GHID DE STUDII CATEDRA DE MICROBIOLOGIE TITLUL ... - UMF

GHID DE STUDII 

CATEDRA DE MICROBIOLOGIE 

TITLUL CURSULUI – MICROBIOLOGIE FUNDAMENTALA 

Introducere - tipul cursului: obligatoriu 

- cursul se adresează studentilor de Medicina Generala: anul II 

- pot participa şi studenţi de la alte facultăţi, precum şi medici rezidenţi 

Importanta cursului 

- Dobandirea notiunilor elementare de microbiologie generala 

- Studiul microorganismelor. Proprietatile diferitelor grupe de microorganisme si 

relatia lor cu organismul uman si mediul lor de viata. 

- Aplicarea acestor notiuni in domeniile de baza in Medicina: cercetare medicala, 

diagnosticul clasic si molecular al infectiilor. 

Locul disciplinei in curricula (programa analitica): in cadrul disciplinelor preclinice; 

corelatia acesteia cu disciplinele clinice: bolile infectioase, imunopatologia, fiziopatologia 

Cunostinte anterioare si abilitati: 

- Biologie moleculara 

Perioada de desfăşurare a cursului şi programul activităţilor: 

- cursuri: anul II de studii (semestrul I), 14 săptămâni cu 2 ore de curs / săptămână 

- laboratoare: an II semestrul I (14 săptămâni), 2 ore/săptămână 

- cercuri ştiinţifice: se pot aborda probleme teoretice (practic se va lucra după finalizarea 

dotărilor catedrei) 

Curs 1 

Curs 2 

Curs 3 

Curs 4 

Curs 5 

Curs 6 

Curs 7 

Curs 8 

Curs 9 

Curs 10 

PROGRAMARE ACTIVITATE AN II: SEMESTRUL I 2009-2010 

CURS (2 ore ) LUCRARI PRACTICE (2 ore ) 

Lumea microorganismelor LP 1 Sterilizarea si dezinfectia 

Bacterii: 

Proprietati generale, 

evolutie 

LP 2 Recoltarea produselor patologice 

Morfologie bacteriana 

Preparate microscopice. 

Structura bacteriana LP 3 Coloratia simpla, Coloratia Gram 

Coloratia Ziehl Neelsen 

Coloratii speciale 

Medii de cultura - Caractere de cultura 

Metabolism bacterian LP 5 Insamintare 

LP 6 Teste biochimice utilizate pentru identificarea 

bacteriilor 

Reactii antigen – anticorp Generalitati 

Genetica bacteriana LP 7 - Reactia de aglutinare; Reactia de precipitare 

LP 8 

LP 9 

Reactia de fixare a Complementui 

- RFC; 

Reactii antigen – anticorp 

cu reactanti marcati: IF; ELISA 

Clasificarea antibioticelor 

Antibiograma: - metoda difuzimetrica 

1

Curs 11 

Antibiotice 

LP 10 Antibiograma 

- metoda E test 

- metoda dilutiilor (CMI) 

LP 11 Schema de diagnostic in bolile infectioase 

Curs 12 

Curs 13 

Curs 14 

LP 12 

LP13 

LP14 

Diagnostic de laborator in infectiile stafilococice 

Diagnostic de laborator in infectiile streptococice 

Genul Enterococcus 

Diagnostic de laborator in infectiile produse de 

reprezentantii genului Neisseria 

Diagnostic de laborator in infectiile produse de 

reprezentantii genurilor Clostridium 

Bacillus, Corynebacterium 

• Evaluare 

Conditii pentru a fi acceptat in examen: o prezenta de 70% la cursuri (cel putin 10 

cursuri pe perioada unui semestru) si o prezenta de 100% la laboratoare (lucrari practice) 

(absentele de la laboratoare pot fi recuperate in cursul aceleasi saptamani sau la sfarsitul 

semestrului, recuperarea fiind stabilita de catre asistentul de grupa) 

Conditie pentru promovarea examenului: nota 5 

Calendarul examenului: stabilit impreuna cu titularul cursului, pe perioada sesiunilor de 

examene din iarna si de vara. 

Modalitatea de examinare: Examen final scris constand din 40 de intrebari, fiecare 

intrebare cu mai multe variante de raspuns pentru studentii anului II si de asemenea 

constand din 30 de intrebari, fiecare intrebare avand mai multe variante de raspuns, pentru 

studentii anului III 

Modalitati de evaluare a cunostintelor: 

- Examenul final scris 70% 

- Teste de verificare pe perioada intregului an, constand in teste verbalel/scrise si 

teste din tematica lucrarilor practice + Examen practic - 30 % (un bonus va fi 

acordat studentilor care au pregatit prezentari cu diverse teme din domeniul 

microbiologic - vezi activitati facultative ) 

Cadre didactice de predare: 

Prof. Dr. Monica Junie 

Prof. Dr. Doina Matinca. 

 

• Obiective educationale: 

Ce trebuie sa stie studentii 

- Informatii (esentiale) de baza si informatii importante si de microbiologie fundamentala 

- Cunoasterea metodelor si tehnicilor de laborator folosite pentru detectarea si identificarea 

microorganismelor 

- Interpretarea unui buletin de analiza (rezultatul diagnosticului microbiologic, de 

laborator) 

2

Ce trebuie sa faca studentii 

- Studentii trebuie sa aiba abilitati practice pentru efectuarea unui numar minim de tehnici 

de laborator microbiologic, necesare unui medic de medicina generala in practica 

medicala. 

Bibliografie 

1. Monica Junie. Microbiologie fundamentala, Editura U.M.F.“Iuliu Haţieganu” Cluj- 

Napoca, 2004, ISBN: 973-693-052-1, 220 pag 

2. Doina Matinca. Antibiotice. Editura Medicala Universitara “I. Hatieganu” Cluj- 

Napoca, 2002. 

3. George F. Brooks, Janet S. Butel, Stephen A. Morse, Joseph L. Melnick, Ernest Jawetz, 

Edward A. Adelberg- Jawetz, Melnik Adelberg’s Medical Microbiology – a24-a editie, 

McGraw-Hill Professional Ed., 2004, ISBN 0071412077, 9780071412070 

 

Activitati facultative 

Pregatirea si prezentarea unor lucrari pe o tema la alegere, in fata colegilor. 

Continutul cursului: Semestrul I 

Tabla de materii: 

INTRODUCERE 

Microbiologie: aspecte generale, 

Generalităţi privind microorganismele 

Particularităţile microorganismelor 

Încadrarea microorganismelor 

Elemente de diferenţiere între celule de tip eukariot şi prokariot 

Taxonomia bacteriană 

Clasificarea bacteriilor 

MORFOLOGIE BACTERIANĂ 

Forme fundamentale bacteriene 

Planul de organizare a celulei bacteriene 

-Structuri obligatorii 

-Formaţiuni facultative 

Importanţa cunoştinţelor de morfologie bacteriană 

METABOLISM BACTERIAN 

Particularităţi ale metabolismului bacterian 

Schema generală a metabolismului bacterian 

Efectul factorilor fizici asupra bacteriilor 

Necesităţi nutritive la bacterii 

Căi catabolice 

Metabolismul energetic bacterian 

Reacţii biosintetice 

Creşterea şi multiplicarea bacteriilor 

GENETICĂ BACTERIANĂ 

EREDITATEA 

Structura ADN 

3

Replicarea ADN 

Repararea leziunilor ADN 

Sisteme de reparare constitutive, replicative 

Sistemul de modificare şi restricţie 

Transcrierea informaţiei genetice 

Traducerea informaţiei genetice 

Reglarea biosintezei proteinelor 

Reglarea funcţionării operonului 

Operonul lactozei 

Operonul triptofanului 

VARIABILITATEA 

TRANSPOZIŢIA 

MUTAŢIA 

Mecanisme moleculare de producere a mutaţiilor 

Tipuri de mutaţii 

Tipuri de mutante 

TRANSFORMAREA 

Rolul natural al transformării 

Importanţa experimentală a transformării – transformarea artificială 

PLASMIDE 

CONJUGAREA BACTERIANĂ 

Conjugarea prin pili de sex 

Conjugarea prin feromoni 

BACTERIOFAGI 

Ciclul litic 

Ciclul lizogen 

TRANSDUCŢIA 

Transducţia generalizată 

Transducţia localizată 

Conversia lizogenă 

INGINERIA GENETICĂ 

ROLUL MATERIALULUL GENETIC EXTRACROMOZOMIAL 

ANTIBIOTICE ŞI CHIMIOTERAPICE 

Proprietăţile generale ale antibioticelor 

Rezistenţa la antibiotice 

Antibiotice care inhiba sinteza peretelui celular 

Antibiotice cu acţiune asupra membranei citoplasmatice 

Antibiotice care inhibă sinteza proteică 

Antibiotice cu acţiune la nivelul aparatului genetic 

Antibiotice care inhibă sinteza acidului folic 

Capitole 

INTRODUCERE 

Tabla de materii (Subcapitole, teme, etc.) 

• Microbiologie: aspecte generale, 

• Generalităţi privind microorganismele 

• Particularităţile microorganismelor 

4

• Încadrarea microorganismelor 

• Elemente de diferenţiere între celule de tip eukariot şi prokariot 

• Taxonomia bacteriană 

• Clasificarea bacteriilor 

Obiective educationale 

Microbiologia este o disciplina vasta cu diverse specialitati; are un impact major 

asupra medicinei, agriculturii, a stiintelor alimentatiei asupra ecologiei, asupra genticii, 

biochimiei si asupra multor altor domenii de activitate. 

Domenii fundamentale ale Microbiologiei: citologie microbiana, fiziologie 

microbiana, genetica microbiana si biologie moleculara. 

Domenii aplicative ale Microbiologiei: microbiologie medicala, microbiologie 

alimentara si sanatate publica, microbiologie sanitara (ecologie microbiana), microbiologie 

veterinara, microbiologie agricola. 

Unele dintre diciplinele medicale cum ar fi: microbiologia, epidemiologia, bolile 

infectioase si imunologia se ocupa cu aspecte referitoare la lumea microbiana. 

Esential: Aspecte generale in Microbiologie: definitie, grupe de microorganisme 

(virusuri, bacterii, alge, fungi si protozoare) 

Bacteriologia Generala include morfologia bacteriana, fiziologia bacteriana, 

genetica si chimioterapie microbiana. Bacteriologia medicala – se ocupa de cel 

mai important grup de bacterii implicate in bolile infectioase umane. 

