi bancare. Societatea a efectuat reevaluarea construcţiilor în anul 2010.
Imobilizările corporale sunt amortizare liniar pe durata utilă de viaţă a activelor, fiind prezentate în
situaţiile financiare la valoare netă contabilă (valoare istorică de achiziţie sau valoarea reevaluată
minus amortizarea cumulată).
Grafic, evoluţia imobilizărilor corporale la valoare contabilă netă se prezintă după cum urmează:
53

Evolutia imobilizarilor corporale
160,000,000
140,000,000
120,000,000
100,000,000
80,000,000
60,000,000
40,000,000
20,000,000
-
2008 2009 2010 2011 31-Jan-12
Avansuri pentru Imobilizări Corporale
Imobilizări Corporale in Curs
Alte Instalaţii, Utilaje si Mobilier
Instalaţii tehnice si maşini
Construcţii
Terenuri
Construcţii
Pentru perioada analizată, evoluţia situaţiei construcţiilor se prezintă astfel:
Denumire 2008 2009 2010 2011 31-Jan-12
Valoare contabilă brută construcții 15.994.043 14.883.961 14.278.417 10.848.032 10.848.032
Depreciere cumulată (1.702.494) (991.208) (1.497.116) (492.895) (528.529)
Valoare contabilă neta
construcții 14.291.549 13.892.753 12.781.301 10.355.136 10.319.502
Din situaţia de mai sus se observă că în perioada 2008 şi până la data deschiderii procedurii
insolvenţei, valorile aferente construcţiilor suportă o scădere din cauza ieşirilor patrimoniale.
Majoritatea activelor ieşite din patrimoniu în perioada analizată ( valoare brută – 975,728 Ron) a
fost transferată către South East Logistics SRL sub forma de aport la capital social sau prin
Contract de Vânzare – Cumpărare. Conform discuţiilor cu managementul Societăţii, pentru
vânzarea activului către South East Logistics SRL, Spicul nu a efectuat un raport de evaluare,
preţul de vânzare fiind stabilit pe baza informaţiilor din piaţă.
La 31 decembrie 2010, Societatea a reevaluat clădirea de producţie și birouri, situată în localitatea
Chitila. În urma reevaluării, valoarea clădirii a scăzut de la valoarea netă contabilă de 11.752.283
Ron la 6.737.800 Ron. În urma inventarierii demarată de Administratorul Judiciar în perioada
20.09.2011- 31.10.2011, suma de 3,214,309 lei a fost transferată din imobilizări în curs în
construcţii, reprezentând îmbunătăţiri aferente construcţiei din locaţia Chitila finalizate.
Instalaţii tehnice şi maşini
La data de 31 ianuarie 2012 mijloacele fixe grupate în această categorie aveau o valoare netă
contabilă de 92,155 milioane RON. Activele cu ponderea cea mai mare sunt reprezentate de linia
de gluten şi amidon şi liniile automate de produs pâine şi paste, reprezentând 82,6% din valoare
totală netă a echipamentelor tehnologice.
54

