Ghid de studii Radiologie V - UMF

INFORMATII GENERALE
RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA
Medicina Generala 2009-2010
AN V
Titulari curs:
Prof. Dr. Sfrangeu Silviu
Prof. Dr. Dudea Sorin
Conf. Dr. Petcu Stelian
Sef L. Dr. Butnaru Anca
Sef L. Dr. Ciurea Anca
Sef L. Dr. Chiorean Angelica
Responsabil Curs sectia Franceza – As. Univ. Dr. Manole Simona
1. Radiologia si Imagistica Medicala se desfasoara pe parcursul a 7 saptamani, dupa cum
urmeaza:
• 1 curs de 2 ore/saptamana + 1 sedinta de lucrari practice a 2 ore/ saptamana
2. Activitati la lucrarile plactice:
• Conditii:
• Punctualitate (nu se admit intirzieri; intirzierea va fi notata ca absenta)
• Caiet de stagiu
• Activitati:
• Lucrari practice obligatorii, a cate 2 ore in care:
• In prima ora prezentarea clinicii si descrierea aparatelor cu care este
dotata disciplina (mantionam ca prin lege studentii nu au dreptul la
expunerea la radiatii ionizante , ca atare demonstartiile se fac strict
descriptiv);
• Prezentarea de filme radiologice, inregistrari digitale, pe consolele
aparatelor radiologice;
• Proiectii a unor examinari sugestive pentru tematica cursului
respectiv;
• Discutii pe marginea cazurilor;
• Discutia in amanuntime a diagnosticului diferential in scopul de a
face o cat mai buna corelare cu cursurile anterioare.
3. Prezenta la cursuri si la lucrarile practice :
• Se admit absente in procent de 30% (acesta reprezentand 2 absente) la curs.
Daca studentul are mai mult de 2 absente la curs este primit in examen dar va fi
penalizat dupa cum urmeaza:
• la 3 absente se scade 1 punct din nota finala
• la 4 absente se scad 2 puncte din nota finala
• la 5 absente se scad 3 puncte din nota finala
• De la 6 absente la curs studentul are obligatia sa refaca modulul. La lucrari
practice prezenta este obligatorie de 100%.
4. Recuperarea absentelor:
• Se admit 2 absente care trebiue sa fie motivate si recuperate fie cu alta serie in
alt modul, fie la sfarsitul modulului respectiv in orele de recuperare organizate de
Disciplina. In acest ultim caz studentul va trebui sa plateasca contravaloarea
absentelor.Absentele motivate scutite de plata (pe baza adeverintei eliberate de
catre Decanat ) vor fi recuperate fie cu alta serie in alt modul, fie la sfarsitul
modulului respectiv in orele de recuperare organizate de Disciplina.
5. Obiectivele cursului:

• Obiective generale:
• Insusirea notiunilor de fizica a aparaturii conventionale si imagistice
(fizica nucleara, fizica ultrasunetelor,fizica IRM, etc.)a efectelor
biologice ale radiatiilor si principiile de radioprotectie profesionala si a
populatiei.
• Insusirea notiunilor de semiologie caracteristice fiecarei examinari in
parte (conventional si imagistic), cu explicarea notiunilor de baza in
obtinerea imaginii (conventional si imagistic).
• Insusirea indicatiilor si a contraindicatiilor metodelor, precum si a
algoritmilor de examinare, in scopul reducerii expunerii la iradiere,
corelarea aspectelor patologice comune si individuale in patologia
organelor intregului corp.
• Obiective specifice:
• Recunoasterea metodei de examinare.
• Recunoasterea elementelor anatomice normale si a variantelor.
• Recunoasterea elementelor semiologice si interpretarea semnificatiilor
lor.
• Recunoasterea si interpretarea elementelor patologice.
• Elaborarea unui diagnostic pozitiv si diferential pe afectiunea data.
• Schitarea unui buletin radiologic.
6. Obiectivele lucrarilor practice:
• Cunoasterea de catre student a aparaturii radiologice conventionale si imagistice;
• Cunoasterea de catre student a principiului de funtionare si a modului de obtinere a
imaginii radiologice pentru fiecare metoda in parte;
• Cunoasterea elementelor anatomice radiologice in proiectie bi si tridimensionala;
• Cunoasterea semiologiei si semnificatia fiecarui element semiologic in parte;
• Cunoasterea patologiei structurata pe aparate;
• Modul de elaborare a unui diagnostic radiologic conventional si imagistic cu
diagnostic diferential asociat;
• Redactarea unui buletin radiologic.
7. Examanul la sfarsitul modulului:
• Examenul se sustine la sfarsitul modulului in conformitate cu prevederile
regulamentului de examinare al studentilor aflat in vigoare.
• Examenul este sistinut in fata unei comisii (comune in cazul anului IV) alcatuita din
cadre didactice ale catedrelor de Radiologie (si de Imagistica Medicala).
• Examenul are urmatoarele probe, cu ponderea aferenta in stabilirea notei finale:
1. proba teoretica – scrisa – 50 %
2. proba practica – 50 % - compusa din:
a. proba de interpretare de imagini – scrisa – 30 %
b. proba de caz clinic – orala – 20 %
1. Proba teoretica consta din 50 de intrebari din tematica de Radiologie cu 5 rapsunsuri din
care 1 raspuns corect.
- durata probei este 50 de minute
- punctajul obtinut pe lucrare se inmulteste cu 0,2 pentru a rezulta nota finala a
lucrarii scrise.
• Proba scrisa este eliminatorie, studentii care nu obtin minumum nota 5,00 nu
promoveaza si nu pot sustine examenul practic.
• Corectarea lucrarilor se face imediat dupa terminarea probei, iar rezultatele se
afiseaza si se comunica studentilor in aceeasi zi, in intervalul orar stabilit de
catre comisie.
2. a. Proba de interpretare de imagini consta din proiectarea a 10 imagini cu modificari
patologice din tematica studiata.

• Proba se desfasoara scris, studentii raspunzand pe un formular tipizat, la intrebarile specifice
aferente fiecarei imagini.
• Durata probei este 15 minute. Raspunsul corect la fiecare imagine este notat cu 1 punct,
suma punctelor obtinute reprezentand nota la aceasta proba.
• In functie de numarul de studenti, acestia vor fi organizati in 2 sau 3 grupe, care vor primi,
fiecare, seturi distincte de imagini pentru interpretare.
• Fiecarei grupe ii vor fi prezentate, la sfarsitul probei, raspunsurile corecte.
2. b. Proba de caz clinic se va desfasura in fata unei comisii compusa din 2 membri, cadre
didactice. Vor fi organizate 2 comisii, fiecare dintre ele examinand 1 jumatate de serie. Proba consta
din extragerea unui plic in care se afla o imagine ,examinare radiografica din tematica studiata.
Comisia va discuta cu studentul pe marginea imaginii prezentate. Comisia isi rezerva dreptul de a
adresa studentului intrebari si din restul tematicii.
In conformitate cu regulamentul, examenul este promovat doar daca nota de la proba practica
(media notelor de la probele 2.a. si 2.b.) este egala sau mai mare de 5,00.
Nota finala a examenului se calculeaza prin insumarea notelor celor 2 probe (teoretica si practica).
In caz de nepromovare a probei teoretice studentul va reface intregul examen. In caz de
nepromovare doar a examenului practic studentul va reface doar examenul practic, in totalitate.
8. Conditii preliminare :
• examenele de radiologie din anul IV.
9. Consultatii:
• Orarul consultatiilor va fi afisat la sediul Disciplinei.
10. Bibliografie:
D. Radulescu, Radiologie medicala,vol.I si II, Ed. U.M.F., 1975
D. Suttan, Ed. Churchill Livingstone,2003
S. Sfrangeu, M. Covalcic, Radiofizica si radiobiologie, Ed. Casa Cartii de Stiinta,
1999
S. Sfrangeu, M. Covalcic, R. Elefterescu, M. Vaida, Bazele Imagisticii Medicale, Ed.
Polsib, 1995
S. Sfrangeu, M. Covalcic,Hipertensiunea Pulmonara, Ed. U.M.F., 2001
M. Buruian, Radiologie, Manual Practic, Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 1998
M. Buruian, Tratat de Tomografie Computerizata, Ed. University Press, 2006
C. Aldescu, Neuroradio Diagnostic, Vol. I si II, Ed. Junimea, 1987
R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,F. Stamatian, Tratat de Ultrasonografie Clinica,vol.
I, Ed. Medicala Buc. 2007
R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,D. Zdrenghea, Tratat de Ultrasonografie
Clinica,vol. II, Ed. Medicala Buc. 2004
R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,M. Stamate , Tratat de Ultrasonografie Clinica,vol.
III, Ed. Medicala Buc. 2008
http://www.radiologyeducation.com
http://www.med.ufl.edu/medinfo/rademo/raintro.html
http://www.martindalecenter.com./
http://www.vh.org/Providers/Textbooks/ElectricGiNucs/GINucs.html
http://www.jpnm.org/
http://www.uhrad.com/
http://www.netmedicine.com/xray/xr.htm
http://www.med.univ-rennes1.fr/cerf/edicerf/index.html
http://www.vh.org/Providers/TeachingFiles/MultimediaTeachingFiles.html
http://www.uams.edu/CHRP/nuc_med.htm
http://www.netmedicine.com/xray/xr.htm
http://brighamrad.harvard.edu/education/online/Cardiac/Cardiacframe.html
http://brighamrad.harvard.edu/education/online/Cardiac/Cardiacframe.html
http://gamma.wustl.edu/home.html

.htm
http://alpha.science.unitn.it/~fisica1/raggi_x/siti/xraywwwserver/xray%20wwwserve
http://home.earthlink.net/~terrass/radiography/medradhome.html
http://www2.astate.edu/conhp/radsci/
http://www.dip.ee.uct.ac.za/imageproc/medical/
http://www.medbioworld.com/MedBioWorld/ResourceLinks.aspx?
http://www.geocities.com/Hollywood/Highrise/1713/mfile.html
http://www.radiologist.com/
http://www.radiologyweb.com/
http://www.neuroimaging.theclinics.com/

