Anexa1 - Curtea de Conturi a Republicii Moldova

Aprobat
prin Hotrîrea Curii de Conturi
nr. 58 din 09 iulie 2010
Raportul
asupra administrrii i întrebuinrii
resurselor financiare publice
i a patrimoniului public
(Raport anual 2009)
Chiinu, 2010
1

SUMAR
Lista abrevierilor .......................................................................................................................4
Cuvînt înainte ............................................................................................................................6
Introducere ................................................................................................................................7
Rezumat.....................................................................................................................................9
CAPITOLUL I. Managementul Finanelor Publice.................................................................17
CAPITOLUL II. Administrarea i întrebuinarea resurselor financiare publice –
executarea bugetului public naional din exerciiul bugetar al anului 2009 II.1.................21
II.1. Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat ........................ 21
II.1.1. Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat................................................. 26
II.1.2.Veniturile administrate de Serviciul Vamal................................................................ 29
II.1.3. Datoria public, garaniile de stat i recreditarea de stat...................................... 33
II.1.4. Utilizarea mijloacelor financiare publice de ctre unele autoriti publice........ 34
Ministerul Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor.......................................... 35
Agenia Rezerve Materiale ................................................................................................. 36
Consiliul Coordonator al Audiovizualului....................................................................... 37
Curtea Constituional (anul 2009 i perioada 2007-2008).......................................... 38
Procuratura General (anul 2009 i perioada 2007-2008)............................................ 38
Comisia Electoral Central .............................................................................................. 40
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat i unele instituii subordonate...................... 41
Serviciul Vamal..................................................................................................................... 42
Serviciul Grniceri ............................................................................................................... 42
Fondul Ecologic Naional (FEN)........................................................................................ 43
Azilul republican pentru invalizi i pensionari, mun.Chiinu ................................... 46
II.1.5. Utilizarea mijloacelor financiare publice alocate pentru investiii i reparaii
capitale ....................................................................................................................................... 46
II.2. Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurrilor
sociale de stat............................................................................................................................... 48
II.3. Auditul Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurrii obligatorii
de asisten medical.................................................................................................................. 50
II.4. Auditul bugetelor unor UAT i UTA Guzia................................................................ 56
CAPITOLUL III. Audite ale regulatitii la alte autoriti publice, aferente altor perioade.60
Ministerul Afacerilor Interne (anii 2002-9 luni ale a.2009)............................................ 60
Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare (anul 2008)......................................... 62
Întreprinderea de Stat „Fintehinform” (anul 2008)........................................................ 66
Utilizarea resurselor financiare destinate lichidrii consecinelor inundaiilor din
anul 2008................................................................................................................................ 67
CAPITOLUL IV. Auditele regularitii privind gestionarea patrimoniului public................69
Deetatizarea patrimoniului statului i asigurarea activitii postprivatizare ........... 69
Instituia Public Naional a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”
(anii 2006-2009)..................................................................................................................... 73
S.A. „Moldova - Film” (anii 2005-2009) ............................................................................ 74
Combinatul de produse cerealiere „Cereale- Flor” S.A. .............................................. 76
2

Agenia „Moldsilva” (anii 2008-2009)............................................................................... 77
Gestiunea resurselor naturale subterane în anii 2007-2008........................................ 80
CAPITOLUL V. Audite ale performanei ................................................................................85
V.1. Auditul performanei sistemului de asisten social: „Mai exist oportuniti
pentru a îmbuni eficiena i eficacitatea procesului de acordare a ajutorului social” 85
V.2. Auditul performanei sistemului de asisten medical primar................................ 89
V.3. Auditul performanei în domeniul mediului - gestionarea deeurilor menajere
solide „Sînt necesare îmbuniri în reglementarea sistemului de gestionare i eliminare a
deeurilor menajere solide din Republica Moldova”........................................................................ 92
V.4. Auditul performanei Programului de restabilire i dezvoltare a viticulturii i
vinificaiei în anii 2002-2020, inclusiv a crerii i utilizrii Fondului pentru susinerea
înfiinrii plantaiilor viticole...................................................................................................... 95
V.5. Auditul performanei implementrii proiectelor investiionale la întreprinderile
vinicole 98
Capitolul VI. Audite ale sistemelor informaionale (audite TI)........................................... 102
‣ Compania Naional de Asigurri în Medicin: ........................................................103
‣ Casa Naional de Asigurri Sociale: ........................................................................103
‣ Ministerul Finanelor: ...............................................................................................103
CAPITOLUL VII. Rezultatele activitii de monitorizare a executrii cerinelor i
recomandrilor Curii de Conturi......................................................................................... 105
VII.1. Sinteza aciunilor/msurilor întreprinse în vederea executrii cerinelor i
recomandrilor Curii de Conturi............................................................................................ 105
VII.2. Impactul activitii de audit asupra unor domenii importante din viaa socialeconomic
a rii 107
ÎNCHEIERE ............................................................................................................................ 111
3

Lista abrevierilor
AAP – Academia de Administrare Public
AAPL – autoriti ale administraiei publice locale
AMP – asistena medical primar
APP – Agenia Proprietii Publice
ARFC – Agenia Relaii Funciare i Cadastru
ARMAPAU – Agenia Rezerve Materiale, Achiziii Publice i Ajutoare Umanitare
ASD – Administraia de Stat a Drumurilor
BASS – bugetul asigurrilor sociale de stat
BERD – Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare
BNS – Biroul Naional de Statistic
BPN – bugetul public naional
BUM – Bursa Universal de Mrfuri
BV – Biroul Vamal
CCA – Consiliul Coordonator al Audiovizualului
CCCEC – Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei
CCTM – Cadrul de cheltuieli pe termen mediu
CEC – Comisia Electoral Central
CEDO – Comisia European a Drepturilor Omului
CFPI – controlul financiar public intern
CMF – centre ale medicilor de familie
CMP – Centrul de Medicin Preventiv
CNAM – Compania Naional de Asigurri în Medicin
CNAS – Casa Naional de Asigurri Sociale
COP – cererea ofertei de preuri
CTAS – Casa Teritorial de Asigurri Sociale
CTT – Centrul tehnic i transport
DACM – Direcia de administrare a contribuabililor mari
DASCFPI – Direcia de armonizare a sistemului de control financiar public intern
DGÎTS – Direcia General Învmînt, Tineret i Sport
DGPPP – Direcia General Patrimoniu Public i Privatizare
DGPS – Direcia General Paz de Stat
DGTPCC – Direcia General Transport Public i Ci de Comunicaie
DÎTS – Direcia Învmînt, Tineret i Sport
DMM – Direcia medico-militar
DRA – Direcii Raionale Agricole
DST – Drepturi Speciale de Tragere
DVV – declaraia valorii în vam
FAOAM – fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical
IDA – Asociaia Internaional pentru Dezvoltare
IES – Inspectoratul Ecologic de Stat
IFPS – Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
IFS – Inspectoratul Fiscal de Stat
IFST – inspectorate fiscale de stat teritoriale
IMS – instituie medico-sanitar
IMSP – instituie medico-sanitar public
IO – Institutul Oncologic
ISA – instituie suprem de audit
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
MAIA – Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare
4

MCT – Ministerul Culturii i Turismului
MF – Ministerul Finanelor
MFC – managementul financiar i control
MFP – Managementul Finanelor Publice
MERN – Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale
MPSFC – Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i Copilului
MS – Ministerul Sii
MTGD – Ministerul Transporturilor i Gospodriei Drumurilor
MTIC – Ministerul Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor
NMIAISP – normele metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public
OCT – oficiul cadastral teritorial
OF – oficiu fiscal
PIB – Produsul Intern Brut
SCFR – Serviciul Control Financiar i Revizie
SCGCD – Secia Construcii, Gospodrie Comunali Drumuri
SFS – Serviciul Fiscal de Stat
SG – Serviciul Grniceri
SCRC – Spitalul Clinic Republican pentru Copii
SIA – sistemul informaional automatizat
SIMF – Sistemul Informaional de Management Financiar
SIPU International – Institutul Internaional al Administraiei Publice din Suedia
SNAI – Standardele naionale de audit intern
SNC – Standardele Naionale de Contabilitate
SNCI – Standardele naionale de control intern
SV – Serviciul Vamal
TI – tehnologii informaionale
TVA – taxa pe valoarea adugat
UAI – unitate de audit intern
UAT – unitate administrativ-teritorial
UE – Uniunea European
UIPAAC – Unitatea de implementare a proiectelor de aprovizionare cu api canalizare
USAID – Agenia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaional
UTA – unitate teritorial autonom
VMS – valori mobiliare de stat
5

Cuvînt înainte
Auditul finanelor publice constituie un element de baz al unui stat democratic, al unei bune
guvernri a societii – numai un audit eficient i performant poate asigura gestionarea corect a
fondurilor publice, remedierea neregularitilor, lupta împotriva corupiei, fenomene care afecteaz
grav toate economiile lumii.
Curtea de Conturi, în calitatea sa de Instituie Suprem de Audit, are un rol important în
procesul de îmbunire a gestiunii financiare în sectorul public, de promovare a transparenei i
asumare a responsabilitii.
Raportul anual al Curii de Conturi prezint o sintez analitic a constatrilor i concluziilor
misiunilor de audit realizate pe parcursul unui an, obiectivele crora au fost: evaluarea regularitii,
conformitii, eficienei, eficacitii i economicitii administrrii i utilizrii resurselor financiare
publice i a patrimoniului public. Totodat, drept obiectiv Curtea i-a propus promovarea
standardelor recunoscute la nivel internaional privind transparena i responsabilitatea în domeniul
managementului finanelor publice.
Respectînd cadrul legal, Curtea de Conturi a realizat audite financiare, audite ale
performanei i audite ale sistemelor informaionale, inînd cont de mandatul legal i atribuiile
acordate, angajamentele asumate la nivel internaional, politicile, obiectivele i prioritile
guvernamentale pe termen mediu, evoluia social-economic a rii, precum i de cadrul de
cheltuieli pe termen mediu.
Pentru a garanta un audit eficient i de calitate, Curtea de Conturi i-a propus ralierea la cele
mai bune standarde i practici de specialitate, continuînd reformele în domeniile consolidrii
instituionale, dezvoltrii personalului i asigurrii unei comunicri eficiente a activitii sale.
Astfel, obiectivul primar al Curii de Conturi continu s fie sporirea impactului auditelor realizate
prin utilizarea optim a resurselor de care dispune.
Curtea de Conturi îi exprim convingerea c constatrile, concluziile i recomandrile din
Raport vor fi relevante pentru societate i Parlament i vor oferi pîrghii suplimentare la exercitarea
controlului parlamentar în domeniul utilizrii mijloacelor financiare publice.
Ala POPESCU
Preedintele Curii de Conturi
Chiinu, iulie 2010
6

Introducere
Raportul abordeaz constatrile i concluziile ce rezult din misiunile ciclului anual de audit,
realizate de Curtea de Conturi în conformitate cu Programele activitii de audit pe anii 2009
(semestrul II) – 2010 (semestrul I). Pentru o percepere mai bun a modului în care Curtea de
Conturi i-a realizat mandatul su legal i pentru o informare cît mai obiectiv asupra modului de
administrare i întrebuinare a resurselor financiare publice i a patrimoniului public, Raportul are
urmtoarele scopuri de baz:
- reflectarea rezultatelor auditelor Rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciiul
bugetar expirat a:
a) bugetului de stat;
b) bugetului asigurrilor sociale de stat;
c) fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical;
- prezentarea modului în care au fost gestionate mijloacele financiare publice i patrimoniul
public, atît sub aspectul regularitii, cît i sub aspectul eficienei, economicitii i eficacitii, de
tre unele autoriti publice i instituii din subordine – executori de buget;
- exprimarea opiniei Curii de Conturi asupra corectitudinii i fiabilitii raportrii financiare,
funcionalitii sistemelor de management financiar i control (control intern, audit intern etc.);
- promovarea conceptului i a principiilor de baz ale managementului finanelor publice, a
responsabilitii, transparenei i eficienei la toate nivelurile de executare a bugetelor;
- reflectarea situaiei i a tendinelor în domeniul managementului finanelor publice,
controlului financiar public intern (CFPI) pe fundalul reformelor realizate în procesul de
implementare a Proiectului „Managementul Finanelor Publice”, gestionat de Ministerul Finanelor;
- concentrarea asupra punctelor slabe din raportarea asupra modului în care Guvernul i
autoritile publice au implementat cerinele i recomandrile de control/audit.
Reieind din obiectivele i raionamentele expuse mai sus, Raportul este structurat în urmtoarele
capitole:
Rezumat – este o sintez a principalelor constatri i concluzii privind regularitatea i performana
gestionrii mijloacelor financiare publice în cadrul entitilor auditate i impactul acestora asupra
managementului financiar public.
Capitolul I – reflect progresele înregistrate la implementarea reformelor în domeniul
managementului financiar public, precum i unele probleme la zi în realizarea reformelor iniiate.
Capitolul II – include constatri i concluzii asupra administrrii i întrebuinrii resurselor
financiare publice – executarea bugetului public naional, în baza rezultatelor auditelor celor trei
Rapoarte ale Guvernului: privind executarea din exerciiul bugetar al anului 2009 a bugetului de
stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical, pe
care Curtea de Conturi le efectueaz în baza art.31 alin.(2) din Legea Curii de Conturi, pus în
aplicare începînd cu 01 ianuarie 2010; ale auditelor executrii bugetelor unor UAT i UTA
uzia. Constatrile i concluziile din acest compartiment se refer mai mult la legalitatea,
regularitatea i conformitatea efecturii tranzaciilor financiare în procesul utilizrii mijloacelor
financiare publice, dar i la corectitudinea i conformitatea reflectrii situaiilor financiare i
patrimoniale.
Capitolul III – prezint constatrile de audit privind regularitatea utilizrii mijloacelor financiare
publice de ctre unele autoriti publice în exerciiile bugetare anterioare anului 2009 (MAI, MAIA,
Î.S. „Fintehinform”), precum i constatrile ce vizeaz utilizarea resurselor financiare destinate
lichidrii consecinelor inundaiilor din anul 2008.
7

Capitolul IV – include principalele constatri privind modul de gestionare a patrimoniului public
de ctre unele entiti în domeniile resurselor naturale, silviculturii, deetatizrii patrimoniului
statului i asigurrii activitii postprivatizare, precum i de ctre alte entiti, precum S.A.
„Moldova-Film”, IPNA „Teleradio-Moldova”, S.A. „Cereale-Flor”.
Capitolul V – prezint rezultatele misiunilor de audit al performanei, realizate în unele domenii de
interes public: acordarea ajutorului social, asistena medical primar, restabilirea i dezvoltarea
viticulturii i vinificaiei, implementarea proiectelor investiionale de ctre unele întreprinderi
vinicole, gestionarea deeurilor menajere solide. Aceste audite au avut ca obiective de baz
evaluarea utilizrii mijloacelor financiare publice sub aspectul economicitii, eficienei i
eficacitii, fiind orientate spre eliminarea unor cheltuieli ineficiente i sporirea eficacitii
rezultatelor în raport cu obiectivele stabilite.
Capitolul VI – reflect, în sintez, constatrile i concluziile care rezult din cele 3 misiuni de audit
TI (audite ale Sistemelor Informaionale Automatizate – SIA) la unele autoriti publice care aplic
aceste sisteme atît la elaborarea rapoartelor financiare, cît i pentru prestarea serviciilor ctre
populaie. Au fost supuse auditului SIA ale CNAS („Protecia social”), CNAM („Asigurarea
obligatorie de asisten medical”), Ministerului Finanelor („DMFAS” – implementat în
gestionarea datoriei publice). Aceste audite, precum i auditele performanei au fost realizate cu
suportul experilor strini în domeniul auditului performanei i auditului TI.
Capitolul VII – include rezultatele activitii de monitorizare a executrii cerinelor i
recomandrilor de audit ale Curii de Conturi i o sintez a msurilor întreprinse de entitile
auditate în vederea executrii cerinelor i implementrii recomandrilor Curii, precum i unele
concluzii privind impactul activitii de audit asupra unor domenii de interes public sporit.
În Anexele nr.1 i nr.2 se prezint Lista hotrîrilor adoptate de ctre Curtea de Conturi i
opiniile de audit, exprimate de auditori în rezultatul misiunilor de audit la entitile auditate în
perioada noiembrie 2009-iulie 2010.
8

Rezumat
1. În al patrulea an de implementare a Proiectului „Managementul Finanelor Publice” au
fost obinute unele progrese la fiecare din componente, cele mai importante fiind: aprobarea noilor
instruciuni metodologice privind elaborarea bugetului, modificarea Legii privind sistemul bugetar
i procesul bugetar, testarea noii clasificaii bugetare i a noului plan de conturi, elaborarea
proiectului manualului de executare a bugetului, semnarea contractului de achiziionare i instalare
a SIMF. Au fost realizate unele activiti în vederea îmbunirii metodologiei de formare a
bugetului public naional, ca instrument de planificare strategic. Odat cu implementarea
conceptului de CFPI s-a perfecionat cadrul normativ-legal în domeniul controlului i auditului
intern. În unele autoriti publice centrale au fost create UAI i au fost instruii angajaii
subdiviziunilor create. Totodat, pregtirea auditorilor interni rmîne a fi insuficient.
Pe fundalul progreselor înregistrate se evideniaz i unele probleme care creeaz
impedimente în realizarea întregului proces de reformare a MFP, precum: neelaborarea de ctre
Ministerul Finanelor (MF) a tuturor actelor normative necesare pentru aplicarea integral a Legii
contabilitii în sectorul public; implementarea lent a CFPI i a componentelor acestuia (auditul
intern i sistemul de MFC) în cadrul autoritilor publice atît la nivel central, cît i local .a.
Dei în unele autoriti publice au fost create UAI, acestea, din cauza neimplementrii
sistemului de MFC în cadrul lor, continu s efectueze revizii financiare, pe cînd menirea acestora
este de a contribui la îmbunirea activitii operaionale prin evaluarea proceselor i oferirea
recomandrilor conducerii. Neconformarea activitii UAI existente SNAI i NMIAISP duce la
tergiversarea implementrii sistemului de control financiar public intern în cadrul autoritilor
publice i creeaz unele impedimente în realizarea întregului proces de reformare a MFP. Prin
urmare, situaia în domeniul MFP la nivelul autoritilor administrative centrale i locale rmîne
neschimbati nu înregistreaz evoluii pozitive în ceea ce privete respectarea disciplinei bugetarfiscale
i a cadrului normativ-legislativ în domeniul utilizrii mijloacelor financiare publice i a
patrimoniului public.
Misiunile de audit public extern efectuate de ctre Curtea de Conturi în cadrul unor autoriti
publice centrale i locale au relevat prezena multiplelor deficiene privind disciplina financiarcontabili
au concluzionat c cea mai mare parte a entitilor auditate nu dispun de proceduri de
control intern, ceea ce duce la o gestionare neconform a resurselor financiare publice. Responsabili
i executori din cadrul autoritilor publice nu posed cunotine despre CFPI i componentele
acestuia i nu contientizeaz importana i necesitatea implementrii sistemului de MFC i a
auditului intern în autoritile publice.
În contextul celor menionate, Curtea de Conturi opteaz pentru urgentarea procesului de
implementare a sistemului de MFC i a auditului intern, în vederea sporirii responsabilitii
executorilor de buget pentru buna guvernare a mijloacelor financiare publice la nivel de
administraie public centrali local.
2. Potrivit datelor Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul
2009, execuia de ansamblu a bugetului de stat pe anul 2009 s-a stabilit la nivel de 105,0% – la
venituri (13833,0 mil.lei), cu o depire în cifre absolute de 655,9 mil.lei, i la cheltuieli – la nivel
de 96,5% (17203,0 mil.lei), acestea fiind mai mici în cifre absolute cu 629,4 mil.lei. Exerciiul
bugetar s-a încheiat cu un deficit bugetar de 3370,0 mil.lei, sau mai puin cu 1285,3 mil.lei fa de
nivelul precizat. În rezultatul executrii bugetului de stat, soldurile de mijloace bneti la conturile
bugetului, pe toate componentele, la 31.12.2009, au constituit 1934,6 mil.lei, majorîndu-se cu 443,9
mil.lei, comparativ cu situaia din 31.12.2008.
Constatrile rezultate din verificrile efectuate în cadrul auditului denot c indicatorii
privind executarea de cas a bugetului de stat pe anul 2009 la partea de venituri i la partea de
cheltuieli, sub toate aspectele semnificative, prezint o imagine fidel pentru anul bugetar încheiat
la 31.12.2009 i sînt în conformitate cu datele evidenei sistemului trezorerial, fiind exprimat
9

opinie f rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul
2009, la componenta executarea de cas.
În cadrul auditrii executorilor primari de buget au fost constatate unele abateri i
neregulariti la formarea i utilizarea mijloacelor financiare publice i la gestionarea
patrimoniului public. Pentru nerespectarea disciplinei financiare la executarea efectiv a
veniturilor i cheltuielilor bugetului de stat urmeaz s fie responsabilizai executorii de buget, iar
fa de abaterile i înclcrile admise de acetia, Ministerul Finanelor urmeaz s ia atitudine,
prin prisma competenelor, întru elaborarea i implementarea politicii statului în domeniul
finanelor publice, în special privind acumularea veniturilor la bugetul public naional,
gestionarea finanelor publice, controlul utilizrii conform destinaiei a finanelor publice,
administrarea datoriei de stat i a garaniilor de stat, asigurarea monitoringului economicofinanciar
al activitii întreprinderilor de stat i societilor economice cu capital public sau
majoritar public etc.
Colectarea veniturilor la bugetul de stat constituie o problem, avînd în vedere majorarea
restanelor agenilor economici la finele anului, fa de cele înregistrate la începutul anului, ceea
ce denot necesitatea fortificrii capacitilor organelor cu atribuii de administrare fiscal în
acumularea veniturilor prin sporirea eficacitii msurilor de administrare fiscal, monitorizarea
sumei restanelor, urmrirea i reducerea riscurilor de evaziune fiscal.
Totodat, Guvernul urmeaz s audieze sistematic rapoartele executorilor primari de buget
privind utilizarea banilor publici în condiii de bun guvernare, cu accent asupra îmbunirii
disciplinei financiare prin implementarea controlului financiar public intern i asigurarea
principiului transparenei, precum i ale organelor cu atribuii de administrare fiscal privind
regularitatea asigurrii colectrii resurselor necesare pentru executarea prevederilor bugetare.
3. Veniturile administrate de SFS, în anul 2009, au constituit 13667,4 mil.lei, sau mai
puin cu 279,9 mil.lei (2,0%) fa de veniturile anului 2008 (13947,3 mil.lei). În timp ce veniturile
la BASS, FAOAM administrate de SFS au sporit, veniturile bugetelor UAT i cele ale bugetului de
stat au înregistrat o scdere de 150,3 mil.lei (5,7%) i, respectiv, de 523,9 mil.lei (10,9%).
Neexecutarea pii de venituri fiscale a bugetului de stat a fost cauzat, în special, de: unele
tendine negative la nivel macroeconomic, generate de efectele crizei financiare, problemele ce in de
prognozarea corect a impozitelor; managementul neadecvat din partea unor organe cu atribuii de
administrare fiscal; nerespectarea de ctre agenii economici a obligaiunilor prevzute în actele
normative privind executarea veniturilor în aspect bugetar; reducerea bazei impozabile, inclusiv prin
majorarea scutirilor i restituirilor; manevrarea unor ageni economici cu venitul, prin eschivarea de
la plata impozitelor, implicarea în pseudoactiviti, comiterea evaziunilor fiscale.
SFS, contribuabilii i alte organe publice centrale s-au confruntat cu probleme ce in de
asigurarea încasrii veniturilor administrate pentru executarea indicilor stabilii prin legea bugetar
anual, care limiteaz eficacitatea procesului de colectare a veniturilor în bugetul public naional,
admiînd, totodat, i unele nereguli i înclcri în administrarea veniturilor.
Instabilitatea actelor normative, condiionat de modificarea frecvent a cadrului legal de
domeniu, la planificarea i executarea veniturilor în aspect bugetar, conlucrarea insuficient a
organelor fiscale cu alte autoriti ale administraiei publice centrale i locale la determinarea datelor
raportate au influenat negativ asupra încasrii veniturilor în bugetele de toate nivelurile.
Controlul ineficient i msurile neadecvate întreprinse de ctre unele IFST privind
regularitatea încasrii veniturilor de la taxa pe valoarea adugat, dei acestea dispun de suficiente
instrumente i pîrghii de monitorizare prin intermediul sistemului tehnologiilor informaionale,
precum i nerespectarea obligaiunilor fiscale de ctre unii contribuabili, imperfeciunea, neclaritatea
unor norme tratate în legislaie au generat probleme, nereguli i înclcri în domeniul încasrii
veniturilor de la TVA.
Lipsa în legislaia fiscal a noiunilor de relaii cu firmele „fantom”/ delicvente i
mecanismul existent de scoatere de la deduceri a sumei TVA a dat posibilitate agenilor economici,
prin adresarea în instanele judectoreti, s obin cîtig de cauz, SFS fiind obligat s restituie sau
10

estabileasc în contul agentului economic TVA obinut în urma acestor relaii. Analiza
înfptuit în baza de date a IFPS de ctre echipa de audit la numai 38 de ageni economici a relevat
volumul de procurri efectuate de acetia de la firmele „fantom” a însumat 842,5 mil.lei, ca
rezultat diminuînd TVA prin trecerea în cont a circa 140,4 mil.lei.
4. Veniturile administrate de Serviciul Vamal, colectate la bugetul de stat, în anul 2009,
comparativ cu planul aprobat, au fost executate cu o depire de 432,6 mil.lei (5,9%), datorit
precizrii la finele anului a planului veniturilor totale spre micorare cu 1986,3 mil.lei. Principalii
factori care au influenat în anul 2009 asupra scderii încasrilor de venituri la bugetul de stat, în
comparaie cu perioada precedent de gestiune, au fost:
- scderea brusc a importurilor cu 1589,8 mil.dolari SUA (-46,0%), datorit efectelor
crizei economice, care au influenat negativ colectarea veniturilor vamale; acordarea scutirilor i
facilitilor la TVA, accize i taxe vamale, care în perioada de gestiune au constituit 2511,8 mil.lei,
sau 32,6 la sut în volumul total al veniturilor;
- muirea de ctre organele vamale a mrfurilor introduse în regim vamal de import cu
valoarea în vam diminuat, anunat de brokeri i controlul intern neadecvat privind supravegherea
valorii în vam a mrfurilor plasate în regim vamal de import;
- neîncasarea integral a obligaiilor vamale (veniturilor), calculate în baza actelor
constatatoare întocmite de ctre organele vamale cu motive neargumentate, contestate în
contenciosul administrativ, soldate cu corectarea valorii în vami anularea veniturilor calculate în
baza actelor constatatoare (52,0 mil.lei);
- neestimarea valorii tuturor mrfurilor, mijloacelor de transport i a altor bunuri reinute
sau confiscate i exercitarea de ctre agenii economici a tranzaciilor prin intermediul firmelor
rezidente în zonele off-shore (20,6 mii declaraii de import/export cu valoarea mrfurilor în vam de
2,4 miliarde lei) i altele.
5. Conform datelor raportate de Ministerul Finanelor privind datoria public, garaniile de
stat si recreditarea de stat pe anul 2009, la 31.12.2009, volumul datoriei publice a constituit
17355,6 mil.lei (1410,8 mil. dolari SUA) i s-a majorat, comparativ cu începutul anului 2009, cu
3456,7 mil.lei, fapt condiionat preponderent de majorarea datoriei de stat cu 3018,0 mil.lei si a
datoriilor întreprinderilor din sectorul public cu 326,8 mil.lei.
În anul 2009, datoria de stat a înregistrat o tendin de cretere a ponderii ei în PIB i s-a
majorat, în raport cu anul 2008, cu 6 puncte procentuale, constituind, la situaia din 31.12.2009,
14622,4 mil.lei (1188,6 mil.dolari SUA). Soldul datoriei de stat externe în valut naionala a
înregistrat o cretere cu 1423,0 mil.lei, în timp ce în valut strin s-a diminuat cu 4,6 mil.dolari
SUA. Datoria de stat intern în anul 2009 a fost în cretere, în comparaie cu începutul anului, cu
1595,0 mil.lei.
În rezultatul exerciiului bugetar 2009, datoria de stat externi datoria de stat intern s-au
încadrat în limitele aprobate prin legea bugetar anual.
Dei datoria de stat extern s-a diminuat în valoare absolut, pe fundalul descreterii PIB i
veniturilor bugetului de stat, comparativ cu anul 2008, a avut loc creterea indicatorilor principali ai
datoriei de stat externe a Republicii Moldova.
Cheltuielile bugetului de stat pentru deservirea datoriei de stat au constituit 1397,3 mil.lei, în
acest scop fiind utilizate mijloace cu 10,0 mil.lei mai puin decît limita planificat.
Datoriile fa de Ministerul Finanelor ale instituiilor nefinanciare i ale bugetelor de alt
nivel din cadrul proiectelor investiionale recreditate din surse interne i externe, la 31.12.2009, au
constituit 1321,3 mil.lei, inclusiv datoria cu termenul de achitare expirat – circa 608,3 mil.lei, sau
46,0% din suma total a datoriei.
6. Auditele regularitii utilizrii mijloacelor financiare publice de ctre unele
autoriti publice în exerciiul bugetar al anului 2009, dar i în exerciiile bugetare anterioare
au constatat unele abateri i neregulariti la formarea i utilizarea mijloacelor financiare publice i
la gestionarea patrimoniului public, cum ar fi: nerespectarea disciplinei financiar-bugetare,
11