N
r.
Echipamentele tehnologice sunt amortizate liniar pe duratele utile de viaţă ce variază între 2 şi 25
de ani. Majoritatea echipamentelor sunt amortizate pe perioade de 5 ani (cântare electronice), 6 ani
(case de marcat, motostivuitor) şi 10 ani (vitrine orizontale, mini-moara de laborator).
La data de 31 ianuarie 2012, mijloacele de transport au o valoare de inventar de 870.890 Ron,
dintre care 461.550 Ron reprezintă mijloace de transport achiziţionate în leasing. În registrul de
mijloace fixe sunt înregistrate în total 33 de autovehicule dintre care 11 autovehicule sunt complet
amortizate.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Nr.
Inven
tar
40493
3
40493
4
40493
5
40493
6
40493
7
40493
8
40493
9
40494
0
40494
1
Denumire mijloc fix
MASINA KIA K 2500
B05FPS
MASINA KIA K 2500
B06FPS
MASINA KIA K 2500
B13FPS
MASINA KIA K 2500
B14FPS
MASINA KIA K 2500
B19FPS
MASINA KIA K 2500
B21FPS
MASINA KIA K 2500
B22FPS
MASINA KIA K 2500
B23FPS
MASINA KIA K 2500
B24FPS
10 444716 FORD MONDEO
11
12
13
14
15
16
17
18
19
40494
3
40494
4
40494
5
40494
6
40494
7
40494
8
40494
9
40495
0
40495
1
AUTOUTIL KIA K2500
B31811
AUTOUTIL KIA K2500
B32401
AUTOUTIL KIA K2500
B32402
AUTOUTIL KIA K2500
B33109
AUTOUTIL KIA K2500
B33110
AUTOUTIL KIA K2500
B33610
AUTOUTIL KIA K2500
B33611
AUTOUTIL KIA K2500
B34164
AUTOUTIL KIA K2500
B34165
Cod
clasific
are
invent
ar
Valoare de
inventar
Ramas de
amortizat
Dur
ata
rec
ram
2.3.2.2.1
. 14.380 14.380 6 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 6 0
2.3.2.2.1
. 13.330 13.330 6 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 6 0
2.3.2.2.1
. 17.980 17.980 6 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 6 0
2.3.2.2.1
. 13.330 13.330 6 0
2.3.2.2.1
. 14.380 14.380 6 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 6 0
2.3.2.1.1
. 13.750 13.750 4 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 5 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 5 0
2.3.2.2.1
. 12.270 12.270 5 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 5 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 5 0
2.3.2.2.1
. 17.560 17.560 5 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 5 0
2.3.2.2.1
. 17.560 17.560 5 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 5 0
D.P.F.
Ti
p
01.09.2
003 L
01.09.2
003 L
01.09.2
003 L
01.09.2
003 L
01.09.2
003 L
01.09.2
003 L
01.09.2
003 L
01.09.2
003 L
01.09.2
003 L
01.08.2
002 L
01.12.2
004 L
01.12.2
004 L
01.12.2
004 L
01.12.2
004 L
01.12.2
004 L
01.12.2
004 L
01.12.2
004 L
01.12.2
004 L
01.12.2
004 L
20 40495 AUTOUTIL KIA K2500 2.3.2.2.1 5 0 01.12.2 L
55

21
22
40495
3
40495
4
23 444717
24
44471
8
25 444719
26
27
44472
0
50541
0
2 B34847 . 16.500 16.500 004
AUTOUTIL KIA K2500
B36170
AUTOUTIL KIA K2500
B36171
MERCEDES IF 02 ZXD
MICROBU
MERCEDES IF 02 ZXB
MICROBU
MERCEDES IF 02 ZXC
MICROBU
FIAT DOBLO CARGO B
83 HHL
SEMIREMORCA PT
FAINA
28 505451 AUTO CLIO SYMBOL
29
30
31
32
33
50545
2 AUTO CLIO SYMBOL
50545
4 AUTO CLIO SYMBOL
50545
5 AUTO CLIO SYMBOL
50545
6 AUTO CLIO SYMBOL
50545
7 AUTO CLIO SYMBOL
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 5 0
2.3.2.2.1
. 16.500 16.500 5 0
2.3.2.1.2
. 20.100 4 0
2.3.2.1.2
. 20.100 4 0
2.3.2.1.2
. 20.100 4 0
2.3.2.1.2
. 41.927 4 0
2.3.2.2.
3. 245.052 4 0
2.3.2.1.1
. 28.523 4 0
2.3.2.1.1
. 28.523 4 0
2.3.2.1.1
. 28.523 4 0
2.3.2.1.1
. 28.523 4 0
2.3.2.1.1
. 30.240 4 0
2.3.2.1.1
. 30.240 4 0
01.12.2
004 L
01.12.2
004 L
25.09.2
008 L
25.09.2
008 L
25.09.2
008 L
01.11.20
08 L
01.10.2
007 L
01.10.2
007 L
01.10.2
007 L
01.10.2
007 L
01.10.2
007 L
12.02.2
008 L
12.02.2
008 L
Total
870.890
Sursa: Registrul de Mijloace fixe Spicul SA
Ieșirile de echipamente și mijloace de transport în perioada de raportare s-au datorat fie vânzărilor
către South East Logistics în anul 2009, fie proceselor de casare inițiate de Societate.
Imobilizări corporale în curs
Elementele înregistrate în Imobilizări corporale în curs de execuţie, reprezintă elemente de capital
pentru care s-au efectuat recepții parțiale sau pentru care nu s-au întocmit procese verbale de
recepție finală. Activul cu valoarea cea mai mare din această categorie la iulie 2011 era fabrica de
gluten și amidon care a început să fie utilizată din luna august 2011 pentru producție primară de
gluten și amidon la o capacitate tehnologică mai mică de 5%.Ca urmare a inventarierii
patrimoniului din perioada 20.09.2011- 31.10.2011, suma de 96,6 mil a fost transferata în conturile
de instalaţii tehnice și construcţii.
La data de 31 ianuarie 2012, structura activelor care sunt înregistrate în categoria imobilizărilor
corporale în curs de execuție se prezintă astfel :
56