1-3. RADIO-IMAGISTICA APARATULUI RESPIRATOR
- caile respiratorii inferioare-
Tabla de Materii
1. Noţiuni de anatomie radiologică şi elemente de fiziologie toraco-pleuro-pulmonară cu implicaţii
radio-imagistice.
2. Metode de examinare radiologice şi imagistice ale aparatului respirator.
3. Imaginea radiologică toraco-pleuro-pulmonară normală
4. Semiologie radiologică şi sindroame pleuro-pulmonare
5. Aspectul radiologic şi imagistic în pneumopatii şi pleurezii acute
6. Aspectul radiologic şi imagistic în tumorile pulmonare,pleurale,parietale (primare şi metastatice).
1. Anatomie radiologică şi elemente de fiziologie toraco-pleuro-pulmonară cu implicaţii
radio-imagistice
Radio-anatomic şi didactic toracele este format din conţinător (peretele toracic, diafragma, şi apertura
cervico-toracică) şi conţinut: cei doi plămậni formaţi din parenchimul, bronşii, interstiţiu,vase şi nervi)
care sunt înconjuraţi de pleură şi separaţi între ei de mediastin. În funcţie de localizare, particularităţi
morfologice, densitate tisulară şi coeficientul de atenuare a razelor X, aceste structuri prezintă aspecte
de transparenţe sau opacităţi caracteristice radiologic şi densităţi specifice la Computer Tomografie. În
funcţie de conţinutul şi comportamentul protonilor de Hidrogen sub acţiunea undelor de radiofrecvenţă,
aceste structuri anatomice vor genera un semnal caracteristic în Rezonanţa Magnetică. Peretele toracic
şi patologii pleurale pot fi apreciat ecografic.
Studentul trebuie să cunoască:
- Noţiuni de anatomie toraco-pleuro-pulmonară cu implicaţii radio-imagistice: lobii şi segmentele
pulmonare, pleura şi scizurile, arborele traheo-bronşic cu diviziunile bronşice pậnă la nivelul
bronşiolelor terminale (zona funcţională conductoare), bronşiolele respiratorii (zone de
tranziţie),canalele alveolare, sacii alveolari şi alveolele (zonele de schimb gazos), interstiţiul pulmonar
şi repartiţia acestuia la nivelul parenchimului pulmonar, distribuţia arterelor, venelor şi a sistemului
limfatic (la nivel hilar şi pulmonar), diafragmul şi peretele toracic.
- Noţiuni de fiziologie toraco-pleuro-pulmonară cu implicaţii radio-imagistice: lobulul secundar Miller
( vizibil radiografic) şi mecanismul de perfuzie/ventilaţie la acest nivel, unitatea terminală funcţională
(lobulul primar Miller) şi căile de comunicare între acinii pulmonari (ce permit extensia proceselor
inflamatorii alveolare),vascularizaţia funcţională şi particularităţile circulaţiei pulmonare,vascularizaţia
nutritivă pulmonară, influenţa presiunii alveolare şi capilare asupra vascularizaţiei pulmonare ce conferă
aspectele desenului pulmonar normal radiografic.
- Corespondenţa diferitelor structuri anatomice toraco-pleuro-pulmonare cu aspectul radio-imagistic:
opacităţi/ transparenţe în radiologie, densităţi (aerice, lichidiene, tisulare şi calcare) în CT şi tipul de
semnalul în IRM.Structurile mici ce nu se evidenţiază pe o imagine normală:pleura toracică,
diafragmatică şi mediastinală, interstiţiul pulmonar, venele pulmonare, limfaticele pulmonare, bronşiile
de la nivel segmentar cu diviziunile urmatoare (nu sunt vizibile radiologic), bronşiile de la generaţia 5 în
sus (nu sunt vizibile la CT), bronşiolele de la generaţia 9 în sus (nu sunt vizibile la CT cu rezoluţie
înaltă), traiectele nervoase (cu anumite localizări pot fi identificate la IRM).
- Indicaţiile examenului radiologic toraco-pleuro-pulmonar: confirmă sau infirmă diagnosticul clinic,
evidenţiază leziuni incidentale, monitorizarea patologiilor pre şi post terapeutic (inclusiv pre şi post
operator), examinări screening pentru tuberculoza pulmonară, pneumoconioze,cancere bronhopulmonare.
- Terminologia de specialitate: poziţie (frontală, transversală, oblică), proiecţie (incidenţă) anteroposterioară,
postero-anterioară, transversale sau latero-laterale.

Studentul va asista la demonstraţii practice:
privind analiza, descrierea şi recunoaşterea pe imagini a aspectelor radio-imagistice (radiografic,
radioscopic, CT şi RM) ale diferitelor structuri tisulare şi organe toraco-pleuro-pulmonare normale.
Studentul va şti sa recunoască în imagini tipul de examinare radio-imagistică utilizat şi să folosească
limbajul de specialitate pentru caracterizarea structurilor tisulare normale la nivel toraco-pleuropulmonar.Va
cunoaşte structurile ce nu se pot evidenţia în mod normal la nivel toracic ( în funcţie de
metoda radio-imagistică utilizată).
De reţinut: structurile anatomice toraco-pleuro-pulmonare au corespondenţă radio-imagistică specifică
pentru diferitele metode radio-imagistice de diagnostic.Există cateva structuri anatomice ce nu se pot
evidenţia în condiţii normale.Cunoaşterea anatomiei toraco-pleuro-pulmonare, expresia radioimagistică
a acesteia precum şi cunoaşterea terminologiei de specialitate utilizate în caracterizarea
structurilor şi organelor pentru fiecare metodă de investigaţie reprezintă primul pas (obligatoriu) spre
stabilirea unui diagnostic radio-imagistic corect.
Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:
1. Alveolele pulmonare prezintă la examenul RM:
a. transparenţă aerică
b. hipodensitate aerică
c. hiposemnal aeric
Răspuns: c
2. Bronşiile segmentare se pot identifica în mod normal:
a. radiografic
b. Computer Tomografic
c. ecografic
Răspuns: b
2. Metodele de examinare radiologico-imagistice ale aparatului respirator.
Metodele curente de examen radiologic toraco-pleuro-pulmonar sunt radiografia şi radioscopia. În
anumite situaţii acestea pot fi completate cu tehnici radiologice speciale, tehnici cu substanţă de contrast
intravenos sau pot fi utilizate complementar tehnici imagistice (ecografia, CT, scintigrafia pulmonară,
IRM). Indicaţiile Computer Tomografiei, Scintigrafiei pulmonare şi a Rezonanţei Magnetice sunt mult
mai restranse decat cele ale examenului radiologic, datorita riscului de iradiere (CT, scintigrafie) şi a
preţului de cost (CT, scintigrafie, IRM). La acestea se adaugă contraindicaţiile specifice fiecărei
metode.
Studentul trebuie să cunoască:
- imaginea radioscopică toracică (pozitivul imaginii în radiologie) şi elementele ce se apreciază pe
această imagine.
- tehnica de examinare în radioscopia pulmonară:
a. elemente ce ţin de pacient: poziţia pacientului în timpul examinării, mişcări respiratorii la comandă
(apnee după inspir profund, tuse, priza sacadată, manevra Valsalva, Müller);
b. elemente ce ţin de medic: aprecierea imaginii de ansamblu urmată de aprecierea în detaliu, a
transparenţei pulmonare, mobilităţii diafragmei şi arcurilor costale, a traheei, opacităţii mediastinale,
sinusurile costo-diafragmatice, spaţiilor retrosternal şi retrocardiac;
- imaginea radiografică toracică (imagine statică, negativul imaginii radiologice) şi elementele ce se
apreciază pe această imagine în funcţie de fiecare poziţie examinată;
- tehnica de examinare în radiografia pulmonară:

a.elemente ce ţin de pacient: poziţia pacientului pentru examinarea frontală, transversală şi oblică,
mişcări respiratorii la comandă (apnee după inspir profund sau expir);
b.elemente ce ţin de medic: aprecierea filmului radiografic la negatoscop în poziţie frontală (compartivă
în detaliu pentru arcuri costale, transparenţă pulmonară, vascularizaţie pulmonară, mediastin, diafragm,
sinusuri cardio-frenice şi costo-diafragmatice laterale) în poziţie transversală (mediastin,
diafragm,spaţiul retrosternal şi retrocardiac, sinusurile costo-diafragmatice anterioare si posterioare) şi
în poziţii oblice. Aprecierea calităţii tehnice ale filmului
- tehnicile radiologice complementare, modul de examinare şi indicaţiile pentru investigarea toracopleuro-pulmonară;
care sunt tehnicile radiologice cu substanţă de contrast utilizate şi indicaţiile lor;
care sunt tehnicile imagistice complementare de examinare utilizate, avantajele pentru diagnostic,
dezavantajele metodei şi care sunt contraindicaţiile absolute şi relative ale fiecărei metode de
diagnostic; care sunt tehnicile de radiologie intervenţională în scop diagnostic pentru patologia
aparatului respirator.
Studentul va asista la demonstraţii practice:
privind recunoaşterea tehnicilor de examinare utilizate la obţinerea unei imagini radio-imagistice
toraco-pleuro-pulmonare şi a planurilor de examinare (pentru fiecare metodă utilizată). Recunoaşterea
tehnicilor şi a planului de examinare utilizate în imaginile toraco-pulmonare cu substanţă de contrast.
Recunoaşterea reconstrucţiilor ( 3D, MPR, angio) în la CT şi cele 3D angio-RM. Explicarea scopului
diagnostic (patologia) pentru care au fost executate respectivele imagini radiologice şi de ce au fost
preferate respectivele examinări complementare în locul altora posibile.
Studentul va şti să descrie teoretic efectuarea unui examen radioscopic şi radiografic, să recunoască
pe o imagine toraco-pleuro-pulmonară tehnica de investigaţie utilizată, planul de examinare şi poziţiileincidenţele
în examinările radiologice. Va recunoaşte organele toraco-pulmonare normale şi expresia lor
radio-imagistică în diferitele tehnici enumerate. Va şti să indice cel puţin încă o metodă de diagnostic
alternativă sau complementară (radiologică sau imagistică) cu explicarea avantajelor şi dezavantajelor
metodei faţă de cea radiologică.
De reţinut
În mod curent investigaţia aparatului respirator se efectuează prin radiografie (oferă imagine statică
detaliată, cu iradiere redusă, fiind un document obiectiv) şi/sau radioscopie (informaţii morfofuncţionale,mai
puţine detalii, iradiere mai crescută). În anumite condiţii ce ţin de patologia examinată
(diagnostic incert sau incomplet) se pot utiliza şi alte metode radio- imagistice inclusiv metode
intervenţionale de diagnostic.
Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:
1. Iradierea pacientului este cea mai crescută la examenul toracic:
a. radioscopic
b. Computer Tomografic
c. prin RM
Răspuns: b
2. Pacient imobilizabil (la pat) se examinează pulmonar prin:
a. radioscopie
b. Computer Tomografie
c. radiografie
Răspuns: c