Virusologia: prezinta caracterele generale ale virusurilor si cele mai importante 

virusuri implicate in patologia umana. 

Parazitologia: se ocupa cu principalii helminti si protozoare implicate in patologia 

umana 

Micologia: prezinta cei mai importanti fungi implicati in patologia umana (micoze). 

Caracterele specifice ale microorganismelor. Lumea microorganismelor. Diferenta 

dintre prokariote si eukariote. Taxonomie bacteriana, clasificarea bacteriilor. 

Nomenclatura bacteriana. Hazard grup. 

Important: Particularităţile microorganismelor: Rolul microorganismelor in natura şi 

contributia lor în ciclul biologic şi ecologic. Diversitatea microorganismelor: helminţii, 

fungi, protozoare, bacterii; virusuri, viroizi, prioni. Bacteriile sunt: ubiquitare, model pentru 

majoritatea ştiinţelor fundamentale, model simplu de diferenţiere celulară, competitoare ale 

omului pentru supremaţie biologică, pot fi utilizate ca armă biologică şi sunt considerate 

celule ancestrale, în evoluţia vieţii pe pământ. Propriertaţile generale ale 

microorganismelor din regnurile: Protista (Alge, Protozoare), Myceta (fungi), Prokariota 

(Monera). Propriertaţile generale ale grupelor bacteriene: archaebacteria, cyanobacteria, 

eubacteria. Relaţii evolutive: Prokariote anaerobe ancestrale (fotosinteza, respiraţia aerobă, 

modificări structurale), prokariote anaerobe fotosintezante, proto-eukariotele aerobe 

(endosimbioză), alge, protozoare fungi, plante, animale. Elemente de diferenţiere între 

celule de tip eukariot şi prokariot Exista diferenţe în structura: nucleului, citoplasmei, 

învelişurilor celulare, aparatului de locomoţie, materialului genetic, în transcrierea şi 

traducerea informaţiei genetice, în modul de diviziune. Taxonomia bacteriilor: Bacteriile 

sunt clasificate în unităţi taxonomice: diviziuni bacteriene (phyllum), clase, ordine, triburi, 

familii, genuri, specii, biovariante, serovariante, serotipuri, biotipuri. Clasificarea 

bacteriilor: Clasificarea Linné - clasificare de tip determinativ, după unele proprietăţi 

fenotipice bacteriene. 2. Clasificare adansoniană (Adanson, 1950) sau clasificare fenetică, 

numerică, computerizată pentru încadrarea bacteriilor fiind utilizate numeroase proprietăţi 

bacteriene (100-200-300). 3. Clasificare filogenetică (1980): bacteriile sunt grupate după 

5

înrudirea filogenetică. Studiul ARN-ului ribozomal 16S a permis descrierea mai multor 

grupe evolutive, a unui arbore filogenetic în lumea bacteriană. S-au conturat 10 grupe 

filogenetice. Nomenclatura bacteriilor: Bacteriile au denumiri binominale latinizate: 

numele genului si a speciei: exemple. Mycobacterium tuberculosis, Escherichia coli. 

Util: Istoria microbiologiei: 1).lumea contagioasă; 2). Fermentaţia; 3). Realizările tehnice 

în cunoaşterea microorganismelor. Microscopul (Antony van Leeuvenhock), Izolarea pe 

medii de cultură şi cunoaşterea microorganismelor, cunoaşterea agenţilor etiologici ai 

diverselor boli infecţioase 

Facultativ: Contribuţiile lui Robert Koch şi Louis Pasteur in dezvoltarea Bacteriologiei, 

Descoperirea şi introducerea în terapie a antibioticelor. Descoperirea vaccinurilor. 

Aplicarea vaccinării a permis cunoaşterea mecanismelor de apărare a organismului uman 

faţă de o boală infecţioasă, punîndu-se bazele Imunologiei. Haeckel (1866) definitia 

Regnului Protista. Grupe de hazard: criterii, exemple. 

Bibliografie 




Napoca, 2002. 




Intrebari 

In diviziunea Gracillicutes sunt incadrate urmatoarele bacterii: 

a) stafilococul b) bacilul coli c) meningococul d) bacilul difteric 

e) bacilul dizenteric 

2. A) Celula prokariota B) Celula eukariota 

prezinta urmatoarele caracteristici: 

a) are ribozomi 70 S b) nucleul este reprezentat de o molecula de ARN monocatenar 

c) are citoplasma necompartimentata d) citoplasma este responsabila de acidoalcoolo-rezistenta 

e) nucleul nu are membrana nucleara f) are subunitati ribozomale 

40S si 60S g) contine reticul endoplasmatic h) nu are nucleoli i) are subunitati 

ribozomale 30S si 50S 

Faceţi perechi corespunzatoare. 

MORFOLOGIE BACTERIANA 

6


• formele bacteriilor, 

• dimensiunile bacteriilor 

• dispozitia bacteriilor 

• microscopia optică 

• preparate microscopice 

• coloraţii utilizate pentru evidentierea bacteriilor 


Principii de identificare a bacteriilor: Sunt importante unele proprietăţi utilizate pentru 

identificarea bacteriilor: proprietăţile morfo-tinctoriale, biochimice, antigenice, 

sensibilitatea la bacteriofagi. 

Forme bacteriene 

Esential: Există bacterii cu forme fundamentale şi bacterii cu forme derivate din formele 

fundamentale. Forme fundamentale: prin asemănarea bacteriilor cu un corp geometric: 

sferă (coci), cilindru (bacili), cilindru helicoidal (forma spiralată) 

a. Coci - formă rotundă, formă ovoidă 

b. Bacili- bacterii cu formă cilindrică, de bastonaş. 

c. Bacili ramificaţi - Bacterii filamentoase: Mycobacterium tuberculosis, 

Corynebacterium diphteriae 

d. Cocobacili: bacterii din genurile Haemophyllus, Brucella, Bordetella, 

e. Forme spiralate: 

• Bacili încurbaţi: Vibrion holeric, Campylobacter, Helicobacter 

• Bacterii spiralate 

- Spirili: 

- Spirochete: Treponema pallidum, Leptospira, Borrellia. 

f. Bacterii fără perete celular 

- Bacteriile din genul Mycoplasma: 

- Formele L (Lister) 

Important: dimensiunile bacteriilor 

Coci:: 1; 1m /1,5-2 m. 

Bacili: 1 lăţime/3 lungime (bacili scurţi); 7-10m lungime (bacili lungi): 

Cocobacili: 0,6 - 0,8 /1,5 - 2 

Spirochete: 0,2 - 0,3 /5- 10 Treponema pallidum, Leptospira, Borrellia. 

Util: Bacilii prezintă unele particularităţi, care permit identificarea lor: prezenta 

endosporilor, a incluziilor, dispoziţia lor. 

Facultativ: aspectul capetelor, grosimea cilindrului, 

Dispoziţia bacteriilor 

Esential: Dispoziţia bacteriilor rezultă în urma diviziunii lor, bacteriile putând rămâne 

asociate în urma diviziunii fie pe verticală fie pe orizontală. 

Important: Pentru o anumită specie, este caracteristică o anumită dispoziţie. 

- coci: diplococi capsulaţi (pneumococi); coci în lanţuri (streptococi); coci în grămezi 

(stafilococi); 

- genul Bacillus (endospori cu diametruldecât diametrul formei vegetative, dispuşi 

terminal, conferind bacililor aspect de ac gămălie sau băţ de toboşar); 

- bacili capsulaţi (ex. Klebsiella); 

- bacili cu flagel terminal; Vibrion holeric (bacil încurbat mobil, cu aspect de virgulă); 

- Mycobacterium tuberculosis: aspect de majuscule (X, Y, W) 

7

- Corynebacterium diphteriae: aspect de litere chinezeşti (bacili încurbaţi, deformaţi la 

capete, Gram pozitivi). 

Microscopia optică: 

Esential: preparate microscopice: preparat nativ, frotiu efectuat din produs patologic şi din 

cultură bacteriană pură. Aspecte morfologice tipice de specie se evidenţiază în culturi tinere 

de 18-24 ore. 

Frotiul - preparat microscopic colorat: evidentiaza forma, dimensiunile, dispoziţia 

bacteriilor, afinitatea tinctorială, prezenţa structurilor facultative. 

Important: Coloraţii utilizate pentru evidentierea bacteriilor. Marea majoritate a 

bacteriilor se evidenţiază prin coloraţia Gram, dar există şi bacterii necolorabile prin 

coloratia Gram, care necesită coloraţii speciale, pentru evidenţierea bacteriilor: coloraţia 

Fontana, Burri, Giemsa, Machiavello, Giemenez 

Ce trebuie sa faca studentii: 

Sa observe: coloraţii speciale, pentru evidenţierea bacteriilor: Fontana, Burri, 

Giemsa (Treponema pallidum, Leptospira), coloraţia Giemsa, Machiavello, 

Giemenez (Rickettsia, Chlamydia), 

Sa faca personal, individual sau in echipa: preparate microscopice: 

- preparat nativ, 

- frotiu efectuat din produse patologice şi cultură bacteriană pură. 

- coloraţii utilizate pentru evidentierea bacteriilor: 

1. coloraţia Gram 

2. coloraţia Ziehl – Neelsen: bacteriile din genul Mycobacterium 

3. coloraţii speciale: 

PLANUL DE ORGANIZARE A CELULEI BACTERIENE 

- Tabla de materii (Subcapitole, teme, etc.) 

Structuri obligatorii: 

Nucleoid 

Citoplasma bacteriilor 

Membrana citoplasmatică 

Peretele celular bacterian 

- Structura peptidoglicanului 

- Biosinteza peptidoglicanului 

- Peretele celular la bacteriile Gram pozitive 

- Peretele celular la bacteriile Gram negative 

- Funcţiile peretelui celular 

1. Structuri obligatorii: structuri esenţiale pentru multiplicarea bacteriilor: 

nucleoid, citoplasma, membrană citoplasmatică. 

2. Structuri facultative: structuri prezente doar la unele specii bacteriene. Nu sunt 

esenţiale pentru multiplicarea bacteriilor, dar conferă bacteriilor unele proprietăţi 

importante pentru patogenitatea şi supravieţuirea lor în natură: capsulă, glicocalix; pili 

comuni, pil de sex, cili (flageli), spori 

Nucleoid 

Esential: Evidenţiere, Cromozomul bacterian: ADN dublu catenar circular, superhelicoidal, 

proteine histono-like, ADN giraza, mezozomi, sediul de acţiune al unor antibiotice: 

Quinolone, Nitrofurani, Imidazoli, Rifamicine 

8

- moleculă de ADN superhelicoidală, superspiralizată, structură pliată, 50-65 bucle 

superspiralizate, G.M.2-3 ×10 9 Dal, 

Important: Bacteriile nu au un nucleu adevărat, nu prezintă nucleoli, nici membrana 

nucleară. Deţin o zonă în care se găseşte informaţia genetică: nucleoid, echivalent nuclear 

sau genofor. 