Nr.crt. Cont Denumire Valoare
1 23112 FRANZ HAAS SI PUTURI 12.380.639,90
Total cont 23112 12.380.639,90
2 23117 CLADIRE MOARA 5.121.640,80
Total cont 23117 5.121.640,80
3 2313 CRESCENDO - MFG PRO 28.130,98
4 2313 SISTEM INF PC DATA 457.551,90
Total cont 2313 485.682,88
TOTAL
GENERAL 231 17.987.963,58
Ponderea ce mai mare în imobilizările corporale în curs o are linia de biscuiți Haas (12.380.640
Ron), pentru care compania nu a efectuat recepția deoarece această linie nu fusese livrată în
întregime de către furnizor. În plus, echipamentele recepționate prezintă defecțiuni de fabricație și
drept urmare nu poate produce toate sortimentele de biscuiți prezente în specificaţiile tehnice.
Situaţia activelor circulante ale Societăţii
Evoluţia stocurilor
Cea mai mare parte a stocurilor este reprezentată de materiale consumabile (aproximativ 49% din
valoarea stocurilor la 31 ianuarie 2012). În cadrul acestora, materialele pentru ambalat reprezintă
60% (479,786Ron), făina reprezintă 20% (159,645 Ron) restul reprezentând alte consumabile
(rechizite, piese de schimb, combustibil).
Detalierea stocurilor pe categorii de materiale, pentru perioada 2008 – 2011, se prezintă astfel:
Denumire 2008 2009 2010 2011 31.ian.12
Materiale
Consumabile 1.163.473 1.250.908 1.114.583 713.699 793.368
Produse finite 123.738 384.273 544.555 219.234 329.954
Materiale de natura
obiectelor de inventar 548.681 438.703 349.926 297.551 291.625
Marfuri 109.435 116.457 145.965 126.453 124.380
Ambalaje aflate la
terti 76.696 84.552 85.670 96.158 98.221
57

Ambalaje 1.015 379 8.100 - -
Diferente pret
marfuri -22.002 -44.125 -20.814 -19.155 -9.586
Total stocuri 2.001.037 2.231.146 2.227.984 1.433.940 1.627.961
În perioada analizată s-au înregistrat variaţii considerabile pe poziţiile de materiale consumabile şi
produse finite. Începând cu anul 2008, soldul stocurilor a înregistrat o creştere de 11%, datorită
creşterii de produse Spicul, urmată de o descreştere de 36% motivată de managementul Debitoarei
prin faptul că achiziţiile de materiale pentru investiţii au fost înregistrate în categoria Materiale
Consumabile şi au fost capitalizate pe măsura utilizării.
Spicul S.A. prezintă în balanță produsele finite și mărfurile la costul standard. Pentru fiecare
produs se află predefinită în sistem o rețetă standard şi respectiv un cost standard. În fiecare lună,
compania efectuează o procedură de inventariere iar diferențele constatate între materiile prime
faptice și scriptice sunt înregistrate ca și diferențe de inventar. Aceste diferențe pot reprezenta de
fapt, diferențele aferente consumurilor reale pentru produsele finite. Astfel, produsele finite și
mărfurile nu sunt prezentate la costul real de producţie.
În perioada 26.09.2011 – 31.10.2011 o comisie de inventariere alcătuită din reprezentanţi ai
Societăţii şi ai administratorului judiciar a efectuat inventarierea fizică a stocurilor. Data de
referinţă a inventarierii a fost 31 august 2011. Diferențele rezultate în urma inventarierii au fost
înregistrate în contabilitate conform sugestiilor administratorului judiciar.
Evoluţia creanţelor împotriva terţilor
Evoluţia soldului creanţelor pe parcursul perioadei analizate este prezentată în tabelul de mai jos:
Denumire 2008 2009 2010 2011 31.ian.12
Creante comerciale 1.902.776 1.880.101 1.488.137 1.715.171 1.903.053
Debitori diversi 168.174 4.284.513 4.982.862 799.255 797.565
Efecte de primit de la clienti 21.003 387.789 184.984 167.670 128.868
Ajustari pentru deprecierea
creantelor - creante comerciale -125.846 -158.262 -190.744 -302.530 -302.530
Ajustari pentru deprecierea
creantelor - debitori diversi -59.527 -59.527 - - -
Total creante 1.906.581 6.334.615 6.465.239 2.379.566 2.526.956
58