3. Imaginea radiografică toraco-pleuro-pulmonară normală
Prima condiţie pentru evaluarea corectă a unei imagini radiografice standard pentru torace este
efectuarea unei tehnici corecte. Aprecierea calităţii filmului radiografic (aceeaşi pentru toate regiunile
corpului examinate) implică anumite criterii. Datele clinice şi anamnestice sunt necesare în interpretarea
unui film radiografic. Radiografia standard se efectuează în inspir profund în toate poziţiile şi
incidenţele (frontală antero-posterioară, postero-anterioară; transversală dreaptă şi stangă, oblic anteriordreaptă
şi oblic anterior stangă cu variante). Aspectul normal pe o imagine radiografică toraco-pleuropulmonară
se stabileşte după evaluarea amănunţită a tuturor elementelor care formează conţinătorul şi
conţinutul cutiei toracice, cuantificarea anumitor structuri precum şi o bună cunoaştere a variantelor
anatomice şi a cauzelor care pot produce false imagini patologice.
Studentul trebuie să cunoască:
- Criteriile de apreciere a calităţii tehnice a filmului (încadrarea toracelui
în cậmpul de examinare, marginea de siguranţă a filmului, contrast/ luminozitate
marcajele dreapta-stanga, numele pacientului, numărul şi data examinării.
- Elementele ce trebuie apreciate în poziţia frontală incidenţă PA: configuraţia şi simetria toracelui,
scheletul şi părţile moi toracice, opacitatea mediastinală, diafragma şi camera de gaz a stomacului,
sinusurile costo-diafragmatice laterale, transparenţa pulmonară, vascularizaţia pulmonară, pleura şi
scizurile. Variante anatomice şi expresia lor radiografică.Indici, repere şi măsurători pe radiografia
frontală PA. Indicaţiile poziţiei frontale în incidenţă AP.
- Elementele ce trebuie apreciate în poziţia transversală dreaptă sau stangă: scheletul toracic,
diferenţierea celor două cupole hemidiafragmatice, sinusurile costo-diafragmatice anterioare şi
posterioare, opacitatea cordului şi ale hilului pulmonar, spaţiul retrosternal şi retrocardiac, scizurile,
traheea şi bronşiile principale. Variante anatomice şi expresia lor radiografică.Măsurători şi repere pe
radiografia de profil. Structuri normale ce pot produce false imagini patologice.
- Elemente ce trebuie apreciate în poziţii oblice (vezi examenul radiografic al cordului).
Studentul va asista la demonstraţii practice: privind prezentarea unor cazuri de filme radiologice
normale în poziţiile şi incidenţele standard, cu date anamnestice şi clinice al pacientului care au
justificat efectuarea examinării. Prezentarea va cuprinde descrierea ( în limbajul de specialitate) a
imaginii toraco-pleuro-pulmonare normale pentru fiecare poziţie şi incidenţă cu aprecierea în
amănunţime a tuturor elementelor anatomice ce se regăsesc în imagine, cu evaluarea zonelor de interes
(lobi şi segmente pulmonare, scizuri, hili pulmonari, regiuni specifice din cậmpul pulmonar unde se
apreciază vasele pulmonare, etc) şi cu demonstrarea practică a modului de aplicare a indicilor, reperelor
şi măsurătorilor specifice. Demonstraţia va include şi descrierea variantelor anatomice şi a falselor
imagini patologice (structuri anatomice normale) ce pot conduce la greşeli de interpretare. In final se va
prezenta modul de formulare al unui buletin de diagnostic toraco-pleuro-pulmonar normal.
Studentul va şti să aprecieze calitatea tehnică a unui film toracic, să recunoască imaginea toracopleuro-pulmonară
normală în poziţiile şi incidenţele standard.Va şti să descrie elementele anatomice
folosind limbajul de specialitate, să evalueze regiunile de interes diagnostic şi să aplice practic indicii,
reperele şi măsurătorile specifice pe fiecare poziţie radiografică. Va şti să formuleze un buletin de
diagnostic toraco-pleuro-pulmonar normal nu înainte de a cere informaţii despre datele anamnestice şi
clinice pentru care a fost efectuată radiografia.
De reţinut
Diagnosticul de aspect normal toraco-pleuro-pulmonar pe filmul radiografic, implică cunoaşterea
datelor anamnestice şi clinice ale pacientului, aprecieri asupra calităţii tehnicie a filmului, cunoaşterea

anatomia radiologice toraco-pleuro-pulmonară în cele două incidenţe standard postero-anterioară (PA)
şi latero-laterală (TS sau TD) şi a limbajului de specialitate.
Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:
1. Pe radiografia frontală PA normală apexul cordului se proiectează :
a. la jumătatea hemidiafragmului stang
b. la 1/3 medie a hemidiafragmului stang
c. la 1/3 laterală a hemidiafragmului stang
Răspuns: a
2. Pe radiografia transversală stangă hemidiafragmul stang :
a. este siluetat anterior de opacitatea cordului
b. este vizibil pe toată suprafaţa
c. nu se poate evidenţia distinct de cel drept
Răspuns: a
3. Semiologie radiologică şi sindroame radiologice pleuro-pulmonare
Patologiile localizate la nivel toraco-pleuro-pulmonar prezintă aspecte radiologice specifice în unele
cazuri sau nespecifice în alte cazuri. Imaginea radiologică fiind transpunerea în plan bidimensional a
unui volum tridimensional leziunile pot prezenta aspecte de sumaţie sau substracţie ceea ce poate face
dificilă localizarea, apartenenţa şi caracterizarea leziunilor. Pentru astfel de cazuri există semne
radiologice ajutătoare. Pentru orice aspect anormal se face o descriere standard care va permite
încadrarea aspectelor în categorii şi subcategorii de patologie ceea ce va contribui în final la stabilirea
diagnosticului pozitiv şi va orienta diagnosticul diferenţial (în corelaţie cu datele clinice şi anamnestice).
Studentul trebuie să cunoască:
- Aspectul radiologic în modificările patologice de formă ale toracelui, arcurilor costale, şi patologia
diafragmatică (ascensiunea patologică a diafragmului, reducerea mobilităţii diafragmatice, simfiza
costo-diafragmatică -descriere, semne radiologice, cauze posibile);
- Modificările pulmonare exprimate prin opacităţi (clasificare, semne radiologice, descriere: localizare,
formă, dimensiuni, contur, structura, natură, intensitate, raporturi cu elementele din jur, modificări
funcţionale, semnificaţia morfopatologică), transparenţe (clasificare: localizate/generalizate, cu sau fără
desen pulmonar, descriere, semne radiologice, semnificaţia morfopatologică) şi imagini mixte hidroaerice
(tipuri, descriere, semnificaţia morfopatologică).
- Modificări pleurale exprimate prin opacităţi, transparenţe şi imagini mixte hidro-aerice (descriere,
semne radiologice, semnificaţie morfo-patologică).
- Sindromul de umplere alveolară (cauze, tipuri, descriere, semne radiologice şi CT), sindromul bronşic
(modificări bronşice radiologice şi CT, modificări pulmonare secundare, atelectazia obstructivă, semne
radiologice/ CT, modificări mediastinale secundare), sindromul interstiţial ( caracteristici radiologice,
forme radiologice de afectare interstiţială, clasificarea nodulilor interstiţiali, cauze), sindrom pleural
(pleurezii, pleurite, pneumotoracele, hidro-pneumotoracele, tumorile pleurale-descriere, semne
radiologice/ ecografice/ CT, clasificări, modificări mediastinale secundare), sindrom parietal ( procese
tumorale parietale, descriere, semne radiologice şi imagistice), sindromul vascular (vezi aparatul cardiovascular).
Studentul va asista la demonstraţii practice:
- prezentări de cazuri radio-imagistice cu descrierea aspectele semiologice şi recunoaşterea
sindroamelor pleuro-pulmonare (date anamnestice şi clinice al pacientului care au justificat efectuarea
examinăriilor, descrierea în limbajul de specialitate a imaginiilor toraco-pleuro-pulmonare patologice