admiterea de supracheltuieli, utilizarea mijloacelor bugetare contrar destinaiilor aprobate,
organizarea inerii evidenei contabile i raportrii financiare cu unele abateri de la cadrul normativlegislativ;
efectuarea formal a inventarierii patrimoniului, neînregistrarea drepturilor asupra tuturor
bunurilor imobile i raportarea eronat a situaiilor patrimoniale; efectuarea achiziiilor publice cu
abateri de la cadrul legal prin admiterea livrrilor de bunuri pîn la înregistrarea contractelor i pîn
la realizarea procedurilor de achiziie, divizarea unor achiziii, încheierea contractelor de efectuare a
lucrrilor în lipsa limitelor bugetare aprobate; precum i înclcri stabilite la volumele i lucrrile
executate în cadrul reparaiilor curente i capitale.
Avînd în vedere caracterul semnificativ al abaterilor i denaturrilor constatate, în
majoritatea cazurilor Curtea de Conturi a exprimat Opinii cu rezerve i contrare privind rapoartele
financiare pe anul 2009 i regularitatea utilizrii mijloacelor financiare publice. (Opiniile de
audit, exprimate de auditori în rezultatul misiunilor de audit la entitile auditate, se prezint în
Anexa nr.2 la Raport).
7. La gestionarea finanelor publice pentru investiii i reparaii capitale în anul 2009 la
Ministerul Finanelor i unii beneficiari (Ministerul Sii; Ministerul Construciilor i
Dezvoltrii Regionale; Cancelaria de Stat; Î.S. „Administraia de Stat a Drumurilor”) s-a constatat
existena neregularitilor i înclcrilor legislaiei, care au fost condiionate de nivelul sczut al
responsabilitii angajailor din sistemul instituional al fiecrei entiti în ce privete exercitarea
atribuiilor i competenelor beneficiarilor de investiii i reparaii capitale. De asemenea,
monitorizarea la un nivel sczut de ctre Ministerul Finanelor a alocrii, utilizrii, valorificrii i
raportrii mijloacelor publice destinate investiiilor i reparaiilor capitale a determinat admiterea
multiplelor nereguli.
Nu s-au respectat cerinele i principiile legale ale transparenei i concurenei la efectuarea
procedurilor de achiziii publice, care se exprim prin: achiziia de lucrri în lipsa documentaiei de
proiect, verificati expertizat în modul stabilit; lipsa mijloacelor publice aprobate pentru aceste
scopuri; admiterea la desfurarea achiziiilor publice a agenilor economici care înregistrau datorii
fa de bugetul public naional; neparticiparea reprezentantului Ministerului Finanelor la
procedurile de achiziii publice etc.
La etapa de contractare i valorificare a mijloacelor publice alocate pe domenii n-a fost
monitorizat pe deplin executarea clauzelor contractelor încheiate cu antreprenorii pentru
obiectivele prevzute în legea bugetar anual, ceea ce a determinat riscul neasigurrii calitii
lucrrilor i a durabilitii lor.
8. Conform datelor Raportului privind executarea bugetului asigurrilor sociale de stat
pe anul 2009, exerciiul bugetar s-a încheiat la venituri în sum de 7581,7 mil.lei, iar la cheltuieli –
de 7607,2 mil.lei, ce constituie 101,5% i, respectiv, 99,2% fa de nivelul precizat, cu un deficit
bugetar de 25,5 mil.lei, sau 13% din nivelul stabilit (197,0 mil.lei). Soldul disponibilitilor bneti,
la 31.12.2009, a constituit 576,8 mil.lei, sau cu 171,5 mil.lei mai mult decît s-a stabilit.
Indicatorii raportai privind executarea BASS în anul 2009 corespund normelor aprobate,
îns nu ofer o imagine complet a situaiilor privind: veniturile calculate de ctre contribuabili în
perioada de gestiune; datoriile fa de BASS, formate la 31.12.2009, i datoriile BASS ctre
contribuabili; executarea cheltuielilor pe fonduri.
Neonorarea obligaiilor de ctre contribuabili a favorizat formarea, la 31.12.2009, a
datoriilor fa de BASS în sum de 638,6 mil.lei, cu 14,8 mil.lei mai mult fa de cele înregistrate la
31.12.2008, iar neprezentarea în modul stabilit a declaraiilor trimestriale de ctre contribuabili a
favorizat formarea, la 31.12.2009, a datoriilor BASS fa de contribuabili în sum de 103,3 mil. lei,
majorîndu-se cu 21,9 mil.lei fa de anul 2008.
Auditul asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurrilor sociale de
stat pe anul 2009, efectuat la Casa Naional de Asigurri Sociale (CNAS), a relevat necesitatea:
îmbunirii planificrii bugetului asigurrilor sociale de stat (BASS) la partea de venituri, inînduse
cont de posibilele încasri anuale; elaborrii unor reglementri i criterii distincte de echilibrare a
veniturilor i cheltuielilor i stabilirii exacte a deficitului BASS acoperit prin transferurile de la
12

ugetul de stat; armonizrii cadrului normativ privind unificarea informaiilor organelor abilitate
(CNAS i IFPS), precum i efecturii cheltuielilor pentru întreinerea CNAS inîndu-se cont de
indicatorii de performan.
9. În cadrul auditului Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurrii
obligatorii de asisten medical pe anul 2009, au fost constatate unele nereguli, probleme i
abateri la formarea FAOAM, cum ar fi: descreterea numrului de persoane asigurate individual,
creterea datoriilor contribuabililor fa de FAOAM de 2,7 ori fa de anul 2008, care la 01.01.2010
constituiau 10,6 mil.lei, în urma neîntreprinderii msurilor eficiente de administrare fiscal de ctre
Serviciul Fiscal de Stat; admiterea de ctre unii ageni economici a abaterilor de la normele legale,
care genereaz necalcularea i nevirarea în cuantumul i în termenele stabilite a plilor cuvenite la
buget.
Cheltuielile FAOAM în anul 2009 au fost executate în mrime de 3071,4 mil.lei, ceea ce
reprezint o cretere de 19,4%, în raport cu anul 2008. În rezultatul verificrilor i testrilor de fond
efectuate, se atest unele deficiene i disfuncionaliti ale sistemului de gestionare i utilizare a
mijloacelor FAOAM, care se exprim prin: contractarea serviciilor medicale cu 15 IMSP
neacreditate, valoarea contractelor constituind 161,0 mil.lei; înregistrarea executrii sczute a
cheltuielilor pe structur ale Fondului msurilor de profilaxie la nivel de 63,1%, ceea ce în cifre
absolute constituie 21,1 mil.lei, concomitent cheltuielile acestuia fiind în descretere i fa de anul
2008; nevalorificarea mijloacelor destinate medicamentelor compensate cu 6,5 mil.lei; abordri
diferite fa de IMSP de acelai nivel la contractarea serviciilor medicale din contul fondului de
baz, aceasta generînd plasarea IMSP în condiii diferite, astfel încît unele încheie anul de gestiune
cu profit net, iar altele înregistreaz pierderi nete; neexercitarea la nivelul cuvenit a funciei de
control al gestionrii mijloacelor financiare alocate instituiilor medico-sanitare din FAOAM;
achiziia materialelor de protecie individual pentru combaterea gripei A(H1N1) cu abateri privind
calitatea i cu înclcarea termenelor prevzute; carene în funcionarea sistemului de control intern
al CNAM i al IMSP (lipsa procedurilor scrise la implementarea sistemului de control intern,
precum i neidentificarea riscurilor ce ar putea afecta activitatea acestora etc.).
Misiunile de audit efectuate la 9 IMSP au constatat deficiene i probleme, ce in de:
utilizarea ineficient a utilajului medical performant i costisitor achiziionat de ctre acestea,
precum i primit centralizat de la Ministerul Sii; efectuarea procedurilor de achiziii publice
cu nerespectarea cadrului legal; inerea evidenei contabile etc.
Deficienele i iregularitile constatate au fost determinate de nivelul sczut de monitorizare
din partea Ministerului Sii a realizrii politicilor în state, perfecionrii i ajustrii continue
a cadrului normativ de domeniu pentru instituiile medico-sanitare publice, de lipsa controlului din
partea Ministerului Sii i a Consiliului municipal Chiinu asupra activitii instituiilor
medico-sanitare.
10. Ca o caracteristic general rezultat din aciunile de audit efectuate la unele autoriti
ale administraiei publice locale i instituii finanate de la bugetul municipal Chiinu i
bugetul raional Ceni s-a constatat faptul c managementul financiar al execuiei veniturilor i
cheltuielilor bugetului nu a avut tendine de îmbunire, persistînd un numr însemnat de nereguli
i abateri de la normele legale, menionate i în cadrul auditelor/ controalelor anterioare.
Dei fa de perioada anterioar supus auditrii s-a constatat o sporire a responsabilitii
manageriale a executorilor de buget de diferite niveluri din UTA Guzia, auditul efectuat a
constatat un ir de nereguli, care au avut un impact negativ asupra execuiei bugetului autonomiei.
Neregulile i abaterile constatate la execuia celor trei bugete auditate, precum i misiunea
de audit asupra utilizrii resurselor financiare publice pentru investiii capitale din bugetul raional
Dubsari au rezultat în nerealizarea integral a veniturilor proprii la bugetele UAT, stabilite
suplimentar de audit în sum total de 48,3 mil.lei, efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în
sum de 5,5 mil. lei, inclusiv în domeniul investiiilor i construciilor capitale, unele ducînd la
formarea unor datorii creditoare neasigurate financiar, gestionarea ineficient a patrimoniului
13

public, nerespectarea prevederilor legale la inerea evidenei contabile, raportarea eronat a
situaiilor patrimoniale în sum total 246,0 mil. lei.
În viziunea auditorilor aceste nereguli i abateri au fost condiionate de preocuparea
insuficient a factorilor responsabili de asigurarea unui management financiar guvernat de buna
gestiune a banilor publici, de disfuncionalitile care existau în organizarea controlului intern,
precum i de lipsa de claritate i de caracterul interpretabil al unor acte normative.
În acest context, se impun msuri urgente de revigorare i promovare a procesului de
descentralizare administrativ i fiscal, care constituie obiective strategice în consolidarea
autonomiei locale, precum i care duc la sporirea responsabilitilor de acumulare i administrare a
fondurilor publice.
11. Managementul economico-financiar, precum i gestionarea patrimoniului de ctre
entitile auditate (S.A. „Moldova-Film”, IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, S.A.
„Cereale-Flor”) au fost afectate de nivelul sczut al disciplinei financiare i responsabilitii
executorului la gestionarea creanelor i datoriilor; inerea evidenei contabile cu deficiene, care în
unele situaii a dus la denaturarea semnificativ a Rapoartelor financiare ale instituiilor, de
exercitarea ineficient a controlului i auditului intern, de nerespectarea prevederilor legale i a
procedurilor de achiziii publice etc. Multiple nereguli admise la gestionarea patrimoniului public
in de imperfeciunile i ambiguitile cadrului normativ existent i de necorelarea acestuia cu actele
legislative în vigoare. Auditul la Agenia „Moldsilva” i la 9 întreprinderi subordonate în perioada
anilor 2008-2009 au scos în eviden cazuri de nerespectare a reglementrilor legale, care au afectat
calitatea gestiunii patrimoniului public, inclusiv a fondurilor forestier i cinegetic, precum i a
mijloacelor provenite din activitatea economico-financiar a entitilor auditate. Neregularitile i
abaterile constatate se datoreaz lipsei unui control intern eficient în cadrul ramurii silvice, precum
i la întreprinderi, imixtiunii conducerii Ageniei „Moldsilva” în activitatea întreprinderilor din
subordine, precum i lipsei responsabilitii din partea unor factori de decizie la exercitarea
atribuiilor funcionale.
La gestiunea resurselor naturale subterane în anii 2007-2008 au fost identificate multiple
iregulariti, ce determin riscuri de utilizare ineficient i neasigurarea unei folosiri durabile a
resurselor naturale subterane: gestiunea ineficient a resurselor naturale subterane, neexercitarea
conform a competenelor stabilite prin lege atît la nivelul autoritilor administraiei publice
centrale, cît i locale, precum i neexercitarea funciilor de control în domeniu, care au dus la
prejudicierea mediului înconjurtor i a bugetului public naional; imperfeciunea cadrului
legislativ-normativ, nedefinirea exhaustiv a competenelor organelor autoritilor administraiei
publice centrale în materie de politici în domeniul gestiunii resurselor naturale subterane, care au
dus la exploatarea necontrolat a resurselor naturale subterane, necoordonarea mecanismelor de
eviden, reglementare i control .a;
Deetatizarea i activitatea postprivatizare deruleaz în lipsa strategiei i a unor programe
de activitate, care ar determina politica statului în acest domeniu, fapt ce condiioneaz riscul
nerealizrii în msur deplin a scopului principal al acestora.
Obiectivele i direciile investiionale prevzute în programul investiional, incluse în
contractele de vînzare-cumprare a patrimoniului public, n-au fost realizate pe deplin i în
termenele stabilite, fiind prolongate prin acorduri adiionale cu modificarea, în unele cazuri, i a
direciilor de investire, toate acestea fiind acceptate de Comisia de concurs, ceea ce a determinat
apariia litigiilor i a riscurilor de pierdere a patrimoniului public.
12. Curtea de Conturi a realizat 5 audite ale performanei la 39 de entiti, finalizate cu
rapoarte de audit, ale cror constatri, concluzii i recomandri au fost înaintate Parlamentului,
Guvernului i autoritilor publice centrale i locale implicate. Trei din cele cinci audite ale
performanei realizate au rezultat din asumarea de ctre Republica Moldova a unor angajamente
fa de Comisia Uniunii Europene, precum i din angajamentele asumate de ctre Curtea de Conturi
fa de INTOSAI i partenerii de dezvoltare strategic i vizeaz urmtoarele domenii de interes
public: sistemul asistenei sociale; sistemul de asisten medical primar; mediul ambiant
14

(gestionarea deeurilor menajere solide). Alte 2 audite ale performanei au vizat domeniul vitivinicol,
care reprezint un sector important al economiei naionale.
Auditul performanei ajutorului social a constatat c dei în implementarea Legii cu privire
la ajutorul social s-au realizat progrese, mai exist oportuniti pentru îmbunirea ulterioar a
acestuia i pentru a face sistemul de asisten social mai eficient i mai eficace. Urmare auditului,
au fost identificate unele probleme cu privire la organizarea modului de stabilire i plat a ajutorului
social, acordarea ajutorului social beneficiarilor cu statut de omer, precum i unele impedimente în
beneficierea de ajutor social, corectarea crora se poate solda cu îmbunirea eficienei i
eficacitii programului de ajutor social.
Auditul performanei sistemului de asisten medical primar denot în pofida
nivelului insuficient de asigurare cu resurse necesare (umane, tehnico-materiale, tehnologice etc.),
s-a reuit realizarea unor pai importani în crearea unui mediu favorabil pentru medicina de familie
i pentru reformele în acest domeniu. Medicina de familie a devenit o specialitate prin lege, iar
asistena medical primar, care are cel mai mare impact asupra indicatorilor de state, este
considerat prioritar i se situeaz pe prima poziie în sistemul de state. Totodat, lipsa
autonomiei prestatorilor de asisten medical primar este cea mai semnificativ barier în
dezvoltarea asistenei medicale primare, care continu s se confrunte cu o serie de probleme.
Auditul performanei gestionrii deeurilor menajere solide a constatat c sistemul actual
pentru reglementarea i gestionarea colectrii i eliminrii deeurilor solide din Republica Moldova
nu este eficace i nu minimizeaz efectele negative asupra mediului în urma eliminrii deeurilor.
Pentru redresarea situaiei, sînt necesare aciuni concrete i imediate: actualizarea cadrului legalnormativ,
armonîzîndu-l cu directivele bunelor practici europene; elaborarea strategiei privind
gestionarea deeurilor, cu identificarea surselor de finanare pentru implementarea acesteia;
delimitarea exhaustiv a responsabilitilor sistemului instituional de reglementare i gestionare a
deeurilor; determinarea cadrului instituional privind organizarea serviciilor de salubrizare a
localitilor rurale; reglementarea condiiilor (posibilitile) de colectare separat a deeurilor i de
transmitere spre prelucrare a acestora etc.
Auditul performanei privind realizarea Programului de restabilire i dezvoltare a
viticulturii i vinificaiei în anii 2002-2008 a constatat c Programul a soluionat într-o msur
apreciabil problema restituirii unor cheltuieli, asigurînd pentru un numr însemnat de viticultori
particulari i gospodrii neti posibilitatea de procurare a materialului sditor. Efecte pozitive au
fost resimite i la agenii economici mai mari, productori de vinuri, care au reuit, cu suportul
alocaiilor din Fondul pentru susinerea înfiinrii plantaiilor viticole, si recupereze o parte din
cheltuielile efectuate la plantarea viilor, menite ulterior s asigure cu materie prim fabricile pe care
le administreaz. Totodat, pentru redresarea situaiei privind realizarea Programului, sînt necesare
eforturi susinute din partea Guvernului pentru: sporirea responsabilitii Ministerului Agriculturii
i Industriei Alimentare, în vederea administrrii adecvate a ramurii viti-vinicole; ajustarea
indicatorilor de progres prevzui la situaia i condiiile actuale ale pieei de desfacere;
identificarea resurselor materiale i financiare suficiente pentru realizarea obiectivelor
Programului etc.
Auditul performanei implementrii Programelor investiionale i îndeplinirii clauzelor
specifice, negociate la cumprarea unor societi vinicole a avut drept obiectiv de a determina
gradul de realizare a acestora, a stabili dac au fost obinute beneficiile ateptate, precum i pentru a
evalua eficacitatea monitorizrii procesului de postprivatizare de ctre vînztor. Referitor la
realizarea obiectivelor preconizate prin privatizarea a patru societi, auditul menioneaz c
Programele investiionale nu i-au atins în totalitate obiectivele propuse la iniiere, fiind necesar ca
contractele de vînzare-cumprare ce vor fi încheiate cu alte companii care urmeaz a fi privatizate
conin în mod obligatoriu criterii bine determinate i clar definite, indicatori economicofinanciari
concrei, în vederea urmririi i monitorizrii eficienei i eficacitii implementrii
contractelor investiionale încheiate.
15

13. Cu suportul Bncii Mondiale i altor donatori, a partenerilor strini, Curtea de Conturi a
cut primii pai în auditul TI, care reprezint un proces de obinere i de evaluare a probelor
pentru a stabili dac un anumit sistem TI protejeaz activele organizaiei, utilizeaz resursele în
mod eficient, asigur securitatea i integritatea datelor i realizeaz eficient obiectivele operaionale.
Au fost efectuate 3 audite-pilot TI la Compania Naional de Asigurri în Medicin, Casa
Naional de Asigurri Sociale i la Ministerul Finanelor. Au fost auditate, respectiv, Sistemele
Informaionale Automatizate: „Asigurarea obligatorie de asisten medical” (SIA „AOAM”),
„Protecia Social” (SPIS) i „Managementul i Analiza Financiar a Datoriei Publice” (SI
„DMFAS”), care au avut un obiectiv comun: Asigur controalele generale TI existente în cadrul
acestor autoriti i controalele aplicaiei acurateea, integritatea i fiabilitatea datelor, precum i
securitatea i disponibilitatea sistemelor?
În rezultatul auditelor s-au constatat unele deficiene similare implementrii sistemelor, precum i
specifice acestora, fiind înaintate recomandri entitilor în vederea remedierii deficienelor.
14. Dei în domeniul managementului financiar public se constat prezena unor probleme i
neregulariti, care persist practic din an în an, în anul 2009, prin eforturile depuse în vederea
realizrii unei strînse colaborri cu entitile auditate, Curtea de Conturi a reuit s responsabilizeze
executorii de buget în ajustarea activitii economico-financiare a entitii la reglementrile în
vigoare i la înaltele standarde de calitate, conformitate i transparen, precum i s contribuie la
îmbunirea sistemelor de control intern ale entitilor, obinînd asigurarea neadmiterii pe viitor a
problemelor i neregulilor identificate.
Urmare recomandrilor înaintate de ctre Curtea de Conturi, autoritile i instituiile
publice au întreprins msuri de lichidare a abaterilor de la reglementrile legale, constatate
de misiunile de audit. Msurile întreprinse au fost orientate spre: încasarea veniturilor la buget;
îmbunirea procesului de administrare a veniturilor bugetului de stat; înregistrarea în evidena
contabil a patrimoniului public; gestionarea eficient a mijloacelor financiare alocate pentru
investiii i reparaii capitale; înregistrarea la OCT a bunurilor imobile; îmbunirea
managementului finanelor publice; responsabilizarea executorilor de buget; prestarea unor servicii
calitative; instruirea angajailor privind aplicarea noilor proceduri în domeniul achiziiilor publice i
privind implementarea sistemului de management financiar i control i auditului intern.
Dei au fost întreprinse unele eforturi modeste de optimizare a cadrului legislativ i
normativ, în majoritatea cazurilor, Guvernul nu a întreprins msuri privind aducerea actelor
normative în concordan cu legislaia în vigoare (de exemplu: soluionarea, prin elaborarea
cadrului normativ, a problemelor ce se refer la remunerrile suplimentare primite de ctre
funcionarii publici – membri ai organelor de conducere i ai comisiei de cenzori ale agenilor
economici cu capital majoritar de stat; reglementarea procedurilor de prospeciune, explorare i
exploatare a resurselor naturale subterane, în vederea eliminrii contradiciilor, incertitudinilor i
golurilor din cadrul legal existent i multe altele). Persistena ambiguitilor i lacunelor în cadrul
normativ-legislativ las loc pentru interpretri greite i eludarea de la prevederile acestuia în
procesul de gestionare a mijloacelor financiare publice i a patrimoniului public.
16

CAPITOLUL I.
Managementul Finanelor Publice
Rezumat
Pentru al patrulea an de realizare a proiectului „Managementul Finanelor Publice” au fost
stabilite ca obiective de baz: consolidarea metodologiilor de planificare i de executare a bugetului
public naional implementarea unui sistem integrat modern de management financiar, crearea
Unitilor de Audit Intern (UAI) în autoritile publice centrale i locale, promovarea implementrii
sistemului de management financiar i control (MFC) în instituiile publice, elaborarea i aprobarea
cadrului legal privind Controlul Financiar Public Intern (CFPI), instruirea funcionarilor publici în
domeniile tematicii MFP, care pe ansamblu urmeaz s asigure un management financiar public
mai bun.
Au fost obinute unele progrese la fiecare din componentele proiectului, i anume:
elaborarea noilor instruciuni metodologice privind elaborarea bugetului, modificarea Legii privind
sistemul bugetar i procesul bugetar, elaborarea proiectului manualului de executare a bugetului, a
proiectului de Lege privind controlul financiar public intern, a noii Strategii de dezvoltare a CFPI, a
unor ghiduri metodologice întru implementarea sistemului de MFC în instituiile publice. În unele
autoriti publice centrale au fost create uniti de audit intern, fiind instruii angajaii
subdiviziunilor create.
Au fost operate unele modificri în cadrul legislativ privind reglementarea CFPI atît la
nivelul autoritilor publice centrale, cît i celor locale.
Noua Lege a contabilitii a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008, aceasta, îns, nu este pe
deplin aplicat în aspectul ce ine de sectorul public, motivul fiind c Ministerul Finanelor nu a
elaborat toate actele normative necesare, termenul legal de elaborare a acestora nefiind expirat.
Concomitent cu unele progrese se evideniaz i probleme în implementarea unor
componente ale Proiectului, care limiteaz reuita procesului de reformare a MFP. În special, se
relev implementarea lent a CFPI per ansamblu i a componentelor acestuia (crearea UAI i
instituionalizarea sistemului de MFC) în cadrul autoritilor publice. Din acest motiv, situaia în
domeniul utilizrii mijloacelor financiare publice i a patrimoniului public nu evolueaz pozitiv,
Curtea de Conturi constatînd an de an multiple abateri de la cadrul normativ-legislativ, deficiene
privind disciplina financiar-contabil .a., acestea fiind cauzate i de nivelul insuficient al
responsabilitii executorilor de buget pentru asigurarea unei bune guvernri. În acest context,
menionm c implementarea CFPI trebuie s devin o prioritate pentru MF, ca promotor al
reformelor în domeniul MFP i o preocupare primordial a autoritilor publice atît la nivel central,
cît i local.
Unele progrese i deficiene în implementarea reformelor în domeniul MFP:
‣ La componenta - Planificarea i executarea bugetului
Au fost realizate activiti în vederea îmbunirii metodologiei de formare a bugetului
public naional, ca instrument de planificare strategic:
MF a început elaborarea CCTM pe anii 2010-2012 în conformitate cu anii bugetari i cu
procedurile în vigoare;
La elaborarea bugetului pentru anul 2010 a fost aplicat modelul de prognoz
macroeconomic – un instrument de estimare a resurselor pe termen mediu.
Pentru anul 2009, în componena bugetului de stat au fost aprobate 5 fonduri speciale, cu
2 fonduri mai puin fa de anul 2008, iar bugetul pentru anul 2010 a inclus doar 4 fonduri speciale.
A fost pus în aplicare mecanismul contului unic trezorerial, în timp ce Trezoreria de Stat a
devenit participant direct la sistemul automatizat de pli interbancare al BNM. Totodat, au fost
conectate la sistemul automatizat i Trezoreriile teritoriale.
17