La 31 ianuarie 2012, creanţele societăţii aşa cum se prezintă ele în evidenţele contabile se ridică la o
valoare de 2,526,956 Ron, în scădere cu 61% faţă de valoarea de 6,465,239 Ron înregistrată la 31
decembrie 2010, în special datorită scăderii soldului de debitori diverşi.
În contul de debitori diverşi, pentru perioada de raportare Spicul a înregistrat cu precădere
tranzacţiile cu firmele afiliate şi suma datorată de angajaţi în urma utilizării telefonului de serviciu
în interes personal.
Soldul creanţelor comerciale a crescut însa cu 28% în ianuarie 2012 în comparaţie cu 31 decembrie
2010 datorită vânzărilor către lanţurile de magazine cărora li s-au acordat termene de încasare
între 30 şi 60 zile şi creşterea ponderii vânzărilor de produse cu termene de garanţie ridicat (paste
făinoase, biscuiţi).
Structura principalelor creanţe comerciale şi efectelor de primit (exclusiv clienţii în litigiu) ale
Societăţii se prezintă după cum urmează:
Nr.
Crt.
Client
Sold
31.01.201
2 180
% din total
sold la
31.01.2012
1 Spicul Shops Bucuresti 601.962 432.969 168.993 - - 37%
2 Lidl Discount 496.301 495.084 -11 991 237 30%
3 Dobrogea Grup 105.102 63.240 39.729 -186 2.318 6%
4 Edison Company 41.773 - 8.226 33.547 - 3%
5 Andrada Servemix 35.050 32.192 - - 2.858 2%
6
Hope General
Construct 28.913 2.605 6.432 11.042 8.834 2%
7 Lexus Broker 24.987 10.731 - - 14.256 2%
8 Falcon Albapan 24.635 - - - 24.635 1%
9 Boromir Prod Buzau 22.166 22.166 - - - 1%
10 Alti clienti 263.316 107.571 33.830 5.693 88.519 16%
Total clienti 1.644.204
1.166.55
8 257.198 51.088 141.658 100%
Ponderea semnificativă în vânzări şi în creanțe comerciale a celor doua societăţi afiliate, Spicul
Shops este motivată de management prin faptul că cel puţin 2 contracte importante, cu reţelele
Cora şi Profi au fost încheiate indirect de către Societate, prin intermediul acestei entităţi, iar
restructurarea acestora nu a fost acceptata de clienţi. În perioada anterioară deschiderii procedurii,
când existau popriri pe conturile Societății, mai multe contracte comerciale au fost derulate prin
59