Facultativ: Material genetic extracromozomial: plasmide, bacteriofagi, elemente 

transpozabile 

Citoplasma bacteriilor 

Esential: nu este compartimentată, nu există reticul endoplasmatic, aparat Golgi, 

mitocondrii. Contine cromatofori (pigmentul fotosintetic bacterii cu capacitate 

fotosintetizantă), vacuole, mezozomi, plasmide, citoschelet, aspect granular, ribozomi, 

poliribozomi (polisomi); Incluzii: granulaţii Babeş Ernst (bacil difteric). 

- Ribozomi: 70 S (50S, 30S) - sinteza proteinelor; Ţinta de acţiune pentru antibiotice 

(subunitatea 50 S, 30S): Cloramfenicol, Tetracicline, Aminozide, Macrolide: inhibă sinteza 

proteinelor. 

Important: subunităţi ribozomale: 50S (rARN 23S, 5S; 34 proteine L 1-34 ) , 30S (rARN 16 

S; 21proteine S 1–21 ) , ARN (rARN, mARN, t ARN), 3000 - 4000 molecule diferite: apă, 

săruri minerale, ioni, acizi nucleici 

Facultativ: Incluzii: material nutritiv de rezervă, polimeri: volutină, polimetafosfaţi (bacil 

difteric), glicogen (enterobacterii), amidon (bacteriile din genul Clostridium), polimeri ai 

acidului hidroxi butiric (la bacteriile din genul Bacillus) 

Membrana citoplasmatică: 

Esential: Evidenţiere, Compoziţia chimică; Structură: mezozomi, oxizomi. Ţinta de acţiune 

pentru detergenţi şi antibiotice: Polimixine. Funcţiile membranei citoplasmatice, 

Important: modelul structural Danielli Dawson, modelul mozaicului (Singer), particularitatile 

membranei citoplasmatice la Mycoplasma, oxizomi, mezozomi 

Util: Funcţiile membranei citoplasmatice, corelate cu: mobilitatea bacteriilor (receptori 

chemotactici, motor ciliar); metabolismul bacterian: enzime hidrolazice, nutrienţi, 

transport, energie, biosinteze, transformare bacteriană (import ADN, bacterii receptoare). 

Facultativ: Forme L, Protoplaşti, sferoplaşti, 

Peretele celular bacterian 

- Tabla de materii (Subcapitole, teme, etc.) 

- Structura peptidoglicanului 

- Biosinteza peptidoglicanului 

- Peretele celular la bacteriile Gram pozitive 

- Peretele celular la bacteriile Gram negative 

- Funcţiile peretelui celular 

Formaţiuni facultative: 

1. Capsulă 

2. Glicocalix. 

3. Pili comuni (fimbrii) 

4. Pili de sex 

5. Spori, 

6. Cili (Flageli) 

Esential: prezent la majoritatea bacteriilor, excepţie genul Mycoplasma. Structură rigidă de 

suprafaţa: mureină, straturi suprapuse de peptidoglican legate prin legături glicozidice 

(transglicozidaze) şi interpeptidice (transpeptidaze). Transpeptidarea, transglicozilarea, 

carboxipeptidarea (carboxipeptidaze), funcţii enzimatice ale PBP (PLP). 

9

Important: Structura peptidoglicanului: (glican şi peptid), heteropolimer periodic, 

monomeri repetitivi (subunităţi de bază): (dizaharid + peptid) n , 

Util: Dizaharid: acid N acetilmuramic şi N acetilglucozamina. 

- Pentapeptid: L Alanină, acid D Glutamic, Diaminoacid, D-Alanină, D-Alanină. 

- Legătura interpeptidică: între a.a din poziţia 3 de pe o unitate şi D Alanina din 

poziţia 4 de pe altă subunitate; la bacteriile Gram negative: reţea bidimensională, la bacterii 

Gram pozitive: reţea tridimensională. 

Facultativ: a.a din poziţia 3 la bacteriile Gram negative: acid diaminopimelic, reţea 

bidimensională, la bacterii Gram pozitive: L-lizina, hidroxilizina, punte pentapeptidica, 

reţea tridimensională. 

Biosinteza peptidoglicanului 

Esential: etape de biosinteză: în citoplasma bacteriilor, se sintetizează acidul N acetil 

muramic. Se adiţionează primii 3 aminoacizi şi ulterior dipeptidul terminal DAla -DAla, 

rezultând MurNAc - pentapeptid, care este preluată de un transportor lipidic, bactoprenol. 

Urmează ataşarea moleculei de N acetil glucozamină. Rezultă subunitatea de bază, care 

este transportată de Bactoprenol prin membrana citoplasmatică, la exteriorul bacteriilor, 

unde se ataşează de peptidoglicanul existent. Ţinta de acţiune pentru unele antibiotice, 

enzime (lizozim) şi dezinfectante antiseptice. 

Important: Se produc breşe în peretele celular, unde pătrund noi subunităţi, având loc 

legarea subunităţilor noi sintetizate de peptidoglicanul existent, prin: legături glicozidice 

(transglicozilare); legături interpeptidice (transpeptidare), acompaniată de eliminarea D 

Alaninei din poziţia 5 (carboxipeptidare). Transpeptidarea, transglicozilarea şi 

carboxipeptidarea sunt funcţiile enzimatice normale ale PBP-urilor (penicilline binding 

proteins; PLP - proteine de legare a penicilinelor). 

Util: Enzimele muralitice: breşe în peretele celular, noi subunităţi, creşterea şi diviziunea 

bacteriilor. 

Facultativ: Peptidoglican: primer pentru propria sinteză (primer de polimerizare). 

Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: 

Esential: gros, structură simplă; 40 straturi supapuse de peptidoglican şi acizi teichoici. 

Acizi teichoici: heteropolimeri repetitivi, aderarea bacteriilor, antigene, anticorpi specifici, 

identificarea bacteriilor (diagnostic indirect) 

Important: genul Mycobacterium: cantitate mare de lipide, acid micolic, acidoalcoolorezistenţă, 

coloraţia Ziehl-Neelsen 

Util: Polizaharide de perete, ex. Polizaharidul C al Streptococilor 

Facultativ: Proteine de perete; ex Proteina A a Stafilococului aureus. 

Peretele celular la bacteriile Gram negative 

Esential: subţire, structură complexă, multistratificat: peptidoglican, strat lipoproteic, 

membrană externă, lipopolizaharid. Lipopolizaharidul: lipid A, sâmburele polizaharidic 

intern (core) şi lanţuri oligozaharidice. Lipidul A: heteropolimer repetitiv, endotoxina, şoc 

endotoxic. Antigenul O: subunităţi repetitive, specificitatea antigenică, anticorpi specifici. 

Important: 1- 2 fire de peptidoglican, structură bidimensională. Membrana externă: 

structură asemănătoare membranei citoplasmatice. Proteinele membranei externe: Porine 

(Matrix proteine): triplete, canalicule (pori), permit pătrunderea în bacterii a nutrienţelor şi 

antibioticelor hidrosolubile. Proteine de legare: NBP (nutrient binding proteins): transport 

nutrienţi, PBP (proteinele de legare a penicilinei - penicilin-binding proteins), FeBP (Fe 

binding proteins - siderofori), 

10

Util: proteine majore, minore. Outer membrane proteins – OMP, anchor proteins (AP). 

Spaţiul periplasmic: enzime muralitice, hidrolazice, lactamaze, Enzimele muralitice: 

breşe în peretele celular, noi subunităţi de peptidoglican creşterea şi diviziunea bacteriilor, 

autoliza bacteriilor bătrâne sau moarte. Enzimele hidrolitice (hidrolazele): scindează 

macromoleculele (polimeri organici) în nutrienţi. β Lactamazele: enzime de scindare a β 

Lactaminelor. 

Facultativ: Compoziţie chimică: peptidoglican, glucide, lipide, proteine. Stratul 

lipoproteic: stabilitate, leaga peptidoglicanul de membrana externă. Componenta 

polizaharidică internă (core, sâmbure polizaharidic), subunităţi repetitive (structura). 

Lanţurile oligozaharidice laterale: împiedică pătrunderea substanţelor nocive pantru 

bacterii (antibiotice, detergenţi, lizozim). Receptori pentru bacteriofagi, pili de sex. 

Funcţiile peretelui celular 

Esential: 1. Clasificarea bacteriilor: bacterii Gram pozitive, Gram negative, 

acidoalcoolorezistente (genul Mycobacterium). 2. Identificarea bacteriilor pe baza 

proprietatilor morfologice (forma bacteriilor, bacterii Gram pozitive, Gram negative, 

acidoalcoolorezistente), antigenice (acizi techoici, antigenul O), 

Important: metabolismul bacterian (porine: transport de ioni, nutrienţi); efect protector 

pentu bacterii (împiedică pătrunderea antibioticelor, detergenţilor a altor factori nocivi şi a 

anticorpilor, genetica bacteriana (receptori pentru bacteriofagi litici), imunitate: anticorpi 

specifici, efect opsonizant activarea sistemului complement. 

Util: Clasificarea bacteriilor in diviziuni (Phylum): Gracillicutes (Bacterii Gram negative), 

Firmicutes (bacterii Gram pozitive), Tenericutes –Mollicutes: bacterii cu perete moale sau 

fără perete celular (Mycoplasma), Mendosicutes: bacterii cu perete modificat 

(Archaebacteria). 

Facultativ: clase în cadrul diviziunilor: Clasa I: Scotobacteria (bacterii cu dezvoltare la 

întuneric), Clasa II: Anoxyphotobacteria (Cianobacterii), Clasa III: Oxyphotobacteria 

(Eubacterii aerobe fotosintetizante), Clasa I: Firmibacteria (bacterii cu aspect de bastonaş), 

Clasa II: Thallobacteria (bacterii ramificate), Clasa I: Mollicutes – (Mycoplasma), Clasa I: 

Archaebacteria 

Formaţiuni facultative: 

Esential: sunt prezente la unele specii şi absente la alte specii, nu sunt esenţiale pentru 

creşterea bacteriilor; conferă bacteriilor proprietăţi importante în natură (aderenţa, 

rezistenţă la fagocitoză) şi în relaţia cu organismul uman (factori de patogenitate). 

