DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÃN INFEC IILE PRODUSE ... - UMF
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÃN INFEC IILE PRODUSE ... - UMF
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÃN INFEC IILE PRODUSE ... - UMF
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
GHIDUL <strong>DE</strong> STUDIU 2009-2010<br />
Catedra Microbiologie<br />
Medicin General An III - lucr ri practice<br />
Titlul cursului: Microbiologie clinic<br />
Programul desf ur rii activit ii lucr rilor practice:<br />
Ore/s pr mân : lucr ri practice: 2<br />
Ore/semestru: lucr ri practice: 14<br />
Cadre didactice:<br />
Prof. Dr. Monica JUNIE<br />
Asistent universitar Dr.Mihaela Ionescu<br />
Asistent universitar Dr.Cecilia Bobo<br />
Asistent universitar Dr.Mirela Petrascu<br />
Asistent universitar Dr.Laura Simon<br />
Preparator universitar Dr. Oana Serban<br />
Cuprins:<br />
<strong>DIAGNOSTICUL</strong> <strong>DE</strong> <strong>LABORATOR</strong> ÎN <strong>INFEC</strong> <strong>IILE</strong> <strong>PRODUSE</strong> <strong>DE</strong><br />
BACTERII<br />
Diagnostic de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului<br />
Corynebacterium<br />
Diagnosticul de laborator în infec iile streptococice.<br />
Diagnosticul de laborator în infec iile produse de reprezentan i ai genului<br />
Enterococcus.<br />
Diagnostic de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului Bordetella.<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului<br />
Mycoplasma.<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului<br />
Chlamydia.<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Legionella.<br />
Diagnosticul de laborator în infec iile stafilococice.
Diagnosticul de laborator în tuberculozã<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului<br />
Haemophilus.<br />
Diagnosticul de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului Neisseria<br />
Diagnostic de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului Clostridium.<br />
Diagnostic de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului Bacillus.<br />
Diagnostic de laborator în infec iile produse de enterobacterii.<br />
Enterobacterii cu patogenitate certã<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Shigella<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Salmonella<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului<br />
Enterobacteriaceae<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de Escherichia coli<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de Klebsiella pneumoniae<br />
Alti bacili Gram negativ<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse deGenul Peudomonas<br />
Genul Vibrio Diagnosticul de laborator<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Brucella<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Treponema<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Leptospira<br />
Genul Rickettsia<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de paraziti<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de protozoare<br />
Entamoeba hystolitica<br />
Giardia duodenalis<br />
Cryptosporidium<br />
2
Microsporidium<br />
Toxoplasma Gondii<br />
Plasmodium<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de helminti<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de nemathelminti<br />
Ascaris lumbricoides<br />
Enterobius vermicularis<br />
Trichuris trichura<br />
Strongyloides stercoralis<br />
Trichinella spiralis<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de plathelminti<br />
Trematode<br />
Fasciola hepatica<br />
Cestode<br />
Tenia solium<br />
Tenia saginata<br />
Cisticercoza<br />
Diphyliobotrium latum<br />
Hymenolepis nana<br />
Echinococcus granulosus<br />
Echinococcus multilocularis<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de fungi<br />
Cryptococcus<br />
Aspergillus<br />
Candida albicans<br />
3
Dermatofi i<br />
Resurse bibliografice<br />
<strong>DIAGNOSTICUL</strong> <strong>DE</strong> <strong>LABORATOR</strong> ÎN <strong>INFEC</strong> <strong>IILE</strong><br />
BACTERIENE<br />
<strong>INFEC</strong> II RESPIRATORII<br />
ANGINE BACTERIENE<br />
Diagnostic de laborator în difterie<br />
infec iile produse de reprezentan ii genului Corynebacterium<br />
Esen ial<br />
Caractere generale ale genului<br />
Important<br />
Reprezentan ii genului:<br />
- patogeni (Corynebacterium diphetriae)<br />
- nepatogeni (pseudodifterici sau difteromorfi) - C. hoffmani, C. xerosis<br />
- alte specii de importan medical (C.ulcerans, C.haemolyticum, C.pseudotuberculosis, C.<br />
jeikeium)<br />
Util<br />
Diagnosticul de laborator<br />
I. Diagnosticul direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice<br />
De la bolnavi se recolteaz exudat faringian cu 3 tampoane faringiene, iar dac este<br />
posibil se deta az o por iune din falsa membran pentru depistarea purt orilor, se recolteaz un<br />
tampon faringian i un tampon nasal<br />
Examenul microscopic direct din produsul patologic<br />
Din primul tampon recoltat de la bolnav se fac 2 frotiuri:<br />
a) un frotiu în colora ia Gram: bacilii difterici sunt nesporula i, necapsula i, sunt bacili Gram<br />
pozitiv la limit , sunt drep i sau u or încurba i, cu una sau ambele extremit i umflate datorit<br />
corpusculilor metacromatici (din volutin ) Babe -Ernst, care le confer aspectul de halter ;<br />
bacilii difterici sunt a eza i în gr mezi, sub form de litere chineze ti, mai rar în palisade (paralel<br />
i perpendicular) spre deosebire de pseudodifterici care sunt a eza i în frotiu mai ales în palisade<br />
(mai scur i i mai gro i);<br />
b) frotiu în colora ia Neisser pentru eviden ierea corpusculilor metacromatici .<br />
Izolarea<br />
- al doilea tampon faringian de la bolnav sau tamponul de la purt tori se introduce mediul de<br />
îmbog ire OCST i se incubeaz la 37 o C timp de 18-24 ore i apoi se fac pasaje pe un<br />
mediu selectiv Tinsdale<br />
- al treilea tampon de la bolnav este îns mân at pe urm toarele medii:<br />
mediul Löffler care permite o dezvoltare rapid a bacilului difteric sub form de colonii R.<br />
mediul Tinsdale - permite diferen ierea de pseudodifterici<br />
4
Identificarea se face dup izolarea bacililor difterici în cultur pur , urm rind:<br />
- Propriet ile morfotinctoriale : colora ia Gram i colora ia Neisser pentru eviden ierea<br />
corpusculilor metacromatici Babe Ernst<br />
- Caractere de cultur<br />
- Caractere biochimice<br />
- Teste de patogenitate ''in vivo'' pe cobai (boala experimental ) i ''in vitro'' prin metoda<br />
dublei difuzii în gel pe mediu Elek i metoda de floculare Ramon<br />
Lizotipia<br />
- Pentru epidemiologie este posibil lizotipia tulpinilor de C. diphteriae cu ajutorul unui set de<br />
19 bacteriofagi<br />
Antibiograma<br />
- Bacilii difterici sunt sensibili la eritromicin , penicilin G, gentamicin , dar i la<br />
clindamicin , cefalosporine; sunt rezisten i la polimixine<br />
II. Diagnosticul indirect<br />
- se utilizeaz în scopuri epidemiologice pentru testarea imunit ii antidifterice în colectivit i<br />
i pentru controlul eficien ei vaccin rilor<br />
1. Metode serologice - hemaglutinarea pasiv<br />
2. Diagnosticul biologic - IDR de neutralizare toxin -antitoxin (reac ia Shick)<br />
Activit i practice<br />
-Colora ia Gram, Neisser examinarea i interpretarea unui preparat microscopic<br />
-Observarea i descrierea coloniilor de Corynebacterium spp. pe medii de cultur<br />
adecvate<br />
Întreb ri de control:<br />
Corynebacterium diphteriae:<br />
a) este un bacil Gram-negativ<br />
b) întotdeauna elibereaz o toxin<br />
c) este un bacil Gram-pozitiv<br />
d) se poate izola pe mediul Sabouraud<br />
e) se dezvolt sub form de colonii de tip R<br />
Diagnosticul de laborator al anginei streptococice, scarlatinei i a pneumoniei<br />
franca lobara<br />
Diagnosticul de laborator în infec iile streptococice:<br />
Esen ial<br />
Genul Streptococcus. Caractere generale ale genului<br />
Habitat<br />
Important<br />
Clasificare<br />
1. Dup tipul de hemoliz (pe mediul geloz -sânge):<br />
- Streptococi -hemolitici : S.mutans, S.mitis, (streptococi viridans), S.pneumoniae<br />
- Streptococi -hemolitici : streptococii de grup A (S.pyogenes), B, C, F, G<br />
5
- Streptococi nehemolitici : S.lactis<br />
2. Dup criteriul antigenic (Lancefield) în func ie de polizaharidul C din peretele celular<br />
(16 grupe antigenice):<br />
- S.pyogenes (grup A) clasificat în tipuri antigenice (proteina M i T)<br />
- S.agalactiae (grup B)<br />
- S.disgalactiae (grup C)<br />
Util<br />
Diagnosticul de laborator<br />
I. Diagnosticul direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice<br />
Examenul microscopic direct din produsul patologic<br />
- needificator în angina streptococic<br />
- S.pneumoniae - diplococi Gram-pozitivi cu aspect de flac r de lumânare capsula i<br />
Izolarea<br />
- mediu geloz sânge<br />
- geloz ocolatie (S.pneumoniae)<br />
Identificarea se face dup izolarea streptococilor în cultur pur , urm rind:<br />
- Propriet ile morfotinctoriale<br />
- Caractere de cultur (descrierea hemolizei)<br />
- Caractere biochimice<br />
- Caractere antigenice<br />
- Propriet i de patogenitate (testul de umflare a capsulei Neufeld pneumococi)<br />
II. Diagnosticul indirect<br />
a) Diagnosticul serologic<br />
- Detectarea anticorpilor anti-streptolizin O (ASLO) infec ie streptococic recent<br />
b) Diagnosticul biologic<br />
- Testul Dick scarlatin<br />
Activit i practice<br />
-Colora ia Gram examinarea i interpretarea unui preparat microscopic<br />
-Recoltarea unei secre ii faringiene<br />
-Îns mân area produselor patologice (secre ie faringian ), observarea<br />
coloniilor de Streptococcus spp. pe medii de cultur adecvate<br />
-Reac ia de latex aglutinare<br />
-Testarea sensibilit ii la antibiotice<br />
i descrierea<br />
Întreb ri de control:<br />
Streptococcus pneumoniae<br />
a) este coc Gram-negativ<br />
b) pe medii cu sânge produce hemoliz<br />
c) poate produce meningita<br />
d) se poate izola prin inocularea produsului patologic la oarecele alb adult<br />
e) provoac îmboln viri prin secre ia unei exotoxine<br />
6
Diagnosticul de laborator în infec iile produse de reprezentan i ai genului<br />
Enterococcus.<br />
Esen ial<br />
Caractere generale ale genului<br />
Habitat<br />
Important<br />
Reprezentan i: E.fecalis, E.faecium<br />
Util<br />
Diagnosticul de laborator<br />