pentru fiecare tehnică, plan de examinare, cu aprecierea în amănunţime a tuturor elementelor anatomice
normale şi patologice ce se regăsesc în imagine, cu evaluarea zonelor de interes (lobi şi segmente
pulmonare, scizuri, hili pulmonari, regiuni specifice din cậmpul pulmonar,etc), demonstrarea practică a
modului de aplicare a indicilor, reperelor şi măsurătorilor specifice modificate patologic (unde este
cazul) şi descrierea semnelor radiologice prezente în imagine. Demonstraţia va include şi eliminarea
falselor imagini patologice ce pot conduce la greşeli de interpretare şi diagnosticul diferenţial al
aspectelor patologice constatate.
- formularea unui buletin de diagnostic radio-imagistic de etapă, conform tematicii din curs pentru
fiecare caz prezentat;
Studentul va şti să recunoască tehnica de examinare, planul de examinare, să descrie aspectele
patologice folosind limbajul de specialitate, să evalueze regiunile de interes diagnostic, să încadreze
aspectele patologice în sindroame pulmonare, şi să aplice practic indicii, reperele şi măsurătorile
specifice (unde este cazul). Va şti să formuleze un buletin de diagnostic toraco-pleuro-pulmonar de
etapă, corelat cu datele anamnestice şi clinice ale pacientului.
De reţinut
Aspectele patologice toraco-pleuro-pulmonare radio-imagistice se pot clasifica şi încadra în sindroame
pleuro-pulmonare, în funcţie de caracteristici şi semne radiologice. Identificarea lor şi excluderea
aspectelor normale constituie un prim pas în orientarea diagnosticului radio-imagistic.
Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:
1. Conturul net şi linear al unei opacităţi pulmonare semnifică :
a. opacitate delimitată de pleură
b. opacitate cu nivel hidro-aeric
c. opacitate de tip interstiţial
Răspuns: a
2. Bronhograma aerică prezentă semnifică un:
a. sindromul pleural
b. sindromul de umplere alveolară
c. sindrom interstiţial
Răspuns: b
5. Aspectul radiologic şi imagistic în pneumopatii şi pleurezii acute
Pneumopatiile acute inflamatorii sunt clasificate din punct de vedere radiologic în pneumopatii
inflamatorii nesupurative (pneumonii, bronho-pneumonii şi pneumonii cu afectarea predominantă a
interstiţiului pulmonar) şi supurative (primare şi secundare) fiecare avậnd aspecte radiologice distincte.
Etiologia infecţioasă a pneumopatiilor acute este variată, aspectul radiologic fiind relativ corelat cu
etiologia ( exemplu pneumonia lobară cel mai frecvent cu etiologia bacteriană). Pleureziile au etiologii
variate (infecţioase în 21 % din cazuri şi neinfecţioase în celelalte cazuri - 45 % maligne, 12% cardiace,
22% alte cauze), aspectul radiologic fiind în general nespecific. Corelarea datelor clinice cu alte
aspectele patologice pulmonare asociate pot orienta în unele cazuri etiologia pleureziei.
Studentul trebuie să cunoască:
- Clasificarea etiologică a pneumoniilor (infecţioase şi neinfecţioase), aspectul radiologic al pneumoniei
acute alveolare infecţioase (în perioada de stare, în evoluţie, complicaţii),aspectul radiologic al bronhopneumoniei
(cu particularităţi etiologice), aspectul radiologic al pneumoniilor acute cu afectare

predominant interstiţială (cu particularităţi etiologice), aspectul radiologic în procese supurative primare
(abcesul pulmonar) şi secundare (bronşiectazii, chiste pulmonare).
- Clasificarea etiologică a pleureziilor, metode radiologice complementare şi imagistice (ecografia, CT)
de diagnostic în pleurezii, clasificarea radiologică a pleureziilor şi aspectul radio-imagistic (libere în
marea cavitate şi a celor închistate).
Studentul va asista la demonstraţii practice:
- Prezentări de cazuri radiologice cu descrierea aspectele caracteristice şi a celor particulare în
pneumonii (cu diferite localizări pulmonare şi în diferitele stadii ale bolii, corelat cu simptomatologia
clinică şi eventual tratamentul efectuat), bronhopneumonii (inclusiv aspectele particulare etiologice),
pneumonii cu afectare predominant interstiţială ( cu corelaţii etiologice particulare)şi a celor supurative
primare (cu corelaţii CT).Discutarea diagnosticelor diferenţiale radiologice.
- Prezentări de cazuri radiologice şi imagistice cu descrierea aspectele caracteristice şi a celor
particulare în pleurezii libere sau închistate (cu diferite localizări, în cantităţi diferite, corelat cu
simptomatologia clinică şi eventual tratamentul efectuat).Discutarea diagnosticelor diferenţiale.
- Formularea unui buletin de diagnostic radio-imagistic, conform tematicii din curs pentru fiecare caz
prezentat;
Studentul va şti să recunoască tehnica de examinare, să descrie aspectele patologice folosind limbajul
de specialitate, să evalueze regiunile de interes diagnostic, să stabilească diagnosticul radiologic pozitiv
de pneumonie ( şi faza de evoluţie a bolii, cu corelaţii etiologice unde este cazul), bronhopneumonie (cu
corelaţii etiologice unde este cazul), pneumonie predominant interstiţială şi abces pulmonar,
diagnosticul diferenţial radiologic şi să formuleze un buletin de diagnostic corelat cu datele
anamnestice şi clinice ale pacientului. Aceleaşi cerinţe se aplică şi pentru diagnosticul de pleurezii cu
menţiunea cunoaşterii metodelor de diagnostic şi a aspectului radiologic complementar (radiografie în
decubit în plan frontal, radiografie în decubit lateral cu rază orizontală) şi imagistic (ecografie, CT).
De reţinut
Pneumopatiile acute (infecţioase sau neinfecţioase) se investigează în mod curent prin radiografie/
radioscopie pulmonară. În cazul unei evoluţii nefavorabile se efectuează examinări radiologice de
control, completate în rare cazuri cu examenul CT ( exemplu pneumonie recurentă în acelaşi teritoriu
pentru suspiciunea de carcinom bronşic în teritoriul bronsic aferent). Pleureziile avand o etiologie
variată (cea mai frecventă fiind cea neoplazică) pot fi investigate de primă intenţie ecografic şi/ sau
radiologic. În cazul evoluţiei favorabile sub tratament antibiotic sau pentru afecţiuni cardiace, hepatice,
colagenoze, se pot efectua examinări radiologice sau ecografice de control. În cazul evoluţiei
nefavorabile sau a coexistenţei altor patologii pulmonare (tumori pulmonare, infarct pulmonar) este
indicată investigaţia CT( sau IRM pentru patologia vasculară).
Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:
Opacitate cu bronhogramă aerică, localizată în lobul mediu, fără modificarea volumului pulmonar
semnifică:
a. pneumonie alveolară în perioadă de stare
b.bronhopneumonie
c.pneumonie stafilococică
Răspuns: a

Colecţia seroasă liberă în marea cavitate pleurală prezintă la CT:
a.densitate în jur de 0 + 10 UH
b.densitate în jur de – 100 UH
c.densitate în jur de + 60 UH
Răspuns: a
6. Aspectul radiologic şi imagistic în tumorile pulmonare,pleurale,parietale (primare şi
metastatice).
Examenul radiologic este metoda de primă intenţie în diagnosticul tumorilor aparatului respirator.
Radiologic tumorile pleuro-pulmonare prezintă anumite caractere ce pot orienta în general diagnosticul
de malignitate sau benignitate. În cazul celor maligne există corelaţii anatomo-radiologice, deşi corelaţia
histopatologică a aspectelor radiologice nu este posibilă. Metodele imagistice complementare de
diagnostic sunt necesare în tumorile primare (ecografia în tumorile aflate în contact cu pleura şi peretele
toracic, CT în toate cazurile şi IRM-ul, în funcţie de particularităţile tumorale şi
avantajele/dezavantajele metodei, preţul de cost, accesibilitatea sau inaccesibilitatea diagnosticului
bronhoscopic în tumorile bronşice).
Studentul trebuie să cunoască: aspectul radiologice în tumorile benigne pulmonare (tipuri
histopatologice, caracteristici radio-imagistice), tumorile maligne primare pulmonare (aspecte clinice,
clasificare histopatologică, clasificare radio-anatomică, caracterizare radiologică, modificări pulmonare
şi mediastinale secundare tumorilor maligne pulmonare, căile de metastazare), aspectul corespondent
Computer Tomografic şi IRM al diferitelor tipuri radio-anatomice, diagnostice diferenţiale radioimagistice.
Aspecte radio-imagistice în tumorile pulmonare maligne secundare( cele mai frecvente
tumori cu metastazare pulmonară, aspecte radio-imagistice particulare în funcţie de calea de metastazare
pulmonară şi localizarea tumorii primare, diagnostice diferenţiale, modificarea aspectelor sub
tratament).
Aspectul radio-imagistic al tumorilor pleurale primare şi secundare (radiologic,ecografic, CT, IRM) cu
avantajele şi dezavantajele fiecărei metode imagistice şi beneficiul diagnostic specific pentru fiecare
metodă. Aspectul radiologic şi imagistic al tumorilor parietale.Diagnostice diferenţiale.
Patologiile tumorale pleuro-pulmonare care au indicaţie de explorare radio-imagistică intervenţională în
scop diagnostic.
Studentul va asista la demonstraţii practice:
- Prezentări de cazuri radiologice şi imagistice (CT, IRM) cu descrierea aspectele caracteristice şi a
celor particulare în tumorile pulmonare primare benigne şi maligne (cu diferite localizări pulmonare,
corelat cu simptomatologia clinică şi aspectul histopatologic) şi a metastazelor pulmonare (aspectele
particulare în funcţie de calea de metastazare). Discutarea diagnosticelor diferenţiale radiologice.
- Prezentări de cazuri radiologice şi imagistice cu descrierea aspectele caracteristice şi a celor
particulare în tumorile pleurale şi parietale (cu corelaţii clinice şi histopatologice).Discutarea
diagnosticelor diferenţiale.
- Formularea unui buletin de diagnostic radio-imagistic, conform tematicii din curs pentru fiecare caz
prezentat.
- Prezentarea criteriile de alegere a celor mai adecvate metode imagistice de examinare în patologia
tumorală pleuro-pulmonară adaptat la cazurile prezentate.
Studentul va şti să recunoască tehnica de examinare, să descrie aspectele patologice folosind limbajul
de specialitate, să evalueze regiunile de interes diagnostic, să stabilească diagnosticul radiologic pozitiv
de tumoră benignă sau malignă cu localizare pulmonară, pleurală şi parietală. Să stabilească un
diagnosticul diferenţial radiologic şi să formuleze un buletin de diagnostic corelat cu datele

anamnestice şi clinice ale pacientului. Să indice cele mai potrivite metode radiologice complementare
sau imagistice de diagnostic în tumorile pleuro-pulmonare şi să motiveze alegerea făcută.
De reţinut
Identificarea radiologică a unei formaţiuni tumorale pleuro-pulmonare necesită stabilirea apartenenţei la
structurile aparatului respirator, stabilirea caracterului de benignitate sau malignitate (tumorală, prezenţa
invaziei locale şi diseminărilor la distanţă) şi încadrarea în forma anatomo-radiologică de tumoră.
Învestigaţiile complementare imagistice sunt necesare (ecografia intervenţională în scop diagnostic şi
pentru aprecierea vascularizaţiei tumorale, CT pentru caracterizare tumorală, stadializare şi
intervenţional diagnostic, RM, scintigrafie în cele neconcludente prin metode anterioare).
Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:
Opacitate pulmonară apicală ce produce liză osoasă adiacentă este:
a.mai probabil o colecţie pleurală închistată
b.mai probabil un adenom bronşic
c.mai probabil tumoră Pancoast-Tobias
Raspuns: c
Pentru stadializarea unei tumori maligne pulmonare ce metodă imagistică este cea mai potrivită:
a.ecografia
b.Rezonanţa Magnetică
c.Computer Tomografia
Raspuns: c