Tabla de materii (Subcapitole, teme, etc.): 

1. Capsulă 

2. Glicocalix. 

3. Pili comuni (fimbrii) 

4. Pili de sex 

5. Spori, 

6. Cili (Flageli) 

Formaţiuni facultative de suprafaţă: 

Capsula bacteriană: 

Esential: Capsula microscopică: definitie, aspect: strat amorf, incolor la suprafaţa 

bacteriilor. Bacterii capsulate (exemple). Evidenţiere. Compoziţie chimică. Rolul capsulei. 

Important: anticorpi specifici anticapsulari, tipuri capsulare. 

Util: Compoziţia chimică la diverse bacterii: 

Facultativ: Microcapsulă (antigen Vi la Salmonella). Stratul mucos 

11

Glicocalix, Mutan 

Esential: definitie, aspect, compoziţia chimică, evidenţiere, rol, bacterii producatoare, 

Important: aderarea bacteriilor pe suprafeţe, infecţii produse. 

Mutan: glicocalix produs de Streptococus mutans, rol. Consecinte, factori favorizanti, 

Util: sintetiza si compozitie chimica 

Facultativ: coloraţie, 

Pili comuni (Fimbrii) 

Esential: aspect, compoziţia chimică, determinism genetic, Bacterii piliate. Rolul pililor 

Important: structura, număr, aderarea nespecifică, aderarea specifică, anticorpii specifici. 

Factor de patogenitate bacterian, infecţii. Proteine fimbriale. 

Util: număr, dimensiuni. 

Facultativ: particularitati la unele bacterii 

Pilii de sex 

Esential: aspect, determinism genetic, Rol. 

Important: transfer de material genetic, conjugarea bacteriană 

Util: proces primitiv de sexualitate la bacterii, 

Facultativ: dimensiuni, număr, receptor pentru bacteriofagi 

Sporii 

Esential: Definitie: forme de rezistenţă ale bacteriilor la factori fizici şi chimici. Bacterii 

cu capacitate de sporulare. Endospori, spori liberi. Evidenţierea sporilor Identificarea 

bacteriilor: coloraţii, dimensiunile şi dispoziţia endosporilor. Ultrastructura sporului, 

corelata cu rezistenţa sporilor. Factori care explica termorezistenţa sporilor. Rolul sporilor. 

Metode de sterilizare şi dezinfecţie capabile să distrugă sporii. 

Important: condiţii, forma si timpul de supravieţuire a sporilor în natură. 

Util: Sporularea (Sporogeneza): determinism genetic, etape. 

Facultativ: Germinarea: etape (activarea, iniţierea, efectori germinării) 


Sa observe: coloraţia verde–malachit şi fuxină, 

Sa faca personal, individual sau in echipa: 

Efectuarea unui frotiu colorat Gram. Identificarea bacteriilor dupa prezenţa, 

dispoziţia şi dimensiunea sporilor la anumite specii bacteriene. 

Cili (Flageli) 

Esential: Definitie, organite de locomoţie ale bacteriilor. Evidenţierea cililor. Natură 

cililor. Rolul cililor. Mobilitatea bacteriană. Antigenul “H”, Determinismul genetic al 

flagelinei. Bacterii mobile si modalitati de identificare a bacteriilor mobile. 

Important: forma si dimensiuni, Trichie (numărul şi dispoziţia flagelilor). 

Util: structura cililor, 

Facultativ: Tipuri de aparat locomotor la formele spiralate 

Bibliografie 




Napoca, 2002. 

12




Intrebari 

1. A. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive 

B. Peretele celular la bacteriile Gram negative; se caracterizeaza prin: 

1) contine peptidoglican; 2) contine acizi teichoici; 3) are la suprafata stratul 

lipopolizaharidic cu rol de endotoxina; 4) este tinta de actiune pentru 

antibiotice; 5) este sediul antigenului bacterian “O”; 6) este sediul 

antigenului “H”; 7) contine o cantitate mare de lipide si proteine; 8) 

membrana externa contine proteine numite porine; 9) inveleste membrana 

citoplasmatica; 10) este mai subtire; 11) este mai gros 

2 A. Capsula bacteriana 

C. Pilii comuni 

D. Cilii (flagelii) 

au urmatoarele proprietati: 

1) au rol in patogenitate inhiband fagocitoza; 2) au structura proteica; 3) 

pasrticipa in fenomenul de conjugare bacteriana; 4) au rol in mobilitate; 5) 

intervin in aderarea de epitelii; 6) au rol de antigen bacterian “H”; 7) este o 

formatiune structurala obligatorie; 8) structura este de obicei polizaharidica; 

1 2 3 4 5 6 7 8 

A_____________________________________________________________ 

B_____________________________________________________________ 

C_____________________________________________________________ 

3. Enumerati bacterii sporulate si mentionati roluil sporului. 

METABOLISM BACTERIAN 

 


• Particularităţi ale metabolismului bacterian 

• Schema generală a metabolismului bacterian 

• Efectul factorilor fizici asupra bacteriilor 

• Necesităţi nutritive la bacterii 

• Căi catabolice 

• Metabolismul energetic bacterian 

• Reacţii biosintetice 

• Creşterea şi multiplicarea bacteriilor 


Metabolismul bacterian este schimbul de substanţe, energie şi informaţie dintre bacterii 

şi mediul lor de viaţă. Constituie ansamblul reacţiilor chimice prin care substanţele din 

mediul extern sunt transformate în substanţe necesare bacteriilor, având la bază căi 

metabolice, efectuate pe baza unui program genetic. 

Particularităţile metabolismului bacterian 

Esential: Bacteriile îndeplinesc diverse funcţii importante din punct de vedere bacterian si 

din punct de vedere uman. Pentru realizarea acestor funcţii bacteriile derulează un 

13

metabolism bacterian. În evoluţie, bacteriile s-au adaptat la condiţiile oferite de mediu şi şiau 

selectat căile metabolice necesare pentru utilizarea diverselor substanţe nutritive 

existente în mediul lor de viaţă, supravieţuirea, creşterea şi multiplicarea lor, în diferite 

habitate. Procesele metabolice se desfăşoară într-o singură celulă care vine în contact cu 

mediul extern în mod direct. Metabolismul bacterian este activ, necompartimentat. 

Bacteriile dispun de o reţea complexă şi completă de căi metabolice (diversitate 

metabolică), de mecanisme de adaptare metabolică rapidă (flexibilitate metabolică), 

mecanisme foarte fine şi precise de reglare ale metabolimului bacterian. 

Important: Bacteriile pot utiliza o diversitate de substanţe nutritive şi pot sintetiza o 

diversitate de polimeri 

Util: schimbul cu mediul extern bacteriilor este mult mai intens decât la organismele 

superioare, multiplicare rapidă a bacteriilor. Diversitatea metabolismului bacterian este 

astfel influenţată de substanţele nutritive (nutrienţi), şi de condiţiile fizico-chimice, întâlnite 

de bacterii în habitatul lor natural. 

Facultativ: condiţiile întâlnite în mediul lor de viaţă, pot trece de la un set de reacţii 

metabolice la alt set de reacţii metabolice, condiţii de stres nutritiv 

Schema generală a metabolismului bacterian 

Esential: În mediul extern există: nutrienţi şi polimeri organici (scindaţi în nutrienţi de 

enzimele hidrolitice). Transportul nutrienţilor în celulă. În interiorul bacteriilor nutrienţii 

vor fi supuşi unor reacţii catabolice, reacţii degradative (reacţii de clasa I), cu eliberare de 

energie. 

Important: Reacţiile catabolice şi anabolice asigură metabolismul primar bacterian. 

Bacteria derulează reacţii metabolice anabolice de biosinteză a monomerilor (reacţii de 

clasa II), reacţii de biosinteză a polimerilor organici (reacţii de clasă III), biosinteza 

structurilor bacteriene. Rezultă si produşi de metabolism secundar. 

Util: Monomeri (aproximativ 60 atomi de C), Polimeri, Compoziţia chimică intra 

bacteriană 

Facultativ: Reacţiile metabolice din bacterii permit realizarea compoziţiei chimice a 

bacteriilor. Se realizează cu consum de energie. 

Efectul factorilor fizici asupra bacteriilor 

Esential: Bacteriile trăiesc între anumite limite ale factorilor fizico-chimici, care permit 

creşterea şi multiplicarea lor. Bacteriile se multiplică între o limită minimă şi maximă. Prin 

depăşirea limitelor permisive, factorii fizico-chimici pot avea efect nociv asupra bacteriilor. 

Valorile mai mici decât valorile minime au efect bacteriostatic iar valorile mai mari decât 

valorile maxime au efect bactericid. 

Efectul asupra multiplicării bacteriilor a: 

1. temperaturii: bacteriile criofile (psihrofile), mezofile, termofile; 

2. pH-ului: pH neutru, pH alcalin, pH acid, bacterii acidofile, bacterii acidurice, 

3. presiunii osmotice: majoritatea bacteriilor se multiplică la concentraţii de 3- 

3,5g% NaCl; bacteriile halofile. 

4. radiaţiilor: Radiaţii UV, γ 

5. luminei: sursă de energie (bacterii fototrofe) 

6. CO 2 - bacterii capneice. 

7. Oxigenul molecular (O 2) : necesar pentru multiplicarea unor bacterii (bacterii 

aerobe, microaerofile, anaerobe – aerotolerante, aerob - anaerobe facultative), şi nociv 

asupra altor bacterii (bacterii anaerobe stricte): 

Important: Toxicitatea O 2, Cunoaşterea limitelor permisive de multiplicare: 

permite utilizarea factorilor fizico-chimici la la conservarea bacteriilor (bacterii 

halotolerante) sau la distrugerea bacteriilor (efect bactericid), sterilizare prin: temperatura, 

14

explică formarea microbiocenozelor şi selectarea bacteriilor în habitate 

cunoaşterea factorilor fizico-chimici este importantă pentru cultivarea bacteriilor 

în condiţii de laborator, asemănătoare cu condiţiile oferite de organismul uman. 

Util: În momentul în care sunt depăşite limitele permisive, bacteriile trăiesc în condiţii de 

stres. 

Facultativ: sisteme de adaptare a bacteriilor la condiţii de stres. 