I. Diagnosticul direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice: sput , sânge, SF, Secre ie vaginal<br />
Examenul microscopic direct din produsul patologic<br />
Izolarea<br />
microorganisme nepreten ioase, se dezvolt i pe geloz nutritiv<br />
mediu selectiv agar bil esculin<br />
Identificarea se face dup izolarea enterococilor în cultur pur urm rind:<br />
- Propriet ile morfotinctoriale<br />
- Caracterele de cultur<br />
- Caracterele biochimice<br />
Antibiograma. Obligatorie din cauza tulpinilor cu rezisten multipl la antibiotice.<br />
Diagnostic de laborator în tusea convulsiv<br />
infec iile produse de reprezentan ii genului Bordetella<br />
Esen ial:<br />
Caracteristici generale:<br />
Cocobacili gram negativi, imobili, nesporulati, capsulati<br />
Important:<br />
Reprezentan ii genului:<br />
Bordetella pertussis-principalul agent etiologic al tusei convulsive<br />
Bordetella parapertussis<br />
Bordetella bronhiseptica<br />
Util:<br />
Diagnostic de laborator<br />
I.Diagnostic direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice: metoda cea mai utilizatã este cea a plãcii tu ie. Se mai<br />
poate recolta i aspirat nazo-faringian sau tampon nazo-faringian. Produsele patologice recoltate<br />
trebuie transportate cât mai rapid la laborator i îns mân ate.<br />
Examen microscopic direct - farã importanta practicã<br />
Izolare pe mediu Bordet-Gengou<br />
Identificarea agentului patogen izolat prin studiul:<br />
- Proprietati morfo-tinctoriale: - frotiu colorat Gram: cocobacili Gram negativ, a eza i<br />
izola i sau în perechi, capsula i în culturi tinere<br />
7
- Proprietati de culturã: pe mediul Bordet-Gengou cresc sub form de colonii S<br />
asem n toare cu pic turile de mercur sau cu o perl t iat , în jur putând prezenta o zon<br />
de hemoliz<br />
- Proprietati biochimice: pentru a se determina specia se testeaz prezen a catalazei,<br />
ureazei, utilizarea citratului.<br />
- Propriet i antigenice<br />
- Propriet ilor de patogenitate:<br />
- inocularea intranazal la oarece produce bronhopneumonie cu infiltrate alveolare<br />
- inocularea i.d. la iepure produce dermonecroz la locul inocul rii.<br />
- Tehnica de amplificare genic (PCR) important mai ales dac pacien ii au început<br />
tratamentul cu antibiotice.<br />
II. Diagnosticul indirect<br />
Este mai frecvent folosit.<br />
Diagnostic serologic: reac ia de aglutinare ( în tuburi). Anticorpii aglutinan i apar tardiv i<br />
se men in mult timp, de aceea pot fi folosi i pentru diagnosticul i controlul vaccin rii.<br />
Activit i practice<br />
-Colora ia Gram examinarea i interpretarea unui preparat microscopic<br />
-Efectuarea i interpretarea unei reac ii antigen-anticorp<br />
Întreb ri de control:<br />
Bordetella pertussis:<br />
a) se dezvoltã pe geloza-nutritivã<br />
b) este agentul etiologic al tusei convulsive<br />
c) se izoleazã pe mediul Bordet-Gengou<br />
d) este un cocobacil Gram negativ<br />
e) este pus în eviden ã prin examinarea unui frotiu colorat Gram realizat din secre ie faringianã<br />
<strong>DIAGNOSTICUL</strong> <strong>DE</strong> <strong>LABORATOR</strong> AL PNEUMONIILOR ATIPICE<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentanti ai genului<br />
Mycoplasma.<br />
Esen ial:<br />
Caractere generale: bacterii lipsite de perete celular ceea ce determina un polimorfism<br />
accentuat i rezisten ã la -lactamine<br />
Important:<br />
Reprezentan i ai genului<br />
Mycoplasma pneumoniae - pneumonia atipic primar<br />
Mycoplasma salivarium (comensali orali)<br />
Mycoplasma hominis rar boli inflamatorii pelviene<br />
Ureaplasma urealyticum uretrite negonococice<br />
Util:<br />
Diagnosticul de laborator in pneumonia cauzatã de Mycoplasma pneumoniae<br />
I. Diagnostic direct<br />
Recoltarea produsului patologic: se poate recolta exudat faringian, sputa, lichid pleural, sânge<br />
8
Examenul microscopic direct nu aduce informatii utile. Cea mai indicatã metoda este<br />
imunoflorescen ã directã.<br />
Izolarea se face pe medii speciale : medii acelulare care sa con inã colesterol (Ureaplasma se<br />
dezvolta si pe mediu farã colesterol), fosfolipide i antibiotice care sã inhibe dezvoltarea altor<br />
bacterii.<br />
Identificarea se face pe baza:<br />
- Proprietã ilor morfo-tinctoriale: se folosesc tehnici speciale de colorare Giemsa si<br />
acridin orange. Se observã formatiuni extrem de polimorfe.<br />
- Proprietã ilor de culturã: Mycoplasmele se dezvoltã lent în 6-9 zile. Coloniile sunt mici,<br />
cu aspect particular de oua ochiuri(cu un centru mai înfundat i o zonã perifericã mai<br />
clarã). Pe mediile cu sânge produc hemoliza.<br />
- Proprietã ilor biochimice: fermenteaza glucoza, hidrolizeaza arginina, hidrolizeaza urea<br />
- Proprietã ilor antigenice: prin reactii serologice specifice: imunoflorescenta, RFC<br />
II. Diagnosticul indirect (serologic)<br />
I) Metode specifice:<br />
- RFC cu antigen brut sau extract lipidic purificat din cultura de M.pneumoniae<br />
- Imunofluorescen a<br />
- Metode imunenzimatice<br />
II) Metode nespecifice:<br />
- Reac ia de aglutinare la rece (criohemaglutinare): detecteazã în sângele bolnavilor<br />
anticorpi capabili sã aglutineze propriile hematii sau hematiile de grup O la temperatura<br />
de 4°C.<br />
Întreb ri de control:<br />
Bacteriile din genul Mycoplasma:<br />
a) nu au perete celular<br />
b) pot produce infec ii ale cãilor respiratorii inferioare<br />
c) au forma fixã de bacilli<br />
d) pentru a se dfezvolta pe medii de culturã necesitã steroli<br />
e) sunt coci aseza i în grãmezi<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului<br />
Chlamydia.<br />
Esen ial:<br />
Caractere generale ale genului<br />
Important<br />
Reprezentan ii genului i infec ii produse<br />
1. Chlamydia trachomatis (15 serotipuri) - trahom, limfogranulomatoza venerianã (LCV),<br />
conjunctivita cu incluzii la nou-nascut i uretrite negonococice<br />
2. Chlamydia psittaci- infecteazã papagalii i porumbeii i se poate transmite accidental la om<br />
determinând psitacoza (pneumonie atipica)<br />
3. Chlamydia pneumonia infec ii ale tractului respirator inferior, uneori fiind izolate din plãci<br />
ateromatoase carotidiene i coronariene<br />
Util:<br />
Diagnosticul de laborator<br />
I. Diagnostic direct, bacteriologic<br />
9
Recoltarea produselor patologice<br />
- mucoasa palpebralã inferioarã i secre ie conjunctivalã (în trahom)<br />
- puroi din leziunea genitalã- ancru (în LGV)<br />
- secre ie din meatul urinar extern i secre ie vaginalã (în uretrite i vaginite)<br />
- secre ie nazo-faringianã, sputa sau aspirat traheo-bron ic în pneumonii<br />
Examen microscopic direct: pe frotiuri colorate Giemsa, Machiavello (executate direct din<br />
produsul patologic) se pot vedea ca i incluziuni intracitoplasmatice în celula gazda, perinuclear,<br />
unice sau multiple (în func ie de specie).<br />
Izolarea se face pe medii celulare:<br />
- culturi de esuturi, ou embrionat (sacul vitelin), animale de laborator ( oarece)<br />
- culturi de tesuturi<br />
- ou embrionat<br />
Identificarea : demonstrarea în sistemele celulare inoculate a prezen ei chlamydiilor prin<br />
colora ia Giemsa, Machiavello<br />
II. Diagnosticul indirect<br />
Serologic RFC, imunofluorescen ã<br />
Întreb ri de control:<br />
Reprezentan ii genului Chlamydia:<br />
a) pot produce limfogranulomatoza venerianã<br />
b) pot produce infec ii ale cãilor respiratorii inferioare<br />
c) se izoleazã pe medii de cultura acelulare<br />
d) sunt parazi i obligator celulari<br />
e) pot fi izola i prin inoculare în culturi de celule sau pe animal de laborator<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului.<br />
Legionella<br />
Esen ial:<br />
Caractere generale ale genului:<br />
- Microorganisme preten ioase<br />
- Nesporulate<br />
- Strict aerobe<br />
- Perete celular Gram negativ<br />
- Mobile<br />
- Bacili scur i filamente (cultivare prelungit )<br />
Important:<br />
Reprezentan i ai genului:<br />
- L. pneumophila (14 serotipuri)<br />
- L. micdadei<br />
- L. bozemanii<br />
Manifest ri clinice:<br />
- Asimptomatic (seroconversia)<br />
- Febra Pontiac (sindrom pseudo-gripal)<br />
- Legioneloza<br />
- Rar infec ii ale esuturilor moi<br />
Util:<br />
10
Diagnostic de laborator<br />
I. Diagnosticul direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice : sput , lichid pleural<br />
Izolarea<br />
Mediul BCYE<br />
3-7 zile/35°C (de preferat în atmosfer CO 2 )<br />
Identificarea:<br />
- Propriet ile morfotinctoriale<br />
- Caractere de cultur<br />
- Caractere antigenice (reactii antigen-anticorp) : IF direct , ELISA, RIA, latexaglutinare<br />
II. Diagnosticul serologic<br />
IF indirect<br />
Întreb ri de control:<br />
Care dintre urmãtoarele bacterii este asociatã cu o pneumonie dobânditã în urma expunerii la o<br />
sursa de aer conditionat contaminate:<br />
a) Stafilococcus epidermidis<br />
b) Shigella dizenteriae<br />
c) Legionella pneumophyla<br />
d) Treponema pallidum<br />
e) Chlamydia trachomatis<br />
Diagnosticul de laborator în tuberculozã - Genul Mycobacterium<br />
Esen ial:<br />
Genul Mycobacterium are un num r însemnat de reprezentan i (54) din care aproximativ 19 sunt<br />
implica i în patologia uman .<br />
Caracteristicile generale ale genului: bacili acido-alcoolo rezisten i (BAAR)<br />
Acido-alcoolo rezisten a (rezisten a la decolorare cu alcool i acizi minerali) este determinat de<br />
con inutul ridicat în lipide al peretelui celular. Cel mai important reprezentant al acestor lipide<br />
este acidul micolic. Aceast proprietate st la baza eviden ierii bacililor cu ajutorul colora iei<br />
Ziehl-Neelsen.<br />
Sunt patogeni intracelulari facultativi (macrofage)<br />
Important:<br />
Clasificare<br />
Exist clasific ri ale genului pe baza a numeroase criterii îns larg acceptat este cea în func ie<br />
de patogenitate.<br />
a) Patogene pentru om<br />
care nu se dezvolt pe medii de cultur<br />
Mycobacterium leprae cre te doar în perni a labei la oarece sau la o specie de<br />
reptile (tatu dungat = banded armadilla (eng.)<br />
care se dezvolt lent pe medii de cultur<br />
Mycobacterium tuberculosis complex<br />
M.tuberculosis = bacilul tuberculozei = bacilul Koch<br />
M.bovis<br />
M africanum<br />
M.microti<br />
11
Mycobacterium ulcerans<br />
b) Patogene pentru animale, care pot produce îmboln viri umane<br />
Mycobacterium bovis (M.bovis)<br />
c) Atipice sau netuberculoase (MOTT= mycobacteria other than tuberculosis)<br />