TABLA DE MATERII (subcapitole)
4. RADIOIMAGISTICA MEDIASTINULUI
I.Principalele tehnici radio-imagistice de explorare a mediastinului. Indicatii.
II.Notiuni de anatomie si semiologie radiologica specifice mediastinului
III.Patologia mediastinului anterior
IV.Patologia mediastinului mijlociu
V.Patologia mediastinului posterior
VI. Urgente mediastinale
VII.Intrebari recapitulative
VIII.Bibliografie obligatorie si facultativa
OBIECTIVE EDUCATIONALE
• Cunostinte de dobandit:
- Esential:
♦ Capacitatea de a identifica metoda radio-imagistica utilizata:
− radiografie/radioscopie/tomografie plana
− CT/IRM cu sau fara substanta de contrast
− tipul de fereastra CT (mediastinala, pulmonara, osoasa)
− secventa IRM utilizata (T1, T2)
− planul de sectiune (axial, coronal, sagital)
− ultrasonografie (mod bidimensional sau Doppler)
♦ Capacitatea de a identifica compartimentele mediastinale cu elementele
anatomice corespunzatoare
♦ Abilitatea de descriere a imaginilor folosind terminologia adecvata
- Important:
♦ Cunoasterea indicatiilor metodelor radio-imagistice raportat la patologia
suspectata
♦ Cunoastera principalelor aspecte radio-imagistice din patologia mediastinului:
v Mediastin anterior:
− Tiroida: gusa, carcinom
− Paratiroide: adenom, carcinom
− Timus: timom
− Tumori chistice homoplastice: chist pleuro-pericardic, chist pericardic
− Tumori mediastinale heteroplastice tumori germinale (chistul
dermoid, teratoamele)
v Mediastin mijlociu:
− Adenopatii inflamatorii si neoplazice (TBC, sarcoidoza, limfom)
− Tumori chistice homoplastice: chistul bronhogenic
− Anevrismul aortic (vezi capitolul cardio-vascular)
v Mediastin posterior:
− Tumori cu origine nervoasa: schwanom, neurofibrom, neuro- si
ganglioblastoame, paraganglioame (feocromocitom)
− Tumori osoase (materia anului IV de studiu)
− Diverticuli, tumori esofagiene, achalazia, hernii diafragmatice
(materia anului IV de studiu)
v Urgente:
− Pneumomediastinul
− Mediastinite, abces mediastinal

− Disectia de aorta (vezi capitolul cardio-vascular)
- Util
♦ Abilitatea de a corela aspectul radio-imagistic cu informatiile clinico-biologice
in functie de patologia suspectata
- Facultativ
♦ Cunoasterea unor particularitati radio-imagistice si/sau tehnice (ex. PET-CT,
secvente speciale IRM, medicina nucleara)
• Activitati recomandate:
- Participare activa la orele de stagiu: intrebari, imagini legate de cazuri intalnite in practica
personala, curenta
- Participarea pentru 2-3 ore intr-una sau doua garzi ale personalului universitar din Clinica
Radiologica
- Discutarea in echipa a unor cazuri oferite de asistentul de grupa sau seful de curs
- Elaborarea unei prezentari de caz (oral, referat) legata de patologia mediastinului
SCHEMA SUCCINTA A CAPITOLULUI
I. Tehnici radio-imagistice folosite in explorarea mediastinului. Indicatii.
1. Radiografia, radioscopia, tomografia plana
2. Computer tomografia (CT)
3. Rezonanta magnetica (IRM)
4. Ultrasonografia (US)
5. Altele: scintigrafia, PET-CT, angiografia
1. Examinarea radiologica conventionala:
Radiografia frontala in incidenta PA, respectiv cea de profil – incidenta LL (stanga sau
dreapta) are ca avantaj principal orientarea catre un diagnostic diferential viabil, in functie
de localizarea procesului patologic intr-unul din compartimentele mediastinale.
Radiografia sau radioscopia cu substanta de contrast orala (pasta sau suspensie
baritata) este folosita in cazul suspiciunii clinice de afectiune esofagiana: diverticul,
achalazie, tumora, amprente extrinseci.
Tomografia plana este actual inlocuita de examinarea computer tomografica.
2. Computer tomografia nativa si cu substanta de contrast intravenoasa este metoda
complementara cea mai utilizata in descrierea si precizarea extensiei proceselor patologice
mediastinale. Poate fi efectuata de prima intentie in cazul unor suspiciuni clinice cu risc vital
(exemplu: disectie de aorta, traumatism toracic major).
Avantaje principale: rapida, disponibila, fara contraindicatii absolute (in special cea nativa),
poate fi folosita si in scop interventional (biopsii, drenaje ghidate CT).
Informatii obtinute:
- Localizare
- Apartenenta
- Structura: solida, chistica, grasoasa, vasculara, mixta (inclusiv calcificari, hemoragii,
incluziuni aerice)
- Extindere, raporturi, semne de invazie loco-regionala (atentie la spatiul grasos mediastinal),
determinari secundare (inclusiv adenopatii) in cazul tumorilor maligne
- Stabilirea managementului ulterior: conservativ, chirurgical sau paleativ
Ferestre folosite: mediastinala, pulmonara si osoasa (achizitii in plan axial urmate de
reconstructii coronale si sagitale).

3. Examinarea prin rezonanta magnetica (IRM) este o metoda exploratorie de linie doi sau
trei. Se poate efectua si de prima intentie, in urgenta, in cazul traumatismelor vertebromedulare,
fiind modalitatea ideala de evaluarea a canalului rahidian si maduvei spinarii.
Avantaje: rezolutie spatiala si de contrast superioare Ł detalii structurale optime, precizarea
de finete a raporturilor cu organele si vasele adiacente, acuratete crescuta in detectarea
adenopatiilor mediastinale
Secvente folosite: standard (T1 si T2), complementare: T1 postcontrast cu sau fara supresie
de grasime, STIR, secvente GE, secvente vasculare, secvente ponderate in difuzie
Limite: sensibilitate redusa pentru calcificari si afectari ale corticalei osoase (CT superior).
Dezavantaje: durata mai lunga a examinarii, cost crescut, disponibilitate redusa, existenta
unor contraindicatii absolute de tipul pace-maker-ului cardiac sau protezelor metalice
non-compatibile cu rezonanta magnetica (ex: materiale feroase).
De retinut: Suspiciunea clinica si/sau radiologica de traumatism vertebro-medular sau
tumora neurogena mediastinala constituie indicatii importante pentru o examinare prin
rezonanta magnetica.
4. Ultrasonografia bidimensionala si Doppler (in abord transtoracic si/sau
transesofagian) are indicatii limitate in cazul patologiei mediastinale. Dintre acestea de
retinut este patologia mediastinului antero-superior (gusa tiroidiana, carcinomul tiroidian,
timoamele), precum si unele din afectiunile legate de mediastinul mijlociu (vasculare: de
tipul anevrismelor sau disectiei de aorta; ganglionare – adenopatii).
Ecografia endoscopica esofagiana (transesofagiana):
- are un rol important in stadializarea cancerelor de la acest nivel, diferentiind stadiile
precoce (T1, 2) de cele avansate (T3, 4)
- pune in evidenta compresiuni extrinseci sau adenopatii
- utilizata (inclusiv in urgenta) in patologia cardio-vasculara
Avantaje le ecografiei: accesibilitate ridicata, repetabilitate, ideala pentru manopere
interventionale de tip bioptic sau pentru reperaje, respectiv montarea unor tuburi de dren.
Nota: Examinarea CT este indicata de cele mai multe ori in completare, fie datorita unor
rezultate incomplete legate de extensie (exemplu: gusa plonjanta in mediastin) sau echivoce
ale ultrasonografiei (vezi patologia vasculara).
5. Alte tehnici
Scintigrafia - indicatii: tesut tiroidian ectopic, tumori neuroendocrine (ex: feocromocitom)
PET-CT – indicatii: recurente tumorale, adenopatii mediastinale metastatice
Angiografia, inlocuita frecvent de angio-CT sau angio-IRM, este apanajul radiologiei
vasculare interventionale.
II. Notiuni de anatomie si semiologie radiologica specifice mediastinului
1. Definitia mediastinului
2. Repere anatomice
a. Linii mediastinale
b. Compartimentele mediastinului
3. Semne radiologice
a. Cervico-toracic
b. Toraco-abdominal
c. Acoperirea si convergenta hilara
d. Diafragmul continuu
e. Semnul deplasarii unui organ sau linii mediastinale
f. Semnul panzei de corabie
g. Semnul pendulului

h. Semnul Phemister
III. Patologia mediastinului anterior
1. Patologie tiroidiana – mase plonjante in mediastin
♦ Metoda imagistica de prima intentie: ultrasonografia
♦ Diagnostic diferential: gusa multinodulara – carcinom tiroidian
♦ Aspecte radio-imagistice:
Gusa
multinodulara
Carcinom –
Semne de
alarma
Rx
Opacitate mediastinala
antero-superioara*:
- lobulata,
- net delimitata
- calcificari incluse:
rotunde, circulare
- +/- dislocare traheala
*semnul cervico-toracic
(Fig. 2a, Fig. 5)
- delimitare imprecisa
- tractiuni, aderente
- calcificari amorfe
- opacitati pulmonare
multiple, de 1-2cm,
imprecis
delimitate metastaze
US
Tiroida:
- asimetrica, de volum crescut
- ecostructura inomogena
- noduli multiplii cu structura
heterogena
- calcificari: imagini ecogene
cu con de umbra
- degenerari chistice: imagini
transonice
(Fig. 6a)
- delimitare imprecisa
- contur invadant
- adenopatii laterocervicale
tumorale (Fig. 6b)
♦ De retinutŁ indicatiile CT in patologia tiroidiana:
v Gusa plonjanta in mediastin – aprecierea exacta a extensiei si a
raporturilor cu organele si vasele adiacente
v Stadializarea cancerului tiroidian: invazie loco-regionala, adenopatii,
determinari secundare (pulmonare, osoase)
Ł rezonanta magnetica are o utilizare limitata, principalul avantaj fiind
acela al confirmarii complicatiilor hemoragice (hipersemnal T1). Din pacate are o
sensibilitate redusa pentru calcificari.
2. Paratiroidele
♦ Localizare fiziologica: posterior de lobii tiroidieni
♦ Pot migra in mediastin in perioada dezvoltarii fetale
♦ Tumorile paratiroidiene mediastinale au in general dimensiuni mici, fiind
neidentificabile pe filmele conventionale
♦ Computer tomografia, ultrasonografia (Fig 8a, b), rezonanta magnetica si nu in
ultimul rand scintigrafia sunt metodele folosite pentru detectia unor astfel de tumori,
in fata unui tablou clinic de hiperparatiroidism