‣ La componenta - Controlul i auditul intern
Activitile de reformare s-au axat pe 3 domenii: perfecionarea cadrului legislativ-normativ
privind controlul financiar public intern; transformarea controlului financiar (de conformitate) în
funcia de audit intern; extinderea funciei de audit intern ctre ministerele de ramur i entitile
subnaionale.
- Cadrul legislativ-normativ privind controlul i auditul intern s-a perfecionat odat cu
implementarea conceptului de CFPI de ctre instituiile publice în baza Legii privind sistemul
bugetar i procesul bugetar.
Conceptul CFPI este bazat pe implementarea sistemului de MFC, care este pus în sarcina
executorilor de buget responsabili pentru buna guvernare în instituiile publice. Modul de
organizare al sistemului de MFC este supus evalurii auditului intern i auditului extern. Executorul
de buget asigur funcia de audit intern, instituind o unitate de audit intern în structura
organizaional a instituiei, care are ca scop s contribuie la îmbunirea operaiunilor efectuate
de ctre instituiile publice prin evaluarea proceselor i oferirea recomandrilor în acest aspect.
În perioada anului 2009, s-au înregistrat urmtoarele progrese:
La 1 ianuarie 2009 a intrat în vigoare Titlul IX1 al Legii privind sistemul i procesul
bugetar, care stabilete cadrul juridic de reglementare a CFPI, precum i responsabilitile
executorilor de buget întru implementarea sistemului de MFC i instituirea obligatorie în instituiile
autoritilor centrale a UAI.
A fost reglementat CFPI i la nivelul autoritilor publice locale prin operarea
modificrilor în Capitolul XIII din Legea privind administraia public local, care oblig
conductorul instituiei s organizeze sistemul de MFC i îi ofer dreptul de a crea UAI.
S-au aprobat Standardele naionale de control intern în sectorul public.
S-a elaborat proiectul Legii privind controlul financiar public intern.
S-a elaborat un nou proiect al Strategiei de dezvoltare a CFPI.
Întru facilitarea implementrii de ctre executorii de buget a sistemului de MFC,
DASCFPI din cadrul Ministerului Finanelor a elaborat proiectele unor ghiduri metodologice,
pentru punerea în aplicare a SNCI în sectorul public.
- Transformarea controlului financiar (de conformitate) în funcia de audit intern
În perioada de raportare au fost lansate audite-pilot la Compania Naional de Asigurri în
Medicin (CNAM) – audit bazat pe sistem; la IMSP Institutul de Cercetri tiinifice în Domeniul
ii Mamei i Copilului – audit al performanei i la Biroul Naional de Statistic – audit bazat
pe sistem, echipele de audit fiind formate din angajai ai DASCFPI, CNAM i ai SCFR.
Pe parcursul anului 2009, s-au efectuat trei misiuni-pilot de implementare a sistemului de
MFC la trei instituii publice – Casa Naional de Asigurri Sociale (CNAS), Ministerul Proteciei
Sociale, Familiei i Copilului (în prezent – Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei),
precum i la Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanelor.
Urmare acestor misiuni-pilot, în cadrul CNAS, Ministerului Proteciei Sociale, Familiei i
Copilului au fost identificate i descrise principalele procese, au fost stabilite obiectivele strategice
i operaionale pentru fiecare proces identificat, au fost stabilite riscurile legate de aceste procese,
precum i s-a elaborat un plan de aciuni cu privire la activitile ce in de implementarea sistemului
de MFC, ceea ce a reprezentat realizarea primilor pai în vederea implementrii sistemului de MFC
în instituiile publice.
- Extinderea auditului intern ctre autoritile publice centrale i locale
La sfîritul anului 2009, în autoritile publice centrale activau 15 uniti de audit intern.
Dei au fost operate modificri la Legea privind sistemul bugetar i procesul bugetar prin
introducerea unui titlu cu privire la CFPI, precum i la Legea privind administraia public local,
implementarea CFPI (crearea UAI i implementarea sistemului de MFC) continu s fie un proces
lent.
18

Datorit acestui fapt, UAI le este dificil s evalueze procesele din cadrul instituiilor publice
i de cele mai multe ori sînt implicate în implementarea sistemului de MFC, ceea ce nu corespunde
standardelor, deoarece responsabilitatea pentru implementarea sistemului de MFC revine
conductorului entitii.
Totodat, pregtirea auditorilor din cadrul UAI rmîne a fi insuficient i urmeaz a fi
consolidat prin instruirea i certificarea ulterioar a acestora.
Evalurile activitii specialitilor UAI, efectuate de DASCFPI de pe lîng MF, au constatat
ca unii din acetia, dei au participat de numeroase ori la seminare de instruire în perioada anilor
2007-2009, pîn în prezent continu s efectueze revizii/controale financiare i nu-i planific
misiunile de audit intern conform SNAI i NMIAISP.
Din punct de vedere al contribuiei UAI la îmbunirea sistemului de MFC, doar cîteva
UAI din cadrul autoritilor contribuie la procesul de management al riscurilor, ajutînd entitatea în
meninerea unui sistem eficient de MFC i la perfecionarea acestuia, precum i ofer recomandri
pentru îmbunirea activitii entitii. Astfel, din cele 14 UAI evaluate, doar 6 UAI efectueaz
misiuni de audit intern.
Neconformarea activitii UAI existente SNAI i NMIAISP duce la tergiversarea
implementrii sistemului de control financiar public intern în cadrul autoritilor publice i creeaz
unele impedimente în realizarea întregului proces de reformare a MFP.
Urmare acestui fapt, situaia în domeniul MFP la nivelul autoritilor administrative centrale
i locale nu înregistreaz evoluii pozitive în ceea ce privete respectarea disciplinei bugetar-fiscale
i a cadrului normativ-legislativ în domeniul utilizrii mijloacelor financiare publice i a
patrimoniului public.
Misiunile de audit public extern efectuate de ctre Curtea de Conturi în cadrul unor autoriti
publice centrale i locale au relevat prezena multiplelor deficiene privind disciplina financiarcontabili
au concluzionat c cea mai mare parte a entitilor auditate nu dispun de proceduri de
control intern, ceea ce duce la gestionarea neconform a resurselor financiare publice. Responsabili
i executori din cadrul autoritilor publice nu posed cunotine despre CFPI i componentele
acestuia i nu contientizeaz importana i necesitatea implementrii sistemului de MFC i a
auditului intern în autoritile publice. Ca o caracteristic general misiunile de audit au scos în
eviden per ansamblu o insuficient preocupare a executorilor de buget pentru asigurarea acurateei
situaiilor financiare i patrimoniale i pentru un management financiar guvernat de buna gestiune
economico-financiar.
În contextul celor menionate, Curtea de Conturi opteaz pentru intensificarea procesului de
implementare a sistemului de MFC i a auditului intern, în vederea sporirii responsabilitii
executorilor de buget pentru buna guvernare a mijloacelor financiare publice la nivel de
administraie public centrali local.
MF, ca promotor al reformelor în domeniul MFP, trebuie s promoveze mai insistent
implementarea CFPI (auditul intern i sistemul de MFC) în cadrul autoritilor publice centrale i
locale, subliniind în permanen beneficiile i necesitatea reformelor.
‣ La componenta – Capacitatea de instruire în domeniul managementului financiar i
colarizarea
În anul 2009, activitile de instruire au fost puse în aplicare de ctre MF cu sprijinul SIPU
International. În aceast perioad au fost elaborate i prezentate 5 module de instruire, acestea fiind
puse în aplicare în trei etape: prezentarea modulului i a materialelor elaborate; formarea
formatorilor din rîndul participanilor prezeni la prima etap; pilotarea cursului de ctre formatorii
selectai. Au fost instruii peste 240 de funcionari publici din autoritile publice centrale i locale
i au fost pregtii 40 de formatori în modulele vizate.
19

Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- promovarea i implementarea în mod prioritar a reformelor în domeniul
managementului finanelor publice, inclusiv:
• definitivarea elaborrii cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Legii
contabilitii;
• urgentarea promovrii Legii privind controlul financiar public intern;
• promovarea implementrii sistemului de MFC i audit intern în cadrul autoritilor
publice;
• dezvoltarea capacitilor de formare i instruire în domeniul managementului finanelor
publice.
20

CAPITOLUL II.
Administrarea i întrebuinarea resurselor financiare publice –
executarea bugetului public naional din exerciiul bugetar al anului
2009
II.1. Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat
Rezumat
Bugetul de stat pe anul 2009 a fost aprobat iniial prin Legea bugetului de stat pe anul
2009 1 , pe toate componentele, la venituri în sum de 17734,9 mil.lei i la cheltuieli – în sum de
18308,7 mil.lei, cu o depire a cheltuielilor asupra veniturilor de 573,8 mil.lei. În legea menionat
au fost operate modificri i completri 2 , care au rezultat din tendinele negative de neacumulare a
veniturilor aprobate i necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, acestea fiind generate de
efectele crizei economice, de nevirarea integral la bugetul de stat a dividendelor aferente cotei de
participare a statului în societi pe aciuni i a defalcrilor din profitul net al întreprinderilor de stat
etc. Urmare modificrilor, parametrii bugetului de stat, precizai definitiv, s-au stabilit: la venituri
– în sum de 13177,1 mil.lei i la cheltuieli – în sum de 17832,4 mil.lei, înregistrînd un deficit de
4655,3 mil.lei.
Potrivit datelor din Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009,
prevederile definitive ale bugetului de stat au fost realizate la nivel de 105,0% – la venituri (13833,0
mil.lei), cu o depire în cifre absolute de 655,9 mil.lei, i la nivel de 96,5% (17203,0 mil.lei) – la
cheltuieli, acestea fiind mai mici în cifre absolute cu 629,4 mil. lei.
În condiiile în care bugetul de stat pe anul 2009 a fost prevzut cu un deficit iniial
aprobat de 573,8 mil.lei i precizat de 4655,3 mil.lei, exerciiul bugetar s-a încheiat cu un
deficit de 3370,0 mil.lei, ceea ce constituie 72,4%, sau cu 1285,3 mil.lei mai puin fa de nivelul
precizat. Deficitul bugetului de stat a rezultat din depirea cheltuielilor asupra veniturilor pe 2
componente (componenta de bazi proiecte finanate din surse externe) în sum de 3523,7 mil.lei
i din excedentul – de 153,7 mil.lei la mijloace speciale i fonduri speciale.
În rezultatul executrii bugetului de stat, soldurile de mijloace bneti la conturile bugetului,
pe toate componentele, la 31.12.2009, au constituit 1934,6 mil.lei, majorîndu-se cu 443,9 mil.lei,
comparativ cu situaia din 31.12.2008.
Constatrile rezultate din verificrile efectuate în cadrul auditului denot c datele
Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 prezint execuia de
ansamblu a bugetului de stat pe anul 2009 în conformitate cu datele evidenei sistemului
trezorerial, iar indicatorii privind executarea de cas a bugetului de stat pe anul 2009 la partea de
venituri i partea de cheltuieli, sub toate aspectele semnificative, prezint o imagine fidel pentru
anul bugetar încheiat la 31.12.2009.
Totodat, auditul a constatat unele abateri de la cadrul legislativ i normativ, nereguli i
incorectitudini la efectuarea cheltuielilor, la raportarea veniturilor i cheltuielilor, precum i la
inerea evidenei trezoreriale etc.
Constatrile auditului:
‣ Principalele abateri constatate în urma verificrilor efectuate la partea de venituri din
Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 denot urmtoarele:
• În aspectul componentelor, veniturile la componenta de baz constituie 11551,8 mil.lei, la
proiecte finanate din surse externe – 636,8 mil.lei, la fonduri speciale – 295,1 mil.lei i la mijloace
1 Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21.12.2008 (cu modificrile i completrile ulterioare; în
continuare – Legea 244-XVI).
2 Legea nr.82-XVIII din 03.12.2009 „Pentru modificarea i completarea Legii bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-
XVI din 21 noiembrie 2008”.
21

speciale – 1349,3 mil.lei. Ponderea major de 83,5% revine veniturilor la componenta de baz,
care au fost acumulate cu 423,7 mil.lei mai mult decît volumul precizat.
• În timp ce partea de venituri în ansamblu a fost executat peste prevederile precizate,
neîncrile la 25 de tipuri de venit ale bugetului de stat, executate sub nivelul indicilor
bugetari definitivi (pe toate componentele), au constituit 201,0 mil.lei. Totodat, partea de venituri
a mai fost lipsit de posibile încasri din dobînzi, penaliti i dobînzi suplimentare calculate unor
întreprinderi în sum de 23,6 mil.lei i 0,3 mil.dolari SUA, care au fost anulate prin Legea nr.2-XVI
din 02.02.2009 3 .
• Concomitent, bugetul de stat a fost lipsit de posibile surse de venituri nefiscale, i anume
de încasri provenite din dividendele aferente cotei de participare a statului în societile pe aciuni
i din defalcrile din profitul net al întreprinderilor de stat în sum estimativ de circa 95,0 mil.lei
(inclusiv 82,7 mil.lei – dividende i 12,3 – defalcri din profitul net) ca urmare a redirecionrii
pariale, potrivit indicaiei prim-viceprim-ministrului nr.0204-943 din 07.08.2009, a profitului net
obinut de întreprinderile de stat i societile pe aciuni în perioada anului 2008 pentru dezvoltarea
acestora, prin ce n-au fost respectate prescripiile Hotrîrii Guvernului nr.1396 din 12.12.2007 4 .
• Nivelul de executare, în aspectul tipurilor de venituri, a fost influenat de atribuirea i
reflectarea incorect a transferurilor efectuate de ctre S.A. „Moldtelecom” în sum de 100,0 mil.lei
ca plat achitat în avans din profitul anului 2009, dar înregistrat la contul special al Ministerului
Finanelor „Mijloace bneti de asisten financiar - acordarea de diferite ajutoare”, ulterior
transferate la venituri, la capitolul 411.00 „Granturi interne”. Conform clasificaiei bugetare, aceste
mijloace urmau a fi reflectate la capitolul 121.03 „Defalcri din profitul net al întreprinderilor de
stat”.
• Atribuirea i reflectarea neregulamentar a unor încasri de mijloace a influenat
nesemnificativ nivelul total de executare, inclusiv în aspectul tipurilor de venituri. Astfel, incorect s-
a raportat la capitolul 121.11 „Dobînzi la creditele acordate de la bugetul de stat” suma de 9,5
mil.lei, care regulamentar urma a fi reflectat la partea de cheltuieli, la grupa 23 „Creditarea net” i
suma de 4,0 mil.lei, reflectat la grupa 19 „Alte servicii legate de activitatea economic” cu semnul
„minus”, care regulamentar urma a fi reflectat la partea de venituri, la capitolul 122.40 „Alte
încasri”.
• Restanele agenilor economici la bugetul de stat, la începutul anului bugetar 2009, au
constituit 325,6 mil.lei, iar la situaia din 31.12.2009 – 358,9 mil.lei, majorîndu-se, fa de cele
înregistrate la începutul anului, cu 33,3 mil.lei, sau cu 10,2%.
‣ Principalele constatri efectuate referitor la partea de cheltuieli din Raportul
Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 denot urmtoarele:
• Cheltuielile totale ale bugetului de stat au constituit 17203,0 mil.lei, înregistrînd un grad
de execuie fa de prevederile definitive de 96,5%, fiind în cretere cu 737,0 mil.lei fa de
cheltuielile anului 2008. În aspectul componentelor, cheltuielile s-au executat: proiecte finanate din
surse externe – la nivel de 83,0%, mijloace speciale – 83,4%, fonduri speciale – 93,2%, componenta
de baz – 98,7%.
• Gradul executrii de cas, în comparaie cu prevederile definitive pe fiecare grup
principal de funcie, a fost cuprins între 73,9% i 99,5%, ca rezultat nefiind utilizate alocaiile în
limitele aprobate în sum total de 629,4 mil.lei.
• În acelai timp, de ctre unii executori de buget au fost executate cheltuieli efective cu
depirea limitelor de alocaii aprobate, acest fapt influenînd formarea datoriilor creditoare. Astfel,
s-au constatat depiri ale limitelor de alocaii aprobate în sum de 172,7 mil.lei, din care admise de
tre Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare – 127,1 mil.lei, Ministerul Aprii – 20,6
mil.lei, Serviciul Grniceri – 10,7 mil.lei etc.
3 Legea nr.2-XVI din 02.02.2009 „Cu privire la msurile de redresare a situaiei economico-financiare a unor întreprinderi
din sectorul agroalimentar”.
4 Hotrîrea Guvernului nr.1396 din 12.12.2007 „Cu privire la unele aspecte ce in de repartizarea profitului net anual al
întreprinderilor de stat i al societilor pe aciuni cu cota de participare a statului”.
22

• Pe parcursul anului 2009 a continuat practica alocrii de mijloace financiare unor
executori de buget în lipsa limitelor de alocaii aprobate i cu depirea nivelului preconizat, fapt ce
a dus la dezafectarea mijloacelor din contul veniturilor generale ale bugetului de stat, cu rectificarea
ulterioar a acestuia. Astfel, în anul 2009, în baza a 7 Hotrîri ale Guvernului, din care una cu
parafa „secret” (ulterior desecretizat), au fost alocate mijloace în sum total de circa 137,3 mil.lei,
aceste alocaii fiind ulterior incluse la rectificarea legii bugetare anuale. De asemenea, Ministerul
Finanelor a alocat, în baza unei note de serviciu, mijloace în mrime de 49,5 mil.lei pentru
deservirea datoriei de stat.
• În decursul anului 2009, Ministerul Finanelor, în lipsa reglementrilor distincte în legea
bugetar anual, a dezafectat temporar mijloace de la bugetul de stat pentru acordarea unor
împrumuturi bugetelor de alt nivel. Astfel, pentru acoperirea decalajului temporar de cas în
executarea bugetului asigurrilor sociale de stat, au fost acordate împrumuturi în sum total de
685,0 mil.lei i Consiliului raional Ungheni – 2,5 mil.lei, acestea fiind restituite pîn la finele
anului.
• În anul 2009, bugetul de stat a suportat cheltuieli în sum de 823,9 mil.lei pentru
acoperirea deficitului BASS, mijloacele fiind incluse la rectificarea legii bugetare anuale în
rimea integral a calculului prezentat de CNAS, auditul relevînd denaturarea necesitilor de
cheltuieli, fiind estimat un surplus de mijloace în sum de 405,3 mil.lei. La finele anului, CNAS a
format un sold disponibil de mijloace în mrime de 576,8 mil.lei, preponderent sursa de formare
constituind-o mijloacele alocate de la bugetul de stat.
• În lipsa operrii modificrilor, în modul stabilit, în Regulamentul aprobat prin Hotrîrea
Parlamentului nr.312-XVI din 25.12.2008 5 , Guvernul, prin Hotrîrea nr.98 din 09.02.2009 6 , a
majorat cu 50,0 mil.lei alocaiile pentru subvenionarea productorilor agricoli la livrarea pe
teritoriul rii a produciei agricole de fabricaie proprie, efectuat prin intermediul Inspectoratului
Fiscal Principal de Stat. Abia la 21.12.2009, prin Hotrîrea Parlamentului nr.114-XVIII din
18.12.2009 7 , mijloacele prevzute iniial pentru acest scop au fost modificate de la 50,0 mil.lei la
220,0 mil.lei, dei la acel moment deja erau alocate cu 106,6 mil.lei mai mult fa de limita aprobat
prin Hotrîrea Parlamentului nr.312-XVI i cu 56,6 mil.lei mai mult fa de cea prevzut în
Hotrîrea Guvernului nr.98 din 09.02.2009.
• N-a fost respectat gradul de finanare a alocaiilor aprobate potrivit planului de repartizare
lunar. Astfel, cel mai ridicat nivel de finanare se atest în trimestrul IV, iar în aspect lunar – în
luna decembrie, în sum de 2742,5 mil.lei, sau 15,9% din totalul cheltuielilor anuale. Acest fapt s-a
datorat rectificrii legii bugetare anuale i alocrii de mijloace la sfîritul anului, care nefiind
utilizate pe deplin de executorii de buget au contribuit la formarea soldurilor disponibile (în special,
se menioneaz situaia BASS cu transferul de mijloace la 24.12.2009), iar în altele – la formarea de
datorii debitoare.
• Se atest ca problematic situaia vizînd creterea continu a cheltuielilor suportate de la
bugetul de stat pentru achitarea titlurilor executorii în sume considerabile. În anul 2009 au fost
executate 43 de hotrîri, emise de CEDO, în sum de 114,3 mil.lei (acestea fiind în cretere fa de
anul 2008 cu 64,2 mil.lei, sau de 2,3 ori mai mult), i 79 de titluri executorii, emise în baza
hotrîrilor instanelor judectoreti, în sum de 4,2 mil.lei. Comparativ cu anul 2008, cheltuielile în
aceste scopuri s-au majorat de circa 1,8 ori, sau cu 51,7 mil.lei.
Din titlurile executorii emise în baza hotrîrilor instanelor judectoreti, 58 sînt emise în
temeiul Legii nr.1545-XIII din 25.02.1998 8 . Ministerul Finanelor a sesizat Procuratura General pe
5 Hotrîrea Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru
subvenionarea productorilor agricoli nr.312-XVI din 25.12.2008 (cu modificrile ulterioare).
6 Hotrîrea Guvernului nr.98 din 09.02.2009 „Cu privire la repartizarea pe tipuri de destinaii a mijloacelor fondului
pentru subvenionarea productorilor agricoli” (cu modificrile ulterioare).
7 Hotrîrea Parlamentului nr.114-XVIII din 18.12.2009 „Pentru modificarea articolului 1 din Hotrîrea Parlamentului
nr.312-XVI din 25 decembrie 2008 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului
pentru subvenionarea productorilor agricoli”.
8 Legea nr.1545-XIII din 25.02.1998 „Privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin aciunile ilicite ale
organelor de urmrire penal, ale procuraturii i ale instanelor judectoreti” (cu modificrile ulterioare).
23

28 de cazuri, acesta fiind informat de ctre Procuratura General despre refuzul începerii urmririi
penale în 8 cazuri.
• Fondul de rezerv al Guvernului pe anul 2009 a fost aprobat iniial în sum de 71,8
mil.lei, fiind micorat la rectificarea legii bugetare anuale cu 37,4 mil.lei, constituind 34,4 mil.lei.
Conform situaiei de la finele anului, prin hotrîrile Guvernului au fost repartizate 24,3 mil.lei i
finanate 20,8 mil.lei (inclusiv 15,2 mil.lei – executate prin intermediul instituiilor finanate de la
bugetul de stat i 5,6 mil.lei – prin intermediul autoritilor administraiei publice locale). Auditul
relev alocarea mijloacelor ce nu corespund destinaiilor concrete stabilite regulamentar pentru
utilizarea mijloacelor Fondului de rezerv al Guvernului 9 în sum total de 9,7 mil.lei i
nerestituirea la finele anului a mijloacelor alocate, dar rmase nevalorificate de unii beneficiari, în
sum total de 693,9 mii lei.
• Nivelul de executare a bugetului la partea de cheltuieli, urmare raportrii incorecte a unor
mijloace la „Alte servicii legate de activitatea economic” i la „Creditarea net”, a condiionat
majorarea totalului la partea de cheltuieli a bugetului de stat cu 5,5 mil.lei.
• Datoriile debitoare, la 31.12.2009, au constituit 210,4 mil.lei (din care 35,7 mil.lei – cu
termenul de achitare expirat), majorîndu-se, fa de 31.12.2008, cu 72,0 mil.lei. Formarea unor
datorii debitoare a fost condiionat de efectuarea transferurilor de mijloace în avans unor ageni
economici la finele anului bugetar.
• Datoriile creditoare, înregistrate la situaia din 31.12.2009, au constituit 666,0 mil.lei (din
care 137,4 mil.lei – cu termenul de achitare expirat), majorîndu-se, fa de 31.12.2008, cu 176,4
mil.lei. Formarea datoriilor creditoare a fost condiionat atît de cheltuielile efective executate cu
depirea limitei, cît i de neutilizarea alocaiilor prevzute de legislaie.
• Ministerul Finanelor n-a asigurat identicitatea datelor reflectate privind soldul de
mijloace la grupa 76.6 „Drepturile de import-export achitate în avans” i grupa 76.3 „Contribuiile
fiscale ale agenilor economici amplasai în localitile din stînga Nistrului i în mun. Bender”, care
în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 constituie 8,9 mil.lei (cu semnul
„minus”) i 20,5 mil.lei, pe cînd conform informaiei Serviciului Vamal, care este responsabil de
administrarea acestor contribuii constituie 122,0 mil.lei i respectiv, 0,3 mil.lei. Aceste diferene se
datoreaz modalitilor diferite de inere a evidenei i de reflectare a acestor pli de ctre
Ministerul Finanelor i Serviciul Vamal i nu au influenat rezultatul executrii bugetului de stat pe
anul 2009.
• Mijloacele speciale la partea de venituri au fost executate în sum de 1358,5 mil.lei, sau
cu 14,4 mil.lei mai puin fa de nivelul definitivat, iar cheltuielile – în sum de 1303,4 mil.lei, sau
cu 259,4 mil.lei mai puin, fapt ce relev planificarea ireal a cheltuielilor, condiionînd, astfel,
neplanificarea i, respectiv, nevirarea de ctre instituiile publice la componenta de baz a bugetului
a veniturilor de mijloace speciale ce depesc necesitile de cheltuieli.
• Urmare, exerciiul bugetar s-a încheiat cu un excedent de 55,1 mil.lei fa de deficitul în
rime de 189,9 mil.lei, contribuind la creterea soldului de mijloace la finele anului pîn la 417,8
mil.lei. O majorare semnificativ de 260,6% s-a constatat la categoria „Granturi,
sponsorizri/filantropie i donaii, care a fost condiionat de primirea unui grant în valoare de 138,1
mil.lei de la Federaia Rus de ctre Agenia Rezerve Materiale, Achiziii Publice i Ajutoare
Umanitare.
• Veniturile din fondurile speciale au fost executate în sum de 295,1 mil.lei, sau la nivel de
115,0% fa de prevederile definitive, în timp ce cheltuielile fondurilor speciale au fost executate în
sum de 196,6 mil.lei, sau la nivel de 93,2% fa de prevederile definitive. Exerciiul bugetar s-a
încheiat cu un excedent de 98,5 mil.lei fa de excedentul definitivat în mrime de 45,5 mil.lei.
Deficienele stabilite la înregistrarea în eviden a veniturilor provenite din taxa de închiriere la
„Fondul de manuale” relev c acestea se înregistreaz în aceeai mrime la momentul încasrii
taxei, dar nu la momentul apariiei obligaiilor i, respectiv, nu se înregistreaz datoriile debitoare
i/sau creditoare aferente acestor obligaii. Totodat, transferurile de mijloace de la „Fondul
9 Legea nr.1228-XIII din 27.06.1997 „Despre Regulamentul privind utilizarea mijloacelor Fondului de rezerv al
Guvernului” (cu modificrile ulterioare).
24

ecologic local” la „Fondul Ecologic Naional”, care au acelai scop i acelai cadru instituional,
atrag dup sine multiple tranzacii inutile între conturile trezoreriale, precum i deficiene la
efectuarea operaiunilor de consolidare a bugetului de stat atît la venituri, cît i la cheltuieli. Aceste
deficiene relev necesitatea examinrii oportunitii de consolidare a acestor fonduri prin formarea
unui singur fond ecologic.
• Toate transferurile preconizate UAT au fost executate integral, cu excepia transferurilor
cu destinaie special pentru investiii i reparaii capitale, care au fost executate cu 6,8 mil.lei mai
puin. Nefinanarea acestor mijloace a fost cauzat de neprezentarea de ctre UAT a actelor
necesare pentru finanare.
• În anul 2009, pentru recuperarea averii persoanelor reabilitate, în baza deciziilor
comisiilor speciale ale autoritilor administraiei publice locale i a titlurilor executorii ale
instanelor judectoreti, au fost executate cheltuieli din contul bugetului de stat în mrime de 18,5
mil.lei, în timp ce din contul veniturilor proprii ale bugetelor UAT nu au fost efectuate astfel de
cheltuieli.
‣ Concluzii generale asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat
pe anul 2009 i Opinia de audit la componenta executarea de cas
Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2009 a fost elaborat în
conformitate cu prevederile acceptate i prezint informaia financiar bazat pe datele evidenei
sistemului trezorerial i consolidarea datelor rapoartelor executorilor de buget. Concomitent,
conine, prin totalitatea sistematizat de indicatori, date ce caracterizeaz situaia privind executarea
veniturilor i cheltuielilor bugetului de stat în perioada de gestiune, explic mirile mijloacelor
neti în conturi, totalitatea cheltuielilor sistematizate în aspectele clasificaiei bugetare.
Reieind din scopul i abordarea de audit, precum i fiind limitai în resursele necesare,
echipa de audit a Curii de Conturi s-a expus asupra executrii principalilor indicatori pentru anul
bugetar 2009. Auditul, bazîndu-se pe activitile efectuate i avînd în vedere responsabilitatea
Ministerului Finanelor pentru executarea bugetului de stat prin metoda de cas, concluzioneaz c
indicatorii privind executarea de cas a bugetului de stat pe anul 2009, la partea de venituri i
partea de cheltuieli, sub toate aspectele semnificative, prezint o imagine fidel pentru anul
bugetar încheiat la 31.12.2009, fiind în conformitate cu datele evidenei sistemului trezorerial i
exprim Opinie f rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat
pe anul 2009, la componenta executarea de cas.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- examinarea oportunitilor de îmbunire a capacitilor de prognozare i colectare a
veniturilor la bugetul de stat, necesare pentru acoperirea total a obligaiilor bugetare ale statului,
inclusiv prin sporirea eficacitii msurilor de administrare fiscal, monitorizarea sumei
restanelor, urmrirea i reducerea riscurilor de evaziune fiscal;
- audierea sistematic a rapoartelor executorilor primari de buget privind utilizarea
banilor publici în condiii de bun guvernare, cu accent asupra îmbunirii disciplinei financiare
prin implementarea controlului financiar public intern i asigurarea principiului transparenei;
- examinarea oportunitilor de integrare a unor tipuri de mijloace speciale i fonduri
speciale la componenta de baz a bugetului, întru asigurarea implementrii principiilor bugetare,
în special a unitii i universalitii.
25