Necesităţi nutritive la bacterii 

Esential: În natură, există 2 tipuri de nutriţie (trofie): autotrofă şi heterotrofă. Nutriţia 

autotrofă. Nutriţia heterotrofă. Necesităţile nutritive la bacterii pot fi studiate prin cultivarea 

lor pe medii sintetice minimale. 

Sursa de C şi de energie; Sursa de azot. Factori de creştere. Nutriţia la bacteriile de 

importanţă medicală. Bacterii mixotrofe, prototrofe, auxotrofe, paratrofe. 

Cunoaşterea necesităţilor nutritive ale bacteriilor şi a condiţiilor optime fizico– 

chimice de multiplicare a bacteriilor este necesară pentru: 

prepararea mediilor de cultură, 

 

 

cultivarea bacteriilor: izolarea şi identificarea bacteriilor, 

prepararea de vaccinuri, antigene bacteriene şi utilizărea bacteriilor pentru 

studiile fundamentale. 

Important: bacterii C autotrofe şi C heterotrofe, bacterii fototrofe (fotolitotrofe, 

fotoorganotrofe) şi bacterii chimiotrofe (chimiolitotrofe, chimioorganotrofe), N 2 atmosferic, 

N din combinaţii cu oxigenul, N aminic 

Util: Apa asigură funcţionarea enzimelor implicate în căile metabolice şi transportul 

nutrienţilor în bacterie. Bacteriile sunt capabile să-şi asigure Fe necesar prin: siderofori, 

proteine de transport ale Fe 

Facultativ: Sărurile minerale furnizează bacteriei anioni (fosfat, sulfat) şi cationi (Na, K, 

Ca, Mg). Microelemente: Sulf, Fe, Co, Zn, Mo. Medii sintetice complexe. 

Căi catabolice 

Esential: Substanţele nutritive (nutrienţi) utilizate de bacterii pot fi: glucoza, lactoza, alte 

zaharuri, alte substrate. Sunt degradate prin căi catabolice (reacţii de clasă I): glicoliză 

anaerobă, ciclul Krebs (ciclul acizilor tricarboxilici), dehidrogenări, se eliberează e - şi H + . 

Important: transfer de protoni H+şi e - , de la donator la acceptor. 

Util: căi alternative: calea pentozo - fosfat, calea Entner Doudoroff, ciclul Calvin. 

Facultativ: Lactoza este scindată în glucoză şi galactoză. 

Metabolismul energetic bacterian 

Esential: Bacteriile fototrofe. Bacteriile chimiotrofe. 

Acceptorul final de electroni. Modalităţi de producere a energiei la bacterii 

(metabolism energetic). Tipuri de metabolism energetic (ex bacterii). Sistemul transportor 

de e - la bacterii. Citocromii bacterii, forţa proton motrice. Tipuri de fermentaţie. 

Aplicabilitate practică a tipurilor de fermentaţie. 

Important: fosforilare la substrat, fosforilarea oxidativă, lanţ transportor de electroni, 

sinteza ATP, randament energetic. 

Util: functii bacteriene care necesită energie. 

Facultativ: ciclul Krebs, Glicoliza anaerobă. 

15


Sa observe: Identificarea bacteriilor pe baza proprietăţilor metabolice 

Sa faca personal, individual sau in echipa: unele reacţii biochimice, teste 

metabolice utilizate pentru identificarea bacteriilor 

Reacţiile biosintetice: 

Esential: reacţii anabolice: sinteza monomerilor; 

sinteza acidului folic: cale metabolică (enzime), rolul acidului folic la bacterii. 

Important: Biosinteza polimerilor (principiu): sinteza homopolimerilor, heteroplimerilor 

aperiodici; Homoplimeri bacterieni (exemple) Heteropolimeri bacterieni periodici 

(exemple), aperiodici (exemple), 

Util: subunităţi, enzime de polimerizare, primer de polimerizare, matrice de polimerizare 

Facultativ: Incluzii bacteriene, Capsula, Glicocalix ac.teichoici peptidoglican, LPS 

bacteriilor Gram negative (core, sâmbure polizaharidic Lipidul A Lanţurile 

oligozaharidice laterale), Acizi nucleici şi proteine 

Creşterea şi multiplicarea bacteriilor 

Esential: Creşterea şi diviziunea unei celule - ciclul celular de multiplicare bacteriană: 

etape, timpul de generaţie (T.g.): specie bacteriană, condiţii de temperatură şi nutriţie. 

Curba de creştere a unei populaţii bacteriene: definitie, mediu de cultură, perioade sau 

faze: particulatitatile bacteriilor: morfologice şi metabolice, antigenice, comportamentul 

fata de AB, detergenţi, dezinfectante, factori fizici şi chimici; ritm de multiplicare. Curba 

de multiplicare a bacteriilor pe mediu cu glucoză şi lactoză. represia catabolică. Metode de 

numărarea a bacteriilor, metode şi scopuri de menţinere a bacteriilor. Multiplicarea 

bacteriilor pe mediul solid. Multiplicarea bacteriilor în organismul uman. 

Important: Fenomenul de diauxie. Curba de creştere în trepte: scop; Prepararea de 

antigene bacteriene, vaccinuri, industrie. 

Util: Replicarea cromozomului bacterian (model ). Starea fiziologică a bacteriilor, 

răspunsul bacteriilor în condiţii de stres, capacitatea bacteriilor de a omori alte bacterii, 

relatia fagocit şi bacterie. 

Facultativ: septul de diviziune, particularităţile de dispoziţie a bacteriilor ca si consecinta 

a diviziunii: aspecte morfologice, forme bacteriene aberante, adaptare metabolică, 

metabolism de întreţinere, produşi de metabolism secundar, sporulare, 

Bibliografie 




Napoca, 2002. 




Intrebari: 

1. Fermentatia la bacterii (subliniati ceea ce este corect): 

a) este un mecanism neeconomic de eliberare a energiei b) permite eliberarea 

unor mari cantitati de enetgie c) acceptorul final de electroni in fermentatie este 

un substrat organic d) acceptorul final de electroni este oxigenul in combinatii 

e) este utilizata de bacteriile obligator aerobe f) este folosita de bacteriile 

16

obligator anaerobe g) este utilizata de bacterii aerobe-facultativ anaerobe h) 

enumerati tipuri de fermentatie intalnite la bacterii si precizati caracterele lor. 

2. Curba de dezvoltare a populatiilor bacteriene: 

A. Enumerati etapele: 

B. In faza logaritmica celulele se caracterizeaza prin: 

a) se observa fenomenul de sporulare b) numarul celulelor bacteriene creste in 

proportie geometrica c) bacteriile isi programeaza activitatea metabolica in raport cu 

nutrientii din mediu d) toate celulele bacteriene sunt tinere e) sinteze proteice 

active, cantitati mari de ARN in citoplasma 

3. Heteropolimerii repetitivi din celula bacteriana sunt: 

a) lipopolizaharidul 

b) peptidoglicanul 

c) proteinele 

d) acizii teichoici 

e) acizii nucleici 

GENETICĂ BACTERIANĂ 


Genetica este stiinţa, care se ocupă de studiul eredităţii şi a variabilităţii 

caracterelor, de-a lungul generaţiilor. Genetica modernă studiază fenomenele genetice la 

nivel molecular. Bacteriile constituie un model de studiu şi de cercetare genetică. 


EREDITATEA 

• Structura ADN 

• Metabolimul ADN 

• Replicarea ADN 

• Repararea leziunilor ADN 

• Sistemul de modificare şi restricţie 

• Transcrierea informaţiei genetice 

• Traducerea informaţiei genetice 

• Operonul 

VARIABILITATEA 

• Recombinarea genetică 

• Transpoziţia 

• Mutaţia 

• Transformarea 

• Plasmide 

• Conjugarea bacteriană 

• Bacteriofagi 

• Transducţia 

• Ingineria genetică 

• Rolul materialulul genetic extracromozomial 

17

EREDITATEA: Metabolismul ADN (replicarea, repararea leziunilor ADN, restricţie 

şi modificare), transcrierea şi traducerea informaţiei genetice) 

Esential: Ereditatea: definiţie. Stabilitatea caracterelor unei specii. ADN: Structura, forme, 

cod genetic, gene, segmente/secvenţe (funcţii), Repliconi bacterieni: definitie, exemple. 

Replicarea ADN bacterian: etape, matriţă, direcţie, modele, timp, funcţii, proces biologic. 

Replicarea cromozomului bacterian în diviziunea bacteriană, în transfer de material 

genetic; Genotip/Fenotip. 

Important: Avantajele utilizarii bacteriilor în studiile de genetică. dezvoltarea geneticii 

moderne. ADN giraza (topoizomeraza 2), ADN polimeraza 3: structura, funcţii. 

Util: replicarea bidirecţională (modelul θ), unidirecţională (modelul inelului în rotaţie-σ); 

gene (structurale, reglatoare), secvenţe (semnal, repetitive, palindromice, de origine a 

replicării, „ori”, a transcrierii, structuri cruciforme), replisom, primasom, catena leader, 

catena întirziată. Plasmide, replicarea conjugativă, 

Facultativ: Utilizarea bacteriilor în studiile de genetică: E. coli (Tatum şi Lederberg din 

1930 -1940); Avery (pneumococ): ADN - depozitarul informaţiei genetice (1944). Watson 

şi Crick: structura ADN şi modelul replicării semiconservative (1953). Tehnici noi de 

genetică, biologie moleculare: clonări de gene, obţinerea de gene artificiale, tehnologia 

ADN-ului recombinant, inginerie genetică (după 1970). 

Repararea leziunilor ADN 

Esential: erori de replicare, ADN polimeraza 3: structura, funcţii. Leziuni ADN sub 

acţiunea unor factori fizici (UV) sau chimici. Mecanisme de reparare ale leziunilor ADN: 

constituitive, inductibile, prerepliactive, replicative, postreplicative, fidele/infidele, 

specifice/nespecifice, directe/indirecte, fotoreactivarea, repararea recombinatorie, sistemul 

S.O.S 

Important: mutaţii, efect letal asupra bacteriilor, metiltransferaze, fotoliaze, excizionaze, 

Util: analogi de baze azotate, agenţi mutageni, acid azotos, agenţi alchilanţi, coloranţi 

(acridin orange), radiaţii UV, ionizante, 

Facultativ: substituţii de baze azotate, deleţii sau adiţii de baze azotate, distorsionări ale 

catenelor de ADN. 