intermediul celor două entităţi afiliate (Spicul Shops şi South East Logistics). Conform
managementului, ulterior deschiderii procedurii aceste contracte au fost transferate treptat către
Spicul SA.
În urma inventarierii patrimoniului s-a efectuat analiza soldurilor componente ale debitorilor (în
funcţie de vechimea creanţei şi a situaţiei juridice a acestora) și a fost constituit un provizion
specific în valoare de 488,601 lei (100% din valoarea creanţei, pentru acei debitori care erau în
litigiu și pentru clienții a căror vechimea depășea 180 zile).
Evoluţia disponibilităţilor
La sfârşitul lunii ianuarie Debitoarea avea disponibil în conturile curente deschise la diferite bănci
(în lei şi în valută, reevaluate de cursul de închidere la sfârşitul lunii ianuarie 2012) suma de
256,252.3 RON, şi disponibil în casierie în suma de 32,186.3 RON.
În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia disponibilului în perioada analizată:
Denumire 2008 2009 2010 2011 31.ian.12
Casa 51.133 30.877 7.738 48.874 32.187
Conturile la banci 10.687.994 942.333 661.502 305.309 260.732
Total disponibilitati 10.739.127 973.210 669.240 354.183 292.919
Valoarea disponibilităţilor băneşti a scăzut în mod considerabil de la 10,74 milioane Ron la 31
decembrie 2008 la doar 0,3 milioane Ron la 31 decembrie 2012, alocarea acestor resurse fiind
orientată către susţinerea cheltuielilor specifice proiectului imobiliar (achiziţii de materiale,
cheltuieli de construcţie etc.) şi achitarea dobânzilor şi comisioanelor bancare în valoare de 11
milioane Ron (99% către BCR).
Societatea, prin natura activității desfășurate are angajați în funcția de gestionari și conform Legii
nr. 54/1994 reține acestor angajați în fiecare lună o anumită sumă de bani care sunt restituiți
angajatului după semnarea fișei de lichidare. Astfel, în situațiile financiare Spicul a prezentat la
data de 31 ianuarie 2012 un sold de disponibilități de 99,874 Ron.
Situaţia obligaţiilor societăţii (creditori ai Spicul)
60

Denumire Sep-08 Sep-09 Sep-10 Sep-11 Jan-12
Credit de investitii 50,041,175 66,088,580 69,047,881 94,379,724 94,379,724
Datorii catre leasing 2,541,990 4,209,152 2,494,217 1,832,838 1,846,129
Datorii pe termen > 1 an 52,583,165 70,297,733 71,542,098 96,212,563 96,225,853
Linie de credit - 3,137,601 7,496,443 7,280,083 7,280,083
Furnizori de imobilizari 11,540,728 12,315,814 12,023,418 9,851,032 9,792,794
Datorii salariale si asimilate 617,700 723,527 2,200,066 6,156,275 7,038,294
Furnizori 2,235,142 2,228,482 4,118,810 3,654,174 3,965,663
Dividende de plata 763,183 229,249 61,165 51,866 51,866
Alte datorii - 11,000 11,000 1,013,813 1,277,404
Datorii pe termen< 1 an 15,156,752 18,645,674 25,910,902 28,007,242 29,406,103
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, Debitoarea a utilizat credite bancare
semnificative pentru finanţarea investiţiei în complexul de morărit şi panificaţie din comuna
Rudeni. De asemenea, furnizorii de imobilizări, în special echipamente şi lucrări de construcţii nu
au fost achitaţi în totalitate, datoriile către aceştia fiind semnificative la momentul deschiderii
procedurii de insolvenţă.
În contextul implementării cu greutate a planului de relocare şi a numeroaselor întârzieri în
reluarea producţiei în noua fabrică, Debitoarea nu a reuşit să genereze suficient numerar pentru
achitarea datoriilor scadente, însă nici a celor curente. Astfel, datoriile salariale şi asimilate au
crescut semnificativ în fiecare an, ca de altfel şi datoriile către furnizori sau alte datorii, în special
către Bugetul de Stat.
La 31 ianuarie 2012, datoriile comerciale ale Societăţii (excluzând creditele bancare şi datoriile
către firmele de leasing) se situau la 22.120.020 Ron, ponderea cea mai însemnată fiind
reprezentată de datoriile către furnizorii de imobilizări, cu 44% din total, urmate de datoriile de
natură salarială, în special impozite şi taxe, cu o pondere de 32% din total.
Datorii către furnizorii de imobilizări
La 31 ianuarie 2012, datoriile Debitoarei către furnizorii de imobilizări era de 9.791.697 RON. Doi
furnizori de imobilizări reprezintă 91% din totalul datoriei, după cum urmează:
Furnizor Suma (RON) Pondere (%)
Franz Haas 8,167,500 83%
Remco Romania 709,680 7%
Total 8,877,180 91%
Sursa: Balanţa furnizori Spicul SA
Furnizorul Franz Haas a livrat o linie de fabricare a biscuiţilor. Contractul iniţial cu Franz Haas
stipula furnizarea de echipamente în valoare de 3.000.000 EUR, pentru care Debitoarea a achitat
un avans de 30%, iar pentru restul sumei a emis 10 bilete la ordin scadente pe o perioadă de 5 ani.
Debitoarea a suplimentat ulterior comanda cu echipamente în valoare de 236.000 EUR, pentru
61