II.1.1. Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat
Rezumat
Veniturile colectate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public naional în anul 2009 au
constituit 13667,4 mil.lei, asigurînd un grad de executare de 100,7% fa de planul stabilit.
Comparativ cu veniturile colectate în anul 2008 (13947,3 mil.lei), acestea constituie mai puin cu
279,9 mil.lei (sau 2,0%).
În perioada de raportare 2009, SFS a administrat: 58,1% din veniturile încasate la bugetul
public naional, inclusiv 31,2% (4305,0 mil.lei) din veniturile încasate la bugetul de stat, 91,7%
(2448,0 mil.lei) din veniturile încasate la bugetele UAT, 99,3% (5575,3 mil.lei) din veniturile
încasate la BASS i 94,2% (1339,2 mil.lei) din veniturile FAOAM.
În timp ce veniturile administrate i colectate de SFS la BASS i FAOAM au sporit,
veniturile bugetelor UAT i cele ale bugetului de stat au înregistrat o scdere de 150,3 mil.lei
(5,7%) i, respectiv, de 523,9 mil.lei (10,9%).
Neexecutarea pii de venituri a BS a fost cauzat în special de: problemele ce in de
prognozarea corect a impozitelor; tendinele negative la nivel macroeconomic, generate de efectele
crizei economice; managementul neadecvat din partea unor organe cu atribuii de administrare
fiscal; nerespectarea de ctre agenii economici a obligaiunilor prevzute în actele normative
privind executarea veniturilor în aspect bugetar; tendinele neconstante de dezvoltare a veniturilor
agenilor economici; reducerea bazei impozabile, inclusiv prin majorarea scutirilor i restituirilor;
manevrarea unor ageni economici cu venitul, prin eschivarea de la plata impozitelor, implicarea în
pseudoactiviti, comiterea evaziunilor fiscale etc.
Auditul a fost efectuat la IFPS i la 8 inspectorate fiscale de stat teritoriale (IFST), care în
anul 2009 au administrat 78% din totalul veniturilor fiscale în sum de 13667,4 mil.lei.
Constatrile auditului
În perioada auditat, SFS, contribuabilii i alte organe publice centrale s-au confruntat cu
probleme ce in de asigurarea încasrii veniturilor administrate pentru executarea indicilor stabilii
prin legea bugetar anual, care limiteaz eficacitatea procesului de colectare a veniturilor în
bugetul public naional, admiînd i unele nereguli i înclcri în administrarea veniturilor,
exprimate prin urmtoarele:
• Instabilitatea actelor normative la planificarea i executarea veniturilor în aspect bugetar,
conlucrarea insuficient a organelor fiscale cu alte autoriti ale administraiei publice centrale i
locale la determinarea datelor raportate care au influenat negativ asupra încasrii veniturilor în
bugetele de toate nivelurile.
• Prelucrarea întîrziat a informaiilor privind declaraiile persoanelor fizice, erorile admise
la completarea declaraiilor de ctre persoanele juridice, administrarea neadecvat din partea unor
IFST, precum i facilitile acordate în perioada anilor 2008-2009, conform art.15 lit.b) i lit.c) din
Codul fiscal (impozitarea la cota „0”) care au influenat negativ asupra încasrii veniturilor de la
sursa impozitului pe venit. Planul impozitului pe venit s-a executat la nivel de 97,8%, fiind în
scdere, fa de anul 2008, cu 289,4 mil.lei.
• Controlul ineficient i msurile neadecvate întreprinse de ctre unele IFST privind
regularitatea încasrii veniturilor de la taxa pe valoarea adugat, dei acestea dispun de suficiente
instrumente i pîrghii de monitorizare prin intermediul sistemului tehnologiilor informaionale,
precum i nerespectarea obligaiunilor fiscale de ctre unii contribuabili.
Problemele menionate au generat nereguli i înclcri în domeniul încasrii veniturilor
de la TVA, dup cum urmeaz:
• La înregistrarea ca subiect al impunerii cu TVA, unii contribuabilii, efectuînd livrri mai
mari decît suma stabilit, nu s-au înregistrat ca pltitori de TVA, iar SFS nu i-a realizat dreptul de
26

a efectua vizite fiscale la/i dup înregistrarea agenilor economici ca pltitori TVA. În unele cazuri
unor ageni economici le-au fost atribuite mai multe coduri TVA, în alte cazuri la înregistrare s-au
acceptat contractele de locaiune i actele de primire-predare a încperilor, întocmite
neregulamentar.
• La anularea înregistrrii contribuabililor în calitate de pltitori TVA, s-a constatat c
indicaiile interne elaborate i aprobate de IFPS nu sînt ajustate la prevederile Codului fiscal i nu în
toate cazurile s-au efectuat vizite fiscale la agenii economici crora li s-a anulat înregistrarea.
Unele organe ale SFS nu examinau regulamentar toate circumstanele pentru a decide anularea
înregistrrii ca pltitor TVA.
• Contribuabilii au efectuat livrri pe facturi fiscale rmase în sold dup anularea lor ca
pltitori TVA, iar msurile întreprinse de SFS nu în toate cazurile sînt eficiente i poart un caracter
întîrziat. În baza de date a SFS au fost înregistrate asemenea livrri în sum total de 35,9 mil.lei, cu
trecerea în cont a TVA în sum de 5,9 mil.lei. Echipa de audit a stabilit în 7 cazuri, din 12 cazuri
examinate, livrri în sum de 26,1 mil.lei, cu trecerea în cont a TVA în sum de 4,4 mil.lei, care,
conform sistemului informaional al SFS, nu au fost anulate i retrase din cont.
• Pîn la momentul actual nu este elaborat la nivel central un act normativ privind
depistarea firmelor cu pseudoactivitate („fantom”), argumentarea fictivitii operaiunilor i
excluderea de la decontri cu bugetul a tranzaciilor efectuate, precum i responsabilitatea pilor
pentru tranzaciile efectuate. Lipsa cadrului legal referitor la tranzaciile firmelor cu
pseudoactivitate, precum i cîtigul de cauz în instanele de judecat îi motiveaz pe unii ageni
economici credibili s efectueze tranzacii cu contribuabilii care practic pseudoactivitate, formînd
un precedent pentru meninerea i efectuarea în continuare a tranzaciilor fictive în valoare sporit,
ce condiioneaz frecvena trecerii unilaterale în cont a TVA, cu ulterioara fraudare a bugetului prin
restituirile TVA.
• Imperfeciunea cadrului normativ privind relaiile cu firmele „fantom”/ delicvente,
precum i mecanismul de scoatere de la deduceri a sumei TVA a dat posibilitate agenilor
economici, prin adresarea în instanele judectoreti, s obin cîtig de cauz, SFS fiind obligat s
restituie sau s restabileasc în contul agentului economic TVA obinut în urma acestor relaii.
• Analiza informaiilor din baza de date a IFPS referitor la numai 38 de ageni economici a
relevat c volumul procurrilor efectuate de acetia de la firmele „fantom” a însumat 842,5 mil.lei,
ca rezultat diminuînd TVA prin trecerea în cont a circa 140,4 mil.lei.
• În rezultatul estimrilor indirecte efectuate de ctre IFPS, pe parcursul anului 2009 s-au
stabilit 209 cazuri de evaziuni fiscale admise de firme neidentificate („fantom”/delicvente), suma
obligaiunilor estimate constituind 3,8 mlrd.lei, din care TVA în sum de 3,7 mlrd.lei, ceea ce
constituie 27,2% din veniturile bugetului public naional. Materialele analizate în cadrul Direciei
antifraud a IFPS au fost transmise, conform registrului inut de aceasta, organelor de drept. În
prezent, IFPS nu cunoate care este starea materialelor transmise.
• Situaia actual privind sancionarea de ctre SFS a contribuabililor implicai în schemele
frauduloase aplicate de ctre acetia pentru sustragerea mijloacelor financiare prin evaziuni fiscale
nu asigur stoparea sau înlturarea fenomenului propriu-zis.
• Problema major la executarea veniturilor prognozate spre încasare la bugetul public
naional o constituie soldul cumulativ al restanelor contribuabililor la obligaiunile fiscale, care, la
situaia din 31.12.2009, au constituit 1050,3 mil.lei, fiind în cretere cu 163,4 mil.lei fa de
31.12.2008.
• Au existat mai multe rezerve privind asigurarea stingerii obligaiunilor fiscale prin
suspendarea aciunilor de pe conturile bancare ale contribuabililor, care de fapt au fost ratate în
urma unor deficiene admise de unele subdiviziuni ale SFS.
• Modul de lichidare a restanelor la obligaiunile fiscale prin sechestrarea bunurilor, la
momentul actual, a devenit neeficient, fiind acumulate bunuri în urma aplicrii sechestrului în sum
de 155,5 mil.lei, care nu sînt comercializate din mai multe motive, din care lipsa unei conlucrri
adecvate între SFS i organele cu drept de comercializare a bunurilor.
27

• SFS, pe lîng funciile de baz, i s-au atribuit i funciile de comercializare a bunurilor
confiscate, care, în condiiile existenei multiplelor probleme ce in de procesul de primire-predare,
depozitare, pstrare, verificare i, ulterior, comercializare a acestora, nu pot fi executate pe deplin i
cu maxim eficien, nedispunîndu-se de suficiente capaciti structurale. Totodat noile fincii
atribuite creaz un ir de probleme ce in, în special, de: neglijarea de ctre unele IFST a evalurilor
bunurilor confiscate, efectuate de organele competente i împuternicite; neconlucrarea SFS cu
organele cu drept de confiscare a bunurilor, inclusiv neverificarea datelor; evidena i documentarea
necorespunztoare a procesului de transmitere-predare; controlul neadecvat i insuficient asupra
calitii i integritii bunurilor confiscate; confiscarea bunurilor care n-au nici o valoare;
transmiterea cu titlu gratuit unor organe de stat a bunurilor confiscate; neclaritile în unele acte
normative referitor la problema respectiv.
• Reieind din resursele disponibile, SFS se axeaz preponderent pe efectuarea verificrilor
camerale i tematice, i mai puin pe verificri totale. Urmare analizei actelor de control ale
organelor SFS, auditul a stabilit o atitudine diferit a colaboratorilor, unele acte fiind întocmite
superficial, iar în altele nefiind identificate real problemele existente în activitatea contribuabililor.
Prin deciziile adoptate, nu în toate cazurile au fost aplicate sanciuni corespunztor înclcrilor
stabilite.
• surile întreprinse de SFS fa de contribuabilii care în mod sistematic admit înclcarea
prevederilor legale privind prezentarea i întocmirea drilor de seam nu sînt adecvate pentru a
reduce fenomenul de evaziune fiscal i de eschivare de la achitarea în termen a obligaiunilor
fiscale, ceea ce duce la micorarea veniturilor.
• Se relev neconlucrarea corespunztoare a unor IFST cu autoritile administraiei publice
locale. Astfel, perceptorii fiscali din cadrul primriilor, precum i contribuabilii nu sînt familiarizai
cu prevederile legale ce in de calcularea i achitarea impozitelor i taxelor locale. Nivelul
neadecvat al controalelor fiscale asupra corectitudinii i plenitudinii calculrii i achitrii
impozitelor i taxelor locale genereaz eschivarea de ctre unii contribuabili de la plata acestora,
reducînd veniturile pasibile încasrii la bugetele respective.
• Activitatea de antreprenoriat în baz de patent influeneaz direct i negativ asupra
încasrii veniturilor la bugetele de toate nivelurile. Astfel, dei unii titulari de patent au cifra de
afaceri în medie pe an de la cîteva mii pîn la 1,0 mil.lei, fapt care nu se încadreaz în bazele
juridice ale utilizrii patentei, acetia nu-i modific forma organizatorico-juridic, condiionînd
direct apariia riscului de fraudi evaziune fiscal.
• Nemonitorizarea adecvat de ctre SFS a tranzaciilor comerciale de import i a lanului
valoric în comerul interior la comercializarea unor produse (carne, pete, citrice etc.), cauzeaz
iniierea de ctre unii contribuabili a schemelor de evaziune fiscal, a cror verificare post factum,
nu în toate cazurile, ar putea asigura recuperarea la buget a veniturilor ratate. Totodat, sanciunile
i instrumentele aplicate de ctre SFS (posturile fiscale) nu-i demotiveaz pe unii ageni economici
de la înclcarea repetat a legislaiei fiscale.
Cele menionate denot c una din cele mai mari probleme în acumularea veniturilor
ine de combaterea evaziunii fiscale. Fenomenul respectiv este rspîndit în ar, iar eradicarea
acestuia reprezint o rezerv considerabil i o surs potenial de venituri suplimentare în
bugetul statului.
Pentru combaterea i reducerea fenomenului de evaziune fiscal, se impune crearea unor
condiii corespunztoare. Printre acestea pot fi: (1) stabilirea ratelor de penalizare pe tipuri concrete
de evaziuni fiscale i reexaminarea modului i densitii controalelor organelor fiscale; (2)
alonarea datoriilor agenilor economici, luînd în consideraie caracterul obiectiv la formarea lor;
(3) simplificarea procedurilor de lichidare a agenilor economici care nu activeaz sau care nu
prezint dri de seam privind activitatea desfurat într-o perioad de timp; (4) însprirea
spunderii administrative i penale a persoanelor cu funcii de rspundere pentru neachitarea
impozitelor; (5) asigurarea transparenei fenomenului de evaziune fiscal; (6) elaborarea unui
program orientat spre explicarea consecinelor evaziunilor fiscale.
28

Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- elaborarea i înaintarea unei iniiative legislative referitor la adoptarea unei legi privind
firmele cu pseudoactivitate („fantom”), reglementînd modul de declarare i de eviden a lor, de
argumentare a fictivitii tranzaciilor efectuate de acestea i excluderea valorii operaiunilor
respective de la decontri cu bugetul.
II.1.2.Veniturile administrate de Serviciul Vamal
Rezumat
Veniturile vamale colectate la bugetul de stat în anul 2009, comparativ cu planul precizat
prin micorarea cu 1986,3 mil.lei, au fost executate cu o depire de 432,6 mil.lei (5,9%). Factorii
principali care au influenat asupra scderii în anul 2009 a încasrilor de venituri la bugetul de stat,
comparativ cu perioada precedent de gestiune, au fost:
- scderea brusc a importurilor cu 46,0%, datorit efectelor crizei economice, care au
influenat negativ colectarea veniturilor vamale; acordarea scutirilor i facilitilor la plata TVA,
accizelor i taxelor vamale, care în perioada de gestiune au constituit 32,6% din volumul total al
veniturilor;
- muirea de ctre organele vamale a mrfurilor introduse în regim vamal de import cu
valoarea în vam diminuat, anunat de brokeri, i controlul intern neadecvat privind
supravegherea valorii în vam a mrfurilor plasate în regim vamal de import;
- neîncasarea integral a obligaiilor vamale (veniturilor) calculate în baza actelor
constatatoare, întocmite de ctre organele vamale cu motive neargumentate, contestate în
contenciosul administrativ, soldate cu corectarea valorii în vami anularea veniturilor calculate în
baza actelor constatatoare.
- neestimarea valorii tuturor mrfurilor, mijloacelor de transport i a altor bunuri reinute
sau confiscate i exercitarea de ctre agenii economici a tranzaciilor prin intermediul firmelor
rezidente în zonele off-shore etc.
Constatrile auditului
‣ Referitor la acumularea veniturilor la bugetul de stat
• În anul 2009, SV a calculat venituri la bugetul de stat în sum de 7714,9 mil. lei, cu o
scdere, în raport cu anii 2007 i 2008, de 616,7 mil.lei (7,4%) i, respectiv, de 1980,9 mil.lei
(20,4%) i cu o depire a planului precizat de 432,6 mil.lei (5,9%).
• În structura veniturilor pe anul 2009, partea preponderent a plilor vamale îi revine
TVA – 71,5%, urmat de accize i taxe vamale – respectiv, 17,0% i 8,1%. Analiza calculrii
veniturilor lunare la bugetul de stat denot c planul aprobat nu a fost executat în perioada aprilienoiembrie
2009, veniturile administrate de organele vamale înregistrînd o descretere cu 1739,2
mil.lei, sau în medie cîte 217,4 mil.lei lunar.
• Factorii care au influenat asupra scderii în anul 2009 a încasrilor de venituri la bugetul
de stat au fost: scderea brusc a importurilor cu 1589,8 mil.dolari SUA, datorit efectelor crizei
economice; vmuirea de ctre organele vamale a mrfurilor introduse în regim vamal de import cu
valoarea în vam diminuat, anunat de brokeri, i controlul intern neadecvat privind
supravegherea valorii în vam a mrfurilor plasate în regim vamal de import; neîncasarea integral
a obligaiilor vamale (veniturilor) calculate în baza actelor constatatoare (52,9 mil.lei); neestimarea
valorii tuturor mrfurilor, mijloacelor de transport i a altor bunuri reinute sau confiscate de
organele vamale i altele.
• Restanele contribuabililor fa de bugetul de stat la plile administrate de organele
vamale, înregistrate la 31.12.2009, au constituit 106,9 mil.lei, înregistrînd o descretere fa de anul
29

2008 cu 131,4 mil.lei, datorit stingerii obligaiilor vamale cu termenul de prescripie expirat în
sum de 121,8 mil. lei. Restanele contribuabililor se constituie din: obligaii vamale estimate i
calculate în baza actelor constatatoare (54,1%), penaliti (17,1%), datorii istorice (15,6%) i
amenzi (13,2%).
‣ Referitor la respectarea legislaiei privind calcularea drepturilor de import/export
• Organele vamale nu au determinat valoarea în vam a mrfurilor, inclusiv prin aprecierea
corectitudinii metodei de vmuire alese de declarant, dar au vmuit un ir de mrfuri introduse în
regim vamal de import cu valoarea în vam diminuat, anunat de brokeri, astfel neasigurînd
încasarea deplin a drepturilor de import/export i exercitarea atribuiilor prevzute de art.8 alin.(3)
din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 10 .
• La determinarea valorii în vam a mrfurilor nu au fost aplicate metodele de vmuire
nr.2-5, conform prevederilor art.12-16 din legea sus-menionat, fapt care a dus la determinarea
neregulamentar a valorii în vam a mrfurilor i, respectiv, la neîncasarea integral a drepturilor de
import/export.
• La Birourile vamale auditate, completarea obligatorie a rubricilor nr.7 i nr.8 din DVV-2,
ce in de argumentarea alegerii metodei de apreciere a valorii în vam a mrfurilor i cauzei
renunrii la metodele precedente, precum i a sursei de informaii, a fost ignorat de ctre
colaboratorii vamali, fapt ce implic un risc major al neasigurrii temeiului juridic i regularitii
modului de declarare a valorii în vam.
• Persist riscul de determinare incorect a valorii în vam a mrfurilor atît la momentul
declarrii lor, cît i dup efectuarea auditelor postvmuire, datorit faptului c Regulamentul
aprobat prin Hotrîrea Guvernului nr.600 11 nu prevede explicit prezentarea de ctre declarant, la
muirea mrfii, a declaraiei vamale a rii de expediere.
• În perioada auditat, importul de carne i produse din carne, autorizat de ctre Ministerul
Economiei i Comerului, a fost monopolizat de un ir de ageni economici, care au efectuat
tranzacii de import prin intermediul rezidenilor zonelor off-shore.
• Legea nr.1380-XIII nu prevede taxe speciale i taxe antidumping pentru asigurarea
proteciei pieei interne la importul de carne i produse din carne, precum i de alte mrfuri, cu
excepia unei singure taxe speciale, prevzut numai pentru zahr.
‣ Referitor la administrarea scutirilor i facilitilor vamale
Auditul a constatat c scutirile i facilitile acordate la plata drepturilor de import nu au un
impact pozitiv asupra economiei, acestea deseori generînd o concuren neloial între importatori i,
respectiv, neinfluenînd asupra scderii preurilor la unele categorii de mrfuri importate în regim
facilitat.
Potrivit informaiilor privind acordarea facilitilor fiscale i a înlesnirilor la plata TVA,
accizelor i taxei vamale la importul mrfurilor pentru anul 2009, suma scutirilor constituie 2511,8
mil.lei, sau 32,6% din volumul total al încasrilor drepturilor de import.
• Scutirile acordate la importul medicamentelor, precum i al materiei prime
medicamentoase au constituit 219,2 mil.lei, îns facilitile acordate nu au contribuit la micorarea
preurilor de realizare prin reeaua de farmacii. La acest import, facilitat cu TVA la cot redus, 7
importatori dein ponderea de 72,0% din toate scutirile, sau 143,5 mil.lei.
• Un contribuabil, beneficiar de faciliti la plata drepturilor de import a zahrului în sum
de 5,2 mil.lei, n-a respectat pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotrîrea Guvernului „Pentru
10 Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 „Cu privire la tariful vamal” (cu modificrile i completrile ulterioare; în
continuare – Legea nr.1380-XIII).
11 Hotrîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a
valorii în vam a mrfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova”.
30

aprobarea Regulamentului privind modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de
zahr alb i produse zaharoase” 12 , comercializînd pe piaa intern zahr importat în regim facilitat.
• Scutirile acordate pentru 2 importatori de produse petroliere în baza Acordului de
investiii „Cu privire la Portul Internaional Liber „Giurgiuleti” 13 i prevederilor art.4 alin.(15)
lit.a) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal 14 , conform crora
produsele petroliere destinate realizrii prin unitile de comercializare a produselor petroliere sînt
scutite de TVA la introducerea acestora pe restul teritoriului Republicii Moldova din Portul
Internaional Liber „Giurgiuleti”, au constituit 73,1 mil.lei.
• Stimularea întreprinderilor fondate de asociaiile obteti ale persoanelor cu dezabiliti
denot o pondere redus a angajrii personalului cu handicap (5-11 persoane) la agenii economicibeneficiari
de înlesniri fiscale, iar fondarea unor astfel de întreprinderi este o metod bine
determinat de eschivare de la plata drepturilor de import, soldat cu micorarea cu 8,1 mil.lei a
încasrilor la bugetul de stat, precum i cu crearea unei concurene neloiale între importatorii de
rfuri care achit TVA la import.
• În perioada auditat, 529 de ageni economici au beneficiat de scutiri la plata TVA i
taxelor vamale în cadrul importului activelor materiale destinate includerii în capitalul social.
Valoarea estimativ a tuturor scutirilor a alctuit 125,9 mil.lei, din care 18,3 mil.lei – scutiri
aferente importului a 301 uniti de transport ce urmau a fi incluse în capitalul social de ctre 178 de
ageni economici.
• Diferite active materiale importate cu valoare mai mare (seturi de mobil, aparate de joc
etc.) nu în toate cazurile pot fi considerate drept active necesare în procesul de activitate. În anul
2009, bunuri de acest gen au fost scutite de TVA i taxa vamal în sum total de 19,0 mil.lei,
pentru includerea în capitalul social a 301 uniti de transport.
‣ Referitor la zonele economice libere
• Contrar prevederilor art.6 alin.(12) din Legea cu privire la zonele economice libere 15 , 5
rezideni ai ZEL „Ungheni-Business” au realizat pe restul teritoriului vamal al rii mrfuri produse
în zona liber peste nivelul stabilit de 30%, în sum de 9,4 mil.lei, iar administraia zonei nu a
monitorizat respectarea de ctre rezideni a limitelor de realizare a mrfurilor i a clauzelor
contractelor încheiate.
‣ Referitor la mrfurile reinute sau confiscate de ctre organele vamale
În anul 2009, organele vamale au confiscat bunuri în valoare de 4,4 mil.lei. Nerespectînd
prevederile art.245 alin.(1) din Codul vamal, nu toate birourile vamale au estimat valoarea tuturor
rfurilor, a mijloacelor de transport i a altor bunuri reinute sau confiscate în conformitate cu
prevederile Codului contravenional, din care cauz nu toate bunurile au fost transmise organului
fiscal. În total, n-au fost transmise organelor fiscale mrfuri în valoare sumar de 1,0 mil.lei, 4,3 mii
dolari SUA i 1,2 mii euro. Partea preponderent a mrfurilor reinute, confiscate i abandonate o
constituie autoturismele.
Lipsa în legislaie a unor reglementri privind modul de atribuire a statutului legal
autoturismelor în cauz, precum i privind comercializarea acestora, pe parcursul mai multor ani, nu
permite soluionarea transmiterii regulamentare organelor fiscale a mijloacelor de transport
respective.
12 Hotrîrea Guvernului nr.563 din 10.09.2009 „Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de administrare a
contingentelor tarifare la importul de zahr alb i produse zaharoase”.
13 Acordul de investiii „Cu privire la Portul Internaional Liber „Giurgiuleti” nr.83 din 25.01.2006, aprobat prin Legea
nr.7-XV din 17.02.2005, cu completrile i modificrile aprobate prin Hotrîrea Guvernului nr.1409 din 11.12.2006
„Cu privire la aprobarea modificrilor i completrilor ce se opereaz în unele hotrîri ale Guvernului”.
14 Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997.
15 Legea nr.440-XV din 27.07.2001 „Cu privire la zonele economice libere”.
31