Sistemul de modificare şi restricţie 

Esential: definitie, componente, rol, mecanism de actiune, tinta de actiune, consecinte. 

Sistemele de modificare şi de restricţie la diferite bacterii: (exemple). Aplicabilitate 

pracica: terapie, profilaxie, ingineria genetică. 

Important: replicarea ADN. Enzime de modificare, endonucleaze de restricţie: ADN 

endogen, material genetic exogen,. gene pentru insulina umană, hormoni de creştere, 

antigene, vaccinuri, virusului hepatitei B. 

Util: sistem EcoR 1 , Hi R 3 . Bacteriofagi litici (Bf) în tulpini de E. Coli, efectul asupra 

bacteriilor. 

Facultativ: secvenţele palindromice, metilare adeninelor (A), liza bacteriei, modificarea 

caracterelor bacteriilor 

Transcrierea informaţiei genetice la bacterii 

Esential: Informaţia genetică cromozomială este haploidă. Transcrierea şi traducerea se 

produc aproape concomitent, mARN policistronic. Transcrierea informaţiei genetice la 

bacterii: etape. Operonul: definitie (Unitatea de transcriere a informaţiei genetice la 

bacterii). Structura şi funcţionarea operonului. Operonul lactozei: Structura, funcţionare, 

reglare. Operonul triptofanului: Structura, funcţionare, reglare. 

18

Important: gene structurale, secvenţe semnal, operator (O), promoter (P) şi gene 

reglatoare: dispoziţie, rol 

Util: promoteri cu secvenţe asemănătoare (exemple) 

Facultativ: rata maximă de funcţionare a ARN polimerazei. 

Traducerea informaţiei genetice: 

Esential: sinteza proteinelor, la nivelul ribozomilor. Etape, Controlul transcrierii: inductori, 

represori (unii nutrienţi bacterieni). Contolul prin atenuare. 

Important: Particularităţile transcrierii şi traducerii la bacterii (se produc aproape 

concomitent). ARN polimeraza: structura, funcţie, secvenţa de pe ADN de care se prinde, 

factorul : rol (secvenţa de recunoaştere a promoterului), tipuri, factor rho, segmente de 

terminare ale transcrierii. catena pozitivă, catena negativă. Particularităţile mARN-ului 

bacterian (mARN policistronic cu viaţă scurtă, m ARN–ul copiază informaţia genetică din 

mai multe gene structurale. Nu necesită fenomene de splicing). 

Util: codon de iniţiere, cadru de citire deschis (ORF), codon stop, subunitatea ribozomală 

30S, complexul ADN-mARN-ribozomi, subunitatea ribozomală 50S, locus A (aminoacil) 

şi locusul P (peptidil) 

Facultativ: 20 tipuri diferite de t ARN, pentru fiecare a.a. t ARN-ul cu anticodonul 

complementar codonului de pe m ARN. translaţia peptidil t ARN - ului de pe locusul A pe 

P se sintetizează lanţul polipeptidic. 

VARIABILITATEA: modificarea unui sau a mai multor caractere fenotipice ale unui 

microorganism. Constã în apariţia de noi caractere, în generaţii succesive care deosebesc 

descendenţii de parental sau descendenţii între ei 

Esential: Variabilitatea caracterelor bacteriene: fenotipică, genotipică: definiţie, proprietăţi, 

consecinţe asupra bacteriilor (tulpină, populaţie bacteriană). Mecanismele moleculare ale 

variabilităţii: Mutaţia, Transfer de material genetic de la o bacterie donatoare la o bacterie 

receptoare 

Important: Transpoziţie, Transformare, Transducţia, Conjugarea bacteriană 

Util: apariţia rezistenţei la mai multe antibiotice la o bacterie anterior sensibilă. caracterul 

spontan al mutaţiilor la bacterii: teste 

Facultativ: Testul însămânţării replicative (testul Lederberg): apariţia în cadrul unei tulpini 

sensibile la Streptomicină a unei bacterii rezistentă la Streptomicină. Testul fluctuaţiei 

(testul Luria Delbrűck): apariţia proprietăţii de rezistenţă la Bacteriofag, în cadrul unei 

populaţii bacteriene sensibile. 

Recombinare genetică. 

Esential: Recombinarea genetică: definitie. Tipurile de recombinare 

Important: Fenomene în care intervine. 

Util: Reparare leziunilor ADN; integrarea şi excizia unor fragmente sau molecule de ADN; 

transpoziţia elementelor mobile; 

Facultativ: modificarea proprietăţilor bacteriene: a) variaţia de fază a antigenului H, b) 

modificarea structurii de suprafaţă a bacteriilor (ex. gonococi, pneumococi). 

Recombinarea omoloagă 

Esential: definiţie, proprietăţi. Mecanismul molecular: etape. Fenomene în care intervine. 

Consecinţe asupra bacteriilor. Modificarea structurii pililor la gonococ. 

19

Important: diviziunea bacteriilor, reparare recombinatoriea a leziunilor ADN, “sistemul 

S.O.S.”, transformarea. 

Util: proteină „rec A”: mecanism de actiune. 

Facultativ: Se poate produce între catene diferite ale aceleiaşi molecule de ADN sau între 

molecule diferite de ADN: între molecule circulare sau între o moleculă circulară şi 

fragment de ADN pătruns în celulă. recombinarea între o genă activă şi o genă incompletă, 

cu apariţia unei noi gene active, ex. gonocul genă activă pentru pili). 

Recombinarea situs specifică 

Esential: definiţie, proprietăţi, fenomene în care intervine. Mecanismul molecular: 

etape. Integrarea genomului fagic în cromozomul bacterian (profag). Consecinţe asupra 

bacteriilor: modificarea unor proprietăţi bacteriene. 

Important: Fenomenul de inversie, segmente invertibile, modificarea unor proprietăţi 

bacteriene, modificarea structurii antigenice a antigenului H (flagelar) la Salmonella, 

Util: Plasmide şi bacteriofagi 

Facultativ: între molecule diferite de ADN, secvenţe palindromice, secvenţe repetitive de 

baze azotate, repetiţii de baze azotate (directe, inversate). Excizia genomului fagic din 

cromozomul bacterian. 

Transpoziţia: Elementele genetice mobile, transpozoni. 

Esential: Transpoziţia: definiţie. tipuri, determinism genetic, structura ţintă de integrare. 

Elemente mobile transpozabile: definiţie. Clasificare. Transpozoni: clasificare, proprietăţi, 

tip de transpoziţie. Secvenţele de inserţie (IS), Transpozonii compuşi, de clasă II, mutatori: 

proprietăţi, fenomene si consecinţe asupra bacteriilor 

Important: Rezistenţă la antibiotice, Transpozoni de rezistenţă la antibiotice: exemple, 

fuziunea repliconilor, amplificarea rezistenţei la antibiotice, transpoziţie replicativă. 

Integron. 

Util: plasmidele R, bacteriofagul Mu, mutaţii, 

Facultativ: Retropozoni (retroni), virusul HIV şi alte retrovirusuri. LTR (long terminal 

repeats). 

Mutaţia 

Esential: definiţie, material genetic în care intervine. Mecanismele moleculare de 

producere a mutaţiilor. Tipuri de mutaţii. Consecinţe asupra bacteriilor. Tipuri de mutante. 

Soarta mutantelor în natură, în organismul uman, în mediul spitalicesc. 

Important: Rata mutaţiei, Frecvenţa mutaţiei. Consecintele mutaţiilor (extinse, 

punctiforme, tăcute, sens schimbat, non sens, înainte, înapoi, supresoare, condiţionat letale 

si a revers mutaţiei). Mutantele temperaturo-sensibile: aplicabilitate practica. 

Mutante/clone, Mutante de rezistenţă la antibiotice (AB), supravieţuirea în mediul 

spitalicesc. 

Util: Caracterul spontan al mutaţiei (testul însămânţării replicative (testul Lederberg), testul 

fluctuaţiei (testul Luria Delbrűck), Probabilitatea apariţiei concomitente a 2 mutaţii, 

mutaţiile induse, sisteme de reparare (sistemul SOS, endonucleaze), 

Facultativ: tautomeria bazelor azotate (forma ceto şi aminică, forma cetonică, aminică 

forma enolică, iminică a bazelor azotate), codoni cu acelaşi sens, alţi codoni, codoni stop, 

celulă bacteriană mutantă sau mutant, clone mutante, mutaţia si operonul lactozei. 

Transfer de material genetic de la o bacterie donatoare la o bacterie receptoare prin: 

Transformare 

Transpoziţia 

20

Conjugarea bacteriană 

Transducţia 

Transformarea 

Esential: definiţie, condiţii, etape, consecinţe asupra bacteriilor. Fragmentul de ADN 

transferat: proprietăţi. Bacterii la care a fost evidenţiat fenomenul de transformare. Rolul 

natural al transformării. Importanţa experimentală a transformării (transformarea artificială) 

Important: recombinare omoloagă, proteina rec. A. Bacteriile receptoare. Starea de 

competenţă. Modificarea structurii antigenice a pililor gonococilor şi evoluţia cronică a 

uretritei gonococice. Transformarea artificială conditii, rol, tehnologia ADN-ului 

recombinant şi ingineria genetică 

Util: Frecvenţa recombinării, Transfecţia. Insulină, hormon de creştere, antigen HBs. 

Facultativ: Experiment Griffith (1928), pentru elucidarea virulenţei pneumococilor: 

pneumococi vii capsulaţi de tip S 3 , R 2 vii, necapsulaţi, şi pneumococi S 3 omorâţi prin 

căldură.. Avery: elementul transformant este ADN-ul (1944). Fragmentul de ADN codifică 

capsula pneumococică (recombinarea omoloagă dintre genele care codifică capsula). 

Plasmide 

Obiective educationale: 

Plasmidele sunt minicromozomi sau cromozomi facultativi, cele mai simple 

microorganisme, a căror mediu de viaţă sunt bacteriile. Se pot integra sau nu în 

cromozomul bacterian sau în alte plasmide. Pot deţine gene pentru proprietăţi bacteriene. 

Plasmidele circulă între tulpinile aceleaşi specii bacteriene, între specii şi chiar între genuri 

diferite (de la bacterii Gram pozitive la bacterii Gram negative). 

Esential: definiţie, tipuri (conjugante, episomale, criptice). Plasmide F, R, 

bacteriocinogene „col”: definiţie, proprietăţi, specificitate, fenomene în care intervin, 

consecinţe asupra bacteriilor (proprietăţi fenotipice conferite bacteriilor). 