3. Timusul
♦ Localizat anterior de aorta si de calea de iesire a ventriculului drept
♦ Imaginea radiologica specifica: opacitate omogena, ovalara, usor lobulata, localizata
in mediastinul anterior (etaj superior si mijlociu), cu aspect simetric (caracteristica
varstei copilariei).
♦ La nou-nascut exista o hiperplazie fiziologica si uneori opacitatea timica se extinde
pana la diafragm
♦ Caracterizat de involutie cu transformare adipoasa odata cu varsta
♦ Copil: densitate CT, respectiv semnal RM similar cu al muschilor adiacenti
♦ Adult: densitate CT de tip grasos (-100 UH), semnal RM de tip grasos (hiper T1,
hiper T2)
♦ Masele timice sunt reprezentate de:
v Timoame benigne si maligne
v Limfoame
v Carcinoide (secretante de ACTHŁ sdr Cushing)
v Tumori germinale
v Chiste
♦ Timoamele – de retinut
v Sunt tumori limfoepiteliale (10-40% maligne)
v Rare la copil
v Tablou clinic patognomonic: myastenia gravis
v Diagnosticul radio-imagistic se bazeaza pe identificarea unei mase
mediastinale, focale, asimetrice
v Rx: opacitate lobulata, omogena, net delimitate proiectata in mediastinul
antero-superior si/sau antero-mijlociu, mai frecvent pe dreapta. Poate contine
calcificari inelare.
v CT:
• reprezinta metoda de prima intentie pentru un adult cu tablou clinic de
miastenie, avand sensibilitatea cea mai mare in detectia timoamelor.
• postcontrast intravenos Ł iodofilia intensa, in general omogena a
tumorii
• poate pune in evident semne de alarma pentru degenerarea maligna,
cum ar fi: invazia in spatiul adipos adiacent si determinari secundare
pleurale
v IRM: ofera informatii similare cu cele computer tomografice
4. Tumori germinale
a. Chistul dermoid (teratom chistic benign):
v Caracteristic adolescentilor, mai frecvent sexul feminin
v Tumora chistica heteroplastica, de mari dimensiuni, cu localizare in
mediastinul antero-mijlociu
v Semn radiologic patognomonic: semnul Phemister (opacitate cu nivel solidsolid:
tesut conjunctiv-tesut adipos)
v Structura heterogena, in care componenta adipoasa si calcificarile periferice,
parietale joaca un rol predominant (CT metoda optima de diagnostic)
v Complicatii: infectia, hemoragia (evaluate ideal utilizand rezonanta
magnetica)

. Teratoame maligne: seminom, teratocarcinom, carcinom embrionar,
coriocarcinom
v Caracteristice adultului tanar, mai frecvent sexul masculin
v Tumori cu dezvoltare rapida
v Paraclinic: cresteri ale alfa-fetoproteinei si gonadotropinei corionice
v CT: structura heterogena, cu arii de necroza si hemoragii; determinari
secundare (pulmonare – “lacher de ballons”, osoase, pleurale)
5. Chistul pleuro-pericardic
♦ Tumora chistica homoplastica, cu localizare in mediastinul antero-inferior
♦ Rx: opacitate frecvent proiectata in unghiul cardio-frenic drept, net delimitata,
omogena, de intensitate hidrica
♦ De regula nu comunica cu spatiul pericardic
♦ Continutul este lichidian evidentiat ca atare CT (densitati lichidiene), RM
(hiposemnal T1, hipersemnal T2 pentru un continut pur lichidian; hipersemnal T1
pentru un continut bogat in proteine) sau US (imagine transonica incapsulata).
IV. Patologia mediastinului mijlociu
1. Adenopatii
Repere anatomice: statii ganglionare
!De retinut:
♦ Rx: opacitati cu contur policiclic localizate in mediastinul mijlociu
♦ Criteriul computer tomografic pentru adenopatieŁ ax scurt >1cm
♦ IRM : poate diferentia adenopatiile mediastino-hilare de structurile vasculare
adiacente in situatiile cu rezultat CT echivoc
♦ Inflamatorii
v Tuberculoza
v Sarcoidoza
v Silicoza
♦ Neoplazice
v Primare: limfoame, leucemii
v Secundare: metastaze de neoplasm bronho-pulmonar, mamar, tiroidian, renal

2. Chistul bronhogenic
♦ Tumora chistica homoplastica, dezvoltata din muguri bronsici aberanti, comunicanti
sau necomunicanti cu arborele bronsic
♦ Rx: opacitate omogena, ovalara sau cu aspect in paleta de tenis, localizata la nivelul
bifurcatiei traheale, net delimitata, de intensitate hidrica, care se deformeaza cu
respiratia
♦ CT: demonstreaza continutul paralichidian si relatia cu arborele bronsic
♦ IRM: formatiune chistica, in hipersemnal T1, caracteristic unui continut lichidian
bogat in proteine sau mucus
V. Patologia mediastinului posterior
1. Tumori cu origine nervoasa
2. Tumori osoase (material anului IV de studiu)
3. Patologie esofagiana si diafragmatica (material anului IV de studiu)
Tumori cu origine nervoasa
♦ Clasificare in functie de origine:
v Nervi periferici: neurofibroame, schwanoame, respectiv echivalentul lor
malign (neurosarcoame). Asocieri frecvente cu neurofibromatoze.
v Ganglioni simpatici paravertebrali: ganglioneurinoame,
ganglioneuroblastoame (cu cat varsta de aparitie e mai frageda, cu atat
formele tumorale sunt mai agresive)
v Celule neuroendocrineŁ feocromocitoame mediastinale sau paraganglioame
toracice
♦ Rx:
v Opacitati proiectate in mediastinul posterior
v In general net delimitate, omogene
v Care nu se pot disocia de coloana
v Determina largirea gaurilor de conjugare
v Produc frecvent scalloping (amprentare) vertebral si/sau costal
v Formele maligne: mai imprecis delimitate, determina distructii osoase
♦ CT: evidentiere optima a efectelor pe structurile osoase si a calcificarilor
♦ IRM:
v Mase tumorale de forma fusiforma (cele cu origine ganglionara) sau sferica
(cele cu origine in nervi periferici)
v Hiposemnal T1, semnal variabil T2 (hiper-, izo- sau hiposemnal fata de LCR)
v Priza de contrast semnificativa (in special feocromocitoamele), relativ
omogena
v Metoda cea mai indicata pentru confirmarea sau excluderea extensiei in
canalul rahidian (tumorile neurogene bisaculare – “dumb-bell tumors” se
pot extinde in canalul rahidian, avand un efect compresiv asupra maduvei
spinarii)

VI.
Urgente mediastinale
1. Pneumomediastinul
♦ Definitie: acumulare aerica in tesutul conjunctiv mediastinal
♦ Cauze:
v Ruperea unor bule de emfizem pulmonare
v Extinderea mediastinala a unui pneumotorace
v Cancere esofagiene sau ORL perforate
v Iatrogene: bronhoscopie, IOT (intubatie oro-traheala)
v Traumatisme traheo-bronsice
♦ Semne radiologice:
v Incidenta PA:
• Semnul diafragmului continuu (Fig. 3)
• Contururi accentuate ale opacitatii mediastinale
• Cresterea radiotransparentei umbrei mediastinale comparative cu
radiografii anterioare
v Incidenta LL:
• Banda transparent retrosternala
• Transparent inelara in jurul opacitatii date de artera pulmonara
♦ CT: metoda optima de vizualizare a incluziunilor aerice libere, mediastinale
(-1000 UH), mai ales utilizand fereastra pulmonara
♦ Alte asocieri: pneumotorace, emfizem subcutanat
2. Mediastinite. Abcesul mediastinal.
♦ Cauze:
v Perforatii esofagiene (iatrogene, tumorale, sindrom Boerhaave)
v Infectii ORL extinse in mediastin
♦ Rx:
v Largirea opacitatii mediastinale (cu precadere mediastinul superior)
v Delimitare imprecisa a umbrei mediastinale
v Nivel hidro-aericŁ abces mediastinal
v Revarsat pleural (frecvent pe stanga)
v Revarsat pericardic
v Atelectazie de lob inferior pulmonar
v Emfizem subcutanat
♦ CT:
v aspect infiltrat al spatiului grasos mediastinal, care isi creste densitatea
(aspect striat, edematiat)
v confirmarea abceselor (imagine mixta cu nivel hidro-aerica, iodofilie intensa,
periferica)
v incluziuni aerice care pot reprezenta si marca unei infectii cu anaerobi
3. Disectia de aorta (vezi capitolul cardio-vascular)
VII.
Intrebari recapitulative.
Intrebari recapitulative cu unul sau mai multe raspunsuri corecte