care a achitat un avans de 57.100 EUR, iar pentru restul sumei a emis bilete la ordin scadente pe o
perioada de 3 ani. Furnizorul a aplicat dobânzi de 6.6%, 7.9% şi respectiv 8.7% aferent unui număr
de 3 contracte încheiate cu Debitoarea. Furnizorul a cesionat ulterior creanţa împotriva Debitoarei
către Unicredit, acesta fiind înscris ca şi creditor în tabelul definitiv de creanţe. Totodată, creditorul
a solicitat recuperarea echipamentului.
Debitoarea a invocat defecţiuni ale liniei de fabricare a biscuiţilor, aceasta nefiind recepţionată
final. Conflictul cu furnizorul nu a putut fi soluţionat pe cale amiabilă şi a devenit obiectul unui
litigiu în instanţă, soluţionat în data de 15.11.2012.
Soldul de 709.680 RON aferent furnizorului Remco Romania este de asemenea obiectul unui
litigiu între Debitoare şi acesta. Remco este antreprenorul principal pentru următoarele lucrări
aferente complexului de morărit şi panificaţie din comuna Rudeni:
1. construcţia scării intre etajul tehnic și etajul tehnologic,
2. construcţia trapelor de fum;
3. construcţia pereţilor interiori din tabla lisa culoare alba;
4. remedierea deficienţelor la planşeul de la cota +6,70 constând în armaturi neinglobate în
beton, lipsă finisare planşeu, lipsă planeitate;
5. finisarea și etanşarea grinzii de contur;
6. etanşeizarea acoperişului.
Deoarece Remco nu a executat în integralitate obiectul contractului, Debitoarea a încetat plățile și a
depus acțiune în instanță pentru ca antreprenorul sa fie obligat la finalizarea lucrărilor. Prin
sentinţa arbitrală nr. 54/15.03.2010 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de
pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, SC Remco România SA a fost obligată la
„remedierea lucrărilor executate necorespunzător/incomplet astfel cum au fost constatate în
raportul de expertiză” efectuat în cauză. Întrucât Spicul a sistat plățile până la finalizarea lucrărilor,
Remco a procedat la executarea silită prin popriri, apoi prin executare silită imobiliară.
La data deschiderii procedurii de insolvenţă acțiunile extrajudiciare și măsurile de executare silită
deschise de antreprenor împotriva Spicul au fost suspendate.
Datorii salariale şi asimilate
La 31 ianuarie 2012, Debitoarea înregistra datorii salariale şi asimilate de 7.038.934 RON. Tabelul
de mai jos prezintă cele mai importante categorii de datorii.
62

Denumire Suma (RON) Pondere (%)
CONTR.ASIG.SOC.ANGAJATOR 22% 2,044,940 29%
IMPOZIT SALARII 1,205,584 17%
CONTR.ASIG.SOC.ANGAJAT 9,5 % 912,318 13%
CONTR.ASIG.SOC.SAN. 7 % 508,768 7%
CONTR.ASIG.SOC.SAN.6,5 % 492,199 7%
RETINERI GARANTII MATERIALE 340,775 5%
PERSONAL -SALARII DATORATE 271,832 4%
DOBANZI IMP PE VEN DIN SALARII 214,342 3%
DOBANZI CAS ANGAJATOR 208,357 3%
PEN CAS ANGAJATOR 194,593 3%
PEN IMP PE VEN DIN SALARI 112,644 2%
Altele 531,942 8%
Total 7,038,294 100%
Sursa: Balanţa de verificare Spicul
Se observă că datoriile către personal reprezintă doar 4% din totalul datoriei, majoritatea fiind
reprezentată de contribuţiile şi impozitele salariale neachitate, atât cele ce revin în sarcina
angajatorului, cât şi reţineri la sursă. De asemenea, se observă o pondere însemnată a reţinerilor de
garanţii materiale. Din analiza administratorului judiciar a reieşit că Debitoarea a reţinut garanţii
materiale peste pragul maxim legal stabilit prin Legea 22/1969. Astfel, pentru unii angajaţi cu
gestiune, sumele reţinute sunt mai mari decât 3 salarii medii lunare.
Datorii către furnizori
Conform balanţei de verificare la data de 31 Ianuarie 2012, datoriile comerciale către furnizori
(înregistrate în conturile contabile 401 „Furnizori”, 403 „Furnizori – efecte de plată” şi 408
„Furnizori – facturi de primit”) se situau la nivelul de 3.965.663 RON. Evoluţia relativ constantă a
soldului datoriilor către furnizori în perioada analizată arată că Debitoarea nu a acumulat datorii
semnificative către furnizori în perioada imediat anterioară deschiderii procedurii.
Alte datorii
În această categorie au fost incluse datoriile cu impozite, taxe şi TVA. Cele mai importante datorii
cu taxe şi impozite se referă la impozitele pe terenuri, clădiri şi vehicule, acestea având o pondere
de 34% din categoria “Alte datorii”. TVA de plată reprezintă 57% din această categorie. Soldul TVA
de plată a crescut constant începând cu Februarie 2011, după ce TVA-ul de recuperat ca urmare a
achiziţiilor aferente investiţiei în complexul de morărit şi panificaţie din comuna Rudeni a fost
compensat treptat de TVA-ul de plată rezultat din activitatea curentă de producţie şi desfacere.
Credite bancare
La data de 31.01.2012, Spicul avea contractate credite de la BCR în valoare de aproximativ 21
milioane Eur şi 7 milioane Ron, sumă cu care a fost înscrisă Tabelul Definitiv al creanţelor
Debitoarei.
63