‣ Referitor la tranzaciile efectuate prin rezidenii zonelor off-shore
Veniturile obinute de ctre persoanele juridice i fizice prin intermediul zonelor off-shore
nu sînt impozitate, fiind admise evaziuni fiscale. Potrivit informaiei statistice a SV, au fost
selectate 20,6 mii declaraii de import/export cu valoarea mrfurilor în vam de 2,4 miliarde lei,
tranzaciile fiind realizate prin intermediul firmelor rezidente ale zonelor off-shore (Panama,
Gibraltar, Bahamas, Belize, Seychelles, Puerto Rico etc.), care cad sub incidena Ordinului
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei nr.118 din 20.11.2007. Conform
art.11 lit.h) i lit.i) din Codul vamal, prevenirea i combaterea sprii banilor, precum i
neadmiterea înclcrii reglementrilor vamale i legislaiei fiscale la trecerea mrfurilor peste
frontiera vamal sînt atribuiile organului vamal, îns acesta nu le-a exercitat în deplin msur.
‣ Referitor la antrepozitele vamale
În anul 2009 au activat autorizat 65 de antrepozite vamale. Verificarea respectrii de ctre
antrepozitari a prescripiilor Regulamentului de aplicare a destinaiilor vamale prevzute de Codul
vamal, aprobat prin Hotrîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 16 , denot unele nereguli privind
plasarea autorizat în antrepozite a unor mrfuri supuse accizelor în sum de 9,1 mil.lei, care,
conform legislaiei, sînt interzise pentru plasare în regimul respectiv, iar la 2 antrepozite vamale din
raza de aciune a BV Chiinu s-au depistat mrfuri care nu figurau ca stocuri în Registrul de
eviden a mrfurilor.
‣ Sistemul de control intern
Abaterile constatate în cadrul misiunii de audit denot existena unor deficiene în modul de
organizare a controlului intern la SV, fapt care impune necesitatea consolidrii acestuia, prin
stabilirea unor proceduri de monitorizare mai eficient a riscurilor, a procesului de informare i
comunicare, pentru a asigura protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorilor,
abuzului sau fraudei i gestionarea mai eficienti regulamentar a banilor publici.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- examinarea oportunitii modificrii nomenclatorului de mrfuri în aspectul scutirilor i
facilitilor la plata drepturilor de import, acordînd prioritate celor destinate dezvoltrii
activitilor proprii de producie, care duc la crearea locurilor de munc.
- înaintarea propunerilor de stabilire a cuantumului taxei speciale i taxei antidumping,
prevzute de Legea nr.1380-XIII, pentru asigurarea proteciei pieei interne i stimularea
dezvoltrii economiei naionale, precum i a propunerilor privind completarea Codului fiscal, în
vederea impozitrii veniturilor obinute de ctre persoanele juridice i fizice de la tranzaciile de
import/export prin zonele off-shore, cu prezentarea anual a declaraiilor cu privire la impozitul pe
venitul obinut.
- audierea Administraiei Zonelor Economice Libere, responsabil de controlul executrii
contractelor încheiate de rezidenii zonelor economice libere care beneficiaz de vacane fiscale i
scutiri la plata drepturilor de import.
- elaborarea propunerilor privind unele modificri în cadrul legal ce ine de modul de
trecere în posesia statului a unitilor de transport reinute sau confiscate i cu termenul de
exploatare ce depte limitele stabilite, precum i de modul de comercializare a lor.
16 Hotrîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 „Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaiilor vamale
prevzute de Codul vamal al Republicii Moldova”.
32

II.1.3. Datoria public, garaniile de stat i recreditarea de stat
Rezumat
Soldul datoriei publice, la 31.12.2009, a constituit 17355,6 mil.lei (1410,8 mil.dolari SUA),
inclusiv datoria de stat – 14622,4 mil.lei, i s-a majorat, comparativ cu începutul anului 2009, cu
3456,7 mil.lei, datorit majorrii datoriei de stat cu 3018,0 mil.lei i a datoriilor întreprinderilor din
sectorul public cu 326,8 mil.lei.
Datoria de stat a înregistrat o tendin de cretere, pe cînd PIB s-a diminuat, ceea ce a cauzat
majorarea ponderii datoriei de stat în acesta, constituind 24,4% la finele anului 2009, i s-a mrit, în
raport cu anul 2008, cu 6 puncte procentuale (p.p.) i cu anul 2007 – cu 1,2 p.p. Soldul datoriei de
stat externe în valut naional a înregistrat o cretere, în timp ce în valut strin s-a diminuat.
Totodat, indicatorii principali care caracterizeaz sustenabilitatea datoriei de stat externe sînt mai
mici decît cei stabilii pentru Republica Moldova. Datoria de stat intern la finele anului 2009 s-a
majorat, comparativ cu începutul anului, i s-a meninut la limita stabilit prin Legea bugetului de
stat pe anul 2009.
Raportarea datoriei publice, garaniilor de stat i recreditrii de stat s-a efectuat cu
respectarea cadrului legal i celui contractual existente. Datele raportate privind datoria de stat
intern i datoria de stat extern corespund informaiei din Subregistrul de stat al datoriei de stat
interne i din Subregistrul de stat al datoriei de stat externe, cu excepia datoriilor UAT.
Constatrile auditului
• Potrivit Notei explicative la Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2009,
soldul datoriei publice, la 31.12.2009, a constituit 17355,6 mil.lei (1410,8 mil.dolari SUA), inclusiv
datoria de stat – 14622,4 mil.lei, datoria Bncii Naionale a Moldovei – 1886,2 mil.lei, datoria
întreprinderilor din sectorul public – 747,9 mil.lei i datoria unitilor administrativ-teritoriale –
99,1 mil.lei. Comparativ cu începutul anului 2009, soldul datoriei publice s-a mrit cu 3456,7
mil.lei, datorit majorrii datoriei de stat cu 3018,0 mil.lei i a datoriilor întreprinderilor din sectorul
public – cu 326,8 mil.lei. De asemenea, datoria public a fost majorat cu 3,0 mil.lei din cauza
reflectrii eronate a datoriilor UAT.
• Limita datoriei de stat externe (841,4 mil.dolari SUA), stabilit prin Legea nr.244-XVI,
nu a fost depit, soldul datoriei de stat externe, la 31.12.2009, constituind 773,7 mil.dolari SUA
(9517,5 mil.lei), cu 4,6 mil.dolari SUA mai puin, comparativ cu soldul din 31.12.2008, îns evaluat
în valut naional – cu 1423,0 mil.lei mai mult.
• Dei datoria de stat extern s-a diminuat în valoare absolut, pe fundalul descreterii PIB
i veniturilor bugetului de stat, comparativ cu anul 2008, a avut loc creterea indicatorilor principali
ai datoriei de stat externe a Republicii Moldova. Astfel, ponderea datoriei de stat în PIB, la
31.12.2009, a constituit 24,4% i s-a majorat, în raport cu anul 2008, cu 6,0 p.p. i cu anul 2007 –
cu 1,2 p.p., fiind determinat de scderea valorii PIB, comparativ cu anul precedent, i de creterea
concomitent a soldului datoriei de stat. În comparaie cu anul precedent, ponderea datoriei de stat
externe în PIB s-a majorat cu 3,0 p.p. i ponderea datoriei de stat interne în PIB – cu 2,9 p.p.
• Gradul de îndatorare extern a înregistrat o cretere de 3,0 p.p. fa de anul 2008 i o
micorare neesenial de 0,3 p.p. fa de anul 2007. Concomitent, s-a majorat cu 0,1 p.p. raportul
dintre cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat externe i PIB (în a.2008 acest indicator a
înregistrat o reducere de 0,3 p.p fa de a.2007).
• La 31.12.2009, datoria de stat intern a constituit 5104,9 mil.lei, ceea ce nu depte
nivelul stabilit prin art.16 din Legea nr.244-XVI. În comparaie cu începutul anului 2009, datoria de
stat intern s-a majorat cu 1595,0 mil.lei, inclusiv din emisiunea VMS prin licitaie – 1145,0 mil.lei
i din plasarea VMS prin subscriere – 450,0 mil.lei, acestea fiind un nou instrument financiar pentru
finanarea deficitului bugetar.
33

• Pentru deservirea datoriei de stat au fost utilizate 1397,3 mil.lei, inclusiv: pentru
deservirea datoriei de stat externe – 767,4 mil.lei i pentru deservirea datoriei de stat interne – 629,9
mil.lei. Majorarea cu 196,1 mil.lei, sau cu 34,3% a cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat
externe a fost cauzat atît de creterea cheltuielilor pentru rambursarea datoriilor (cu 155,1 mil.lei),
cît i de achitarea dobînzilor la împrumuturile externe (cu 41,0 mil.lei).
• Potrivit datelor Raportului privind situaia conturilor extrabilaniere, la 31.12.2009,
datoria total a agenilor economici fa de Ministerul Finanelor constituia 3037,7 mil.lei.
• La 31.12.2009, datoriile pentru împrumuturile recreditate agenilor economici din surse
interne i externe, prin intermediul Ministerului Finanelor, erau înregistrare dup 89 de beneficiari,
în sum de 428,9 mil.lei, 60,5 mil.dolari SUA i 8,5 mil.euro, echivalent cu 1212,6 mil.lei, din care
datorii cu termenul expirat – 352,5 mil.lei i 20,8 mil.dolari SUA (echivalent cu 608,3 mil.lei).
• La 31.12.2009, datoria extern garantat de stat a agenilor economici constituia 8,4
mil.dolari SUA, inclusiv datoria pentru împrumuturile externe acordate sub garanie de stat a S.A.
„Ap-Canal” mun.Chiinu – 7964,3 mii dolari SUA i a S.A. „Termocom” – 462,6 mii dolari SUA
pentru creditele obinute de la Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD).
• Datoria pentru împrumuturile contractate de agenii economici direct de la instituiile
financiare externe, garantate de stat i activate, la situaia din 31.12.2009, a însumat 13,3 mil.dolari
SUA (163,6 mil.lei) i s-a diminuat fa de perioada similar a anului precedent cu 2,2 mil.dolari
SUA.
• Datoriile fa de bugetul de stat ale agenilor economici beneficiari de împrumuturi
externe, formate în rezultatul onorrii de ctre Ministerul Finanelor a obligaiilor pentru plata
garaniilor externe, la 31.12.2009, au constituit 52,3 mil.dolari SUA. La achitarea obligaiunilor
pentru garaniile de stat activate au fost dezafectate mijloace în valoare de 39,3 mil.lei, îns pentru
restabilirea mijloacelor dezafectate întru onorarea garaniilor de stat de la agenii economici au fost
încasate 15,5 mil.lei.
• Datoriile fa de bugetul de stat ale agenilor economici beneficiari de împrumuturi
interne, formate în rezultatul onorrii de ctre Ministerul Finanelor a obligaiilor pentru plata
garaniilor interne, la situaia din 31.12.2009, au constituit 4,9 mil.lei. Pe parcursul anului 2009,
pli întru restabilirea mijloacelor bugetare nu au fost efectuate.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- elaborarea strategiei managementului datoriei de stat, stabilind obiectivele de baz,
realizarea crora ar contribui la finanarea executrii bugetului în conformitate cu un nivel
acceptabil al riscului i asumarea costurilor minime pe termen mediu i lung.
II.1.4. Utilizarea mijloacelor financiare publice de ctre unele autoriti publice
Rezumat
Auditele regularitii la autoritile publice menionate în acest compartiment au avut drept
obiectiv oferirea unei asigurri rezonabile referitor la faptul c rapoartele financiare pentru
exerciiul bugetar al anului 2009 nu conin denaturri semnificative i prezint o imagine real i
fidel asupra situaiilor financiare i patrimoniale, iar operaiunile financiare s-au efectuat legal i
regulamentar. Executarea mijloacelor bugetare s-a realizat cu unele abateri i neregulariti la
formarea i utilizarea mijloacelor financiare publice i la gestionarea patrimoniului public, cum ar
fi: nerespectarea disciplinei financiar-bugetare; admiterea de supracheltuieli; utilizarea mijloacelor
bugetare contrar destinaiilor aprobate; organizarea inerii contabilitii i raportrii financiare cu
unele abateri de la cadrul normativ-legislativ; efectuarea formal a inventarierii patrimoniului;
neînregistrarea drepturilor asupra tuturor bunurilor imobile i raportarea eronat a situaiilor
patrimoniale; efectuarea achiziiilor publice cu abateri de la cadrul legal, prin admiterea livrrilor de
34

unuri pîn la înregistrarea contractelor i pîn la realizarea procedurilor de achiziie, divizarea unor
achiziii, încheierea contractelor de efectuare a lucrrilor în lipsa limitelor bugetare aprobate;
înclcri admise la lucrrile i volumele lor executate în cadrul reparaiilor curente i capitale.
Avînd în vedere caracterul semnificativ al abaterilor i denaturrilor constatate, în
majoritatea cazurilor, Curtea de Conturi a exprimat Opinii diferite privind situaiile financiare
raportate pe anul 2009 i regularitatea utilizrii mijloacelor financiare publice. (Lista hotrîrilor
adoptate de ctre Curtea de Conturi i opiniile de audit, exprimate de auditori în rezultatul
misiunilor de audit la entitile auditate, se prezint în Anexele nr.1 i nr. 2 la Raport).
Ministerul Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor
Constatrile auditului
• Inventarierile anuale la MTIC au fost efectuate cu nerespectarea cadrului legal, invocînd
riscul neasigurrii veridicitii rezultatelor inventarierii i a plenitudinii raportrii valorii
patrimoniale. Pîn în prezent ministerul nu a înregistrat la organul cadastral un imobil cu valoarea
de bilan de 2 lei, compus dintr-o cldire administrativ cu suprafaa de 745,7 m 2 i o cldire
auxiliar cu suprafaa de 253,1 m 2 , inclusiv terenul aferent cu suprafaa de 1,4214 ha, amplasat în
or. Vatra, estimat, conform preurilor de pia, cu circa 3362,7 mii lei. Totodat, raportul prezentat
Ageniei Proprietii Publice de ctre MTIC nu conine date referitor la suprafeele imobilului i
terenului respectiv, astfel nefiind asigurat autenticitatea datelor raportate.
• MTIC i Ministerul Justiiei n-au efectuat transmiterea-predarea Serviciului Stare Civil
i Î.S. „Camera Înregistrrii de Stat” în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin
Hotrîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995 17 .
• Ca i în anii precedeni, contrar prevederilor art.6 alin.(4) din Legea nr.146-XIII din
16.06.1994 18 , MTIC a intervenit în activitatea întreprinderilor subordonate, impunîndu-le efectuarea
de cheltuieli în interesele fondatorului, prin ce a influenat indicatorii economico-financiari ai
entitilor respective. Astfel, în anul 2009, ministerul a beneficiat neîntemeiat de mijloace financiare
suplimentare pentru achitarea deplasrilor colaboratorilor si i a bunurilor cu titlu gratuit în valoare
total de 496,3 mii lei.
• Reprezentanii statului nu i-au îndeplinit obligaiunile regulamentare, iar ministerul n-a
asigurat monitorizarea activitii acestora în întreprinderile al cror fondator este, mijloacele
întreprinderilor fiind utilizate neeficient pentru remunerarea reprezentanilor statului cu suma total
de 846,3 mii lei. Cu toate c Î.S. „Pota Moldovei” a înregistrat în anul 2009 pierderi în sum de
3850,7 mii lei, plile pentru reprezentanii statului au fost calculate i achitate integral în sum de
187,2 mii lei.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- asigurarea monitorizrii bunurilor imobile proprietate public a statului i înregistrrii
de ctre MTIC a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor cu terenul aferent amplasat în
or.Vatra, mun.Chiinu, precum i examinarea oportunitii de revizuire a listelor bunurilor
imobile proprietate public a statului, aprobate prin Hotrîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005
„Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate public a statului i la transmiterea
unor bunuri imobile”.
- monitorizarea activitii reprezentanilor statului în întreprinderile ai cror fondatori
sînt, în vederea sporirii rolului acestora în asigurarea unei activiti economico-financiare
17 Hotrîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a
întreprinderilor de stat, organizaiilor, instituiilor, a subdiviziunilor lor, cldirilor, construciilor, mijloacelor fixe i
altor active”.
18 Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea de stat”.
35

eficiente, precum i monitorizrii întocmirii i prezentrii regulamentare de ctre acetia a
rapoartelor privind îndeplinirea funciilor delegate.
Agenia Rezerve Materiale 19
Constatrile auditului
• Agenia Rezerve Materiale (Agenia), în procesul de executare a mijloacelor bugetului de
stat pe anul 2009, a admis unele înclcri ale legislaiei, erori i neregulariti la componenta
formarea i administrarea rezervelor materiale de stat i de mobilizare, care au condus la pierderi de
bunuri procurate anterior din mijloacele bugetului de stat.
• În anul 2009, Agenia, conform unor Hotrîri ale Guvernului, a achiziionat 11,2 mii tone
de grîu de clasa V-ea, la preul mediu de 1098 lei/tona, acesta ulterior fiind comercializat integral
prin Bursa Universal de Mrfuri (BUM) la preul de 950 lei/tona, formîndu-se o diferen fa de
preul de achiziionare în sum total de 1661,4 mii lei. Totodat, pentru pstrarea acestuia
(perioada martie-decembrie 2009), au fost efectuate cheltuieli din contul mijloacelor speciale în
sum de 1305,3 mii lei. Ca rezultat, de la efectuarea acestei operaiuni au fost admise cheltuieli
neeficiente ale mijloacelor bugetului de stat în sum total de 2966,7 mii lei.
• În scopul stimulrii productorilor agricoli, eliberarea motorinei a fost efectuat conform
Regulamentului cu privire la eliberarea gratuit a unor bunuri materiale, aprobat prin Hotrîrea
Guvernului nr.400 din 02.07.2009. Neexecutarea integral a prevederilor acestei Hotrîri a
condiionat i nesusinerea productorilor agricoli care gestioneaz terenuri cu suprafaa de pîn la
50 ha, care urmau s beneficieze de mijloace bneti, obinute de la comercializarea motorinei
cuvenite, pentru a fi direcionate la acoperirea impozitului funciar al acestora.
• Agenia n-a aplicat neîntîrziat, în termenele stabilite, pîrghiile reglementate de legislaie
în vederea încasrii datoriilor, ceea ce duce la pierderi reale de surse financiare pentru
suplimentarea bugetului de stat. Cele mai mari datorii debitoare le constituie datoriile pentru
bunurile eliberate din rezervele materiale de stat cu titlu de împrumut, inclusiv cu termenul de
achitare expirat – 31,4%.
• Datoriile CPC „Cereale-Flor” S.A. fa de Agenie constituie în total 20,7 mil. lei,
inclusiv datorii formate din plile pentru bunurile primite în perioada anilor 2000-2009 cu titlu de
împrumut i de deblocare, precum i pli achitate în avans (servicii de pstrare efectiv neacordate),
în aa mod fiind dezafectate mijloace ale bugetului de stat.
• Întru executarea unor Hotrîri ale Guvernului, s-au eliberat bunuri materiale din rezervele
de stat cu înclcarea Regulamentului cu privire la rezervele materiale de stat, iar Agenia n-a
monitorizat executarea contractelor de restituire a bunurilor eliberate cu titlu de împrumut pe
termen scurt, ceea ce a dus la formarea datoriilor debitoare.
• Recepionarea i distribuirea ajutoarelor umanitare s-a efectuat netransparent, cu
nerespectarea prevederilor legale i a principiilor de acordare a ajutoarelor umanitare, acestea
prioritar fiind acordate întreprinderilor i organizaiilor scopul activitii crora este obinerea de
profit.
• Agenia n-a asigurat un control deplin asupra bunurilor din rezervele materiale de stat,
precum i n-a participat în cadrul procedurilor de stocare i inventariere, prin ce nu se exclude
apariia riscului de eroare sau fraud în activitatea sa, precum i de neveridicitate a datelor raportate.
Astfel, la efectuarea controlului disponibilului i condiiilor de pstrare a bunurilor din rezervele
materiale, la CPC „Cereale- Flor” S.A. s-au depistat lipsuri de grîu alimentar, grîu furajer, porumb,
semine de floarea soarelui valoarea crora constituie în total 14,3 mil.lei; la S.A. „Cereale-Prut”
19 Pîn la 22.09.2009 – Agenia Rezerve Materiale, Achiziii Publice i Ajutoare Umanitare, care, în temeiul Legii
nr.21-XVIII din 18.09.2009 „Pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern”, a fost
reorganizat în Agenia Rezerve Materiale.
36

Ungheni – de grîu alimentar în cantitate de 266,4 tone; la SC „Parstat-Petrol” S.R.L. – a întregii
cantiti de 2970 litri de benzin, aflat la pstrare.
• La 31.12.2009, Agenia înregistra fa de Ministerul Finanelor o datorie în sum de 110,0
mil.lei pentru împrumutul acordat în anul 2008, în baza Hotrîrii Guvernului, din contul mijloacelor
generale ale bugetului de stat, f dobînd, cu termenul de rambursare expirat, ceea ce a dus la
dezafectarea mijloacelor bugetului de stat.
• Lipsa sistemului informaional automatizat nu permite eficientizarea activitii în
domeniul inerii evidenei i asigurrii integritii bunurilor, precum i întreprinderea msurilor
operative de încasare a datoriilor etc.
• mîne problematic situaia referitor la aspectul ce ine de achiziionarea bunurilor
materiale în rezervele de stat de la agenii economici pltitori de TVA i de comercializarea
(eliberarea) acestora din rezervele materiale de stat de ctre Agenie (care nu este pltitor de TVA),
fapt ce permite Ageniei si motiveze pierderile formate din diferena de preuri, starea de lucruri
respectiv fiind condiionat de nereglementarea juridic.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- examinarea situaiilor create în domeniul rezervelor materiale de stat i de mobilizare, cu
stabilirea msurilor concrete pentru gestionarea eficient a rezervelor materiale de stat i de
mobilizare, neadmiterea consumurilor i pierderilor neautorizate, stoparea creterii datoriilor
Ageniei Rezerve Materiale, cu asigurarea restituirii la bugetul de stat a împrumutului acordat
acesteia (avînd termenul de rambursare expirat), precum i gestionarea eficient a ajutoarelor
umanitare.
Consiliul Coordonator al Audiovizualului
Constatrile auditului
• Consiliul Coordonator al Audiovizualului în anul 2009 a admis unele neconformiti la
desfurarea achiziiilor publice: nepublicarea invitaiei de prezentare a ofertelor, în modul stabilit
de legislaie, la licitaia pentru procurarea bunurilor în sum de 3,0 mil.lei; achiziionarea unor
lucrri în sum de 94,4 mii lei în lipsa limitelor de alocaii aprobate în acest scop i executarea
acestora în lipsa contractului de achiziii înregistrat în modul stabilit; executarea contractului de
achiziionare a benzinei la preuri fluctuante, ce genereaz un risc de nesuplinire a necesitilor
instituiei cu combustibil.
• Nerespectarea prevederilor clasificaiei bugetare i a normelor de eviden contabil la
raportarea unor cheltuieli în sum de 94,4 mii lei, inclusiv neînregistrarea în evidena contabili
nereflectarea în bilanul contabil a valorii obiectivului nou-creat în aceeai valoare.
• Lipsa controalelor interne la gestionarea mijloacelor speciale ce a dus la necalcularea i
neînregistrarea în evidena contabil a veniturilor efective provenite din taxa de reglementare, a
datoriilor debitoare i creditoare aferente acestei taxe, atribuirea incorect a mijloacelor speciale în
aspectul tipurilor de pli, utilizarea neregulamentar a unor mijloace ale Fondului de susinere a
radiodifuzorilor în sum de 55,4 mii lei.
• Neatribuirea corect a mijloacelor speciale în aspectul categoriilor, ceea ce a influenat
corectitudinea Raportului privind executarea mijloacelor speciale ale bugetului de stat pe anul 2009.
Recomandri Parlamentului:
solicite Consiliul Coordonator al Audiovizualului:
- determinarea exhaustiv a prevederilor regulamentare ce in de scopul Fondului de
susinere a radiodifuzorilor, direciile de utilizare i de alocare a mijloacelor acestui Fond, modul
de administrare a taxei de reglementare.
37

Curtea Constituional (anul 2009 i perioada 2007-2008)
Constatrile auditului
• Dei la efectuarea cheltuielilor reale Curtea Constituional s-a încadrat în limita bugetar
aprobat, în aspectul clasificaiei economice a cheltuielilor bugetare, la unele alineate ale articolului
„Plata mrfurilor i serviciilor”, în anii 2007-2009 au fost efectuate supracheltuieli în sum total de
235,3 mii lei, astfel nefiind respectate prevederile art.9 din Legea privind sistemul bugetar i
procesul bugetar 20 , generînd datorii creditoare.
• În anul 2008, Curtea Constituional a contractat lucrri pentru reparaii curente în lipsa
alocaiilor aprobate în acest scop, cu rectificarea ulterioar; a acceptat condiii contractuale f a
prevedea penaliti pentru neexecutarea în termen a lucrrilor contractate; a admis utilizarea
alocaiilor contrar destinaiei aprobate, iar atribuirea incorect a cheltuielilor în aspectul clasificaiei
economice a condiionat denaturarea unor date ale Raportului pe anul 2009.
• La capitolul utilizarea mijloacelor financiare pentru reparaii capitale i curente au fost
constatate un ir de deficiene ce in de achiziionarea lucrrilor i respectarea limitei de alocaii
bugetare. Avînd prevzute alocaii în sum de 72,0 mii lei, contractul de achiziii a fost încheiat în
valoare de 999,9 mii lei, care fiind înregistrat la Trezoreria de Stat Chiinu – bugetul de stat a fost
finanat în urma rectificrii limitei bugetare anuale la finele anului. Analogic, pentru „Lucrri de
reparaie capital a sediului Curii Constituionale”, avînd limita bugetar de 500,0 mii lei,
contractul de achiziii a fost încheiat în sum de 848,9 mii lei, ulterior executarea fiind în limita
bugetar aprobat.
• Pentru procurarea unor mijloace fixe au fost utilizate contrar destinaiei alocaii în sum
total de 145,5 mii lei, totodat atribuindu-le incorect în aspectul clasificaiei bugetare i
condiionînd denaturarea datelor reflectate pe articole în aceeai sum. Concomitent, neîregistrarea
mijloacelor fixe procurate a cauzat neveridicitatea datelor bilanului instituiei la subcontul „Alte
mijloace fixe”, influenînd situaia patrimonial raportat.
• Nu s-a asigurat organizarea inerii evidenei contabile, în special privind evidena
decontrilor, perfectarea documentelor primare, inventarierea tuturor articolelor de bilan,
efectuarea operaiunilor de casi raportarea financiar.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- determine pentru toi executorii de buget tipurile de lucrri aferente reparaiilor
curente i capitale, pentru atribuirea lor corect la cheltuieli bugetare în aspectul clasificaiei
economice, precum i s nu admit înregistrarea de ctre Ministerul Finanelor a contractelor de
achiziii publice în sume ce depesc limitele bugetare aprobate.
Procuratura General (anul 2009 i perioada 2007-2008)
Constatrile auditului
• Fundamentarea planificrii, finanrii, executrii i raportrii cheltuielilor Procuraturii
exclude reglementarea în clasificaia bugetar a cheltuielilor pentru procuraturile specializate, avînd
în vedere structura Procuraturii, conform prevederilor art.22 din Legea cu privire la Procuratur 21 .
Acest fapt prezint risc pentru un proces bugetar adecvat i transparent.
20 Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 „Privind sistemul bugetar i procesul bugetar” (cu modificrile i completrile
ulterioare; în continuare – Legea nr.847-XIII).
21 Legea cu privire la Procuratur nr.294-XVI din 25.12.2008 (cu modificrile ulterioare; în continuare – Legea cu
privire la Procuratur).
38