a. Produc îmbon viri cunoscute sub numele de micobacterioze, cu localizare<br />
pulmonar , cutanat sau g anglionar<br />
b. clasificate de Runyon în func ie de producerea de pigment i de rapiditatea<br />
dezvolt rii pe medii de cultur :<br />
- Fotocromogene: în prezen a luminii coloniile se pigmenteaz galbenportocaliu<br />
(M.kansasi, M.ulcerans, M.marinum)<br />
- Scotocromogene: se pigmenteaz i la lumin i la întuneric<br />
(M.scrofulaceum)<br />
- Necromogene:nu se pigmenteaz (Mycobacterium avium intracellulare -<br />
MAIC)<br />
- Cu dezvoltare rapid 3-7 zile (M.smegmatis, M.flavescens, M.fortuitum)<br />
Util:<br />
Diagnostic de laborator<br />
I.Diagnostic direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice:<br />
Se recolteaz un num r mare de produse patologice, în func ie de localizarea tuberculozei<br />
- cea mai frecvent localizare a tuberculozei este la nivel pulmonar de unde se recolteaz sput ,<br />
aspirat bron ic sau cavitar, sp l tur laringo-traheal , lichid pleural, iar la copii suc gastric<br />
- în tuberculoza urogenital se recolteaz : urin , sînge menstrual, biopsie de endometru<br />
- în meningita tuberculoas : lichid cefalorahidian (lcr)<br />
- în tuberculoza osteoarticular : puroi din abcese reci, lichid articular<br />
- în tuberculoza ganglionar : punc ie-biopsie ganglionar<br />
Examenul microscopic direct se realizeaz pe frotiuri colorate:<br />
a. Ziehl-Neelsen:<br />
- BAAR drep i sau u or încurba i, sub iri, se coloreaz în ro u (uniform sau granular) i sunt<br />
a eza i izola i sau în gr mezi, uni i prin capete, astfel încât iau aspect de litere majuscule<br />
- toate celelalte elemente din frotiu se coloreaz în albastru (alte tipuri de bacterii, detritusuri<br />
celulare)<br />
Dac sputa este prea vâscoas se face omogenizare.<br />
b. Colora ie fluorescent cu auramin -rodamin i examinarea la microscopul cu<br />
ultraviolete<br />
Izolarea: se face pe mediul Löwenstein-Jensen<br />
Alte medii de cultur pentru micobacterii:<br />
- Dorset (cu ou) folosit pentru men inerea tulpinilor<br />
- cu cartof i glicerin<br />
- bulion glicerinat pentru ob inerea tuberculinei<br />
- mediul Dubos (cu Tween80), Middlebrock: se dezvolt mai repede, de aceea sunt<br />
folosite în aparatele automate de cultivare<br />
Identificarea agentului patogen:<br />
- Caractere morfo-tinctoriale: frotiu colorat Ziehl-Neelsen (BAAR)<br />
- Propriet i de cultur pe medii solide:<br />
- M.tuberculosis complex formeaz colonii de tip R, conopidiforme, alb-g lbui, a<br />
c ror dezvoltare este favorizat de glicerin (de tip eugonic)<br />
12
- M.bovis poate forma colonii R sau S, turtite, mici, inhibate de glicerin (de tip<br />
disgonic)<br />
- MOTT formeaz colonii R sau S, pigmentate sau nepigmentate<br />
- Proprietati biochimice<br />
-testul catalazei<br />
-testul niacinei:<br />
-testul aril-sulfatazei<br />
Testarea sensibilit ii la tuberculostatice<br />
Se face în tuburi cu mediu Löwenstein-Jensen care con in tuberculostatice.<br />
Se folosesc perechi de tuburi care con in 2 concentra ii diferite pentru fiecare tuberculostatic i<br />
un tub martor pentru a vedea când se dezvolt tulpina<br />
B. Diagnostic indirect<br />
- diagnostic biologic prin efectuarea unei intradermoreac ii (IDR).<br />
- IDR are o utilitate diagnostic i epidemiologic .<br />
Pentru realizarea IDR se folose te tuberculina (din punct de vedere imunologic este o sensitin )<br />
sau derivatul proteic purificat (PPD) al acesteia.<br />
Activit i practice<br />
-Colora ia Ziehl-Neelsen examinarea i interpretarea unui preparat microscopic<br />
-Observarea, interpretarea i desenarea coloniilor de M.tuberculosis pe un mediu de<br />
cultur (Lowenstein Jensen)<br />
Întreb ri de control:<br />
Care dintre urmatoarele afirma ii referitoare la Mycobacterium<br />
adevarate?<br />
a) este o micobacterie atipicã<br />
b) poate patrunde în organismul uman pe cale respiratorie<br />
c) se izoleazã pe mediul Lowenstein<br />
d) pe mediile de culturã solide se dezvoltã sub forma de colonii R<br />
e) este o bacterie acido-alcoolo-rezistentã<br />
tuberculosis sunt<br />
<strong>INFEC</strong> II PIOGENE<br />
Diagnosticul de laborator în infec iile stafilococice<br />
Esen ial<br />
Genul Staphylococcus<br />
Caractere generale ale genului<br />
Habitat<br />
Important<br />
Reprezentan ii genului:<br />
-stafilococi coagulazo-pozitivi (S. aureus)<br />
-stafilococii coagulazo-negativi (S.epidermidis, S.saprophyticus, S.intermedius)<br />
Util<br />
Diagnosticul de laborator<br />
II. Diagnosticul direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice<br />
Produsul de examinat variaz în raport cu sindromul clinic: puroi, sput , LCR<br />
13
materii fecale, aspira ii bron ice, probe de alimente, sânge, urin etc.<br />
Examenul microscopic direct din produsul patologic<br />
Din prelevatele necontaminate se realizeaz frotiuri colorate Gram care sunt examinate la<br />
microscopul optic cu obiectivul de imersie. Stafilococii sunt coci Gram-pozitiv, nesporula i,<br />
necapsula i. Pe frotiu efectuat din cultur pe mediu solid stafilococii apar dispu i în gr mezi<br />
neregulate asem n toare cu ciorchinii de strugure. Pe frotiul efectuat din cultur în mediu lichid<br />
sau din produs patologic stafilococii sunt dispu i extracelular, în gr mezi, în lan uri scurte, în<br />
perechi sau izola i.<br />
Izolarea<br />
- microorganisme nepreten ioase care pot fi cultiva i pe medii nutritive simple, pe medii<br />
complexe ca i pe medii hiperclorurate (Chapman)<br />
- se dezvolt sub form de colonii S pe medii solide<br />
produc pigment nedifuzibil, care coloreaz doar colonia bacterian nu i mediul de cultur , de<br />
culoare galben-auriu (S.aureus), alb (S.epidermidis) sau galben-citrin (S.saprophyticus)<br />
- Pe mediile cu sânge apare hemoliz alfa, complet sau cald-rece, incomplet .<br />
Identificarea se face dup izolarea stafilococilor în cultur pur , urm rind:<br />
- Propriet ile morfotinctoriale<br />
- Caractere de cultur<br />
- Caractere biochimice<br />
- Caractere antigenice<br />
- Propriet i de patogenitate (exemplu : coagulaza, elaborarea enterotoxinelor) (vezi<br />
factorii de patogenitate prezenta i în cadrul cursului).<br />
Antibiograma este obligatorie deoarece frecven a tulpinilor rezistente la antibiotice este tot mai<br />
mare, existând tulpini cu rezisten multipl la antibiotice.<br />
Activit i practice<br />
-Colora ia Gram examinarea i interpretarea unui preparat microscopic<br />
-Observarea coloniilor de Staphylococcus spp. pe medii de cultur adecvate<br />
-Testarea sensibilit ii la antibiotice<br />
Întreb ri de control:<br />
Staphylococcus aureus<br />
a) Sunt coci a eza i în lan uri<br />
b) Sunt coci Gram-pozitiv<br />
c) Se izoleazã pe mediul Chapman<br />
d) Sunt coci a eza i în grãmezi<br />
e) Se poate dezvolta pe geloza-nutritivã<br />
<strong>INFEC</strong> <strong>IILE</strong> SNC- MENINGITE BACTERIENE<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului<br />
Haemophilus<br />
Esen ial:<br />
Proprietati generale:<br />
- Cocobacili Gram negativi<br />
14
- Pretentiosi nutritivi, cresc pe medii ce contin sange cu adaos de factori de crestere (X si V)<br />
X-hematin; V- nicotin-amid-adenin dinucleotid (NAD)<br />
Specii: Haemophilus influenzae<br />
Haemophilus parainfluenzae<br />
Haemophilus aegyptius<br />
Haemophilus ducreyi<br />
Haemophilus haemolyticus<br />
Haemophilus parahemolyticus<br />
Important:<br />
Patogenitate<br />
- Cauzeaza sancrul moale- boala cu transmitere sexuala<br />
Ulceratii genitale dureroase, edem si limfadenopatie regionala<br />
Se trateaza cu sulfonamide sau aminoglicozide<br />
Haemophilus parainfluenzae<br />
- Nu necesita factor X pentru a creste<br />
- Cauzeaza pneumonie si endocardita<br />
Haemophilus aegypticus<br />
- Cauzeaza conjunctivita acuta contagioasa<br />
Haemophilus influenzae<br />
- Poarta de intrare- respiratorie (nasofaringe)<br />
- Cale de raspandire- directa sau hematogena (tip b)<br />
Boli produse:<br />
-Meningita- la copiii intre 6 luni si 2 ani<br />
-Epiglotita bacteriana acuta (copii intre 2 si 5 ani) obstructie respiratori<br />
-Otita medie si sinuzita<br />
-Bacteriemie- tulpinile capsulate<br />
-Bronsita si pneumonie in special la fumatorii cronici, varstnici si alcoolici<br />
Util:<br />
Diagnostic de laborator<br />
I. Diagnostic direct<br />
Recoltarea produselor patologice : LCR, sputa, exudat faringian, sange (tip b), puroi<br />
Examenul microscopic direct (important in meningita): evidentiaza cocobacili Gram negativi<br />
Izolarea pe medii de cultura: geloza sange, geloza-socolat, mediul Levinthal cu hematii lizate<br />
Satelitism- dezvoltarea Haemophilus influenzae pe un mediu geloza-sange pe care este<br />
insamantata o tulpina de Staphilococcus aureus.<br />
Identificarea se realizeaza pa baza:<br />
- Caracterelor morfologice<br />
- Caracterelor de cultura<br />
- Caracterelor antigenice: - 6 serotipuri majore (a f) definite prin antiseruri fata<br />
de polizaharidul capsular. Cel mai important serotip este serotipul b<br />
Activit i practice<br />
-Colora ia Gram examinarea i interpretarea unui preparat microscopic<br />
-Coloniile de Haemophilus: observare i interpretare<br />
-Efectuarea i interpretarea unei reac ii antigen-anticop<br />
15
Întreb ri de control:<br />
Haemophilus influenzae :<br />
a) poate produce meningita la copilul mic<br />
b) este un cocobacil Gram negative<br />
c) prezinta capsula<br />
d) poate produce scaune muco-sanghinolente<br />
e) sunt coci Gram pozitivi<br />
Diagnosticul de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului<br />
Neisseria<br />
Diagnosticul de laborator al meningitei meningococice<br />
Esen ial<br />
Caractere generale ale genului<br />
Important<br />
Reprezentan ii genului:<br />
- patogeni (N. gonorrhoeae i N. meningitidis)<br />
- nepatogeni (N.sicca, N.flava, N.perflava)<br />
Util<br />
Diagnosticul de laborator al meningitei meningococice<br />
I. Diagnosticul direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice<br />
- lichid cefalorahidian (inclusiv examinarea aspectului macroscopic) - transportul la<br />
laborator al flaconului cu l.c.r. se face imediat i la o temperatur cât mai apropiat de<br />
37 o C, datorit capacit ii de autoliz<br />
- secre ie nazo-faringian pentru depistarea purt torilor<br />
Examenul microscopic direct din produsul patologic<br />
- include examenul citologic, de orientare, i examenul bacteriologic care, uneori<br />