Important: Structură (gene), Replicarea plasmidelor în cursul diviziunii bacteriane 

(autoreplicare). Bacteriocinele (colicine): definitie, bacterii producătoare, denumire, 

mecanism de acţiune, spectru de acţiune, efect, importanta. Mecanismul de dobândire a 

rezistenţei faţă de antibiotice la bacteriile Gram negative (rezistenţa în bloc faţă de 

antibiotice, bacteriile multiplu rezistente la antibiotice, infecţii intraspitaliceşti). 

Util: grupe de incompatibilitate, enzimele de modificare şi restricţie, integraze şi 

excizionaze. Plasmide neconjugante. 

Facultativ: cointegrarea a 2 molecule de plasmide. Transformarea tumorală şi producerea 

de tumori la plante: Agrobacterium tumefaciens, o bacterie care deţine o plasmidă (gene de 

inducere a transformării tumorale). Transferul plasmidelor la descendenţi. 

Conjugarea bacteriană 

Obiective educationale: 

Transferul de material genetic la bacteriile Gram negative (prin pili de sex), la bacteriile 

Gram pozitive (prin feromoni), prin transpozoni. 

Esential: I. Conjugarea prin pili de sex: definiţie, fenomene în care intervine. 

1) Transfer de materal genetic plasmidic: 2) Transfer de material genetic cromozomial. 3) 

Transfer de material genetic plasmidic şi cromozomial: Sexducţia: definiţie, consecinţe 

asupra bacteriilor. II. Conjugarea la bacteriile Gram (+):definiţie, etape, mecanism, 

consecinţe asupra bacteriilor. 

Important: Conjugarea bacteriana: etape; efect; conjugarea R + -R - , col + -col - , F + -F - : 

consecinţe asupra bacteriilor, în mediul spitalicesc. Conjugarea Hfr-F - : definiţie, etape. 

Particularitaţi ale bacteriilor, F + , Hfr, F - . Recombinare genetică cu frecvenţă crescută. 

21

Localizarea (integrarea) plasmidei F în cromozomul bacteriei, importanţa pentru transfer de 

gene în bacteria receptoare şi pentru proprietăţile dobindite de bacterii. Conjugarea 

întreruptă: etape şi importanţă. Excizia plasmidei F din cromozomul bacterian, plasmida F’ 

plasmide F like, plasmidă hibridă: proprietăţi. Harta genetică a cromozomului bacterian la 

Escherichia coli. Importanţa cunoaşterii hărţilor genetice, 

Util: Replicarea de transfer a cromozomului bacterian: modelul, durată, consecinţe, 

Recombinarea omoloagă. Bacterii donatoare (D) sau masculine, bacterii feminine sau 

receptoare (R): proprietăţi, particularitati la bacterii Gram pozitive si negative; plasmidă: 

replicarea plasmidei; rolul pililor de sex. Transferul genelor cromozomiale şi a proprietăţilor 

codificate de acestea de la bacteria D la bacteria R: exemple. Feromoni de sex: bacterii 

producatoare, natură, efect asupra bacteriilor donatoare. Proteine de ataşare (de aderare): 

bacterii producatoare. 

Facultativ: perechi de bacterii: Bacterie F + - Bacterie F - ; Bacterie Hrf + -Bacterie F - , Bacterie 

R + - Bacterie R - , Bacterie col + - Bacterie col - . Frecventa bacterilor Hfr şi F + într-o populaţie 

bacteriană. Clonări de gene întocmirea hărţilor genetice (în laborator), 

Bacteriofagi - Transducţia 

Esential: definiţie, tipuri, proprietăţi, consecinţe asupra bacteriilor. Forma si structură 

bacteriofagilor, simetrie. Infectarea bacteriei: etape. Bacteriofagi litici: structura genomului. 

Ciclul litic: etape. Fenomene genetice în care intervine: Transducţia: definiţie, tipuri, 

proprietăţi (generalizată; localizată-specifică). Bacteriofag lizogen (temperat): structura 

genomului. Ciclul lizogen. Conversia lizogenă: definitie, proprietăţi fenotipice bacteriene, 

exemple. Factorii de patogenitate (toxine bacteriene) codificaţi de bacteriofagii temperaţi 

Important: Transducţia generalizată: definitie, etape, efecte (consecinţe) asupra 

bacteriilor; Transducţia localizată. 

Util: Bacteriofagul al E. coli: proprietati, integrarea în cromozomul bacterian, 

recombinare situs specifică. Excizia profagului din cromozomul bacterian: conditii, 

consecinte. Bacteriofag defectiv, coinfectant: definitie, proprietati, frecventa, posibilitati 

evolutive; 

Facultativ: Transducţia completă, Transducţia abortivă: definitie, proprietate fenotipică 

conferita bacteriei receptoare, evolutie in diviziunile bacteriene succesive 

Ingineria genetică 

22

Esential: tehnologia ADN-ului recombinant şi ingineria genetică, biotehnologia definiţie, 

producere, aplicatii practice, exemple. 

Important: Endonucleozele de restricţie, gene clonate: exemple, vector, recombinare situs 

specifică, transcriere, 

Util: produşi utili omenirii in prezent si in viitor: 

Facultativ: arme biologice, măsuri de protecţie. 

Rolul materialulul genetic extracromozomial 

Esential: Materialul genetic extracromozomial reprezintă un element de variabilitate a 

caracterelor bacteriene, conferind bacteriilor proprietăţi noi, uneori importante, cum ar fi 

patogenitatea bacteriană, modificarea structurii antigenice, dobândirea unor proprietăţi 

metabolice, rezistenţa la antibiotice şi la alţi factori antibacterieni. 

Important: Toxine bacteriene codificate de bacteriofagii temperaţi: exemple. Toxine 

bacteriene codificate de plasmide: exemple. Proprietăţi conferite bacteriilor prin plasmide: 

exemple. Proprietăţi conferite bacteriilor prin bacteriofagi: exemple. 

Util: Aderare bacteriană, Invazivitate bacteriană. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice 

Rezistenţa la mecanismele de apărare ale organismului uman (rezistenţa la efectul 

bactericid al serului) 

Facultativ: Proprietăţi metabolice conferite bacteriilor: exemple. Rezistenţa bacteriilor la 

acţiunea unor factori de mediu, la antiseptice, detergenţi, radiaţii, bacteriofagi, colicine. 

Modificări antigenice bacteriene datorate bacteriofagiilor . 

Bibliografie 




Napoca, 2002. 




Intrebări 

1. Repliconii bacterieni sunt: 

a) bacteriofagul 

b) cromozomul 

c) plasmidele de virulenta 

d) elementele genetice mobile 

e) plasmidele R 

2. Transductia: 

a) se realizeaza prin intermediul pililor comuni 

b) este un fenomen de transfer de material genetic 

c) se realizeaza prin intermediul pililor sexuali 

d) se realizeaza prin ADN liber 

e) implica transfer de ADN prin intermediul bacteriofagului 

3. Ce intelegeti prin ciclul litic si ciclul lizogen al bacteriofagilor? 

ANTIBIOTICE ŞI CHIMIOTERAPICE 

23


• Proprietăţile generale ale antibioticelor 

• Rezistenţa la antibiotice 

• Antibiotice care inhiba sinteza peretelui celular 

• Antibiotice cu acţiune asupra membranei citoplasmatice 

• Antibiotice care inhibă sinteza proteică 

• Antibiotice cu acţiune la nivelul aparatului genetic 

• Antibiotice care inhibă sinteza acidului folic 

Proprietaţi generale 

Esential: Antibiotice/Chimioterapice: definiţie, Dezinfectante/Antiseptice: definiţie. L 

Antibioticele, Defensine: definiţie, celule producatoare (exemple), structura, efect 

antibacterian, mecanism de acţiune, aplicabilitate practica, Familii de antibiotice: definiţie, 

proprietăţi, enumerare. Antibiotice neîncadrate în familii. Structurile celulare bacteriene la 

nivelul carora acţionează antibioticele: Structuri ţintă: exemple. Ţinta de acţiune a unui 

antibiotic, la nivel molecular. Mecanism de actiune al AB: condiţii necesare pentru ca un 

antibiotic sa fie activ asupra unei bacterii (în bacterie să existe ţinta de acţiune bacteria să 

fie permeabilă şi să dispună de un transportor pentru antibioticul respectiv, antibioticul să 

pătrundă în bacterie, să atingă ţinta de acţiune, să se menţină suficient timp în contact cu 

ţinta de acţiune, să realizeze în bacterie o concentraţie minimă activă, care să inactiveze 

reversibil sau ireversibil ţinta de acţiune). 

Important: Proprietăţile generale ale antibioticelor: Spectrul de acţiune al AB (spectru 

îngust, restrâns, larg, ultralarg). definiţie, exemple. Efectul antibacterian (AB 

bacteriostatice, bactericide) 

Util: Farmacocinetica (biodisponibilitatea) antibioticului, 

Facultativ: Istoric: Antibioticoterapie Fleming, mucegai din genul Penicillium stafilococi, 

1929 Chain şi Florey au purificat şi industralizat Penicilina, introdusă în 1940 în terapia 

infecţiilor. Chimioterapie, Paul Erlich, efectul coloranţilor asupra bacteriilor, toxicitatea 

selectivă. Paul Erlich, Salvarsan, efect anti Treponema pallidum, terapia sifilisului, 

Domagk, care a introdus sulfamida roşie - Prontozil (1935) în terapia infecţiilor 

streptococice. 

Mecanisme de dobândire a rezistenţei la antibiotice 

Esential: Rezistenţa la antibiotice: definiţie Rezistenţa la antibiotice este consecinţa unor 

modificări survenite la nivel genetic, independente de antibiotic. Rezistenţa naturală: 

definiţie, caracteristici, exemple. Rezistenţa dobândită: definiţie, caracteristici, factori 

favorizanti (specia bacteriană/antibiotic), exemple. Mecanisme genetice cromozomiale 

(mutaţie) şi extracromozomiale: achiziţionarea de material genetic exogen, care aduce 

informaţia genetică de rezistenţă la antibiotice (ex. plasmide R). 