Raspunsuri corecte:
1.a, d, e
2.a,b,c
3.a,c,d,e
4.b,d
5.a,b,c
1. Care din urmatoarele structuri nu face parte din mediastinul anterior:
a. nervul frenic
b. pericardul
c. pleura
d. lanturile ganglionare simpatice
e. nervul vag
2. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu mediastinul
mijlociu:
a. Contine traheea si bronhiile principale
b. Contine aorta ascendenta
c. Contine artera pulmonara
d. Contine esofagul
e. Contine lanturile ganglionare simpatice
3. Timusul:
a. Poate ajunge pana la diafragm la nou nascut
b. Da o opacitate asemanatoare unei panze de corabie la adult
c. Are hipersemnal T1 si T2 in decada 5 de viata
d. Are densitate CT negativa la maturitate
e. Poate fi sediul unor limfoame
4. Limfoamele Hodgkin:
a. Au preponderent reprezentare mediastinala, prin mase lobulate, simetrice
b. Dau frecvent infiltrare pulmonara sub forma unor limbi de flacari
c. Afectarea pulmonara este mai rara
d. Se caracterizeaza prin adenopatii hilare si mediastinale cu aspect
asimetric si contururi convexe, imprecise delimitate spre plamani
e. Au predominant o prezentare non-mediastinala
5. Aspectul IRM al unui chist pleuro-pericardic poate fi de formatiune cu
a. Hiposemnal T1
b. Hipersemnal T2
c. Hipersemnal T1
d. Hipodensitate
e. Hiperdensitate
VIII. Bibliografie obligatorie si facultativa
Lecturi obligatorii:
1. Grainger and Allison’s. Diagnostic Radiology. 4 th ed. London: Churchill Livingstone;
2001: 289-99, 353-77
2. Radulescu

Lecturi facultative:
1. Joseph. K.T. Lee. Computed Body Tomography with MRI Correlation. 4 th
ed.Philadelphia: Lippincott Williams and Wilkins; 2005 (vol.1): 311-421
2. Nicholas C. Goustroviannis, Pablo R. Ros. Radiologic- Pathologic Correlations: From
Head to Toe: Understating the Manifestations of Disease. Berlin: Springer; 2005
3. Scott W. Atlas. Magnetic Resonance Imaging of the Brain and Spine. 4 th ed.
Philadelphia: Lippincott Williams and Wilkins; 2009: 1508-64
Adrese internet utile:
http://radiology.rsna.org/content/by/year
http://radiographics.rsna.org/
http://www.radiologyassistant.nl/en/
http://en.wikipedia.org/wiki/Mediastinum

5-6. STUDIUL RADIO-IMAGISTIC AL CORDULUI SI
VASELOR
Examinarea radiologica este indispensabila in explorarea aparatului cardio-vascular, constituind o
parte integranta in evaluarea complexa a bolnavilor cu afectiuni ale acestui aparat. Indicatiile
diferitelor metode radio-imagistice trebuie sa se faca in urma unui examen clinic atent. Explorarea
radio-imagistica poate depista modificari patologice care nu au simptomatologie clinica, poate
stabili diagnosticul precis al unor afectiuni, este utila in urmarirea evolutiei diferitelor boli cardiovasculare,
poate oferi detalii, prin noile tehnici imagistice,ce ajuta la un diagnostic precoce si rapid,
determinand atitudinea terapeutica, ce de foarte multe ori are prognostic vital.
Studentul trebuie sa cunoasca :
- notiuni de anatomie radio-imagistica normala a aparatului cardio-vascular ;
- principiile, indicatiile si contraindicatiile diferitelor tehnici radio-imagistice utilizate in
investigarea patologiei aparatului cardio-vascular :radiografia standard a toracelui si cordului,
ecografia cardiaca si vasculara, tomografia computerizata, rezonanta magnetica, arteriografia,
flebografia, scintigrafia,
- notiuni de epidemiologie si fiziopatologie in bolile cardiovasculare,
- aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile cordului,
- aspecte ale modificarilor circulatiei pulmonare,
- aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile vaselor mari si vaselor periferice,
- aspecte radio-imagistice ale patologiei cardio-vasculare (indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi
diferenţial) in :
• hipertensiunea arteriala pulmonara, embolia pulmonara,
• hipertensiunea venoasa pulmonara, edemul pulmonar
• malformatii cardio-vasculare
• bolile valvulare (stenoza mitrala, boala mitrala, stenoza aortica)
• miocardiopatii
• pericardite constrictive, exsudative, adezive
• bolile aortei (anevrismul, disectia, ruptura, coarctatia, aterosleroza)
• arteriopatia aterosclerotica,
• trombangeita obliteranta
• varicele
La sfarsitul cursului se vor formula cateva tipuri de intrebări asemanatoare celor din testul
examenului scris de radiologie.
La lucrarile practice se va prezenta:
Aspectul radio-imagistic normal a aparatului cardio-vascular – repere anatomice.
Aspecte ale diferitelor tehnici radio-imagistice utilizate in investigarea patologiei aparatului cardiovascular
: radiografia standard a toracelui si cordului, ecografia cardiaca si vasculara, tomografia
computerizata, rezonanta magnetica, arteriografia, flebografia, scintigrafia,
Aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile cordului,
Aspecte ale modificarilor circulatiei pulmonare.
Planul interpretarii unei imagini radiologice, ecografice, de tomografie computerizata sau rezonanta
magnetica.
Aspecte radio-imagistice in hipertensiunea arteriala pulmonara
Aspecte radio-imagistice in embolia pulmonara,
Aspecte radio-imagistice in hipertensiunea venoasa pulmonara si edemul pulmonar
Aspecte radio-imagistice in malformatii cardio-vasculare

Aspecte radio-imagistice in bolile valvulare (stenoza mitrala, boala mitrala, stenoza aortica)
Aspecte radio-imagistice in miocardiopatii
Aspecte radio-imagistice in pericardite constrictive, exsudative, adezive
Aspecte semiologice radio-imagistice in afectiunile vaselor mari si vaselor periferice,
Aspecte radio-imagistice in bolile aortei (anevrismul, disectia, ruptura, coarctatia, aterosleroza)
Aspecte radio-imagistice in arteriopatia aterosclerotica,
Aspecte radio-imagistice in trombangeita obliteranta.
Aspecte radio-imagistice in varicele membrelor inferioare.
Studentul va trebui sa :
- recunoasca tehnica folosita si sa o descrie
- sa recunoasca regiunea explorata.
- sa deceleze aspectul patologic si sa il descrie amanuntit (tipul leziunii din punct de vedere
semiologic, localizare exacta, dimensiune, forma, contur, structura, raporturi cu organele invecinate
si cum se modifica functia organului afectat si celor din vecinatate, sa integreze leziunea intr-un
sindrom in corelatie cu informatiile clinico-biologice si sa formuleze diagnosticul pozitiv,
diagnosticele diferentiale si sa poata fi capabil sa orienteze conduita terapeutica sau investigatiile
complementare.

7. NEURORADIOLOGIE
1. Tehnici radio-imagistice de diagnostic; aspectul normal cerebral şi spinal în CT şi IRM
2. Semiologie radio-imagistică cranio-cerebrală şi vertebro-medulară; aspectele CT şi
IRM în accidentele vasculare arteriale şi tumorile cerebrale
1. Metode radio-imagistice de diagnostic în patologia SNC; aspectul normal cerebral şi
spinal în CT şi IRM
Metodele de investigare ale SNC sunt multiple şi au indicaţii specifice.Metodele imagistice
utilizează un limbaj specific pentru caracterizarea aspectelor normale şi patologice care rezultă din
principiul de obţinere al imaginilor (diferit pentru fiecare metodă).
Studentul trebuie să cunoască:
- Principalele metode radio-imagistice de examinare în patologia cranio-cerebrală şi vertebromedulară;
indicaţiile generale de examinare; contraindicaţii.
- Noţiuni de anatomie craniană, cerebrală, cerebeloasă, anatomia trunchiului cerebral, a măduvei
spinării, a sistemului ventricular şi învelişurile cerebro-medulare cu spaţiile aferente, nervii cranieni
şi nervii rahidieni; vascularizaţia sistemului nervos central (arterial şi venos) cu teritoriile de
distribuţie.
- Noţiuni privind tehnica de examinare standard CT cranio-cerebrală, aspectul normal CT cerebral
în fereastră de fosă posterioară, parenchim cerebral şi os. Tehnica de examinare a coloanei
vertebrale şi aspectul vertebro-medular normal în Computer Tomografie. Reconstrucţii MPR şi 3D.
- Examinarea prin Rezonanţă Magnetică : secvenţele de referinţă, planurile de examinare şi aspectul
normal cerebral şi spinal; reconstrucţii vasculare 3D.
Studentul va asista la demonstraţii practice:
- prezentarea de imagini cranio-cerebrale şi vertebro-medulare obţinute prin diferitele metode
radio- imagistice de examinare, cu sau fără substanţă de contrast;
- identificarea în CT a structurilor anatomice normale la examinarea nativă în plan axial utilizậnd
limbajul de specialitate ( distribuţia şi densitatea substanţei albe şi cenuşii la nivel cerebral,
distribuţia şi densitatea lichidului cefalorahidian la nivel cerebral şi spinal, aspectul şi aprecierea
structurilor osoase cranio-cerebrale şi al discurilor intervertebrale); identificarea structurilor
normale vasculare cerebrale postcontrast;
- identificarea în RM a structurilor anatomice normale cerebrale şi medulare în planuri :axial,
coronal, sagital, în secvenţele standard ( T1, T2, PD) utilizậnd limbajul de specialitate (distribuţia şi
semnalul substanţei cenuşii, substanţei albe, lichidului cefalo-rahidian şi vaselor la nivel cerebral şi
spinal, aprecierea structurilor osoase cranio-vertebrale, al discurilor intervertebrale şi nervilor
cranieni şi rahidieni la RM);
Studentul va şti:
- indicaţiile generale ale metodelor radio-imagistice utilizate la examenul SNC;
- să recunoască în imagini cranio-cerebrale şi vertebro-medulare tipul de examinare radioimagistică
utilizat (nativ sau cu substanţă de contrast), planul de examinare, ferestrele utilizate la
CT şi secvenţele utilizate la RM, poziţiile şi incidenţele în examinările radiologice.Contraindicaţiile
metodelor.
- să recunoască în imagini structurile anatomice normale şi descrierea lor folosind limbajul de
specialitate.