permite precizarea diagnosticului<br />
Izolarea<br />
- se face prin îns mân area imediat dup recoltarea l.c.r.-ului, de preferat la patul<br />
bolnavului, pe geloz ocolatie, men inut înainte la 37 o C.<br />
- Chiar l.c.r.ul însu i, pus la termostat, poate constitui un bun mediu de cultur .<br />
- Meningococul nu cre te pe medii simple, incubarea se face în atmosfer de CO 2 5-10 %.<br />
Identificarea se face dup izolarea meningococilor în cultur pur , urm rind:<br />
- Propriet ile morfotinctoriale<br />
- Caractere de cultur<br />
- Caractere biochimice<br />
- Caractere antigenice<br />
Antibiograma. Se determin obligator sensibilitatea la antibiotice a tulpinii izolate. De exemplu<br />
se testeaz antibiotice ca : penicilina G, ceftriaxona, cefotaxim, cefuroxim, cloramfenicol,<br />
rifampicin , eritromicin , tetraciclin .<br />
Diagnosticul de laborator în gonoree:<br />
I. Diagnosticul direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice<br />
16
- secre ie uretral de la b rbat<br />
- secre ie de la nivelul colului uterin la femeie<br />
- secre ie conjunctival (la adult, nou n scut)<br />
Examenul microscopic direct din produsul patologic<br />
- ofer informa ii foarte utile i rapide de diagnostic (frotiu colorat Gram sau cu albastru<br />
de metilen)<br />
- în cazul unei uretrite în faz acut , necomplicat , în frotiul colorat Gram, se v d<br />
numeroase polimorfonucleare neutrofile i coci Gram negativ, a eza i în diplo, cu aspect<br />
caracteristic, localiza i intracelular<br />
- în formele cronice, gonococul se eviden iaz mai greu, secre ia fiind mai redus i<br />
asocierile microbiene mai frecvente (de exemplu Chlamydia trachomatis)<br />
- rezultate bune se ob in prin imunofluorescen frotiuri din produsul patologic<br />
Izolarea<br />
- este corect ca îns mân area s se fac imediat dup recoltare, pe medii preînc lzite<br />
- izolarea pe medii mai complexe cu adaos de proteine native (ser, sânge, defibrinat<br />
uman sau animal, lichid de ascit )<br />
- rezultatele cele mai bune se ob in folosind: geloza ocolatie, medii cu compozi ie<br />
bogat de substan e nutritive, la care se adaug antibiotice<br />
- Thayer-Martin este folosit dac produsul patologic este contaminat cu flor normal ,<br />
a a cum ar fi în cazul produselor patologice recoltate din faringe, rect sau cervix<br />
- mediile îns mân ate se incubeaz 48 de ore la 36-37 o C în atmosfer de CO 2 5-10%,<br />
pH = 7,2-7,4 cel pu in primele 24 de ore.<br />
Identificarea se face dup izolarea gonococilor în cultur pur , urm rind:<br />
- Propriet ile morfotinctoriale<br />
- Caractere de cultur<br />
- Caractere biochimice<br />
- Caractere antigenice<br />
Antibiograma este obligatorie deoarece frecven a tulpinilor rezistente la antibiotice este tot mai<br />
mare, existând tulpini cu rezisten multipl la antibiotice<br />
Activit i practice<br />
-Colora ia Gram examinarea i interpretarea unui preparat microscopic<br />
-Coloniile de Neisseria: observare i interpretare<br />
-Efectuarea i interpretarea unei reac ii antigen-anticop<br />
Întreb ri de control:<br />
Bacteriile din genul Neisseria :<br />
a) sunt coci dispu i în diplo Gram-pozitiv<br />
b) se dezvolt pe medii cu lactoz<br />
c) sunt coci dispu i în diplo Gram-negativ<br />
d) sunt bacterii stenoterme<br />
e) cauzeaz toxiinfec ie alimentar<br />
17
Diagnostic de laborator în botulinism, tetanos si alte<br />
infec ii produse de reprezentan i ai genului Clostridium<br />
Esen ial:<br />
Caractere generale ale genului:<br />
- bacili mari cu spori centrali, terminali sau subterminali<br />
- ciliati peritrichi(mobili)<br />
- Gram (+)<br />
-unele specii produc exotoxine puternice ce sunt patogene pentru om si animale.<br />
Important:<br />
Reprezentan ii genului:<br />
Clostridium tetani<br />
Clostridium botulinum<br />
Germenii gangrenei gazoase<br />
Clostridium difficile<br />
Clostridium tetani<br />
- diagnostic se stabileste de obicei pe baza datelor clinice<br />
- caractere generale:<br />
-caractere morfotinctoriale<br />
-caractere de cultur<br />
-factor de patogenitate toxina tetanic<br />
Clostridium botulinum<br />
- diagnosticul se stabile te de obicei pe baza datelor clinice<br />
- caractere generale:<br />
-caractere morfotinctoriale<br />
-caractere de cultur<br />
-caractere de patogenitate toxina botulinic - opt tipuri antigenice, din care<br />
patru sunt importante pentru om (A,B, E, F). Necesit identificarea tipului<br />
antigenic prin reac ia de seroneutralizare in vivo<br />
Germenii gangrenei gazoase<br />
- specii implicate: C.perfringens, C. septicum, C. sporogenes, C. histoliticum<br />
- diagnostiul este numai bacteriologic i este de urgen ã<br />
- caractere generale:<br />
-caractere morfotinctoriale:examenul microscopic direct este de mare valoare<br />
diagnosticã. Frotiul colorat Gram indicã un polimorfism bacterian accentuat<br />
-caractere de cultur<br />
-caractere de patogenitate<br />
Activit i practice<br />
-Examinarea unui frotiu din plag (tetanos, gangren gazoas )<br />
Întreb ri de control:<br />
1. Reprezentantii genului Clostridium:<br />
a) sunt bacili asezati sub forma de litere chineze ti<br />
b) sunt bacterii strict anaerobe<br />
18
c) sunt bacili mari,Gram pozitivi<br />
d) reprezentantii patogeni secreta o exotoxina<br />
e) sunt bacterii sporulate<br />
2. Bacteriile din genul Clostridium:<br />
a) sunt bacili Gram-negativi<br />
b) sunt bacterii sporulate<br />
c) sunt bacterii strict anaerobe<br />
d) sunt bacili Gram-pozitivi<br />
e) pot produce toxiinfec ii<br />
Diagnostic de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului Bacillus<br />
Esen ial:<br />
Caractere generale ale genului<br />
Important:<br />
Reprezentan ii genului:<br />
- patogeni pentru om i animale (Bacillus anthracis)<br />
- alte specii de importan medical (B. cereus, B.subtilis)<br />
Util:<br />
Diagnosticul de laborator<br />
I. Diagnosticul direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice - cel mai frecvent exudat vezicular sau lichid de edem.<br />
Examenul microscopic direct din produsul patologic<br />
- în frotiul colorat Gram realizat direct din produsul patologic se observ bacilli lungi i<br />
gro i Gram pozitivi, cu capete t iate drept, capsula i, a eza i în frotiu sub form de lan uri<br />
scurte (în diplo, sau lan uri formate din 3-4 bacili).<br />
Izolarea - geloz simpl (geloza nutritiv ) deoarece nu sunt bacterii preten ioase sau pe geloz<br />
sânge, în aerobioz<br />
Identificarea se face dup izolarea bacililor c rbuno i în cultur pur , urm rind:<br />
- Propriet ile morfotinctoriale<br />
- Caractere de cultur - colonii mari de tip R (rugoase)<br />
- Caractere antigenice - infec ia experimental la oarece<br />
Activit i practice<br />
-Examinarea unui frotiu realizate dintr-o cultur de Bacillus spp.<br />
-Observarea i descrierea coloniilor de Bacillus pe medii de cultur adecvate<br />
Întreb ri de control:<br />
Bacilul c rbunos:<br />
a) face parte din genul Clostridium<br />
b) este un bacil Gram-pozitiv cu capetele t iate drept<br />
c) este o bacterie sporulat<br />
d) se dezvolt pe medii de cultur sub form de colonii R<br />
e) se dezvolt pe medii de cultur sub form de colonii S<br />
19
Diagnostic de laborator în infec iile produse de Enterobacterii<br />
Familia Enterobacteriaceae. Esen ial:<br />
Caractere generale:<br />
- enterobacterium = bacterie intestinal<br />
- habitat: tractul intestinal om/animale<br />
Util:<br />
Caractere morfo-tinctoriale:<br />
- Bacili Gram-negativ<br />
- Mobili/imobili<br />
- Unii au capsul , ex. Klebsiella pneumoniae<br />
Caractere de cultur :<br />
- Aerob-anaerob facultative<br />
- Tulbur uniform mediul de cultur lichid<br />
- Au necesit i nutri ionale reduse se dezvolt i pe geloz nutritiv<br />
- Colonii tip S<br />
- Uneori colonii mucoase, ex. Klebsiella pneumoniae<br />
- Medii selective, majoritatea au lactoz : Drigalski, Levin, Leifson, Istrate-Meitert,<br />
MacConkey<br />
Caractere biochimice:<br />
- Încadrarea în familie pe baza a trei teste biochimice:<br />
- Fermentez oxidativ si fermentativ glucoza<br />
- Oxidazo-negativi<br />
- Reduc nitra ii la nitri i<br />
Pe baza testelor biochimice i a caracterelor antigenice genuri specii<br />
Activit i practice<br />
-Colora ia Gram examinarea i interpretarea unui preparat microscopic<br />
-Observarea i descrierea coloniilor de E.coli, Samonella, Shigella, Klebsiella, Proteus<br />
pe medii de cultur adecvate<br />
-Reac ia de aglutinare pe lam<br />
-Testarea sensibilit ii la antibiotice<br />
<strong>DIAGNOSTICUL</strong> <strong>DE</strong> <strong>LABORATOR</strong> ÎN <strong>INFEC</strong> <strong>IILE</strong> DIGESTIVE<br />
Infec ii produse de Enterobacterii cu patogenitate certã<br />
Genul Shigella<br />
Esen ial:<br />
- patogen intestinal<br />
- determin dizenterie bacilar : scaune muco-sanguinolente înso ite de colici abdominale,<br />
febrã, uneori tenesme<br />
- sunt bacterii entero-invazive<br />
Important:<br />
Specii<br />
S.dysenteriae<br />
20
S.flexneri<br />
S.boydii<br />
S.sonnei<br />
Util:<br />
Diagnosticul de laborator<br />
Recoltarea produselor patologice: materii fecale recipiente cu mediu de transport<br />
Caractere morfo-tinctoriale: bacili Gram-negativi, imobili<br />
Caractere de cultur : colonii tip S lactozo-negative<br />
Teste de patogenitate: Testul Sérèny<br />
Întreb ri de control:<br />
Reprezentan ii genului Shigella sunt:<br />
a) bacilli Gram negativi<br />
b) bacilli Gram pozitivi<br />
c) se izoleaza pe mediu cu lactoza<br />
d) cauzeaza toxiinfectii alimentare<br />
e) produc dizenteria bacilara<br />
Genul Salmonella<br />
Esen ial:<br />
- peste 2000 serotipuri<br />
Caractere generale:<br />
- bacili Gram-negativ<br />
- mobili (flageli peritrichi)<br />
- lactozo-negativi<br />
- identificarea antigenelor O, H Vi reac ii de aglutinare<br />
Important<br />
Infec ii (salmoneloze):<br />
Febra tifoid S.typhi<br />
Febra paratifoid S.paratyphi A, B<br />
Toxiinfec ii alimentare i enterite (copii)<br />
- S.typhymurium<br />
- S.enteritidis<br />
- S.paratyphi B<br />
- S.panama<br />
St ri septico-piemice<br />
- S.paratyphi C<br />
- S.choleraesuis<br />
Util:<br />
Diagnosticul de laborator<br />
I.Diagnostic direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice : sânge i urinã în prima saptamanã, din a doua saptamanã<br />
fecale. Pentru toxiinfec iile alimentare se recolteazã probe din alimentele consumate, vomã,<br />
fecale, sânge<br />