Important: Rezistenţa cromozomială: Mutaţia: definiţie (modificarea secvenţei de 

nucleotide) particularitati (spontană, monorezistenţa, corezistenţa, evoluţie rapidă a 

rezistenţei la antibiotice). Rata mutaţiei, Dobândirea rezistenţei prin mutaţie: antibiotice 

(Quinolone, Rifamicine, Fosfomicină, Polimixine), specii bacteriane (stafilococ, gonococ, 

bacilul tuberculozei, Mycobacterii): exemple. Rezistenţa extracromozomială. Mecanismele 

biochimice de dobândire a rezistenţei bacteriilor la antibiotice: proprietăţi, rezistenţa faţă de 

diverse familii de antibiotice: exemple (Modificarea permeabilităţii bacteriei pentru 

antibiotice¸ Modificarea transportului antibioticului, Modificarea ţintei de acţiune a 

antibioticelor, Substituirea ţintei de acţiune, Expulzarea antibioticului, Inactivarea sau 

modificarea antibioticului). Mecanismele de apariţie a rezistenţei prin mutaţie 

(modificarea: permeabilităţii bacteriei, transportului antibioticului în bacterie, ţintei de 

acţiune, producerea de enzime de inactivare a antibioticului). Mecanismele biochimice de 

24

dobândire a rezistenţei extracromozomiale: producerea de enzime de inactivare a 

antibioticelor; modificarea structurii ţintă prin enzime, substituirea ţintei de acţiune - cu 

afinitate scăzută sau fără afinitate pentru antibiotice, expulzarea antibioticului din bacterie 

prin proteina de efflux). 

Util: Caracterul spontan al mutaţiei: conjugarea R + - R: Plasmidele R: (neconjugante, 

conjugante), transmitere la alte bacterii (transducţie, cointegrarea în plasmide conjugante, 

conjugare (la bacteriile Gram negative, Gram pozitive), proprietati conferite bacteriilor 

(rezistenţa în bloc faţă de antibiotice bacterii multiplu rezistente la antibiotice se selectează 

în special în mediul spitalicesc infecţii intraspitaliceşti) 

Facultativ: testul însămânţării replicative (testul Lederberg), 

Antibiotice care inhiba sinteza peretelui celular 

Esential: Fosfomicina: Spectru de acţiune, mecanism de acţiune, Cicloserină: Spectru de 

acţiune, mecanism de acţiune, Bacitracină: Spectru de acţiune, mecanism de acţiune 

Glicopeptide: Reprezentanţi, spectru de acţiune, mecanism de acţiune, efect antibacterian, 

Familia β şi γ lactamine: Proprietati generale, Clasificare (subgrupe: grup I: derivaţii 

acidului 6 aminopenicilanic, grup II - derivaţi ai acidului 7 aminocefalosporanic: 

cefalosporine - subgrupe, Monobactami). ţinta de acţiune, mecanismul de acţiune, efect 

antibacterian, rezistenţa la β lactamine. 

Important: proprietati, reprezentanţi, spectru de acţiune pentru: Peniciline naturale 

(biosintetice) si semisintetice: grupul Penicilinelor M (Izoxazolilpeniciline), grupul 

Penicilinelor A – Aminopeniciline, Carboxi Peniciline, Ureido-Peniciline, Amidino- 

Peniciline, Inhibitori de β lactamază (Penicilin sulfone) – Sulbactam Cefalosporine de 

generaţia 1-a, Cefalosporine de generaţia a 2-a, Cefalosporine de generaţia a 3-a, 

Cefalosporine de generaţia a 4-a, β lactamaze: clasificare, 

Util: Penami (Penicilinele naturale şi semisintetice): reprezentanţi, Oxapenami: 

reprezentanţi, Penemi: Carbapenemi (Tienamicinele): reprezentanţi, Cefemi - 

Cefalosporine (de generaţia 1, 2, 3, 4), Oxacefemi: reprezentanţi, Cefamicine: 

reprezentanţi, Carbacefemi: reprezentanţi, Monobactami: reprezentanţi, γ lactamine: 

reprezentanţi, proprietăţi 

Facultativ: specii bacteriene producatoare de β Lactamaze, Formele L, Stafilococii 

Meticilino-rezistenţi (MRSA) 

Antibiotice cu acţiune asupra membranei citoplasmatice 

Esential: Polipeptide ciclice: Reprezentanţi, spectru de acţiune, mecanism de acţiune, 

rezistenţa 

Antibiotice care inhibă sinteza proteică 

Esential: Aminoglicozide/aminociclitoli (Aminozide): proprietati generale, Ţintă de 

acţiune, mecanism de acţiune, rezistenţa. Tetracicline: proprietati generale, ţintă de acţiune, 

mecanism de acţiune, rezistenţa. Fenicoli: proprietati generale, ţintă de acţiune, mecanism 

de acţiune, rezistenţa. Grupul MLS: ţintă de acţiune, mecanism de acţiune, rezistenţa la 

grupul MLS. Ketolide. Oxazolidinone: ţintă de acţiune, mecanism de acţiune, Acid fusidic: 

mecanism de acţiune, rezistenţa, 

Important: Aminoglicozide de generaţia I: reprezentanţi. Aminoglicozide de generaţia II: 

reprezentanţi. Aminoglicozide de generaţia III: reprezentanţi. Aminociclitoli: reprezentanţi. 

Tetracicline de generaţia I: Tetracicline de generaţia II: reprezentanţi. Fenicoli: 

reprezentanţi. Macrolide, Lincosamide, Streptogramine (Sinergistine): reprezentanţi. 

25

Util: Aminoglicozide/aminociclitoli (Aminozide): spectru de acţiune,. Tetracicline: spectru 

de acţiune. Fenicoli: spectru de acţiune. Grupul MLS: spectru de acţiune. Ketolide: spectru 

de acţiune. Oxazolidinone: spectru de acţiune. Acid fusidic: spectru de acţiune. 

Facultativ: Aminoglicozide/aminociclitoli (Aminozide): efect antibacterian. Tetracicline: 

efect antibacterian. Fenicoli: efect antibacterian. Grupul MLS: efect antibacterian. 

Ketolide: efect antibacterian. Oxazolidinone: efect antibacterian, Acid fusidic: efect 

antibacterian. 

Antibiotice cu acţiune la nivelul aparatului genetic 

Esential: Rifamicine: ţintă de acţiune, mecanism de acţiune, rezistenţa. Quinolone (Acid 

nalidixic, Fluoroquinolone): ţintă de acţiune, mecanism de acţiune, rezistenţa. 

Novobiocina: ţintă de acţiune, mecanism de acţiune. Imidazoli: ţintă de acţiune, mecanism 

de acţiune, rezistenţa. Nitrofurani: ţintă de acţiune, mecanism de acţiune, rezistenţa. 

Important: Fluoroquinolone: reprezentanţi. Rifamicine: reprezentanţi. Imidazoli: 

reprezentanţi. Nitrofurani: reprezentanţi. 

Util: Quinolone (Acid nalidixic, Fluoroquinolone): spectru de acţiune. Rifamicine: spectru 

de acţiune. Novobiocina: spectru de acţiune. Imidazoli: spectru de acţiune. Nitrofurani: 

spectru de acţiune. 

Facultativ: Quinolone (Acid nalidixic, Fluoroquinolone): efect antibacterian. Rifamicine: 

reprezentanţi, Novobiocina, efect antibacterian. Imidazoli: efect antibacterian. 

Antibiotice care inhibă sinteza acidului folic 

Esential: Sulfamide: ţintă de acţiune, mecanism de acţiune, rezistenţa. Trimetoprim: ţintă 

de acţiune, mecanism de acţiune, rezistenţa. Asocieri medicamentoase: 

Important: Important: Sulfamide: reprezentanţi. Trimetoprim + Sulfametoxazol = 

Clotrimoxazol (Biseptol, Bactrim). 

Util: Sulfamide: spectru de acţiune, efect antibacterian. Trimetoprim: spectru de acţiune, 

efect antibacterian. 

Facultativ: Sinteza acidului folic: etape, enzime implicate. Difidropteroat sintetaza 

(Folatsintetaza), dihidropteroat reductaza (Folatreductaza), dihidrofolatreductaza 

Tuberculostatice 

Esential: Antibiotice clasice active asupra bacilului tuberculos, Tuberculostatice: 

mecanism de acţiune, rezistenţa. 

Important: Tuberculostatice: reprezentanţi.. 

Util: Tuberculostatice: spectru de acţiune, efect antibacterian 

Facultativ: Asocieri medicamentoase 

Aspecte cantitative în antibioticoterapie 

Esential: indice terapeutic 

Important: concentraţia serică, CMI(concentraţia minimă inhibitorie), CMB (concentraţia 

minimă bactericidă) 

Util: concentraţia tisulară 

Facultativ: 

Reguli în aplicabilitatea antibioticoterapiei 

Esential: tipul de infecţie: tipul de bacterie, localizarea bacteriei, Testarea sensibilităţii la 

antibiotice (antibiograma) 

Important: Asocieri de antibiotice: sinergice, antagonice 

Util: Toxicitatea antibioticului 

Facultativ: Farmacocinetica antibioticelor. 

26

Bibliografie 




Napoca, 2002. 




Intrebari 

1.Care dintre antibioticele notate a-j, actioneaza prin mecanismele notate de la 1-10: 

a) cefalosporinele f) tetraciclinele 

b) quinolonele g) aminoglicozidele 

c) MLS h) sulfamidele 

d) cloramfenicolul i) polimixinele 

e) rifampicine j) peniciline 

Mecanisme: 1) se leaga de ribozomii 30S inhiband sinteza proteinelor bacteriene , 

2)inhiba sinteza peptidoglicanului in faza de polimerizare 3) inhiba sinteza ARNm 

bacterian (inhiba transcrierea informatiei genetice din ADN), 4) actioneaza asupra MC 

5) inhiba sinteza acidului folic 6) se leaga de PBP (PLP) din peretele celular 7) 

blocheaza actiunea ADN girazei bacteriene cu rol in metabolismul ADN 8) inhiba 

sinteza proteinelor bacteriene avand ca tinta ribozomii 50S 9) blocheaza reciclarea 

bactoprenolului 

Faceţi perechi corespunzatoare. 

2. Care dintre urmatoarele bacterii este intotdeauna rezistenta la penicilina si de ce? 

a) bacteriile din genul Clostridium 

b) streptococul B –hemolitic de grup A 

c) mycoplasmele 

d) stafilococul aureu hemolitic 

3. Care din urmatoarele antibiotice fac parte din familia beta-lactamine: 

a) aztreonam 

b) streptomicina 

c) amoxicilina 

d) penicilina G 

e) ciprofloxacin 

27

GHID DE STUDII CATEDRA DE MICROBIOLOGIE TITLUL ... - UMF

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?