De reţinut:
Metodele radio-imagistice au în examenul sistemului nervos central indicaţii specifice. În general
patologiile care necesită tratament de urgenţă se investighează prin examen radiologic
(traumatismele) şi Computer Tomografic (traumatisme, accidente vasculare, tumori, etc).
Investigaţia de elecţie pentru structurile cerebrale şi medulare este Rezonanţa Magnetică. Ca
examinare de urgenţă se utilizează în compresiunea medulară şi accidentele vasculare ischemice în
primele 6 ore. Angiografia cerebrală şi vertebro-medulară este utilizată în general preintervenţional.
Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală
Pentru suspiciunea clinică de accident vascular cerebral hemoragic ce metodă de investigaţie
indicaţi ca primă intenţie:
a. angiografie cerebrală
b. Rezonanţa Magnetică
c. Computer Tomografia
Răspuns: c
Lichidul cefalorahidian prezintă în secvenţa ponderată T1:
a. hiposemnal
b. hipersemnal
c. hipodensitate
Răspuns: a
2. Semiologie radio-imagistică cranio-cerebrală şi vertebro-medulară ;
aspectul CT şi IRM în AVC şi tumori cerebrale
Aspectele patologice ale SNC produc la CT şi IRM, imagini cu specificitate redusă. Densitatea sau
semnalul patologic se compară cu densitatea sau semnalul normal al parenchimului cerebral şi
medular, de unde rezultă în principal trei posibilităţi: densitate sau semnal mai scăzut (hipo), egal
(izo) sau mai crescut (hiper) comparativ cu al creerului şi măduvei. Localizarea leziunilor,
distribuţia, structura, edemul perilezional, întreruperea barierei hemato-encefalice sunt cateva dintre
elementele ajutătoare (pe langă datele clinice) care orientează diagnosticul CT şi IRM în patologia
SNC. Examenul RM necesită în plus pentru caracterizarea lezională compararea semnalului
patologic în secvenţele standard. Pentru structurile vasculare cerebro-medulare de calibru mediu
metodele angi-CT, angio-RM permit aprecierea distribuţiei, modificărilor de calibru şi
permeabilitate sau flux. Angiografia cerebrală aduce informaţii suplimentare privind vasele de
calibru mic.
Studentul trebuie să cunoască:
- la examenul Computer Tomografic principalele leziuni cerebrale care au ca expresie hipodensităţi,
izodensităţi şi hiperdensităţi comparativ cu parenchimul cerebral; leziunile asociate cu ruptura
barierei hemato-encefalice şi priză de contrast; aspectul CT al hematomului şi hemoragiei acute, cu
transformarea densităţilor sanguine în faza subacută şi cronică;
- la examenul RM principalele semnale patologice cerebrale şi medulare şi comportamentul lor în
secvenţe standard; semnalul leziunilor asociate cu ruptura barierei hemato-encefalice şi priză de
contrast ; aspectul RM al hematomului cu transformarea caracteristică vechimii în secvenţele
ponderate T1 şi T2; aspectul RM al herniei discale.
- aspectul CT şi IRM în accidentele vasculare arteriale ischemice, accidentele vasculare cerebrale
hemoragice şi tumorile cerebrale (sindromul de masă înlocuitoare de spaţiu).
- aspectul angiografic cerebral în principalele patologii vasculare;

Studentul va asista la demonstraţii practice:
- prezentări de cazuri CT şi IRM cu patologii variate încadrate în tematica de semiologie a
cursului; prezentări de cazuri CT şi IRM cu accidente vasculare ischemice (cu diferite localizări
supra şi subtentoriale corelate cu datele clinice ale pacientului) cu accidente cerebrale
hemoragice ( aflate în diferite stadii de evoluţie corelat cu datele clinice ale pacientului) cu
tumori cerebrale (intra- şi extra-axiale corelat cu simptomatologia clinică pentru fiecare caz -
cele mai frecvente tumori cerebrale şi medulare).
-
Studentul va şti:
- să recunoască aspectul de edem cortico-subcortical din ischemii, edemul digitiform din tumori,
masele parenchimatoase sau chistice, necroza, zonele calcificate, efectul de masă intracraniană,
atrofia cerebrală, priza de contrast patologică la examenul CT şi IRM;
- sa recunoască examinarea CT nativă şi/sau cu substanţă de contrast iodată, să descrie aspectul
patologic cerebral, localizarea şi să recunoască principalele leziuni posibile în funcţie de aspectul
densitometric (inclusiv aspectul în accidentele vasculare cerebrale ischemice, hemoragice şi
tumori);
- sa recunoască examinarea IRM, secvenţele, planul de examinare, nativă şi cu substanţă de contrast
paramagnetică, să descrie semnalul patologic cerebral, localizarea şi să recunoască principalele
leziuni posibile în funcţie de aspectul semnalului (inclusiv aspectul în accidentele vasculare
cerebrale ischemice, hemoragice şi tumori);
De reţinut:
Substratul morfopatologic variat al leziunilor cerebrale se corelează cu un spectru restrans de
aspecte patologice cu expresie densitometrică sau de semnal RM. Există cateva leziuni (sangele
extravascular, lichidele patologice, grăsimea, calcificările, hemosiderina) a căror localizare cerebromedulară
este specifică CT, IRM.
Întrebări tip pentru examenul scris de radiologie-imagistică medicală:
Ischemia cerebrală acută determină la CT:
a. hipodensitate cortico-subcorticală
b. hipodensitate în substanţa albă cu aspect digitiform
c. hipodensitate egală cu a lichidului cefalorahidian
Răspuns: a
Meningeomul prezintă la RM în secvenţa T1 cu substanţă de contrast:
a. priză de contrast intensă, omogenă
b. lipsa prizei de contrast
c. priză de contrast minimă
Răspuns: a

8. URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE
Urgenţele medico-chirurgicale sunt reprezentate de o serie de afecţiuni şi condiţii care implică
practic toate organele şi sistemele. Tratamentul lor impune un diagnostic corect în cadrul căruia
examenul radio-imagistic este extrem de important. Pentru un diagnostic corect, este necesară
cunoaşterea metodelor de examinare radio-imagistică, indicaţiile şi limitele fiecărei metode în parte
precum şi aspectul radio-imagistic al diferitelor afecţiuni.
Studentul trebuie să cunoască:
- Aspecte radio-imagistice în urgenţele traumatice şi netraumatice cranio-cerebrale: examinarea
radiologică convenţională, examenul CT, alte tehnici diagnostice (rezonanţa magnetică, ecografia
craniană, medicina nucleră, angiografia) - indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi diferenţial
• Fracturile craniene şi ale viscerocraniului
• Leziunea axonală difuză
• Hemoragia epidurală,
• Hemoragia subdurală
• Hemoragia arahnoidiană
• Hemoragia intraparenchimatoasă
• Higromul subdural
• Ischemia cerebrală
• Infecţii (meningita, encefalita, abcesul cerebral)
- Aspecte radio-imagistice în urgenţele traumatice ale coloanei vertebrale: examinarea radiologică
convenţională, examenul CT şi IRM - indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi diferenţial
• Fracturile coloanei vertebrale
• Tipuri de cointeresare nervoasă (hematomul epidural, compresiunea medulară, secţiunea
medulară)
- Aspecte radio-imagistice în urgenţele traumatice ale toracelui: examinarea radiologică
convenţională, examenul imagistic (ecografic, CT şi IRM) - indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi
diferenţial
• Fracturi costale
• Hemotorace
• Hemopericard (tamponada cardiacă)
• Pneumotorace
• Pneumomediastin
- Aspecte radio-imagistice în urgenţele netraumatice ale toracelui: examinarea radiologică
convenţională, examenul imagistic (ecografic, CT şi IRM, medicină nucleară, angiografie) -
indicaţii, tehnică, diagnostic pozitiv şi diferenţial
• Edemul pulmonar acut
• Embolia pulmonară
• Pneumonii masive
• Pneumonia de aspiraţie
• ARDS (plămânul de şoc)
• Pneumotoracele spontan
• Pleurezia masivă.
- Aspecte radio-imagistice în urgenţele cardio-vasculare: examinarea radiologică convenţională,
examenul imagistic (ecografic, CT şi IRM, medicină nucleară, angiografie) - indicaţii, tehnică,
diagnostic pozitiv şi diferenţial

• Disecţia de aortă
• Boala trombembolică
Studentului i se vor prezenta la lucrările practice:
Aspectul radiologic al fracturilor craniene şi ale viscerocraniului
Aspectul CT şi RM al hemoragiilor craniene - hemoragia epidurală, hemoragia subdurală,
hemoragia arahnoidiană, hemoragia intraparenchimatoasă
Aspectul CT şi RM al ischemiei cerebrale
Aspectul CT şi RM al abcesului cerebral
Aspectul CT şi RM al infecţiilor cerebrale (meningită, encefalită, abces cerebral)
Aspectul CT şi RM al hematomului medular epidural, al compresiunii medulare şi a secţiunii
medulare
Aspectul radiologic şi CT al fracturilor costale
Aspectul radiologic, ecografic şi CT al colecţiei pleurale
Aspectul radiologic şi CT al pneumotoracelui şi al hidropneumotoracelui
Aspectul radiologic, ecografic, CT şi RM al colecţiei pericardice
Aspectul radiologic şi CT al pneumomediastinului
Aspectul radiologic şi CT al edemului pulmonar acut
Aspectul radiologic, angioCT, scintigrafic şi angiografic al emboliei pulmonare
Aspectul radiologic şi CT al pneumoniilor
Aspectul radiologic, CT şi RM al disecţiei de aortă
Aspectul ecografic al trombozei venoase profunde
Algoritmi de examinare în urgenţele traumatice cerebrale, vertebro-medulare, toracice şi cardiovasculare.
Studentul va şti să recunoască tehnica de examinare şi leziunile patologice, respectiv:
Hemoragiile sau ischemiile cerebrale
Abcesul cerebral
Compresiunea/secţiunea medulară
Fracturile costale
Colecţia pleurală
Pneumotoracele/hidropneumotoracele
Pneumomediastinul
Pneumonia masivă
Edemul pulmonar acut
Embolia pulmonara
Colecţia pericardică
Disecţia de aortă
Tromboza venoasă profundă