Examinarea microscopic- irelevantã<br />
Izolarea: medii pentru enterobacterii cu lactozã<br />
21
Identificarea agentului patogen izolat prin studiul:<br />
- Proprietatilor morfo-tinctoriale : bacili Gram negativ , mobili<br />
- Proprietatilor de cultura : colonii S lactozo(-)<br />
- Proprietati biochimice : H 2 S(+),Citrat(+),rosu-metil(+)<br />
- Proprietati antigenice : caracterizarea antigenicã Kauffman-White pe baza<br />
antigenul O, antigenul H, antigenul Vi<br />
II.Diagnostic indirect identificarea serologica se face prin reac ia de aglutinare : Widal<br />
Întreb ri de control:<br />
Ce salmoneloze cunoaste i ( i specia care produce afec iunea) i pentru care din acestea se<br />
face diagnostic serologic ?<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile de Enterobacterii oportuniste<br />
Escherichia coli<br />
Esen ial:<br />
- face parte din flora normal a colonului<br />
- bacili Gram-negativ<br />
- lactozo-pozitivi<br />
- luciu metalic mediul Levin<br />
Important:<br />
Tipuri de îmboln viri:<br />
- boli diareice<br />
- infec ii urinare<br />
- infec ii ale pl gilor<br />
- septicemii<br />
Tulpini care produc boli diareice:<br />
- ETEC (E.coli enterotoxigen) sindrom diareic tip holeriform<br />
- EIEC (E.coli enteroinvaziv) sindrom diareic tip dizenteriform<br />
- EPEC (E.coli enteropatogen) sindrom diareic la copii sub 2 ani<br />
- EHEC (E.coli enterohemoragic)<br />
- VTEC (E.coli produce toxin Shiga-like) O157:H7 sindrom hemolitic uremic<br />
Klebsiella pneumoniae<br />
Esen ial:<br />
- cantit i moderate în intestinul omului /animalelor<br />
- infec ii respiratorii, urinare, otite<br />
- bacili Gram-negativi<br />
- capsul polizaharidic<br />
- colonii mari mucoase , fenomen de cameleonaj<br />
Diagnosticul de laborator în infec iile de alti bacili Gram negativ<br />
Genul Peudomonas<br />
Esen ial:<br />
Specia tip: P.aeruginosa<br />
22
- foarte rar determin îmboln viri la indivizii s n to i<br />
- infec ii severe la imunodeprima i, la cei cu boli maligne neutropenici<br />
- la fel procedurile chirurgicale invazive, cateteriz rile pe termen lung<br />
- copii i adul ii cu fibroz chistic sunt invariabil coloniza i la nivelul tractului respirator<br />
cu variante de piocianic foarte mucoide<br />
Caracteristici principale<br />
Bacili Gram (-), aerobi<br />
Oxidazo(+)<br />
Nefermentativi<br />
Mobili<br />
Produc pigment fluorescent: piocianina, pioverdina<br />
Important:<br />
Infec ii produse<br />
Cel mai frecvent la pacientii spitalizati sau cu imunodepresie, cu arsuri extinse, traumatisme ale<br />
pielii cauzeaza infectii: ale arsurilor sau plagilor chirurgicale, infectii urinare, ale tractului<br />
respirator, enterite, meningite, septicemie<br />
Factori de patogenitate<br />
Exotoxina A (ADP-ribozil transferaza ce inactiveaza factorul elongare 2)<br />
Util:<br />
Diagnostic de laborator<br />
I) Diagnostic direct<br />
Recoltarea produselor patologice : puroi specific(verde) , fecale , urina , L.C.R<br />
Examinarea microscopica : bacili Gram (-), mobili<br />
Izolarea: pe agar sange dau hemolize totale<br />
Pe mediu cu lactoza-colonii lactozo (-)<br />
Identificarea se face dup izolarea agentului patogen în cultur pur , urm rind:<br />
- Propriet ile morfo-tinctoriale: bacili Gram-negativ<br />
- Propriet ile de cultur :<br />
-colonii S<br />
- producerea de pigment, mediul devine verde sau albastru deschis,<br />
transparent<br />
- Propriet ile biochimice: oxidazo(+), lactoza(-)<br />
- Caracterele antigenice: aglutinarea cu ser ce contine anticorpi pentru antigenele O,<br />
Activit i practice<br />
-Colora ia Gram examinarea i interpretarea unui preparat microscopic<br />
-Observarea i descrierea coloniilor de Pseudomonas pe medii de cultur adecvate<br />
-Testarea sensibilit ii la antibiotice<br />
Genul Vibrio<br />
Esen ial:<br />
- bacterii Gram-negativ<br />
- foarte mobile (cil polar)<br />
- form de bastona încurbat<br />
- facultativ anaerob<br />
23
- majoritatea speciilor saprofite, unele produc îmboln viri u oare<br />
Specia tip: Vibrio cholerae<br />
- dou biotipuri holerigene:<br />
- cholerae clasic<br />
-El Tor<br />
V. cholerae O139 "Bengal" (1992, Bangladesh derivate din biotipul El Tor<br />
- mai multe biotipuri neholerigene (sindroame diareice benigne)<br />
Important:<br />
Habitat: apa de mare, apa de suprafa<br />
Infec ie:<br />
- Holera = infec ie acut , intestinal care se manifesta prin:scaune frecvente muco-apoase ,<br />
deshidratare masiv , stare general alterat , evolu ie sever<br />
Contaminare: fecal-oral ( prin ap , alimente contaminate )<br />
Patogenitate:<br />
- V.cholerae serogrup O 1 fixat pe celulele epiteliului intestinal multiplicare în<br />
mucoas , f r a trece de bariera intestinal<br />
- Eliberarea exotoxinei:<br />
- ata are de receptori prin subunitatea B<br />
- subunitatea A stimularea adenilat ciclazei cAMP stimularea secre iei<br />
de H 2 0, Na + , K + , Cl - -<br />
, and HCO 3<br />
- scaun apos (riziform)<br />
- pierderi hidro-electolitice (15-20 l/24 ore)<br />
Structuta antigenic :<br />
- varia ia antigenic rol în epidemiologia holerei i virulen a vibrionilor holerici<br />
- Ag H (flagelar) specificitate larg<br />
- Ag O (somatic) strict specific<br />
ase serogrupuri O 1 O 6<br />
Vibrionii holerigeni = serogrup O 1 con in trei factori antigenici: A, B, C.<br />
Util:<br />
I. Diagnosticul de laborator direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produsului patologic:<br />
- Materii fecale mediu de transport Cary-Blair<br />
- Lichid de v rs tur<br />
- Ap potabil , alimente<br />
Izolare:<br />
- ap peptonat alcalin (mediu de îmbog ire)<br />
- mediu cu s ruri biliare (BSA)<br />
Identificarea se face dup izolarea agentului patogen în cultur pur , urm rind:<br />
- Propriet ile morfo-tinctoriale: bacili Gram-negativ încurba i<br />
- Caractere de culur : BSA: colonii transparente tip S<br />
- Testul striului<br />
- Caractere antigenice:<br />
- vibrionii holerigeni aglutineaz cu ser anti-O 1<br />
- vibrionii neholerigeni nu aglutineaz cu ser anti-O 1 (neaglutinabili NAG)<br />
- Caractere de patogenitate: testul ansei ligaturate<br />
24
Activit i practice<br />
-Colora ia Gram examinarea i interpretarea unui preparat microscopic<br />
Întreb ri de control:<br />
Vibrionul holeric:<br />
a) este o bacterie in forma de virgula<br />
b) cauzeaza enterite cu scaune muco-apoase<br />
c) produce dizenteria<br />
d) are ca factor de patogenitate enterotoxina<br />
e) este un bacil Gram negativ, incurbat<br />
Helicobacter pylori<br />
Esen ial<br />
Propriet i generale<br />
- bacili Gram-negativ, form spiralat (helocoidal )<br />
- produce ureaz<br />
Infec ia:<br />
- este asociat (nu este factor determinat) cu gastrite cornice, ulcere peptice i carcinoma gastric<br />
Diagnosticul de certitudine este stability de rezultatele endoscopiei gastrice i al biopiei<br />
Diagnostic de laborator<br />
I. Diagnosticul direct<br />
Recoltarea produselor patologice: fragment bioptic mucoasa gastric<br />
Examenul microscopic direct: bacili Gram-negativ helicoidali<br />
Propriet i biochimice:<br />
- teste rapide: detecteaz prezen a H.pylori pe baza producerii ureazei în fragmentul bioptic<br />
- testarea neinvaziv a producerii ureazei: test respirator i urinar<br />
Izolarea pe medii de cultura<br />
Identificarea<br />
II. Diagnostic indirect<br />
ELISA anticorpi (IgG) anti H.pylori<br />
Interpretare<br />
Tratament<br />
Asocieri de antibiotice: claritromicina, doxiciclina i metronidazol<br />
Important: Patogenitate<br />
Util<br />
Cale de contaminare:<br />
Epidemiologie<br />
Simptomatologie<br />
Op ional<br />
Propriet i generale :<br />
- capnofol (se dezvolt bine în atmosfer 10% CO 2 )<br />
- microaerofil<br />
25
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului<br />
Brucella.<br />
Esen ial:<br />
Propriet i generale<br />
- Cocobacili Gram negativ<br />
Important:<br />
Reprezentan i<br />
Brucella melitensis<br />
Brucella suis<br />
Brucella abortus<br />
Brucella ovis<br />
Brucella canis<br />
Cale de contaminare<br />
- Contaminare prin consum de lapte neprelucrat termic<br />
- Contact direct cu animale infectate<br />
- Penetrarea prin pielea intacta<br />
- Bruceloza este adeseori asociata cu consumul de lapte nepasteurizat<br />
Util:<br />
Diagnostic de laborator<br />
I. Diagnosticul direct<br />
Recoltarea produselor patologice: sânge (în puseu febril), LCR, urin , aspirat medular, biopsie<br />
hepatic<br />
Examenul microscopic direct: cocobacili Gram negativi<br />
Izolarea pe medii de cultura<br />
- metoda Castaneda<br />
- se dezvoltã încet cu colonii transparente care pot deveni maronii<br />
- sistem BACTEC<br />
Identificarea se face pe baza:<br />
- Proprietatilor de cultura<br />
- Proprietatilor biochimice- crestere inhibata de fuxina, verde malahit, tionina<br />
diferentierea speciilor<br />
- Proprietatilor antigenice : reactie de aglutinare EIA; PCR<br />
II. Diagnostic indirect<br />
1) Diagnostic serologic- Reac ia Wright (aglutinare cantitativ ) titru mai mare decat 1/60<br />
- Testare imunoenzimatic - detectarea anticorpilor specifici IgM<br />
2) IDR la brucelin (+) dac reac ia inflamatorie este mai mare decat 6-8 cm (imunitate<br />
mediata celular)<br />
BOLI CU TRANSMITERE SEXUAL<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului<br />
Treponema<br />
Esen ial:<br />
Proprietati generale<br />
26
- Forma spiralata, cu 10-12 ture de spira<br />
- Exterm de mobile<br />
- Evidentiate prin microscopie in camp intunecat, impregnare argentica,<br />
imunofluorescenta<br />
- Nu creste pe mediile decultura, se dezvolta doar pe culturi de celule<br />
Specii<br />
Treponema pallidum - agentul etiologic al sifilisului<br />
Treponema carateum<br />
Treponema pertenue<br />
Important:<br />
Transmiterea infec iei<br />
- Prin contact sexual<br />
- Transplacentar<br />
- Sânge<br />
- Accidental: personalul din laborator, personalul din spitale, stomatologi, ginecologi,<br />
transfuzie de sange utilizare de recipiente contaminate<br />
Sifilisul la adult: 3 stadii (sifilisul primar, sifilisul secundar sau sistemic, sifilisul<br />
tertiar)<br />
Sifilisul congenital<br />
Profilaxie<br />
Util:<br />
Diagnostic de laborator<br />
I. Diagnosticul direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice<br />
Examenul microscopic direct<br />
- Examinarea in camp intunecat: microorganisme extrem de mobile, alb-stralucitoare<br />
- Imunofluorescenta, coloratia Giemsa<br />