• Efectuarea de cheltuieli reale de la bugetul de stat cu înclcarea disciplinei financiare,
admiterea de supracheltuieli (3819,6 mii lei), de cheltuieli neregulamentare i nerespectarea
limitelor bugetare aprobate, inclusiv în aspectul clasificaiei organizaionale i celei economice ale
cheltuielilor bugetare.
• Utilizarea neregulamentar de mijloace bugetare formate în rezultatul economiilor din
contul unitilor vacante, în lipsa autorizaiilor Ministerului Finanelor privind redistribuirea
destinaiilor alocaiilor anuale. Numrul mediu de personal efectiv încadrat a fost mai mic fa de
numrul aprobat prin schema de încadrare cu 59,5 uniti i fa de cel aprobat prin Hotrîrea
Parlamentului 22 , respectiv, cu 303,5 uniti.
• Admiterea depirii limitelor de alocaii în anul 2009 la articolul 111 „Retribuirea
muncii”, neinîndu-se cont de posibilitile limitate ale bugetului, i în lipsa aprobrii surselor
pentru aceste destinaii, din care: „Sporuri la salariul funciei” – 108,9 mii lei, „Alte pli bneti” –
2475,4 mii lei (achitarea indemnizaiilor unice la concediere, a titlurilor executorii etc.).
Indemnizaia unic pentru procurorii dimisionai în anul 2009 s-a calculat în mrime de 3317,9 mii
lei, depind cu 1900,4 mii lei suma prevzut în planul de finanare (precizat – 1417,5 mii lei).
Conform titlurilor executorii parvenite, în anul 2009 au fost achitate indemnizaii unice de
concediere în sum de 472,5 mii lei la 6 procurori, din care 5 au demisionat în perioada anilor 2004-
martie 2009, adic pîn la intrarea în vigoare a Legii cu privire la Procuratur.
• În lipsa limitei de alocaii aprobate în aceste scopuri i neavînd economii la fondul de
retribuire a muncii, au fost efectuate neregulamentar pli de premii unice în sum de 1587,2 mii lei,
concomitent fiind cauzate supracheltuieli la alineatul respectiv în sum total de 1222,6 mii lei.
Cheltuielile neregulamentare la achitarea ajutorului material în anul 2009 au constituit 34,9 mii lei
fa de limita alocaiilor pe ali angajai, iar pe angajaii din serviciul public fa de limita legal –
107,4 mii lei.
• Utilizarea mijloacelor bugetare pentru plata mrfurilor i serviciilor i detaarea
salariailor în interes de serviciu s-a efectuat cu înclcarea prevederilor legale, fiind admise
supracheltuieli, în unele cazuri contrar destinaiilor aprobate, generînd denaturarea datelor raportate.
Astfel, în anul 2009, Procuratura a admis supracheltuieli pe unele alineate în mrime de 270,6 mii
lei, respectiv pe aparatul central al Procuraturii Generale – 168,0 mii lei i pe organele teritoriale –
139,2 mii lei.
• Contrar prevederilor art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 23 , au fost
încheiate contracte de achiziii publice în lipsa planurilor anuale i celor trimestriale privind
achiziionarea de mrfuri, lucrri i servicii. Membrii grupului de lucru pentru achiziii n-au semnat
declaraii de confidenialitate i imparialitate i nu au întocmit regulamentar 24 procesul-verbal de
deschidere a ofertelor. Totodat, de ctre grupul de lucru n-au fost respectate prevederile pct.6 din
Regulamentul cu privire la întocmirea i pstrarea dosarului achiziiei publice 25 , dosarele nefiind
cusute pe fiecare achiziie în parte, tampilate i numerotate dup încheierea contractelor.
• Procuratura General n-a efectuat inventarierea tuturor articolelor de bilan în modul
stabilit, inclusiv a materialelor de construcie i nu a asigurat plenitudinea acumulrii unor venituri
la componenta „Mijloace speciale”.
• La efectuarea cheltuielilor pentru investiii capitale alocate pentru procurarea i renovarea
cldirii nefinalizate, amplasate pe str.Alexandru cel Bun, 100, s-a constatat: utilizarea
neregulamentar a mijloacelor bugetare pentru lucrrile de demolare i consolidare în mrime de
5775,8 mii lei; lipsuri ale materialelor de construcie în valoare de 1444,4 mii lei; efectuarea
22 Hotrîrea Parlamentului nr.609-XIV din 01.10.1999 „Privind formarea organelor Procuraturii, reedina lor i
circumscripiile de activitate, structura i personalul”.
23
Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 „Privind achiziiile publice” (în continuare – Legea nr.96-XVI).
24 Hotrîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 „Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de
lucru pentru achiziii”.
25
Regulamentul cu privire la întocmirea i pstrarea dosarului achiziiei publice, aprobat prin
Hotrîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.
39

lucrrilor în lipsa devizelor locale expertizate i verificate în modul stabilit, cu acceptarea i
achitarea acestora în sum de 4937,5 mii lei; desfurarea licitaiilor publice, încheierea contractelor
de antrepriz i executarea lucrrilor de instalare în cldirea nefinalizat a reelelor inginereti în
lipsa alocaiilor bugetare aprobate în sum de 8708,4 mii lei; dezafectarea mijloacelor bugetului de
stat în sum de 2216,3 mii lei; majorarea nejustificat a valorii lucrrilor în rezultatul includerii de
tre antreprenor în procesele-verbale a altor coeficieni la salariu i mecanisme cu 850,9 mii lei;
neasigurarea integritii bunurilor în valoare de 480,6 mii lei; imposibilitatea determinrii
volumului i valorii lucrrilor de construcie real efectuate i a stocului materialelor de construcie
aflate la antreprenor; imposibilitatea determinrii veridicitii situaiei decontrilor cu antreprenorul,
precum i nefinalizarea lucrrilor în termenele preconizate. Procuratura General n-a efectuat
înregistrarea dreptului asupra cldirii nefinalizate i a terenului aferent acesteia.
• Achiziionarea i executarea lucrrilor de reparaii curente i capitale ale sediilor
procuraturilor din raioanele Soroca, Dondueni i Teleneti s-au efectuat cu admiterea mai multor
neregulariti i abateri, care au influenat veridicitatea i plenitudinea situaiei raportate. Astfel, în
scopul legiferrii volumelor real executate în perioadele precedente, dar care din motivul lipsei de
alocaii nu au fost acceptate de beneficiar, precum i n-au fost înregistrate în modul stabilit în
eviden, în anul 2009 s-au încheiat 3 contracte de achiziii în valoare total de 1019,4 mii lei,
nefiind înregistrate regulamentar la trezoreria teritorial. Lucrrile de reparaie la procuraturile
teritoriale menionate s-au efectuat în lipsa devizelor de cheltuieli verificate în mod regulamentar, în
volume ce au depit volumele contractate în anii precedeni. La finalizarea lucrrilor n-au fost
întocmite procesele-verbale privind recepia final a lucrrilor efectuate i, respectiv, n-au fost
înregistrate datoriile creditoare. Datorit acestui fapt, rmîne incert volumul de lucrri executate în
realitate, volumul de lucrri neachitate, ceea ce poate duce la cheltuieli publice suplimentare.
• Înclcri i abateri ce in de nerespectarea disciplinei financiare, similare celor
menionate, au fost admise de Procuratur i la executarea mijloacelor financiare publice în
exerciiile bugetare ale anilor 2007-2008: depirea limitelor bugetare anuale precizate; admiterea
supracheltuielilor la limitele alocaiilor prevzute pentru organele teritoriale de specialitate;
admiterea supracheltuielilor neîntemeiate la salarizarea lucrtorilor i utilizarea neregulamentar de
mijloace bugetare formate în rezultatul economiilor din contul unitilor vacante; evidena eronat a
decontrilor, neperfectarea documentelor primare în modul stabilit care per ansamblu au afectat
veridicitatea i plenitudinea raportrii financiare a Procuraturii în anii 2007-2008.
Recomandri Parlamentului:
solicite Procuraturii Generale:
- includerea în rapoartele anuale de activitate a unei informaii ample despre utilizarea
bugetului, cu anexarea copiilor rapoartelor financiare anuale prezentate Ministerului Finanelor.
- asigure planificarea i executarea cheltuielilor bugetare, reglementîndu-le în aspectul
structurii Procuraturii, conform prevederilor art.22 din Legea cu privire la Procuratur.
Comisia Electoral Central
Constatrile auditului
Conform Raportului financiar al CEC la situaia din 06.11.2009, cheltuielile efective pentru
pregtirea i desfurarea alegerilor Parlamentului din 05.04.2009 au constituit 49537,5 mii lei,
fiind executate la nivel de 78,9% fa de alocaiile preconizate.
Managementul execuiei cheltuielilor pentru desfurarea alegerilor Parlamentului în anul
2009 a fost afectat de nerespectarea întocmai a normelor de reglementare a disciplinei financiarbugetare
i de lipsa controlului intern corespunztor, ceea ce a condiionat urmtoarele nereguli la
utilizarea mijloacelor financiare publice:
- Lipsa unor reglementri privind utilizarea alocaiilor bugetare pentru retribuirea muncii
membrilor CEC, ai consiliilor i birourilor electorale care a condiionat efectuarea unor cheltuieli
40

suplimentare în legtur cu nedescifrarea plilor calculate indicate în certificatele de salarizare
prezentate la CEC i la consiliile electorale de circumscripie, precum i în legtur cu salarizarea
membrilor degrevai, care pe perioada degrevrii se salarizeaz din dou surse, situaie ce persist
de la un scrutin electoral la altul, ce a condus la efectuarea unor pli neregulamentare unor membri
CEC în sum de 353,1 mii lei.
- Nerespectarea prevederilor legale la efectuarea achiziiilor publice, care se exprim prin
neasigurarea calitii dosarelor, fapt ce poate duce la posibilitatea sustragerii sau înlocuirii
înscrisurilor pe care acestea le conin, neasigurarea principiilor de transparen, nesemnarea
declaraiilor de confidenialitate i imparialitate a membrilor grupului de lucru pentru achizuii
publice, precum i neprezentarea drilor de seam privind contractele de achiziie public.
- Nerespectarea prevederilor regulamentare în managementul contabil care a condiionat
înregistrri neconforme ale operaiunilor economice efectuate, deficiene în situaiile privind
decontrile, nerespectarea termenului de întocmire i de prezentare a rapoartelor financiare,
neasigurarea inerii unor registre contabile.
- Atît CEC, cît i consiliile electorale de circumscripie nu au asigurat un proces eficient de
control intern i de gestionare conform a bunurilor materiale. Lipsa unui management eficient a
cauzat trecerea la cheltuieli a bunurilor materiale în sum total de 1325,7 mii lei, f documente
confirmative i în baza unor documente întocmite neregulamentar.
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat i unele instituii subordonate
Constatrile auditului
Auditul regularitii utilizrii mijloacelor bugetului de stat pe anul 2009 a relevat existena
unor nereguli la procedura de achiziii publice, la cheltuielile pentru deplasri în interes de serviciu,
de retribuire a muncii, precum i în inerea i reflectarea bunurilor în evidena contabil:
• Dei efectuarea de cheltuieli reale s-a încadrat în limita bugetar aprobat, în aspectul
clasificaiei economice a cheltuielilor bugetare, la unele articole i alineate au fost admise depiri
ale limitelor anuale aprobate în sum total de 769,9 mii lei, nefiind respectate prevederile art.9 din
Legea nr.847-XIII.
• Nerespectarea disciplinei financiare la executarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii
de ctre executorii de buget ai IFPS i ai unor IFS teritoriale a rezultat în efectuarea unor cheltuieli
neregulamentare în mrime de 412,4 mii lei. Totodat, se relev lipsa monitorizrii i controlului
adecvat din partea IFPS asupra utilizrii de ctre IFS teritoriale a mijloacelor publice alocate,
precum i aprobarea unor scheme de salarizare i încadrare a angajailor în contradicie cu actele
normative.
• Efectele ineficiente ale activitii de baz vizînd depistarea i lichidarea agenilor
economici, care nu au prezentat pe parcursul unui an de zile dri de seam, au implicat cheltuirea
suplimentar a banilor publici, în anul 2009, în sum de 629,9 mii lei.
• IFPS, în calitate de fondator al Î.S. „Fiscservinform”, nu a întreprins msuri pentru
stabilirea tarifelor legale la serviciile acordate de aceasta, precum i privind modul de executare i
achitare a serviciilor prestate, iar actele întocmite nu reprezint realitatea lucrrilor i serviciilor
executate, care în anul 2009 au constituit 7283,6 mii lei.
• S-au stabilit cheltuieli neregulamentare pentru deplasri în interes de serviciu, precum i
deficiene privind termenul detarii angajailor.
• Activitatea grupurilor de lucru ale IFPS i IFS auditate, în anul 2009, s-a desfurat cu
nerespectarea întocmai a prevederilor legale în domeniul achiziiilor publice. Astfel, nu au fost
stabilite funciile fiecrui membru al grupului de lucru, nu au fost elaborate planurile anuale i
trimestriale de efectuare a achiziiilor, nu au fost semnate declaraiile de confidenialitate i
imparialitate. IFS Bi i Hînceti nu au întocmit dosarele de achiziii publice. Achiziionarea
produselor petroliere contrar prevederilor regulamentare nu s-a efectuat prin intermediul Bursei
41

Universale de Mrfuri. Au fost constatate cazuri de divizare a achiziiilor efectuate. Stocurile de
produse petroliere au generat imobilizarea mijloacelor financiare publice.
• Valoarea patrimoniului gestionat, reflectat în evidena contabil nu relev situaia real,
acest fapt condiionînd i denaturarea bilanului contabil cu 1014,4 mii lei. Responsabilii din cadrul
inspectoratelor fiscale teritoriale au avut o atitudine formal fa de desfurarea inventarierii
bunurilor aflate în gestiune.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- determinarea unei posibile modaliti de lichidare simplificat a agenilor economici
care nu prezint în decurs de un an dri de seami nu dispun de mas debitoare, pentru a nu
condiiona cheltuieli suplimentare bugetului.
Serviciul Vamal
Constatrile auditului
• S-a admis efectuarea neregulamentar a unor cheltuieli în aspectul clasificaiei
economice, fiind constatat o depire a limitei de cheltuieli în valoare sumar de 5344,7 mii lei,
care a condiionat formarea datoriilor creditoare în aceeai mrime.
• BV Leueni n-a asigurat înregistrarea regulamentar în eviden contabil a terenului cu
suprafaa de 6,9018 ha, în valoare de 96,0 mii lei, nerespectîndu-se, astfel, art.17 alin.(1) din Legea
nr.113-XVI din 27.04.2007 26 .
• Situaiile financiare pe anul 2009 raportate de ctre Serviciul Vamal în raportul prezentat
Ministerului Finanelor, nu ofer o imagine real i fidel a elementelor contabile ale entitii,
acesta fiind diminuat cu 65,6 mil.lei, inclusiv cu valoarea mijloacelor fixe de 26,6 mil.lei i uzura în
sum de 39,0 mil.lei, care au fost reflectate în evidena contabil în timpul auditului.
• În bilanul contabil prezentat Ministerului Finanelor n-au fost incluse soldurile, la situaia
din 31.12.2009, ale unor conturi bancare, în sum de 11,4 mil.lei, formate din mijloacele intrate
temporar în posesia entitii, acestea fiind corectate în timpul misiunii de audit.
• Evidena contabil a entitii pe unele conturi i subconturi este denaturat cu valoarea de
22,3 mil.lei a 12 module software i cu valoarea de 8,7 mil.lei – a unor programe. Urmare auditului,
situaia a fost corectat, valorile respective fiind înregistrate în evidena contabil.
• Mijloacele utilizate pentru unele lucrri de modernizare a sistemului informaional
ASYCUDA World în sum de 11,0 mil.lei au fost trecute la cheltuieli directe, f majorarea
costului sistemului informaional.
Serviciul Grniceri
Constatrile auditului
• La efectuarea achiziiilor publice s-au admis: livrri de bunuri i servicii pîn la
înregistrarea contractelor respective la Trezoreria de Stat în sum de 8453,7 mii lei, din care 376,1
mii lei – pîn la efectuarea procedurilor de achiziii i încheierea contractelor; micorarea valorii
unor contracte i executarea altora la preuri diferite de cele stabilite în contract i ofert; divizarea
achiziionrii untului cu aplicarea cotei TVA cu abateri de la cadrul legal, precum i nerespectarea
clauzelor contractuale, ceea ce a condiionat cheltuieli suplimentare din contul mijloacelor publice
în sum de 201,8 mii lei; încheierea contractelor de efectuare a lucrrilor în sum de 272,1 mii lei în
lipsa limitelor de alocaii bugetare aprobate în aceste scopuri, precum i semnarea acordurilor
adiionale la contracte cu depirea limitelor stabilite în cadrul legal în sum de 105,6 mii lei;
26 Legea contabilitii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificrile ulterioare; în.continuare - Legea contabilitii).
42

nedepunerea, în unele cazuri, de ctre membrii grupului de lucru a declaraiilor de confidenialitate
si imparialitate.
• La gestionarea produselor alimentare i petroliere se relev problema lipsei normativelor
de stocuri ale acestora, aceasta cauzînd imobilizarea mijloacelor financiare prin formarea stocurilor
excesive.
• Auditul a relevat calcularea indemnizaiei anuale bneti pentru întrirea sii pe anul
2009, în sum de 7016,5 mii lei, în lipsa limitelor de alocaii aprobate, fapt ce a condiionat
majorarea datoriilor creditoare cu 6668,2 mii lei, la finele anului înregistrîndu-se datorii creditoare
la garaniile sociale i drepturile bneti în sum total de 17826,4 mii lei.
• La gestionarea mijloacelor speciale este problematic modalitatea de evideni raportare
a veniturilor gospodriei auxiliare, obinute în form naturali destinate consumului instituiei la
categoria 001 „Servicii cu plat” în lipsa unei reglementri juridice la acest compartiment, precum
i raportarea veniturilor i cheltuielilor la executarea de cas prin sistemul trezorerial.
• Achiziionarea i executarea contractelor ce in de confecionarea echipamentului denot
nerespectarea cadrului legal i lipsa monitorizrii restituirii materialelor neutilizate în procesul
tehnologic de confecionare în sum total de 1169,5 mii lei.
• Neexecutarea obligaiunilor legale privind înregistrarea drepturilor asupra bunurilor
publice deinute condiioneaz riscul neasigurrii integritii patrimoniului public. Astfel, Serviciul
Grniceri n-a asigurat înregistrarea drepturilor patrimoniale la 47 (din 64) bunuri imobile i la 77,95
(din 93,63) ha de terenuri aferente imobilelor.
• Neatribuirea distinct i reflectarea incorect, în aspectul clasificaiei economice, a
cheltuielilor în sum total de 1248,6 mii lei, nereflectarea în evidena contabil a obiectelor
finalizate i date în exploatare în valoare total de 4270,7 mii lei, precum i atribuirea incorect a
soldurilor combustibilului în tichete în sum de 651,9 mii lei au influenat veridicitatea datelor
incluse în Bilanul executrii.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- monitorizarea determinrii de ctre Ministerul Finanelor, pentru toi executorii de
buget, a modalitii de înregistrare i raportare a sumelor ce reprezint cote-pi la procurarea de
tre instituia public a spaiului locativ, precum i a reglementrilor vizînd modalitatea de
evideni raportare a veniturilor i cheltuielilor gospodriei auxiliare obinute/suportate în form
naturali destinate consumului instituiei.
- elaborarea normativelor de stocuri la gestionarea produselor alimentare i petroliere,
deoarece nereglementarea acestora cauzeaz imobilizarea mijloacelor financiare prin formarea
stocurilor excesive.
Fondul Ecologic Naional (FEN)
Rezumat
În anul 2009, cheltuielile FEN au crescut cu 73,4 mil.lei, comparativ cu anul 2008, sau de
circa 2,8 ori, constituind 114,0 mil.lei, cota preponderent a acestora fiind destinat finanrii
proiectelor pentru implementarea strategiilor, programelor i planurilor naionale de protecie a
mediului (inclusiv aprovizionarea cu api canalizarea), care în anul 2008 a constituit 34,3 mil.lei.
Verificarea activitii de constituire i funcionare a FEN a relevat un ir de înclcri ale
normelor legale, neregulariti, precum i unele probleme ce in de imperfeciunea cadrului
legislativ în domeniul gestionrii FEN, acestea determinînd nerealizarea obiectivelor în cadrul unui
ir de proiecte aprobate i finanate din contul mijloacelor FEN supuse auditului i, respectiv,
efectuarea cheltuielilor neîntemeiate în sume semnificative.
43

Constatrile auditului
• La aprobarea spre finanare a unor proiecte, Consiliul de administrare al FEN (în
continuare – Consiliul) nu a examinat situaia privind dreptul de proprietate asupra obiectivului
finanat din contul proiectelor, modul de transmitere a proprietii publice în perioada efecturii
lucrrilor i de transmitere pentru înregistrare în eviden a valorii lucrrilor în conformitate cu
prevederile legale.
• La aprobarea drilor de seam ale beneficiarilor de proiecte, Consiliul nu solicit
justificarea privind atingerea scopului implementrii proiectelor i transmiterea valorii lucrrilor
executate proprietarilor.
• Nu sînt stabilite prioritile utilizrii resurselor financiare ale FEN, criteriile de selectare
a beneficiarilor, iar în procesele-verbale ale edinelor Consiliului lipsesc motivele care au servit
drept temei pentru aprobarea sau respingerea proiectelor.
• La majoritatea proiectelor, expertizele specialitilor în domeniu, care, conform normelor
regulamentare, trebuie s fie specialiti de înalt calificare din cadrul ministerului i instituiilor
tiinifice în domeniu, poart un caracter formal i nu conin informaiile necesare în vederea
aprecierii veridicitii datelor despre impactul activitii preconizate asupra mediului, perfectrii
documentaiei de proiect sau completrii ei conform cerinelor stabilite.
• Ministerul Mediului i Consiliul nu dispun de mecanisme eficiente de control intern
privind monitorizarea executrii lucrrilor de ctre beneficiarii de proiecte, cu evaluarea realizrii
scopurilor proiectelor.
• Cadrul normativ este imperfect, ceea ce se exprim prin necorelarea actelor normative cu
cele legislative, lipsa unor norme de drept exhaustive, coerente i echilibrate, care s reglementeze
expres i cu precizie raporturile în domeniul utilizrii mijloacelor FEN pentru protecia mediului la
nivel de autoritate public central, autoritate public local, Consiliu i beneficiari.
• Au fost constatate cazuri de acceptare a finanrii proiectelor din contul mijloacelor FEN
înaintate direct de ctre ageni economici, care au obinut concomitent calitatea de beneficiar de
mijloace i cea de antreprenor la executarea lucrrilor din mijloacele FEN.
• În cadrul implementrii a 6 proiecte, Î.S. „Staia Tehnologic de Irigare Chiinu” (în
continuare – Î.S. „STI”), în calitate de beneficiar i de antreprenor, a beneficiat de mijloace
publice în sum de 22,9 mil.lei, în scopul aprovizionrii cu ap potabil a locuitorilor din
localitile rurale, ceea ce nu s-a realizat, pîn la 01.05.2010 populaia nebeneficiind de ap
potabil.
• La finisarea lucrrilor, antreprenorul i beneficiarul proiectelor – Î.S. „STI” nu a transmis
în modul stabilit gestionarilor (primria or.Streni, primria or. Iargara, primria com.Copanca,
primria s.Olneti) obiectivele nominalizate i valoarea acestora, care, respectiv, nu au fost
înregistrate în eviden, ceea ce determin neasigurarea integritii mijloacelor FEN i a proprietii
publice în valoare de 22,9 mil.lei.
• La solicitarea Curii de Conturi din 17.11.2009, Inspecia de Stat în Construcii a efectuat
controlul volumelor i costului lucrrilor executate de ctre Î.S. „STI”, constatînd exagerri în sum
total de 155,8 mii lei, admise la implementarea proiectelor.
• Subantreprenorii i Î.S. „STI”, în urma aplicrii unor coeficieni cu care a fost majorat
valoarea lucrrilor executate din mijloacele FEN, au admis cheltuieli neîntemeiate în sum de
1512,4 mii lei.
Proiectul „Restabilirea prizei de ap potabil din s.Mici i apeductului Mici-
Streni, Etapa II”, beneficiar – Asociaia Interraional de Producie, Reparaie i Exploatare din
Chiinu (în continuare – AIPRE Chiinu), avînd ca scop aprovizionarea cu ap potabil a 37000
de locuitori ai oraului Streni, n-a fost realizat pe deplin, iar modul de examinare, aprobare i
executare a proiectului a condiionat utilizarea neeconomi neîntemeiat a mijloacelor publice în
sum de 1,6 mil.lei, nefiind montai 3500 metri de reea a apeductului.
44

Proiectul „Construcia sistemului de epurare, canalizare i aprovizionare cu ap potabil
din or.Iargara” în valoare de 10,0 mil.lei, ale crui obiective au fost alimentarea cu ap potabil a
locuitorilor or.Iargara i accesul la canalizare (858 de gospodrii, 7 obiecte de menire socialcultural),
nu s-a executat, oraul nefiind alimentat cu ap potabil, iar din 3 instalaii de epurare
funcioneaz doar una; o instalaie cu valoarea de circa 216,3 mii lei nu a fost montati cuplat la
sistemul de canalizare.
Proiectul „Construcia sistemului de apeduct din satul Copanca, r-nul Ceni”,
obiectivul cruia a fost alimentarea cu ap potabil a locuitorilor satului Copanca (350 de
gospodrii, 2 obiecte de menire social-cultural, lungimea apeductului de circa 9 km), nu s-a
realizat.
Proiectul „Reconstrucia apeductului i canalizrii microraionului cu construcii cu multe
nivele din satul Olneti, r-nul tefan Vod”, avînd ca obiective alimentarea cu ap potabil a 600
de locuitori, sau a 220 de apartamente din s.Olneti, construcia turnului de ap, restabilirea staiei
de pompare i a sondei de ap, n-a fost realizat, iar informaia antreprenorului despre finalizarea
lucrrilor de construcie, în urma crora 600 de locatari beneficiaz de servicii de alimentare cu ap
potabil, nu corespunde realitii.
Proiectul „Reconstrucia lacului de acumulare Valea Morilor” în valoare de 15,0 mil.lei,
scopul crui fiind curirea lacului de nmol i adîncirea acestuia, dup cum s-a constatat, a fost
achitat integral, în timp ce ministerul i beneficiarul de proiect nu au solicitat de la Inspecia de Stat
în Construcii verificarea i avizarea volumelor lucrrilor executate în cadrul proiectului, conform
prevederilor contractului. Recepionarea lucrrilor s-a realizat neregulamentar, meninînd riscul
neefecturii integrale a lor.
Proiectul „Efectuarea lucrrilor de îngrijire, conducere, regenerare, conservare a
durilor i amenajarea lor”, destinat Ageniei pentru Silvicultur „Moldsilva”, în valoare de 3,0
mil.lei, avînd ca obiective regenerarea pdurilor i împdurirea terenurilor fondului forestier,
extinderea terenurilor împdurite i crearea perdelelor forestiere de protecie, a fost acceptat spre
examinare, aprobare, contractare i finanare în condiii neadmisibile de utilizare a mijloacelor FEN,
inîndu-se cont de prevederile legale i documentele prezentate de beneficiar în raport cu scopul
stabilit de proiect. Se relev nerealizarea obiectivului proiectului i utilizarea contrar destinaiei a
mijloacelor FEN (3,0 mil.lei – procurarea mijloacelor de transport), inclusiv nefiind adus i
contribuia respectiv la protecia mediului.
Verificarea proiectului „Amenajarea a 20 de fîntîni” în comuna Corjova, în valoare de
324,8 mii lei, al crui scop a fost îmbunirea substanial a calitii apei prin amenajarea
fîntînilor, a relevat utilizarea neîntemeiat a mijloacelor FEN (77,0 mii lei) i nejustificarea faptului
apa din fîntîni corespunde standardelor pentru ap potabil, ceea ce nu confirm contribuirea la
sporirea calitii apei i atingerea scopului proiectului.
Proiectul „Reparaia sistemului de apeduct i canalizare al Staiunii turistice Satul
Moldovenesc”, în valoare de 300,0 mii lei (beneficiar – S.R.L. „Satul Moldovenesc”), al crui scop
a fost aprovizionarea cu ap potabil, în exclusivitate a staiei turistice, care este gestionat de ctre
S.R.L. „Satul Moldovenesc”, s.Hîrtopul Mare, r-nul Criuleni, s-a realizat în lipsa unui studiu
profund privind necesitatea proiectului, precum i a beneficiarului, ceea ce a determinat prezena
unor riscuri majore la realizarea i raportarea proiectului, cu utilizarea neîntemeiat a mijloacelor
FEN (201,2 mii lei).
Referitor la dousprezece proiecte privind premierea specialitilor, indiferent de
apartenena departamental, în valoare de 1,3 mil.lei, i la aisprezece proiecte privind achitarea
cheltuielilor pentru crearea bazei tehnico-materiale în sum de 1,6 mil.lei, s-a constatat c acestea
au fost aprobate i finanate în lipsa unor reglementri exhaustive privind determinarea i evaluarea
aportului real adus în domeniul proteciei mediului.
45

Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- perfecionarea cadrului normativ, în vederea corelrii acestuia cu actele legislative ce in
de reglementarea raporturilor în domeniul utilizrii mijloacelor financiare publice pentru protecia
mediului.
- la finanarea proiectelor din contul mijloacelor FEN, s se stabileasc indicatorii de
performan msurabili pentru monitorizarea i evaluarea ulterioar a realizrii obiectivelor.
Azilul republican pentru invalizi i pensionari, mun.Chiinu
Constatrile auditului
• Se relev prezena unor nereguli i carene la executarea cheltuielilor privind remunerarea
muncii i derivatele aferente acesteia: stabilirea neregulamentar a suplimentelor în mrime de 90%
la salariul funciei la peste 30% din angajaii Azilului; calcularea indemnizaiilor pentru incapacitate
temporar de munc în sum de 37,8 mii lei, în lipsa certificatelor de concediu medical, cu
diminuarea în aceeai mrime a contribuiilor la BASS i majorarea nelegitim a salariilor unor
angajai; calcularea neregulamentar a contribuiilor de asigurri sociale de stat obligatorii în sum
de 18,4 mii lei aferente ajutorului material i indemnizaiilor, ceea ce a determinat majorarea
neîntemeiat a datoriei creditoare fa de BASS.
• Neconstituirea i nedeschiderea conturilor trezoreriale corespunztoare pentru încasarea
mijloacelor speciale au avut ca urmare neîncasarea veniturilor i, respectiv, denaturarea raportului
anual al Azilului.
• Înclcarea clauzelor contractuale la efectuarea plilor anticipate ctre unii ageni
economici, precum i a Legii contabilitii la contabilizarea faptelor economice denot nivelul
sczut al inerii contabilitii la Azil, aceasta cauzînd denaturarea raportrii situaiei financiare a
entitii. Astfel, denaturrile datoriilor, în aspectul clasificaiei economice, au constituit 291,0 mii
lei.
• Azilul n-a asigurat înregistrarea tuturor elementelor patrimoniale conform legislaiei, prin
ce nu s-a asigurat veridicitatea Bilanului executrii bugetului autoritilor/instituiilor publice pe
anul 2009. Astfel, suprafaa bunurilor imobile de 4885,2 m 2 , înregistrat în evidena contabil a
Azilului, este cu 667,8 m 2 mai mic decît suprafaa indicat în Lista bunurilor imobile proprietate
public a statului, iar ultima, la rîndul su, este cu 812,2 m 2 mai mic decît cea din extrasul Î.S.
„Cadastru”, conform bazei de date a acesteia.
II.1.5. Utilizarea mijloacelor financiare publice alocate pentru investiii i reparaii
capitale
Rezumat
Auditul regularitii gestionrii finanelor publice pentru investiii i reparaii capitale în anul
2009 la Ministerul Finanelor i unii beneficiari (Ministerul Sii, Ministerul Construciilor i
Dezvoltrii Regionale, Cancelaria de Stat, Î.S. „Administraia de Stat a Drumurilor”) a constatat
existena neregularitilor i înclcrilor legislaiei, care au fost condiionate de nivelul sczut al
responsabilizrii angajailor sistemului instituional al fiecrei entiti în ce privete exercitarea
atribuiilor i competenelor beneficiarilor de investiii i reparaii capitale. De asemenea,
monitorizarea la un nivel sczut de ctre Ministerul Finanelor a alocrii, utilizrii, valorificrii i
raportrii mijloacelor publice destinate investiiilor i reparaiilor capitale a determinat admiterea
urmtoarelor nereguli:
• Nerespectarea cerinelor i principiilor legale ale transparenei i concurenei la efectuarea
procedurilor de achiziii publice, care se exprim prin: achiziia de lucrri în lipsa documentaiei de
proiect, verificati expertizat în modul stabilit; lipsa mijloacelor publice aprobate pentru aceste
46

scopuri; admiterea la desfurarea achiziiilor publice a agenilor economici care înregistrau datorii
fa de bugetul public naional; neparticiparea reprezentantului Ministerului Finanelor la
procedurile de achiziii publice etc.
• La etapa de contractare i valorificare a mijloacelor publice alocate pe domenii n-a fost
monitorizat pe deplin executarea clauzelor contractelor încheiate cu antreprenorii pentru
obiectivele prevzute în legea bugetar anual, ceea ce a determinat riscul neasigurrii calitii
lucrrilor i a durabilitii lor.
Constatrile auditului
Ministerul Sii n-a monitorizat cu strictee alocarea i valorificarea mijloacelor
publice destinate investiiilor i reparaiilor capitale, fapt ce a condiionat:
• efectuarea lucrrilor la obiectivul „Reconstrucia cldirilor spitalului de boli tuberculoase
din s. Vorniceni, r-nul Streni” cu alocarea de mijloace publice semnificative (105,6 mil.lei), unele
din lucrri nefiind efectuate corespunztor cerinelor normelor în construcii i angajamentelor
contractuale, ceea ce a generat calitatea joas a lucrrilor i riscul c spitalul nu va avea posibilitatea
activeze eficient, iar dup o scurt perioad de timp va aprea necesitatea alocrii repetate a unor
mijloace financiare publice pentru investiii i reparaii;
• executarea i recepionarea neconform a lucrrilor de construcie la subobiectivul „Staia
de epurare a apelor menajere” a Spitalului de boli tuberculoase din s.Vorniceni, pentru care, în anii
2007-2009, s-au alocat mijloace financiare publice în sum de 3,8 mil.lei (3,2 mil.lei – din bugetul
de stat, i 600,0 mii lei – din Fondul Ecologic Naional) i care pîn în prezent nu funcioneazi
prezint un pericol ecologic major pentru mediul înconjurtor, statea personalului i pacienilor
spitalului, precum i a locuitorilor satului Vorniceni. Aceasta indic existena faptelor ce presupun
fraud, cu afectarea intereselor financiare ale statului prin prejudicierea bugetului de stat în aceeai
sum. Materialele auditului au fost remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice i
Corupiei, pentru examinare dup competen;
• executarea unor lucrri de reparaie capital din contul cheltuielilor curente în sum de
521,1 mii lei;
• executarea lucrrilor, în unele cazuri, cu nerespectarea limitei alocaiilor bugetare (240,5
mii lei);
• denaturarea unor date la înregistrarea în evidena contabil a lucrrilor de construcie a
obiectivelor.
La Ministerul Construciilor i Dezvoltrii Regionale (obiectivul „Cldirea din bd. tefan
cel Mare i Sfînt nr.105”, valoarea contractului iniial – 250,6 mil. lei; valoarea reexaminat– 200,3
mil. lei):
• acceptarea primirii-predrii cldirii în lipsa estimrii valorii de bilani a celei reziduale;
• transmiterea neregulamentar a cazangeriei din str. A. Coropceanu nr.10 i utilizarea
neîntemeiat a mijloacelor financiare publice;
• includerea neîntemeiat în procesele-verbale de executare a lucrrilor de reparaie capital
a unor cheltuieli în sum de 1,2 mil.lei.
La Cancelaria de Stat (obiectivul ,,Cldirea din bd. tefan cel Mare i Sfînt nr.154, mun.
Chiinu”, valoarea contractului iniial – 251,2 mil.lei; valoarea reexaminat – 218,8 mil.lei):
• neconstituirea garaniei de bun execuie a contractului pentru anul 2009 (3,7 mil. lei);
• reflectarea eronat în evidena contabil a costului lucrrilor de reparaie capital la
majorarea valorii cu 3,2 mil.lei, precum i reflectarea incorect în rapoarte a situaiilor financiare
privind reparaiile capitale.
47

La Î.S. „Administraia de Stat a Drumurilor”:
• neexecutarea integral (2,3 mil. lei) a lucrrilor contractate la obiectivul „Reabilitarea
drumului M-3 Chiinu-Cimilia-Vulcneti-Giurgiuleti-fr.cu România, km 79-93 (Comrat-
Cimilia)”, cu admiterea efecturii lucrrilor suplimentare (2,2 mil. lei) la acest obiectiv în lipsa
unui proiect elaborat i expertizat regulamentar, a acordului adiional la contractul de baz;
înregistrarea eronat în evidena contabil a valorii lucrrilor de investiii i reparaii capitale;
• mijloacele publice transferate antreprenorului pentru obiectivul nominalizat (1,0 mil.lei)
au fost direcionate ctre un agent economic care, conform bazei de date a IFPS, în perioada
auditat, n-a prezentat dri de seam organelor de stat, n-a efectuat calcule, n-a declarat i n-a
achitat pli la bugetul public naional, ceea ce determin admiterea utilizrii mijloacelor financiare
publice la tranzacii cu scopuri frauduloase. Auditul a constatat c antreprenorul, în perioada anului
2009, a efectuat tranzacii (în valoare de 3,3 mil.lei) cu 3 ageni economici ce practic activiti
dubioase, materialele fiind remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei,
pentru examinare dup competen.
La consolidarea rapoartelor privind cheltuielile pentru investiii i reparaii capitale ale
administraiilor publice centrale, raportate eronat Ministerului Finanelor, a fost denaturat imaginea
real a alocaiilor la acest capitol, cauza fiind nemonitorizarea deplin a situaiei de ctre Ministerul
Finanelor i neparticiparea acestuia, în toate cazurile, la activitile grupurilor de lucru, ori
neaplicarea dreptului de „veto”, care se exprim prin:
• aprobarea planurilor de finanare privind redistribuirea alocaiilor destinate cheltuielilor
curente pentru finanarea investiiilor capitale (4,3 mil.lei);
• nereflectarea i neînregistrarea datoriilor i creanelor existente la începutul i sfîritul
perioadei de gestiune, pe beneficiari i pe obiective (18,1 mil. lei);
• la efectuarea plilor anticipate pentru lucrrile de investiii i reparaii capitale, cu
acordul Ministerului Finanelor, în sum de 69,3 mil.lei, beneficiarii au depit limita de 10% din
suma alocaiilor prevzute în buget;
• depirea limitei alocaiilor bugetare la executarea i recepionarea lucrrilor de ctre
beneficiari, inclusiv: la „Investiii capitale” – 1,9 mil.lei; la articolul „Transferuri capitale pentru
implementarea proiectelor finanate din surse externe” – 1,4 mil.lei; la obiectivul „Cldirea din bd.
tefan cel Mare, nr.154, mun. Chiinu” – 6,8 mil.lei;
• executarea lucrrilor de construcie la etapele de contractare i valorificare de ctre
beneficiari în lipsa documentaiei de proiect i deviz, elaborati verificat în modul stabilit;
• admiterea de ctre unii beneficiari a dezafectrii mijloacelor financiare publice
(Procuratura General – 2,2 mil.lei).
II.2. Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurrilor sociale
de stat
Rezumat
Indicatorii raportai privind executarea BASS în anul 2009 corespund normelor aprobate,
îns nu ofer o imagine complet a situaiilor privind: veniturile calculate de ctre contribuabili în
perioada de gestiune; datoriile fa de BASS, formate la 31.12.2009, i datoriile BASS ctre
contribuabili; executarea cheltuielilor pe fonduri.
Auditul relev necesitatea: îmbunirii planificrii BASS la partea de venituri, inîndu-se
cont de încasrile posibile anuale; elaborrii unor reglementri i criterii distincte de echilibrare a
veniturilor i cheltuielilor i stabilirii exacte a deficitului BASS acoperit prin transferurile de la
bugetul de stat, inclusiv a restriciilor privind restituirea acestora, în cazul cînd veniturile fiscale ale
bugetului depesc limitele precizate i/sau cheltuielile neexecutate, care vor exclude situaiile
înregistrrii soldului disponibil bnesc la cont în sume ce depesc limita precizat, precum i
48

micorrii deficitului BASS la finele perioadei de gestiune fa de nivelul stabilit; armonizrii
cadrului normativ privind unificarea informaiilor organelor abilitate (CNAS i IFPS), precum i
efecturii cheltuielilor pentru întreinerea CNAS inîndu-se cont de indicatorii de performan,
economicitate, eficieni eficacitate.
Constatrile auditului
‣ Cu privire la partea de venituri:
• Veniturile BASS pe anul 2009, precizate în cuantum de 7469,7 mil.lei, au înregistrat o
cretere cu 1053,3 mil.lei fa de veniturile precizate pe anul 2008. Cota preponderent în totalul
veniturilor executate le revine veniturilor fiscale, ce constituie 73,8% (5595,2 mil.lei), care
înregistreaz o cretere de 3% (162,6 mil.lei) în raport cu anul 2008, fa de 17,0% prognozate, i
transferurilor de la bugetul de stat – respectiv, 25,8% (1956,2 mil.lei), majorate de 2,2 ori, sau cu
1054,0 mil.lei, fa de anul 2008.
• Nivelul de executare a veniturilor este cu 112,0 mil.lei (sau 1,5%) mai mare fa de indicii
precizai, fiind influenat de precizarea planului la veniturile fiscale pe parcursul anului 2009.
• Planul precizat la veniturile de la plile contribuiilor de asigurri sociale de stat
obligatorii virate de persoanele fizice care au încheiat contract individual a fost diminuat
neîntemeiat cu 22,1 mil.lei, ceea ce a determinat majorarea transferurilor de la bugetul de stat cu
aceeai sum.
• Neonorarea obligaiunilor de ctre contribuabili a favorizat formarea, la 31.12.2009, a
datoriilor fa de BASS în sum de 638,6 mil.lei, cu 14,8 mil.lei mai mult fa de cele înregistrate la
31.12.2008. Astfel, cele mai semnificative majorri ale datoriilor fa de anul 2008 au fost
înregistrate la CTAS din raioanele: Taraclia – cu 34,0%, Glodeni – cu 31%, Vulcneti – cu 28,6%,
Dondueni – cu 26,3%, Anenii Noi – cu 24,3%, Ceadîr-Lunga – cu 23,7%.
• Neprezentarea în modul stabilit a declaraiilor trimestriale de ctre contribuabili a
favorizat formarea, la 31.12.2009, a datoriilor BASS fa de contribuabili în sum de 103,3 mil. lei,
majorîndu-se cu 21,9 mil.lei fa de anul 2008. Astfel, în aspect teritorial, cea mai mare parte a
contribuabililor care n-au prezentat declaraiile trimestriale sînt înregistrai la CTAS din
mun.Chiinu, cu cota de 35,7% din numrul contribuabililor înregistai, urmat de CTAS Cahul -
23,3%, CTAS Orhei – 20,2%, CTAS Taraclia – 19,3% i CTAS Bi – 16,3%.
• Neunificarea i neactualizarea normelor ce reglementeaz procedura de transmitere a
datelor privind contribuiile la BASS, a principiilor de colaborare între CNAS i IFPS, precum i
neîntocmirea actelor de verificare între pi la finele perioadelor de gestiune, cu specificarea
veniturilor calculate, încasate i a restanelor înregistrate, genereaz dificulti privind tratarea
uniform a diferenelor în sistemele de raportare la CNAS i IFPS.
‣ Cu privire la cheltuieli:
• Cheltuielile BASS au fost executate în sum de 7607,2 mil.lei, ce constituie 99,2% fa
de planul precizat, înregistrînd o economie în sum de 59,5 mil. lei.
• Cheltuielile totale executate ale BASS includ drepturile pltite de la bugetul asigurrilor
sociale de stat (85,5%, sau 6500,9 mil.lei) i drepturile pltite de la bugetul de stat (14,4%, sau
1094,6 mil.lei), înregistrînd o cretere cu 20,5%, sau cu 1292,0 mil. lei, în comparaie cu anul 2008,
datorit unor politici sociale orientate spre indexarea pensiilor, majorarea fondului de protecie a
familiilor cu copii, fondului de indemnizaii, precum i a unor drepturi pltite de la bugetul de stat.
• Ponderea semnificativ în cheltuielile finanate din BASS revine cheltuielilor Fondului de
pensii – 5438,8 mil.lei, sau 83,2%, care au fost executate la nivel de 100%. Verificarea regularitii
i plenitudinii calculrii pensiilor, în baza unor eantioane, n-a relevat oarecare abateri de la
prevederile regulamentare.
• Prestaiile sociale de stat în anul 2009 au fost distribuite prin oficiile potale ale Î.S.
„Pota Moldovei” – în proporie de 80,9%, i prin intermediul S.A. „Banca de Economii” – de
49

19,1%. S-a constatat nerespectarea de ctre dou centre potale raionale a condiiilor contractuale ce
in de rambursarea mijloacelor bneti neutilizate la sfîritul lunii.
• Cheltuielile pentru restabilirea sii prin tratament balneo-sanatorial i reabilitare a
persoanelor asigurate, executate în limita alocrilor precizate i reflectate în Raportul privind
executarea BASS pe anul 2009, referitor la executarea fondului de recuperare a sii, nu sînt
confirmate prin actul de verificare cu Confederaia Naional a Sindicatelor din Moldova (CNSM)
privind utilizarea biletelor. CNSM n-a prezentat raportul privind utilizarea biletelor în perioada
anului 2009 i n-a aprobat actul de verificare privind soldul biletelor de tratament la 31.12.2009, ce
constituie 663 de bilete în sum de 2590,2 mii lei.
• Cheltuielile pentru întreinerea aparatului CNAS în anul 2009 au înregistrat o cretere
semnificativ cu suma de 36,9 mil.lei, sau cu 38%, în raport cu anul 2008, fapt determinat
preponderent de procurarea unor imobile în sect. Botanica al mun.Chiinu i în or. Nisporeni. La
procurarea acestor imobile, CNAS n-a studiat suficient piaa imobiliar, ofertele din regiune,
precum i n-a aplicat principiul economicitii.
Imobilul din or. Nisporeni a fost procurat cu valoarea 1 m 2 de 12,5 mii lei (echivalentul a
800 euro).
CNAS, la încheierea contractului de vînzare-cumprare a imobilului din sect.Botanica, n-a
specificat i n-a delimitat bunurile ce constituie obiectul contractului, fapt ce a determinat
procurarea unor imobile neautorizate (421,3 m 2 ), care nu pot forma obiectul unui contract (acestea
fiind incluse în valoarea contractului de 47,5 mil.lei), creîndu-se riscul neasigurrii integritii
patrimoniului procurat.
Situaia implementrii prevederilor Legii nr.113-XVI determin necesitatea de reglementare
i implementare a formei de raportare a executrii BASS.
Lipsa criteriilor de reglementare a situaiilor susinerii de ctre bugetul de stat a BASS, prin
acoperirea deficitului BASS, a determinat înregistrarea urmtorilor indicatori:
- majorarea soldului disponibilitilor bneti la finele anului;
- micorarea deficitului BASS;
- majorarea neîntemeiat a necesitii transferurilor de la bugetul de stat ctre BASS, f a
se ine cont de unii indicatori deja executai ai BASS.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- prezentarea în modul stabilit, pentru aprobare, a structurii Raportului privind
executarea bugetului asigurrilor sociale de stat.
II.3. Auditul Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurrii
obligatorii de asisten medical
Rezumat
Fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical (FAOAM) pe anul 2009 au fost
aprobate atît la venituri, cît i la cheltuieli în sum de 3471,5 mil.lei, sau cu 825,3 mil.lei (23,8%)
mai mult fa de veniturile i cheltuielile aprobate pentru anul 2008. Efectele crizei economicofinanciare
au impus modificarea parametrilor macroeconomici, care, la rîndul su, au condiionat
necesitatea operrii unor modificri ale FAOAM. Urmare acestora, prevederile definitive la partea
de venituri a FAOAM au constituit 2850,7 mil.lei, iar la partea de cheltuieli – 3101,5 mil.lei, cu un
deficit bugetar aprobat de 250,8 mil.lei. Potrivit Raportului privind executarea (utilizarea) FAOAM
în anul 2009, exerciiul bugetar s-a încheiat cu un deficit de 192,5 mil.lei, acesta fiind mai mic în
cifre absolute cu 58,3 mil.lei fa de limita prevederilor precizate.
În comparaie cu anul 2008, volumul total al cheltuielilor executate atest o cretere de
19,4%, ceea ce în valoare absolut constituie 499,4 mil.lei, inclusiv ale fondului de baz – cu 498,6
50

mil.lei (20,2%), ale fondului de rezerv – cu 11,8 mil.lei (41,8%), cheltuielilor administrative – cu
1,0 mil.lei (3,4%). Totodat, cheltuielile fondului msurilor de profilaxie s-au diminuat – cu 12,0
mil.lei (33%).
Pentru cheltuielile administrative (întreinerea Direciei executive a CNAM, ageniilor
teritoriale i pentru organizarea i funcionarea sistemului) au fost utilizate mijloace în sum de 30,1
mil.lei, sau 97,1% fa de suma prevzut, ceea ce constituie 1% din veniturile acumulate. Potrivit
prevederilor legale, plafonul maxim al cheltuielilor administrative poate atinge ponderea de 2% din
totalul de venituri ale FAOAM, acumulate în anul de gestiune. Se atest tendina de diminuare
constant a ponderii acestora în totalul de venituri acumulate, care s-a diminuat de la 1,7% – în anul
2004 pîn la 1,0% – în anul 2009.
Auditul a constatat prezena unor nereguli, probleme i abateri la gestionarea FAOAM, i
anume: creterea datoriilor contribuabililor fa de FAOAM; admiterea de ctre unii ageni
economici a abaterilor de la normele legale, care genereaz necalcularea i nevirarea în cuantumul
i în termenele stabilite a plilor cuvenite la buget; gradul insuficient de valorificare a mijloacelor
destinate medicamentelor compensate; contractarea serviciilor medicale prestate de ctre IMSP
neacreditate; carene în funcionarea sistemului de control intern al CNAM i al IMSP.
Concomitent, rezultatele auditelor efectuate la unele IMSP au relevat prezena unor
neregulariti i deficiene analogice, unele din ele fiind constatate i în urma auditelor efectuate
anterior de Curtea de Conturi. Astfel, s-a constatat c IMSP activeaz în baza diferitor acte
normative: unele în baza statutelor, altele – conform regulamentelor; capitalul social al IMSP
fondate de MS nu este înregistrat în statutele acestora i nu este ajustat de la momentul înregistrrii
în evidena contabil; unele entiti auditate au utilizat ineficient utilajul medical performant;
procedurile de achiziii publice au fost efectuate cu nerespectarea cadrului legal.
În cadrul auditului Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurrii obligatorii
de asisten medical pe anul 2009, Curtea de Conturi a auditat gestionarea mijloacelor fondurilor
asigurrii obligatorii de asisten medicali a altor mijloace financiare în anul 2009 la CNAM, la o
agenie teritorial a acesteia i la 9 IMSP, avînd drept scop obinerea unei asigurri rezonabile
precum c indicatorii bugetari ai parii de venituri i celei de cheltuieli din Raportul privind
executarea (utilizarea) fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical în anul 2009, sub toate
aspectele semnificative, ofer o imagine reali fidel la situaia din 31.12.2009 i referitor la faptul
operaiunile financiare la instituiile auditate sînt efectuate regulamentar i legal.
În funcie de riscurile identificate i luînd în consideraie obiectivele auditului, concomitent
cu auditarea mijloacelor FAOAM, administrate de CNAM, au fost auditate integral , cu exprimarea
opiniilor asupra situaiilor financiare raportate, 3 IMSP (Spitalul Clinic Republican, Institutul de
Cardiologie i SCRC „Em.Coaga”), precum i CNAM (aparatul administrativ), i efectuate
verificri ale unor operaiuni legate de achiziionarea i utilizarea medicamentelor, utilajului,
produselor alimentare, unor aspecte ce in de evidena contabili de raportare în cadrul a 4 IMSP
(Centrul Naional tiinifico-Practic Medicin Urgent, Staia Zonal Asistena Medical Urgent
„Centru”, Spitalul Clinic de boli infecioase „T.Ciorb”, Spitalul Clinic municipal „Sfânta Treime”)
i 2 Asociaii Medicale Teritoriale – „Centru” i „Ciocana”.
Opiniile de audit, exprimate de auditorii Curii de Conturi, asupra rapoartelor financiare i
regularitii gestionrii mijloacelor financiare i a patrimoniului public de ctre IMSP se conin în
Anexa nr.2 la prezentul Raport.
Constatrile auditului
Raportul anual prezentat Guvernului nu conine date privind cheltuielile efective suportate
de ctre IMSP, soldurile de mijloace bneti rmase în conturile IMSP la finele perioadei de
gestiune, valoarea stocurilor de medicamente, mrimea fondului de rezerv al IMSP format din
contul mai multor surse, inclusiv din FAOAM. Aceste date se conin în Raportul „Despre
Not: Auditarea situaiilor financiare raportate în drile de seam anuale pe toate sursele: CNAM, mijloace proprii,
ajutoare umanitare, granturi, sponsorizri etc.
51