Datorii către societăţi de leasing
La 31 Ianuarie 2012, Debitoarea avea o datorie totală către companiile de leasing de 1.846.129
RON, în scădere faţă de anii anteriori, având în vedere că nu au fost încheiate contracte noi şi ratele
de leasing curente au fost achitate, cu excepţia BCR Leasing unde începând cu aprilie 2011 nu s-au
mai achitat rate, iar înscrierea cu toată suma aferentă contractelor ca fiind scadentă în tabelul de
creanţe a creat practic imposibilitatea achitării oricăror rate în perioada de observaţie.
64

Anexa 5. Analiza comparativă a indicatorilor bilanţieri în perioada de observaţie
Evoluţia contului de profit şi pierdere
În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia rezultatului net realizat de către Debitoare de-a lungul
perioadei de observaţie, aşa cum rezultă din balanţele de verificare ale acesteia:
RON
Sept-Dec 2011 2012
Vânzările de produse finite 5.067.121 19.159.481
Reduceri acordate (10.926) (23.193)
Costul materialelor utilizate (3.340.320) (13.045.653)
Marja brută - producţie 1.715.875 6.090.635
% 34% 32%
Alte venituri 244.194 476.858
Cheltuieli din exploatare (3.918.072) (9.961.463)
EBITDA (1.871.752) (3.268.945)
Marja EBITDA% (136%) (16%)
0%
- -
Rezultat financiar net 323.380 (113.016)
Amortizare (1.682.255) (4.929.119)
Profit / (pierdere) înainte de
impozitare
(3.230.627) (8.311.080)
Impozit pe profit - -
Profitul net / (pierdere) (3.230.627) (8.311.080)
De-a lungul perioadei de observaţie, Spicul a înregistrat la nivel lunar pierdere constantă din
activitatea de exploatare, datorată în principal creşterii volumului de vânzări într-un ritm inferior
cheltuielilor ataşate acestora.
Veniturile din exploatare au oscilat în intervalul 1,16 – 1,74 milioane RON, pe când cheltuielile
aferente au înregistrat valori în jurul pragului de 2 milioane RON, aşa cum se observă şi în tabelul
de mai sus.
Din evoluția cifrei de afaceri și EBITDA observam o sezonalitate a industriei în care activează
Debitoarea. O creștere în vânzări poate fi observata în lunile februarie-martie, datorata vânzărilor
de Mucenici și în perioada sărbătorilor de Paste și de iarna.
Graficele de mai jos prezintă evoluţia cifrei de afaceri şi a EBITDA în perioada septembrie 2011 –
decembrie 2012:
PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL, Lakeview Building, 301-311 Barbu Vacarescu Street, Bucharest 2,
Romania
T: +4 021.225.3000, F:+4 021.225.3600, www.pwc.com/ro