- Fontana-Tribondeau - impregnare argentica - microorganismele au culoare bruna pana la<br />
galben<br />
Izolarea: Nu cre te pe medii artificiale de cultur<br />
II. Diagnostic indirect (teste serologice):<br />
- Nespecifice (utilizeaz antigene netreponemice) - screening<br />
- Specifice (utilizeaz antigene treponemice) - de confirmare<br />
Teste nespecifice<br />
- Utilizeaz cardiolipina ca antigen<br />
- Frac iune fosfolipidic din inima de bou<br />
- Anticorpii antifosfolipidici produ i de T.pallidum produc reac ie îincruci at cu<br />
cardolipina cu structura antigenic similar<br />
- Rezultate fals pozitive- de obicei la titru redus<br />
Tehnici:<br />
- Testul VDRL (Veneral Disease Research Laboratory)<br />
- Testul de floculare<br />
- Detectarea IgG si IgM<br />
- Anticorpii se pozitiveaza foarte devreme in decursul bolii<br />
Teste specifice<br />
Utilizeaz T. pallidum ca antigen<br />
27
- Detecteaz anticorpii specifici antitreponemici<br />
- Testul de imobilizare al T. pallidum<br />
- FTA-ABS<br />
- Microhemaglutinarea T. pallidum<br />
- Sunt pozitivi pe via dupa terapie eficient<br />
Activit i practice<br />
-Examinarea i interpretarea unui preparat microscopic impregnare argentic<br />
-Realizarea i intrepretarea unei reac ii antigen-anticorp (TPHA)<br />
Întreb ri de control:<br />
Sifilisul :<br />
a) este cauzat de Treponema pallidum<br />
b) este o boala cu transmitere sexuala<br />
c) diagnosticul serologic al sifilisului se face numai in perioada primara<br />
d) se transmite prin contact sexual<br />
e) poate fi prevenit prin vaccinare<br />
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului<br />
Leptospira.<br />
Esen ial:<br />
Propriet<br />
i generale<br />
- Creste pe medii de cultura artificiale<br />
- Este o bacterie mobila<br />
Important:<br />
Reprezentan i<br />
- Leptospira interogans (Exista cateva serotipuri patogene pentru om. Cauzeaza<br />
leptospiroza insotita de icter - boala lui Weil)<br />
- Leptospira biflexa<br />
Util:<br />
Diagnosticul de laborator<br />
I. Diagnostic direct, bacteriologic<br />
Recoltarea produselor patologice: in prima saptamana sange, LCR; in urmatoarea saptamana:<br />
urina<br />
Examenul microscopic: imunofluorescenta<br />
Izolarea pe medii de cultura:<br />
- Medii cu supliment de ser de soarece<br />
- Crestere - 6 saptamani (28-32 C)<br />
Identificarea se face pe baza:<br />
- Proprietatilor morfologice: microscopie in camp intunecat; coloratia Burri, Giemsa,<br />
impregnarea argentica<br />
- Proprietati de cultura - se examineaza saptamanal<br />
- Proprietati antigenice: - reactia de aglutinare-liza cu seruri specifice<br />
28
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii Genul<br />
Rickettsia<br />
Esen ial:<br />
Proprietati generale<br />
- Bacterii ce nu cresc pe medii de cultura artificiale<br />
- Sunt paraziti obligatorii intracelulari<br />
- Sunt transmise prin artropode (exceptie Coxiella burnetti- agent etiologic al Febrei Q)<br />
Boli produse: tifosul exantematic, Febra Q, boala lui Brill<br />
Important:<br />
Reprezentanti<br />
Rickettsia prowazekii<br />
Rickettsia typhi<br />
Rickettsia conorii<br />
Coxiella burnetti<br />
Util:<br />
Diagnostic de laborator<br />
I.Diagnosticul direct<br />
Recoltarea produselor patologice: sange<br />
Examen microscopic: imunofluorescenta<br />
Izolare<br />
- Sacul de gãlbenu al oului de gaina embrionat<br />
- Porcusor de guineea, soarece<br />
Identificare<br />
Proprietati morfologice: imunofluorescen<br />
Efectele produse pe animalele de experien<br />
Propriet i antigenice:<br />
- RFC cu antigene rickettsiene<br />
- Aglutinare latex<br />
- Neutralizarea toxinelor rickettsiene<br />
Activit i practice<br />
-Realizarea i intrepretarea unei reac ii antigen-anticorp<br />
Diagnosticul de laborator in infec iile parazitare<br />
Diagnosticul de laborator în infec iile produse de protozoare<br />
<strong>INFEC</strong> II ALE TRACTULUI DIGESTIV<br />
Entamoeba hystolitica<br />
Util:<br />
Diagnosticde laborator:<br />
- evidentierea de trofozoiti in scaunul diareic sau chiste in scaunul format<br />
- chistele sunt eliminate intermitent<br />
- trebuie examinate cel putin 3 probe<br />
29
- testele serologice- diagnosticarea amebiazei invazive<br />
- examinarea completa pentru chiste include preparatul nativ in ser fiziologic, preparatul<br />
native cu in lugol, sau preparatul colorat trichrome<br />
- trofozoiti; chist: de obicei sferic, uneori de forma ovoidala, 4 nuclei<br />
Giardia duodenalis<br />
Util:<br />
Diagnostic de laborator:<br />
- evidentierea chistelor in materiile fecale formate sau prezenta chistelor sau trofozoitilor<br />
in materiile fecale cu consistent lichida<br />
- Trofozoitii: lungime: 10 la 15 m, si latime: 5 la 7 m, portiunea anterioara a suprafetei<br />
ventral formeaza un disc. Aderarelezarea mucoasei, nucleoli rotunzi sau ovoizi<br />
(kariosom)<br />
- chist: ovalar , 8 -12 m pana la 6-10 m grosime, 4 nuclei proeminenti, flageli , perete<br />
chistic: mucos , corpi mediani<br />
Activit i practice<br />
-Preparat nativ în solu ie salin i lugol examinare i interpretare<br />
-Preparat colorat din cultur i examinarea formelor vegetative<br />
Giardioza poate fi eliminatã ca diagnostic:<br />
a. dupa o examinare a materiilor fecale in care nu s-a evidentiat oul sau parazitul.<br />
b. la adulti care nu au avut antecedente giardioza<br />
c. dupa 3 examinari cu rezultat negative realizate la o distant de 3-5 sau chiar 7 zile.<br />
d. dupa 3 examinari realizate succesiv in decursul a 3 zile consecutive.<br />
e. doar dupa efectuarea unui test duodenal.<br />
Cryptosporidium<br />
Util:<br />
Diagnostic de laborator: identificarea microorganismului: in materialul de biopsie intestinala si<br />
detectarea oochistelor in scaun (scaun proaspat): examinarea materiilor fecale necesita coloratii<br />
speciale: oochistul poate fi colorat utilizand coloratia Kinyoun modificata<br />
Diagnosticul in criptosporidiaza consta de cele mai multe ori in:<br />
a. aspectele clinice<br />
b. caracteristicile diareei<br />
c. examinarea coproparazitologica a materiilor fecale<br />
d. examinarea unui frotiu colorant special(Kinyoun) din materiile fecale<br />
e. examinarea serologica<br />
Microsporidium<br />
Util:<br />
Diagnostic de laborator: microscopie optica coloratii speciale, IFA, PCR<br />
30
<strong>INFEC</strong>TII CONGENITALE<br />
Toxoplasma Gondii<br />
Util:<br />
Diagnostic:<br />
Diagnosticul toxoplasmei acute, la femeile îns rcinate, nou-n scu i i al i pacien i: serologic:<br />
cel mai frecvent, metoda de elec ie în diagnosticul infec iei.<br />
Detectarea anticorpilor tip Ig M sau Ig A anti-Toxoplasma este criteriul pentru toxoplasmoza<br />
acut<br />
Diagnosticul toxoplasmei congenitale: serologic: detectarea anticorpilor tip Ig M sau Ig A anti-<br />
Toxoplasma la nou-n scut<br />
Facultativ<br />
- Metode serologice: teste,<br />
- Testul Ig G cu aviditate crescut<br />
- PCR<br />
- Izolarea Toxoplasmei din sânge, lichidul amnioticfrom blood,<br />
Activit i practice<br />
-Interpretarea unor profiluri serologice diferite (ELISA)<br />
-Interpretarea unor striuri Western Blott<br />
Întreb ri de control:<br />
1. Un studiu efectuat pe 100 de indivizi s n to i a scos în eviden faptul c 80% aveu anticorpi<br />
anti- Toxoplasma. Care dintre afirma iile urm toare ajut la explicarea acestor rezultate?<br />
a. Infec ia cu Toxoplasma este larg r spândit i boala este u oar sau autolimitat .<br />
b. Toxoplasmoza este determinat de consumul de carne, prin urmare to i cei care consum<br />
carene au avut toxoplasmoza<br />
c. O varietate de infec ii parazitare pot conduce la formarea de anticorpi anti-Toxoplasma.<br />
d. Testul de detectarea a anticorpilor anti- Toxoplasma este cu specificitate redus .<br />
e. Testarea anticorpilor tip Ig M este mai fidel decât testarea anticorpilor tip Ig G pentru<br />
determinarea unei infec ii trecute; retestarea pentru Ig M ar ar ta c majoritatea<br />
persoanelor nu au anticorpi anti- Toxoplasma.<br />
2. Infec ia acut cu Toxoplasma gondi dobîndit în primul trimestru al sarcinii:<br />
a. Este totdeauna (100%) transmis f tului<br />
b. Este responsabil de forme severe ale toxoplasmozei congenitale<br />
c. Este r espunz toare de formele severe ale toxoplasmozei congenitale<br />
d. Diagnosticl mamei se face prin detectarea anticorpilor specifici Ig G în sânge<br />
e. Diagnosticul se face prin detectarea oochistelor de T.gondii în materiile fecale la mam<br />
Plasmodium<br />
Util:<br />
Diagnostic<br />
<strong>INFEC</strong> II SANGUINE<br />
31
1. prin demonstrarea parazitului în frotiul sanguin în strat gros i în strat sub ire:<br />
- Frotiu sanguin colorat Giemsa<br />
- Testare cantitativ - Quantitative Buffy Coat Assay (QBC®) microscopie în fluorescen<br />
modificat .<br />
- Detectarea antigenului malariei în sânge<br />
- PCR : identificarea materialului genetic al parazitului.<br />
Particularit ile speciilor Plasmodium: caractere morfologice specifice speciilor Plasmodium<br />
Plasmodium falciparum:<br />
- unul sau mai multe inele mici, delicate ale stadiului de trofozoit în sângele<br />
- doar inele i gametoci i în sângele periferic; alte forme în sângele<br />
- schizon i maturi: obi nuit 8-32 merozoi i<br />
- gametoci i:form de banan<br />
Plasmodium vivax:<br />
- în sângele periferic: toate formele<br />
- schizon i maturi: mai mult de 12 merozoi i pâna la 32 merozoi i<br />
- gametoci i: roundzi sau ovali<br />
Plasmodium ovale: malaria ter benign<br />
- în sângele periferic: toate formele<br />
- schizon i maturi: mai mult de 12 merozoi i<br />
- gametoci i: roundzi sau ovali<br />
Plasmodium malariae:<br />
- în sângele periferic sunt prezente toate formele<br />
- trofozoi ii b trâni au form de band<br />
- schizontul matur: 8 merozoi i (adesea sub form de rozet ca o floare de margaret )<br />
- gametoci i: roundzi sau ovali<br />
Activit<br />
i practice: examinarea i interpretarea unor frotiuri sanguine în strat sub ire (Giemsa)<br />
Întreb ri de control:<br />
Care dintre afirma iile de mai jos descrie cel mai bine caracteristicile utilizate în diagnosticul cu<br />
Plasmodium falciparum<br />
a. Este necesar o perioad de 72 de ore pentru dezvoltareaschizontului matur, care seam n cu o<br />
rozet cu doar 8 pân la 10 merozoi i ovali<br />
b. Eritrocitele infectate au marginile neregulate<br />
c. Forma de inel cu pecete a trofozoitului are form neregulat , cu extensie amoebian a<br />
citoplasmei<br />
d. Doar formele de inel ale stadiului de trofozoi i precoce i de gametoci i se observ în sângele<br />
periferic<br />
e. gametoci ii: se obserb forma de banan în sângele periferic.<br />
Trichomonas vaginalis<br />
Esen ial<br />
Diagnosticul de laborator al trichomoniazei<br />
BOLI CU TRANSMITRE SEXUAL<br />
32
Diagnosticul de laborator în infec iile produse de helmin i<br />
Nemathelmin i<br />
Esen ial:<br />
Caractere generale<br />
- viermi nesegmenta i, cilindrici, sub iri cu simetrie bilateral si sexe separate<br />
- prezint tub digestiv complet situat într-o cavitate general<br />
- corp acoperit de cuticul<br />
- extremitatea anterioar prezint senzori i structuri specializate pentru atasare si penetrare<br />
- cavitatea general con ine lichid celomic<br />
- tractul digestiv: esofag<br />
intestin<br />
rect<br />
- sistem nervos : inel periesofagian<br />
- aparat excretor: doua canale longitudinale, reunite anterior<br />
- aparatul reproduc tor : mascul- testicul, vezic seminala, canal deferent, canal ejaculator,<br />
cloaca, femela ovar, oviduct, uter, vagin<br />
Oul- neembrionate/ embrionate<br />
Activit i practice:<br />
- examinarea viermilor adul i p stra i în formol<br />
- examinarea i desenarea ou lor i a viermilor adul i din preparatele microscopice<br />
Ascaris lumbricoides<br />
Esential<br />
Boala produs : ascarioza pulmonar<br />
ascarioza intestinal<br />
Important<br />
Patogenitate: faza tisular<br />
faza intestinal<br />
- reac ii tisulare intense la migrarea unui numar mare de larve<br />
- infiltrat eozinofilic focal granuloame cu eozinofile, neutrofile si histiocite<br />
- reactii de hipersensibilitate migrarea prin plaman infiltrat cu PMN si eozinofile =<br />
Sdr. Loeffler<br />
Complica ii: obstruc ie intestinal<br />
ileus acut<br />
abces hepatic<br />
pancreatita<br />
apendicita<br />
asfixia<br />
Util<br />
Diagnosticul de laborator :<br />
- evidentiere parazit adult (interven ie chirurgical ; examinare Rx )<br />
- evidentiere larve (sputa, suc gastric, material bioptic)<br />
- evidentiere ou (materii fecale: sedimentare simpla- Kato Miura)<br />
33
Întreb ri de control:<br />
Care dintre proprietatile enumerate corespund parazitului Ascaris lumbricoides:<br />
a) este un vierme alb-rozaliu de 15-30 cm<br />
b) se transmite prin contact interuman direct<br />
c) contaminarea umana se realizeaza prin maini murdare cu pamant<br />
d) cauzeaza complicatii grave chirurgicale<br />
e) contaminarea umana se realizeaza prin consumul de zarzavaturi insuficient spalate<br />
Enterobius vermicularis<br />
Esential<br />
Boala produsa: oxiuroza, enterobioza<br />
Important<br />
Patogenitate: inflamatie locala la nivelul apendicelui, anal, localizari ectopice<br />
Localizare apendiculara- apendicita acuta sau cronica<br />
Localizare la nivelul mucoasei anale/ tegumente perianale- prurit intens<br />
Dermatite eczematiforme- grataj<br />
Vulvo-vaginite pruriginoase<br />
Cavitatea peritoneala- granuloame, peritonita pelviana<br />
Enurezis la copii<br />
Util<br />
Diagnostic de laborator<br />
- evidentierea parazitului adult (zona perianala, vagin, scaune diareice, dupa medicatie)<br />
- evidentierea oualor (ex. coproparazitologic, amprenta anala)<br />
Trichuris trichura<br />
Esential<br />
Boala produsa: trichocefaloza, trichuroza<br />
Important<br />
Patogenie : leziuni ale enterocitelor<br />
infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite, eozinofile<br />
focare necrotice si hemoragice<br />
toxicitate sistemica<br />
iritatie a terminatiilor nervoase cresterea peristaltismului prolaps rectal<br />
Diagnostic: evidentierea oualor examen coproparazitologic<br />
Întreb ri de control:<br />
Trichuris trichura:<br />
a) se insaileaza cu portiunea anterioara, subtire in grosimea mucoasei intestinale<br />
b) produce oua neembrionate<br />
c) poate declansa un sindrom apendicular<br />
d) contaminarea se poate face prin autoinfestatie endogena<br />
e) in parazitismul intens se pot observa numerosi viermi albi pe suprafata bolului fecal<br />
Strongyloides stercoralis<br />
Esential<br />
34
Boala produsa : strongiloidoza, diareea de Cochinchina<br />
Important<br />
Patogenitate: - sindromul de hiperinfectie infectie localizata la nivel gastro-intestinal si<br />
plaman<br />
-strongiloidoza diseminata ficat, cord, pancreas, rinichi, sistem nervos central<br />
Infectia masiva- intestin edematiat si congestionat<br />
-ulceratii acoperite cu mucus<br />
-larve in intestinul subtire si gros inconjurate de un infiltrat inflamator<br />
- perforarea peretelui intestinal peritonita<br />
Util<br />
Diagnostic : - evidentierea larvelor rabditoide in materiile fecale (ex microscopic direct) sau<br />
continutul duodenal<br />
-in sputa (strongiloidoza generalizata)<br />
-imunofluorescenta indirecta cu Ag de Strongyloides<br />
Trichinella spiralis<br />
Esential<br />
Boala produsa: trichineloza, trichinoza<br />
Important<br />
Patogenitate: determinata de<br />
- prezenta larvelor in muschii striati sau organele vitale<br />
- rectiile gazdei fata de prezenta larvelor<br />
- mc intestinala-Infiltrat inflamator acut hiperactivitate a<br />
celulelor glandulare ale vilozitatilor edem, infiltrat<br />
inflamator, focare de necroza<br />
- muschi striati crestere in dimensiuni a celulei<br />
musculare edematiere pierdere striatii inflamatie<br />
interstitiala granulom eliberare de metaboliti toxici si<br />
alergizanti.<br />
Util<br />
Diagnostic: Imunologic-RIF, RFC, contraimunelectroforeza, aglutinare latex, ELISA<br />
- teste serologice pozitive dupa 3 saptamani<br />
De certitudine descoperirea parazitilor adulti in scaun<br />
- descoperirea larvelor in sange<br />
Parazitologic : evidentierea larvelor in muschi- biopsie musculara (muschi solear)<br />
Întreb ri de control:<br />
Trichineloza:<br />
a) poarta numele de "boala capetelor umflate"<br />
b) in faza terminala singurul semn clinic care persista este reprezentat de mialgie<br />
c) in faza de diseminare diagnosticul se poate pune prin biopsie musculara<br />
d) in faza de diseminare larvara boala evolueaza cu diaree, voma, dureri abdominale<br />
e) este o boala cu caracter adesea epidemic sau familial<br />
35
Diagnosticul de laborator in infectiile produse de Plathelmin i<br />
Trematode<br />
Caractere generale:<br />
- Viermi plati<br />
- Nesegmentati<br />
- Gazda definitiva- reproducerea parazitilor adulti<br />
- Gazda intermediara- multiplicarea asexuata<br />
Activit i practice:<br />
- examinarea viermilor adul i p stra i în formol<br />
- examinarea i desenarea ou lor din preparetele microscopice<br />
Fasciola hepatica<br />
Esential<br />
Boala produsa: fascioloza, galbeaza, distomoza<br />
Important<br />
Patogenie: - perioada de invazie- mici focare necrotice/ microabcese cu infiltrate(eozinofile) la<br />
nivel hepatic<br />
- perioada de localizare - descuamare a ductelor biliare hiperplazia epiteliului<br />
biliar dilatare chistica a canalelor depunere de tesut conjunctiv periductal<br />
atrofiere parenchim hepatic ciroza<br />
Localizari anormale: tesut subcutanat, faringe, pancreas, cavitate toracica, creier<br />
Util<br />
Diagnostic: - evidentiere oua in materiile fecale/ aspirat duodenal<br />
- reactia de hemaglutinare, dubla difuziune, electroforeza, imunelectroforeza,<br />
ELISA, RIF<br />
Întreb ri de control:<br />
Fasciola hepatica prezinta urmatoarele proprietati:<br />
a) este un vierme plat<br />
b) este un vierme hermafrodit<br />
c) viermii adulti elimina oua neembrionate<br />
d) embrionarea oualor se produce pe sol<br />
e) embrionarea oualor se produce in mediul acvatic<br />
Cestode<br />
Caractere generale:<br />
- viermi segmentati<br />
- organizare hermafrodita<br />
Tenia solium<br />
Esential<br />
36
Boala produsa: tenioza<br />
Gazda intermediara: porcul cisticerc- invadare a tuturor tesuturilor<br />
Gazda definitiva : omul consum de carne de porc parazitata cu cisticerci<br />
Contaminarea umana: inghitirea oualor de tenie (autoinfectare exogena)<br />
Important<br />
Patogenie: SNC- localizare corticomeningeala, ventriculara, subarahnoidian, leptomeninge<br />
Glob ocular<br />
Clinic: asimptomatic majoritatea cazurilor<br />
manifestari variate - de natura psihologica<br />
-compresiune mecanica crize de epilepsie, HTintracraniana, sdr. Meningeal, tulburari<br />
psihice, deficit motor, tulburari de tonus, cefalee.<br />
Util<br />
Diagnostic : sfarsitul perioadei de incubatie- leucocitoza si eozinofilie<br />
teste serologice- valoare practica scazuta (RFC, ELISA, hemaglutinare)<br />
Rx tract intestinal defect de umplere<br />
Examen parazitologic: diagnostic diferential T.saginata/ T.solium<br />
Tenia saginata<br />
Esential<br />
Boala produsa: teniaza<br />
Gazda intermediara: bovine forma larvara<br />
Gazda definitiva : omul<br />
Contaminarea umana: inghitirea oualor de tenie<br />
Important<br />
Patogenie: Iritatie slaba a mucoasei intestinale<br />
Obstructia si inflamatia apendice/ duct pancreatic/ colecist/ intestin<br />
Clinic: simptome digestive apendicita/ angiocolita<br />
simptome de natura psihologica<br />
Util<br />
Diagnostic : dificil in primele trei luni- eozinofilie moderata, IgE crescute<br />
Testele serologice valoare practica scazuta<br />
Rx tract intestinal- defect de umplere<br />
Dg de certitudine: examinarea proglotului matur/ scolex<br />
! Ouale de T.saginata nu difera morfologic de cele ale T.solium de aceea gasirea oualor in<br />
materiile fecale sau amprenta anala nu ajuta la stabilirea diagnosticului de specie.<br />
Întreb ri de control:<br />
Tenia saginata prezinta urmatoarele proprietati:<br />
a) elimina oua neembrionate<br />
b) elimina oua embrionate<br />
c) este un cestod<br />
d) forma larvara se numeste cisticerc<br />
e) ca si structura interna este identical cu Tenia solium<br />
Cisticercoza<br />
- afectiune produsa de dezvoltarea Cysticercus cellulose- stadiul larvar al T.solium<br />
- gazda intermediara- omul<br />
37
- chistele dezvoltare la nivel hepatic, SNC, ocular orbire si manifestari neurologice<br />
- contaminarea umana- 3 grade de severitate<br />
Diphyliobotrium latum<br />
Esential<br />
Boala produsa: botriocefaloza<br />
Gazda intermediara: crustacee si pesti<br />
Gazda definitiva: omul<br />
Contaminare umana: consum de peste insuficient prelucrat termic<br />
Important<br />
Patogenie: localizare- jejunul inferior/ ileonul superior<br />