Evolutia vanzarilor si EBTDA in perioada de observatie
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
-
(500,000)
(1,000,000)
Vanzari
EBITDA
Din graficul de la mai sus observam ca atât vânzările cat și EBITDA au avut o evoluție ascendenta în
perioada de observație, trendinta de redresare al business-ului Spicul este una vizibila, chiar dacă
Debitoarea nu a atins încă nivelul operaţional la care cheltuielile din exploatare să fie cel mult la acelaşi
nivel cu veniturile aferente.
Evoluţia elementelor patrimoniale
În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia elementelor patrimoniale aparţinând Debitoarei, de-a
lungul perioadei de observaţie, aşa cum rezultă din balanţele de verificare ale acesteia:
RON
Intrare in
Procedura
2011 2012
Imobilizari necorporale 4.768 779 78
Terenuri şi clădiri 27.463.489 27.296.052 28.336.814
Instalaţii şi echipamente 82.414.991 81.216.127 75.250.826
Imobilizări financiare 12.600 12.600 12.600
Total active imobilizate 109.895.848 108.525.558 103.600.319
- -
Stocuri 1.851.181 1.473.750 1.654.640
Creanţe comerciale 1.692.259 1.562.808 3.097.057
Alte creanţe 985.933 817.655 558.405
Plăţi în avans 108.868 81.648 74.551
66

Numerar şi echivalente de
numerar
278.655 354.183 330.807
Total active circulante 4.916.895 4.290.044 5.715.461
Total active 114.812.743 112.815.602 109.315.779
Capital social 18.358.068 (18.358.068) (18.358.068)
Rezerve 43.272.190 (43.272.190) (43.272.190)
Rezultatul reportat (22.716.809) 22.716.809 76.507.650
Profit / pierdere din perioada (50.561.715) 53.790.841 8.313.250
Total capitaluri proprii (11.648.266) (14.877.392) (23.190.642)
- -
Împrumuturi bancare 101.848.024 (101.848.024) (101.848.024)
Avansuri primite - - -
Datorii comerciale 3.727.041 (4.091.626) (5.846.191)
Alte datorii 20.885.944 (21.753.344) (24.812.207)
Total datorii 126.461.009 127.692.994 132.506.421
Total capitaluri proprii şi
datorii
114.812.743 112.815.602 109.315.780
Evoluţia indicatorilor de structură financiară şi lichiditate în perioada ianuarie – martie 2012,
precum şi de-a lungul perioadei de observaţie (începând cu luna aprilie 2012) este evidenţiată în
tabelul de mai jos:
Categorie Denumire indicator
Formula de calcul
Nivel
recomandat
An
intrare in
2011 2012
insolventa
Evoluţie
Indicatori de structură financiară
şi lichiditate
Capital permanent
Active imobilizate
Structura finanţării* ~ 1 0.82 0.80 0.76
Capital propriu
Capital permanent
Autonomia financiară* ~ 0.7 0.13 0.17 0.29
Active circulante
Datorii curente
Lichiditate generală** > 1 0.64 0.54 0.68
Active circulante -stocuri
Datorii curente
Lichiditate imediată** ~ 1 0.40 0.35 0.49
Structura finanţării. Întrucât Debitoarea a înregistrat capitaluri permanente negative de-a lungul
perioadei luate în considerare, indicatorul de structură financiară îşi pierde din relevanţă în ceea ce
priveşte analiza modalităţii în care Spicul şi-a finanţat activele permanente.
67

Analiza autonomiei financiare relevă faptul că Debitoarea nu a reuşit să îşi finanţeze la un nivel
optim activitatea derulată de-a lungul perioadei de analiză. Totuşi, aşa cum reiese şi din tabelul de
mai sus, trendul indicatorului este de creștere continuă, aşadar există potenţial pentru
îmbunătăţirea autonomiei financiare şi, în paralel, ar putea fi create premisele unui risc financiar
asumat, diminuat.
Lichiditatea curentă (generală) şi lichiditatea imediată. Aceste două rate oglindesc posibilitatea
unei companii de a-şi finanţa datoriile curente din active circulante. Deşi la nivel lunar cei doi
indicatori consideraţi au înregistrat valori destul de scăzute, este evident efortul depus de către
Societate în vederea menţinerii sub control a acestora, prin valorile înregistrate de-a lungul
perioadei de observație.
68