Evolutie - asimptomatica<br />
- iritatie mecanica si toxica tulburari digestive/ neurologice<br />
- deficit de cobalamina, acid ascorbic si folat<br />
Deficitul de vit. B12- anemie pernicioasa.<br />
Util<br />
Diagnostic : examen coproparazitologic- evidentierea oualor<br />
Întreb ri de control:<br />
Diphylobotrium latum prezinta urmatoarele proprietati:<br />
a) este un cestod<br />
b) este un nemathod<br />
c) este un plathelmint<br />
d) prezinta scolex si strobila<br />
e)elimina oua neembrionate<br />
Hymenolepis nana<br />
Esential<br />
Boala produsa : himenolepidoza<br />
Gazda intermediara: nu necesita/ insecta<br />
Gazda definitiva: omul<br />
Contaminare umana : ingerare<br />
Important<br />
Patogenie: Organismul uman-dezvoltarea unui raspuns imun protector capacitate de expulzare<br />
a parazitului(Ly T)<br />
Formatiunile chistice<br />
- plaman<br />
- ganglioni limfatici mezenterici<br />
- ficatul soarecilor imunodeprimati<br />
Cisticercoizii distrug vilozitatile intestinale disfunctii intestinale<br />
Adultii- lezeaza mucoasa disfunctii intestinale<br />
Util<br />
Diagnostic: examen coproparazitologic- tehnici de concentrare<br />
Echinococcus granulosus<br />
Esential<br />
38
Boala produsa: hidatidoza, boala hidatica, echinococoza<br />
Chistul hidatic este produs de Echinococcus granulosus.<br />
Morfologia viermelui adult:<br />
- lungime 3-9mm<br />
- 3 proglote<br />
Structura chistului<br />
- Rotund<br />
- 1-7 cm diametru<br />
- Exterior : cuticula<br />
- Interior : lichid galben clar<br />
Important<br />
Patogenie : - chistul hidatic se dezvolta in organismul uman in doua cazuri<br />
- ingerarea embrioforilor eliminati de caine hidatida primara<br />
- ruperea unui chist hidatic primar eliberare protoscolecsi echinococcoza<br />
secundara locala echinococcoza secundara sistemica<br />
- Chistul hidatic distrugere a parenchimului hepatic<br />
Presiune asupra canalelor biliare<br />
Leziuni pulmonare reversibile<br />
Evolutie : - involutie spontana<br />
- ruptura<br />
- infectie<br />
Util<br />
Diagnostic: Rx, RMN, TC, ecografie<br />
Imunologic- hemaglutinare indirecta/ imunoelectroforeza/ ELISA<br />
Echinococcus multilocularis<br />
Esential<br />
Boala produsa: hidatidoza alveolara multiloculara<br />
Important<br />
Patogenie : distrugerea tesutului hepatic si eroziunea canalelor biliare<br />
Larva- formatiune solida (mai multe cavitati neregulate ce contin o cantitate mica de<br />
lichid)<br />
Mod de crestere- invaziv metastaze in alte organe (plaman si creier)<br />
Util<br />
Diagnostic: vezi E. granulosus<br />
ELISA- E. multilocularis cu antigen purificat de E. multilocularis<br />
<strong>DIAGNOSTICUL</strong> <strong>DE</strong> <strong>LABORATOR</strong> ÎN <strong>INFEC</strong> <strong>IILE</strong><br />
FUNGICE<br />
Activit i practice:<br />
- examinarea i interpretarea unui preparat native<br />
- colora ia Gram - examinarea i interpretare<br />
- coloniile de Candida - observare i descriere<br />
- preparate microscopice - examinarea i interpretare<br />
39
- reac ii antigen-anticorp - observare i interpretare<br />
Aspergillus<br />
Esential<br />
Generalit i<br />
- Hife hialine septate<br />
- Dezvoltare rapida spre lenta<br />
- Afecteaza in special organismele imunodeprimate<br />
- Prezenta ascosporilor<br />
Reprezentan i<br />
- Aspergillus flavus<br />
- Aspergillus fumigatus<br />
- Aspergilus niger<br />
- Aspergillus versicolor<br />
Important<br />
Boli produse: aspergiloza pulmonara, otite, sinuzite.<br />
Diagnostic de laborator<br />
1. Examenul microscopic direct al produselor patologice<br />
- un preparat nativ, într-o pic tur de albastru de lactofenol.<br />
- ciuperca cu aspect caracteristic, conidioform<br />
- diagnostic prezen a capetelor aspergilare.<br />
2. Aspergillus se dezvolt pe mediul Sabouraud în 3-4 zile.<br />
3. Identificarea speciilor se realizeaz pe baza:<br />
- aspectului coloniilor: colonii mari pufoase (permite diagnostic de gen)<br />
- prin examen microscopic (permite diagnostic de specie)<br />
Întreb ri de control:<br />
a) Hife hialine septate<br />
b) Dezvoltare rapida spre lenta<br />
c) Afecteaza in special organismele imunodeprimate<br />
d) Prezenta ascosporilor<br />
e) Este o bacterie sporulata<br />
Diagnosticul de laborator în infec iile produse de Pneumocystis jirovecii<br />
Activit i practice:<br />
- colora ia Giemsa - examinarea i interpretare<br />
Esen ial<br />
Pneumocystis jirovecii<br />
- infec ie dobândit pe cale respiratorie (probabil prin contact direct de la o persoan la alta)<br />
- r spândit în toat lumea<br />
- determin infiltrate difuze pulmonare la pacien i cu deficien e ale imunit ii mediate celular,<br />
sindroame de imunodeficien congenital , SIDA, leucemie acut limfatic , boala Hodgkin,<br />
transplant de organe, corticoterapie.<br />
Morfologie<br />
40
Trofozoitul:<br />
- oval 2-4 m<br />
- un singur nucleu<br />
Chistul:<br />
- 7-10 m<br />
- opt nuclei (numi i i corpi intrachistici)<br />
- rozet , con ine sporozoi i<br />
- Identificarea P. jirovecii în esutul pulmonar sau în fluidele pulmonare<br />
- Produs patologic: sput , sput provocat , lavaj bronho-alveolar, biopsie pulmonar sau<br />
aspirat pulmonar, periaj bron ic, aspirat transbranhial<br />
Important<br />
- Morfologie microscopic : diagnosticul înc se bazez pe identificarea morfologic a<br />
Pneumocystis din produsele patologice respiratorii<br />
- Colora ia util pentru identificarea Pneumocystis Gomori- Grocott (tehnica argint<br />
metenamid ), Giemsa, reac ia cu anticorpi marca i fluorescent (imunofluorescen ) sau<br />
albastru de toluidin .<br />
Util<br />
- NU exist metode de cultivare<br />
- NU exist teste serologice de diagnostic<br />
Op ional<br />
- metode moleculare (sensibilitate i specificitate crescut )<br />
- interpretarea tehnicilor moleculare<br />
Cryptococcus<br />
Diagnostic de laborator<br />
Diagnosticul direct : eviden ierea i izolarea ciupercii din produsele patologice<br />
a) Preparate microscopice: tu de China -- levuri capsulate.<br />
b) Izolarea si identificarea ciupercii<br />
c) Detectarea antigenelor capsulare in LCR, urin - latex aglutinare<br />
Activit i practice:<br />
- preparat native examinarea i interpretare<br />
- colora ia cu tu de China - examinarea i interpretare<br />
- coloniile de Criptococcuss - observare i interpretare<br />
- realizarea i interpretarea unei reac ii antigen-anticorp<br />
Candida spp.<br />
Important<br />
Blastospori<br />
- celule mari (3-5 µm)<br />
- sferice sau ovoide<br />
- Inmugurite<br />
- Gram pozitive<br />
41
Pseudomicelii<br />
- celule alungite a ezate cap la cap<br />
- nedesprinse dup diviziune<br />
Clamidospori<br />
- celule sferice cu dublu contur<br />
- mai mari decat blastosporii<br />
Util<br />
Diagnosticul de laborator<br />
1. Recoltarea produselor patologice<br />
- scuame de tegument, fragmente de unghie, secre ie din leziuni, puroi - în afec iuni<br />
cutanate si ale fanerelor<br />
- sput în infec ii respiratorii<br />
- materii fecale în infec ii digestive<br />
- urin în infec ii urinare, balanite<br />
- secre ie vaginal în vaginite<br />
- LCR, sânge - în infec ii generalizate<br />
2. Examenul microscopic : preparat nativ : frotiuri colorate Gram, cu albastru de metilen,<br />
Giemsa<br />
3. Izolare : - cultivarea pe medii de cultura: mediul Sabouraud, colonii de tip S, alb-g lbui,<br />
cremoase, mari ; medii cromogene<br />
- incubare- 30-37 °C, 24-48 de ore<br />
4. Identificare : caractere morfotinctoriale, caractere de cultura, testul filamentarii rapide<br />
(Candida albicans)<br />
- formarea clamidosporilor<br />
5. Antifungigrama- testarea la antifungice<br />
Activit i practice:<br />
- preparat native examinarea i interpretare<br />
- colora ia Gram- examinarea i interpretare<br />
- coloniile de Candida - observare i interpretare<br />
- examinarea i interpretarea unor frotiuri<br />
- realizarea i interpretarea unei reac ii antigen-anticorp<br />
Dermatofi i<br />
Esential<br />
Generalit i<br />
-Responsabili de producerea de micoze superficiale<br />
-boli de larg r spândire<br />
-localizate aproape exclusiv la nivelul pielii sau fanerelor (dermatomicoze)<br />
Important<br />
Reprezentan i infec ii produse<br />
- Trichophyton sp. tricofi ii superficiale ale b rbii (Tinea barbae), tricofi ii superficiale<br />
ale pielii capului (Tinea capitis), alte infectii cutanate (Tinea corporis, Tinea pedis);<br />
Trichophyton shönleini favus<br />
- Microsporum audouini, M. canis - infec ii cutanate<br />
- Epidermophyton sp. micoze cutanate<br />
42
Util<br />
Diagnostic de laborator :<br />
1. Recoltarea produselor patologice<br />
- par din zonele afectate (pielea capului, barb , sprâncene)<br />
- Scuame (de la periferia leziunilor)<br />
- Unghii (din por iunea modificat )<br />
2. Examenul microscopic direct din produsul patologic<br />
- diagnostic de orientare imediat<br />
- preg tirea produsului patologic (disocierea) KOH 30-40 % sau solu ie de albastru<br />
lactofenol Amman<br />
- realizarea unui preparat microscopic între lam i lamel<br />
3. Izolarea agentului patogen<br />
- Mediul Sabouraud simplu si cu cicloheximida<br />
- termostatare la 27ºC /21<br />
4. Identificarea agentului patogen:<br />
- be baza caracterelor microscopice si de cultura<br />
Activit i practice:<br />
- preg tirea produselor patologice cu KOH în vederea realiz rii unui preparat nativ -<br />
examinarea i interpretare<br />
- colonii de dermatofi i - observare i interpretare<br />
Întreb ri de control:<br />
Dermatofitii:<br />
a) Sunt responsabili de producerea de micoze superficiale<br />
b) Produc boli de larg r spândire<br />
c) Provoaca afectiuni localizate aproape exclusiv la nivelul pielii sau fanerelor<br />
d) Pot provoca pneumonii<br />
e) Sunt responsabili de producerea de micoze superficiale<br />
Resurse bibliografice<br />
1. Ivanof A, sub redac ia. Lucr ri practice de microbiologie. Ed II. Litografia IMF Cluj-<br />
Napoca 1983<br />
2. Junie M. Microbiologie fumdamental . Editura Medical Universitar Iuliu Ha ieganu<br />
2004<br />
3. Junie M. Infec ii bacteriene, virale, parazitare, fungice. Editura Medical Universitar<br />
Iuliu Ha ieganu 2007<br />
4. Matinca D, Hodârn u C. Lucr ri practice de microbiologie pentru studen ii Facult ii de<br />
Farmacie. Editura Medical Universitar Iuliu Ha ieganu 2003<br />
5. Bîlbîe V, Pozsgi N, sub redac ia. Bacteriologie medical . Vol II. Editura medical 1985<br />
43