îndeplinirea devizului de venituri i cheltuieli (business-plan) ale instituiilor medico-sanitare din
mijloacele fondurilor de asisten obligatorie medical”, Formularul 1-16d, întocmit de ctre fiecare
IMSP i prezentat CNAM, pentru totalizarea datelor i prezentarea acestora doar Ministerului
Finanelor i Ministerului Sii.
În calitate de administrator al FAOAM, CNAM îi exercit atribuiile pe întreg teritoriul
Republicii Moldova prin intermediul a 12 agenii teritoriale. Pentru prestarea serviciilor medicale
sistemului asigurrii obligatorii de asisten medical, în anul 2009, CNAM a încheiat contracte cu
165 de instituii medico-sanitare.
‣ Cu privire la veniturile FAOAM
Prevederile definitive la partea de venituri a FAOAM, conform Legii fondurilor asigurrii
obligatorii de asisten medical pe anul 2009 nr.263-XVI din 11.12.2008, au însumat 2850,7
mil.lei, execuia de ansamblu constituind 2878,9 mil.lei, sau cu 28,2 mil.lei (1%) peste nivelul
prevederilor precizate, acestea înregistrînd o majorare, în comparaie cu cele realizate în anul 2008,
cu 7,1%, sau în cifre absolute – cu 190,2 mil.lei.
Auditul a constatat prezena unor probleme, nereguli i abateri la formarea FAOAM, cum ar
fi:
• Descreterea numrului de persoane asigurate individual de la 35,3 mii persoane în anul
2008 pîn la 25,7 mii persoane – în anul 2009, sau cu 37,3% mai puin, cauzat de neatragerea i
neincluderea în sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical a persoanelor care urmeaz s
se asigure în mod individual.
• Creterea datoriilor contribuabililor fa de FAOAM de 2,7 ori fa de anul 2008, care la
01.01.2010 constituiau 10,6 mil.lei, în urma neîntreprinderii msurilor eficiente de administrare
fiscal de ctre Serviciul Fiscal de Stat. În unele uniti administrativ-teritoriale restanele
contribuabililor fa de FAOAM s-au majorat de 3-10 ori, inclusiv în: r-nul Anenii Noi – de 9,6 ori,
mun. Chiinu – de 3,8 ori, mun. Bi – de 3,3 ori etc.
• Admiterea de ctre unii ageni economici a abaterilor de la normele legale, care genereaz
necalcularea i nevirarea în cuantumul i în termenele stabilite a plilor cuvenite la buget. Se
exemplific situaia constatat la S.R.L. „Duvisil”, care a executat lucrri în volum de 10,4 mil.lei,
totodat vrsînd în FAOAM prime în sum de numai 10,7 mii lei.
‣ Cu privire la cheltuielile FAOAM
Partea de cheltuieli a FAOAM în anul 2009 a fost executat în mrime de 3071,4 mil.lei,
ceea ce reprezint 99,0% din cele precizate (3101,5 mil.lei), sau cu 30,1 mil.lei mai puin. În
comparaie cu anul 2008, volumul total al cheltuielilor executate atest o cretere de 19,4%, ceea ce
în valoare absolut constituie 499,4 mil.lei.
Mijloacele nevalorificate în sum total de 30,1 mil.lei au suplimentat soldul de mijloace
disponibile ale FAOAM din contul crora a fost acoperit deficitul anului 2009 în mrime de 192,5
mil.lei, acesta fiind mai mic în cifre absolute cu 58,3 mil.lei fa de limita prevederilor precizate.
Soldul de mijloace disponibile ale FAOAM, la 31.12.2009, însuma 353,1 mil.lei.
Pentru cheltuielile administrative (întreinerea Direciei executive a CNAM, ageniilor
teritoriale i pentru organizarea i funcionarea sistemului) au fost precizate mijloace în sum de
31,0 mil.lei, efectiv cheltuindu-se 30,1 mil.lei, ponderea major revinind cheltuielilor pentru
retribuirea muncii, care au constituit 57,6 % (17,3 mil.lei). Salariul mediu lunar al unui angajat din
Direcia executiv a CNAM, în anul 2009, a constituit 5,2 mii lei, micorîndu-se cu 1,0 mii lei fa
de perioada precedent.
Deficiene i disfuncionaliti ale sistemului de gestionare i utilizare a mijloacelor
FAOAM:
• contractarea serviciilor medicale cu 15 IMSP neacreditate, valoarea contractelor
constituind 161,0 mil.lei;
52

• înregistrarea executrii sczute a cheltuielilor pe structur ale Fondului msurilor de
profilaxie la nivel de 63,1%, ceea ce în cifre absolute constituie 21,1 mil.lei, concomitent
cheltuielile acestuia fiind în descretere fa de anul 2008;
• nevalorificarea mijloacelor destinate medicamentelor compensate cu 6,5 mil.lei;
• abordri diferite fa de IMSP de acelai nivel la contractarea serviciilor medicale din
contul fondului de baz, aceasta generînd plasarea IMS în condiii diferite, astfel încît unele încheie
anul de gestiune cu profit net, iar altele înregistreaz pierderi nete;
• neexercitarea la nivelul cuvenit a funciei de control al gestionrii mijloacelor financiare
alocate IMS din FAOAM;
• carene în funcionarea sistemului de control intern al CNAM i al IMSP (lipsa
procedurilor scrise la implementarea sistemului de control intern, precum i neidentificarea
riscurilor ce ar putea afecta activitatea acestora etc.);
• achiziia materialelor de protecie individual pentru combaterea gripei A(H1N1) cu
abateri privind calitatea i cu înclcarea termenelor prevzute.
‣ Cu privire la gestionarea mijloacelor financiare de ctre instituiile medico-sanitare
publice auditate.
Misiunile de audit efectuate la cele 9 IMSP menionate au constatat deficiene i
probleme, dup cum urmeaz:
• Instituiile medico-sanitare publice activeaz în baza diferitor acte normative, din care:
- SCRC „Em.Coaga”, Spitalul Clinic Republican, SCBI „Toma Ciorb”, SZ AMU
„Centru”, AMT „Centru”, AMT „Ciocana” i SCM „Sfânta Treime” – în baza statutelor aprobate de
fondatori (Ministerul Sii i Consiliul municipal Chiinu);
- CNPMU i Institutul de Cardiologie – conform regulamentelor de activitate aprobate de
Ministerul Sii.
• Capitalul social al IMSP, fondate de MS, nu este înregistrat în statutele i regulamentele
acestora, ci doar în bilanurile contabile. La IMSP i la instituiile fondate de ctre Consiliul
municipal Chiinu capitalul social nu este ajustat de la momentul înregistrrii în evidena
contabil, dei în aceast perioad fondatorii au transmis acestora active materiale în mrimi
considerabile.
• Instituiile medico-sanitare publice au constituit fonduri de rezerv doar din mijloacele
financiare obinute anual din FAOAM, totodat neformînd fonduri de dezvoltare prevzute expres
în statute. Astfel, obiectivele ce urmeaz a fi realizate prin crearea fondurilor de dezvoltare nu se
ating, nefiind dezvoltat baza tehnico-material a IMSP.
• Instituiile medico-sanitare publice sînt înregistrate ca instituii la autogestiune, nonprofit,
totodat, unele instituii au înregistrat în perioada de gestiune profit, iar altele pierderi, din care:
- profit: SZ AMU „Centru” – 21,8 mil.lei; Institutul de Cardiologie – 5,7 mil.lei; SCBI
„Toma Ciorb” – 1,1 mil.lei; AMT„Centru” – 2,5 mil.lei; AMT „Ciocana” – 1,0 mil.lei;
- pierderi: CNPMU – 3,3 mil.lei; Spitalul Clinic Republican – 0,1 mil.lei; SCM „Sfânta
Treime” – 1,9 mil.lei.
• Unele entiti auditate au utilizat ineficient utilajul medical performant i costisitor
achiziionat de ctre acestea, precum i primit centralizat de la Ministerul Sii, din care se
exemplific urmtoarele:
- instalaiile de radiodiagnostic digitale, cu valoarea de 8,8 mil.lei, achiziionate din sursele
bugetului de stat de ctre MS, repartizate Spitalului Clinic Republican i SCM „Sfânta Treime”, nu
funcioneaz în regim digital, iar furnizorul nu înltur deficienele aferente, dei acestea sînt
cunoscute înc de la testare;
- instalaia de radiodiagnostic digital cu valoarea de 5,3 mil.lei, achiziionat de MS din
contul surselor centralizate i livrat Spitalului Clinic Republican, staioneaz, nefiind dat în
exploatare pe parcursul a 12 luni;
53

- aparatul pentru anestezie cu valoarea de 784,5 mii lei a fost repartizat de ctre Ministerul
ii Spitalului Clinic Republican în lipsa compresorului necesar pentru funcionarea util a
acestuia. Pentru a fi utilizat, aparatul performant a fost conectat la compresorul aparatului deja
existent, nefiind posibil utilizarea concomitent a ambelor aparate;
- la Institutul de Cardiologie utilajul medical performant (complexul angiografic cu
valoarea de 10,9 mil.lei i sistemul radiologic cu valoarea de 3,5 mil.lei), în lipsa condiiilor pentru
instalarea i darea în exploatare a acestuia, n-a fost utilizat timp îndelungat, iar dup punerea în
funciune, aparatele angiografice sînt folosite sub capacitile tehnice ale acestora, din lipsa
specialitilor în domeniu.
• Procedurile de achiziii publice au fost efectuate, în unele cazuri (la SCRC „Em.Coaga”,
Spitalul Clinic Republican, SCBI „Toma Ciorb”, SCM „Sfânta Treime” CNPMU i Institutul de
Cardiologie), cu nerespectarea cadrului legal, inclusiv:
- depunerea garaniilor de bun execuie a contractelor de ctre cîtigtorii licitaiilor.
Drept urmare, acetia nu i-au onorat obligaiile contractuale, iar fa de ei n-au fost aplicate
sanciunile stabilite în contractele încheiate;
- în cadrul entitilor nu sînt stabilite prioriti clar definite pentru monitorizarea
contractelor, îndeosebi a celor aferente achiziiilor de produse alimentare. În consecin, în cadrul
verificrilor documentare i inspeciilor efectuate la depozitele alimentare s-au constatat nereguli
generate de neexecutarea conform a clauzelor contractuale de ctre operatorii economici
contractai. Majoritatea operatorilor economici cu care au fost încheiate contracte de livrare a
produselor alimentare n-au respectat termenele de livrare, nomenclatura i calitatea produselor
alimentare;
- de ctre Spitalul Clinic Republican au fost achiziionate medicamente cu valoarea de
463,4 mii lei, care nu sînt incluse în lista medicamentelor aprobat de MS i nu sînt prevzute nici
în formularul farmacoterapeutic al acestuia, aprobat prin ordinul conductorului entitii.
• Ministerul Sii n-a elaborat criteriile i normele-tip de care s se conduc instituiile
la elaborarea criteriilor individuale conform specificului instituiei. Ca urmare, la stabilirea salariilor
tarifare angajailor instituiilor respective nu s-a inut cont de criteriile i normele de evaluare a
performanelor profesionale individuale de calitate a muncii.
• Spitalul Clinic Republican a suportat cheltuieli ineficiente pentru splarea lenjeriei în
sum de 420,0 mii lei, în rezultatul contractrii serviciilor respective la preuri majorate, precum i
pentru întreinerea cminului în sum de 81,2 mii lei, urmare nestabilirii unui tarif de cazare care ar
permite acoperirea cheltuielilor de întreinere a cminului.
• La unele instituii auditate s-au constatat deficiene majore la inerea evidenei contabile,
dup cum urmeaz:
- la Spitalul Clinic Republican cheltuielile legate de reparaii capitale ale încperilor în
sum de 2,3 mil.lei n-au fost contabilizate pe obiecte. Calcularea uzurii pe unele fonduri fixe s-a
efectuat neregulamentar, generîndu-se majorarea neîntemeiat a cheltuielilor instituiei cu 1,1
mil.lei. A fost diminuat cu 2,2 mil.lei valoarea de bilan a mijloacelor fixe, precum i înregistrat
neregulamentar valoarea activelor pe termen lung de 5,3 mil.lei. Acesta n-a înregistrat în modul
stabilit de cadrul legal drepturile de proprietate asupra terenurilor aferente cu suprafaa de 12,6 ha;
- la Institutul de Cardiologie contabilizarea eronat a unor operaiuni a afectat exactitatea i
realitatea unor conturi contabile, concomitent producînd efecte negative asupra autenticitii datelor
din rapoartele financiare în valoare de 5,4 mil.lei. Calcularea uzurii pe unele fonduri fixe s-a
efectuat neregulamentar, generîndu-se micorarea neîntemeiat a cheltuielilor instituiei cu 441,2
mii lei i nereflectarea sumei menionate în raportul statistic;
- SCM „Sfânta Treime” a majorat pierderile cu valoarea stocurilor de medicamente – de
937,8 mii lei i cu valoarea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit – de 733,6 mii lei;
- CNPMU a înregistrat la venituri bunurile intrate cu titlu gratuit cu valoarea de 9,0
mil.lei, iar la cheltuieli – doar uzura acestora, fiind influenate rezultatele activitii economicofinanciare
a instituiei prin micorarea pierderilor cu aceast sum;
54

- SCBI „Toma Ciorb” n-a înregistrat la venituri i la cheltuieli uzura activelor pe termen
lung, primite centralizat i cu titlu gratuit, în sum de 1,8 mil.lei, precum i la venituri din
activitatea operaional bunurile primite cu titlu gratuit i utilizate în sum de 634,2 mii lei.
Concluzie general:
Deficienele i iregularitile constatate au fost determinate de nivelul sczut de monitorizare
din partea Ministerului Sii a realizrii politicilor în state, perfecionrii i ajustrii continue
a cadrului normativ de domeniu pentru instituiile medico-sanitare publice, de lipsa controlului din
partea Ministerului Sii i a Consiliului municipal Chiinu asupra activitii instituiilor
medico-sanitare i de inexistena unor politici de contabilitate conform specificului activitii
acestora, precum i de lipsa unui control intern eficient în cadrul instituiilor.
Contabilizarea eronat a unor operaiuni a afectat exactitatea i realitatea unor conturi
contabile ale IMSP, îns inîndu-se cont de nivelul de materialitate, erorile comise n-au afectat
veridicitatea i realitatea Raportului privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurrii obligatorii
de asisten medical în anul 2009, întocmit de CNAM i prezentat Guvernului, spre aprobare, în
toate aspectele semnificative.
Cît privete Raportul privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurrii obligatorii de
asisten medical în anul 2009, se menioneaz urmtoarele.
Lipsesc normele de organizare i de inere a evidenei contabile de ctre CNAM. Dat fiind
Ministerul Finanelor nu a aprobat astfel de norme, dup cum prevede art.26 alin.(1) din Legea
contabilitii, CNAM ine evidena contabil a executrii bugetului fondurilor conform Standardelor
Naionale de Contabilitate, dup cum prevede Regulamentul cu privire la politica de contabilitate a
Companiei Naionale de Asigurri în Medicin, îns Standardele Naionale de Contabilitate nu
prevd specificul inerii evidenei contabile a FAOAM. Ca i în anii precedeni, structura i
formatul Raportului privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurrii obligatorii de asisten
medical în anul 2009 nu sînt caracteristice unui raport financiar. Chiar dac Guvernul, la
22.04.2010, a aprobat structura Raportului anual privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurrii
obligatorii de asisten medical, aceasta nu reflect situaia în toate aspectele complexitii
sistemului asigurrii obligatorii de asisten medical i a pilor încadrate în acest sistem,
informaia fiind redat succint i la general, f elucidarea cauzelor de utilizare sub nivelul
planificat a mijloacelor financiare; lipsesc datele privind creanele i datoriile IMS aferente
mijloacelor obinute din FAOAM, stocurile de materiale i de medicamente, soldurile de mijloace
neti rmase în conturile IMS la finele anului de gestiune, precum i alte date importante pentru
luarea diferitor decizii.
În opinia auditorilor, bazat pe activitile de audit efectuate, indicatorii bugetari privind
executarea fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical la partea de venituri i cea de
cheltuieli , prezint, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidel pentru anul bugetar care s-a
încheiat la 31.12.2009, precum i a rezultatelor operaiunilor i fluxurilor de trezorerie ale CNAM
privind finanarea IMS, aferente exerciiului contabil încheiat la data menionat.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- ca Raportul anual privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurrii obligatorii de
asisten medical, prezentat Parlamentului, s fie însoit de informaia totalizatoare prezentat
CNAM de IMS în Formularul 1-16 d, pentru o posibil utilizare la luarea unor decizii, iar nota
explicativ a Raportului anual s dezvluie cauzele ce influeneaz executarea pii de venituri i
celei de cheltuieli ale FAOAM.
Not: Indicatorii sînt calculai în baza datelor oficiale ale SFS, CNAM, MF i reprezint executarea de cas a pii de
venituri i pii de cheltuieli ale FAOAM.
55

II.4. Auditul bugetelor unor UAT i UTA Guzia
Rezumat
Veniturile pe ansamblu, încasate la bugetele UAT, au fost sub nivelul prevederilor definitive
cu suma de 82,1 mil.lei, respectiv cu 1,3% mai mici decît cele stabilite în urma rectificrilor.
Analogic, sub nivelul prevederilor definitive au fost executate i cheltuielile pe ansamblu ale
bugetelor UAT cu suma de 379,5 mil.lei (5,5%).
Gradul de autofinanare a cheltuielilor bugetelor locale din veniturile proprii în anul 2009 a
fost de 40,8%, micorîndu-se fa de perioada anului precedent cu 3,9 puncte. Diminuarea
veniturilor proprii pentru executarea responsabilitilor care revin autoritilor publice locale
marcheaz o evoluie negativ în consolidarea autonomiei locale, precum i denot o stagnare a
procesului de descentralizare fiscal.
Aciunile de audit efectuate la unele autoriti ale administraiei publice locale i instituii
finanate de la bugetul municipal Chiinu i bugetul raional Ceni au relevat c managementul
financiar al execuiei veniturilor i cheltuielilor bugetului nu au avut tendine de îmbunire,
persistînd un numr însemnat de nereguli i abateri de la normele legale, menionate i în cadrul
auditelor/controalelor anterioare.
Dei fa de perioada anterioar supus auditrii s-a constatat o sporire a responsabilitii
manageriale a executorilor de buget de diferite niveluri din UTA Guzia, auditul efectuat a
constatat un ir de nereguli care au avut un impact negativ asupra execuiei bugetului autonomiei.
Urmare misiunilor de audit, au fost constatate deficiene semnificative la execuia celor trei
bugete auditate (bugetul municipal Chiinu, bugetul UTA Guzia i bugetului raional Ceni)
i la utilizarea resurselor financiare publice pentru investiii capitale din bugetul raional Dubsari,
printre acestea enumerîndu-se: neinventarierea materiei impozabile, precum i nerealizarea integral
a veniturilor proprii la bugetele UAT stabilite de audit în sum total de 48,3 mil.lei, efectuarea
unor cheltuieli neregulamentare în sum de 5,5 mil.lei, inclusiv în domeniul investiiilor i
construciilor capitale, unele ducînd la formarea unor datorii creditoare neasigurate financiar,
gestionarea ineficient a patrimoniului public, nerespectarea prevederilor legale la inerea evidenei
contabile, raportarea eronat a situaiilor patrimoniale în sum total 246,0 mil.lei.
În viziunea auditorilor, aceste nereguli i abateri au fost condiionate de preocuparea
insuficienta a factorilor responsabili de asigurarea unui management financiar guvernat de buna
gestiune a banilor publici, de lipsa unor reglementri interne care ar asigura un control intern
adecvat la componenta utilizare a mijloacelor publice, precum i de lipsa de claritate i de caracterul
interpretabil al unor acte normative.
Constatrile auditului
‣ Cu privire la veniturile bugetelor UAT
• Verificrile conturilor anuale de execuie a bugetelor auditate denot c, în anul 2009,
veniturile bugetului municipal Chiinu au fost executate sub nivelul prevederilor bugetare
definitive cu 77,4 mil.lei, iar ale bugetului raional Ceni – cu 2,5 mil.lei. Situaia respectiv a fost
determinat, în principal, de declinul în economia naional în rezultatul crizei economice, precum
i de preocuparea insuficient a autoritilor locale atît în domeniul evalurii veniturilor la etapa de
elaborare a bugetelor locale, cît i la urmrirea încasrii acestora pe parcursul execuiei bugetare.
• Analogic anilor precedeni, un impact negativ asupra acumulrii veniturilor l-au avut
restanele contribuabililor fa de bugetele locale, care, în perioada auditat, au fost în cretere
permanent. Astfel, la situaia din 01.01.2010, restana la bugetul UTA Guzia a constituit suma
de 19,7 mil.lei, care s-a majorat, comparativ cu anul precedent, cu 4,1 mil.lei (26%). Se relev c
dei, la situaia din 01.01.2007, în temeiul unor prevederi legale, au fost anulate restanele la
bugetul UTA Guzia în sum de 52,7 mil.lei, peste 3 ani de la amnistia fiscal contribuabilii au
acumulat restane în cuantum de 37% din suma restanelor anulate.
56

• Existena unui management defectuos în execuia veniturilor proprii, precum i abaterile
i neregulile constatate de audit au generat neevidenierea i neîncasarea unor venituri cuvenite în
bugetul municipal Chiinu în sum total de 46,3 mil.lei i în bugetul UTA Guzia în sum de
2,0 mil.lei, din care se exemplific:
Nerealizarea veniturilor la bugetul municipal Chiinu în sum estimat la 21,3 mil.lei,
determinat de neîntreprinderea msurilor privind încasarea plilor din comercializarea i arenda
terenurilor proprietate public local.
Utilizarea ineficient a terenurilor proprietate public de ctre unele primrii ale UTA
uzia, ca urmare fiind estimate venituri nerealizate în sum de 2,0 mil.lei.
Neexecutarea cerinelor din hotrîrile precedente ale Curii de Conturi de ctre Consiliul
municipal Chiinu care a determinat neadoptarea deciziei privind majorarea cuantumului unor taxe
locale, ceea ce a avut ca impact ratarea veniturilor în mrime de circa 4,7 mil.lei. Înclcarea
prevederilor legale i neasigurarea executrii deciziilor Consiliului municipal Chiinu au dus la
neîncasarea unor venituri pasibile în mrime de circa 4,3 mil.lei.
Neîntreprinderea msurilor în vederea încasrii sumelor datorate pentru chiria bunurilor
imobile în sum de 7,4 mil.lei, precum i referitor la încheierea contractelor cu chiriaii a 6,0 mii de
apartamente neprivatizate, determin neîncasarea veniturilor cuvenite la bugetul municipal.
Transmiterea spaiilor în locaiune, în lipsa unui studiu al cuantumului mediu al chiriei existent pe
piaa imobiliar, are ca impact diminuarea veniturilor la bugetul municipal Chiinu.
Preocuparea insuficient a autoritii deliberative i celei executive din mun. Chiinu în
ceea ce privete modul de administrare a veniturilor de la dividendele aferente cotei de participare
în societile pe aciuni, precum i de la defalcrile din profitul net al întreprinderilor municipale n-a
cut posibil realizarea veniturilor în sum de 8,6 mil.lei.
Autoritile administraiei publice locale ale UTA Guzia nu s-au folosit în msur
deplin de drepturile acordate acionarului majoritar, neadoptînd decizii privind cuantumul
profitului net destinat pentru plata dividendelor, care urmau s se fac venituri la bugetul respectiv.
• La subdiviziunile Consiliului municipal Chiinu au fost constatate deficiene la
realizarea mijloacelor speciale, care au însumat 2,1 mil.lei, acestea fiind acumulate în lipsa unor
tarife aprobate în modul reglementat de legislaia în vigoare.
• Lipsa evidenei i raportrii datelor privind împrumuturile angajate la finanarea
deficitului bugetar i cele angajate de ageni economici sub garania bugetului UTA Guzia
genereaz riscul ca volumul total al împrumuturilor s depeasc limita de 20% din veniturile
bugetare ale autonomiei.
‣ Cu privire la cheltuielile bugetelor UAT
• În procesul de elaborare i aprobare a cheltuielilor bugetului municipal Chiinu i
bugetului UTA Guzia nu s-au respectat prevederile legale. Prin urmare:
Planificarea unor cheltuieli de ctre instituiile subordonate Consiliului municipal
Chiinu s-a efectuat în lipsa normativelor de cheltuieli pentru amenajarea teritoriului i întreinerea
drumurilor locale.
În bugetul UTA Guzia neregulamentar au fost incluse la partea de cheltuieli mijloace
pentru achitarea împrumuturilor ctre instituiile financiare în sum de 10,1 mil.lei, care urmau a fi
reflectate la partea de deficit bugetar.
• În cadrul verificrilor efectuate asupra conturilor de execuie bugetar ale unitilor
administrativ-teritoriale i ale instituiilor publice subordonate acestora, incluse în programul anual
de audit, au fost identificate nereguli i abateri de la normele legale, mai semnificative fiind
urmtoarele exemple:
La execuia bugetului UTA Guzia pe anul 2009 nu s-a reuit meninerea cheltuielilor
angajate pentru investiii i reparaii capitale în limitele maxime aprobate, ceea ce a determinat
formarea unor datorii creditoare neasigurate cu suport financiar în sum de 1,7 mil.lei.
57

Lipsa unor prevederi legale în domeniul susinerii financiare a activitii instituiilor
teatral-concertistice i a aciunilor sportive la nivel de UTA Guzia, precum i nerespectarea
actelor legislative republicane în domeniul respectiv au determinat efectuarea unor cheltuieli
bugetare neregulamentare în sum total de 1,8 mil.lei.
La executarea cheltuielilor curente, instituiile auditate din subordinea Consiliul
municipal Chiinu au efectuat cheltuieli nejustificate, dezafectri de mijloace bneti,
supracheltuieli i cheltuieli ineficiente în sum total de 2,1 mil.lei.
Modul de alocare i valorificare a mijloacelor din bugetul municipal Chiinu pentru
prestarea serviciilor de salubrizare, amenajarea teritoriului i reparaia fondului locativ nu ofer o
transparen a utilizrii lor, fiind nejustificat reflectat la cheltuieli suma de 2,0 mil.lei.
SCGCD din subordinea Consiliului raional Ceni a admis utilizarea ineficient a
mijloacelor cu destinaie special în sum de 0,5 mil.lei, alocate de la bugetul de stat la finanarea
investiiilor capitale pentru construcia unui sistem de alimentare cu ap în or.Ceni.
• La procurarea unor mrfuri i servicii unele autoriti executive ale UAT n-au respectat
procedura legal de achiziii publice, evitînd desfurarea acestora în condiii de liber concureni
transparen, necontractînd unele servicii pentru necesitile publice, neasigurînd garania de
executare a unor contracte, integritatea i calitatea dosarelor achiziiilor publice. Unele din
înclcrile menionate au fost consemnate la unele subdiviziuni ale Consiliului municipal Chiinu,
la Secia cultur i la DGÎTS din subordinea Consiliului raional Ceni, precum i la aparatul
preedintelui raionului Dubsari.
‣ Cu privire la gestionarea patrimoniului
• Urmare tergiversrii procesului de examinare i aprobare de ctre Consiliul municipal
Chiinu a transmiterii în gestiune economic a proprietii publice locale, 17 IMSP gestioneaz
mijloace fixe cu valoarea iniial de 410,9 mil. lei, în lipsa contractelor de comodat
corespunztoare.
• Adunarea Popular a Guziei i Comitetul executiv al Guziei nu au determinat
organul administraiei publice responsabil de exercitarea funciei de fondator al IMSP. Ca urmare,
acestora nu le-a fost transmis regulamentar în gestiune patrimoniu în valoare de 19,8 mil.lei.
• Inventarierile efectuate de ctre autoritile publice locale ale mun. Chiinu au identificat
construcii iniiate în anii precedeni i nefinalizate pîn la momentul actual în sum total de 77,8
mil.lei, care au devenit inutile pentru necesitile administraiei publice locale.
• Unele entiti din subordinea Consiliul municipal Chiinu nu au soluionat situaia
referitor la obiectele i lucrrile recepionate în urma investiiilor capitale în sum total 224,3
mil.lei, în vederea transmiterii acestora în posesia unor subdiviziuni ale autoritilor publice locale,
pentru utilizare conform destinaiei.
• Nu au fost realizate msurile de transmitere în capitalul social al 4 subdiviziuni din cadrul
Consiliului municipal Chiinu a patrimoniului proprietate public în valoare total de 91,5 mil.lei.
• Organele administraiei publice locale din UTA Guzia nu au elaborat un program de
revigorare a societilor pe aciuni în care dein pachetul majoritar, precum i nu au întreprins
suri de corelare a activelor nete cu capitalul social al acestora. Astfel, în trei societi pe aciuni,
în care acestea dein pachetul majoritar de aciuni, valoarea activelor nete este mai mic decît
capitalul social, fapt determinat de o gestionare ineficient a patrimoniului public al UTA Guzia.
Societile comerciale ale cror fondator este Consiliul municipal Chiinu au înregistrat un capital
statutar cu o diminuare semnificativ fa de capitalul propriu (activele nete).
• Sînt tardive msurile întreprinse de ctre unele organe ale administraiei publice locale în
vederea înregistrrii la oficiul cadastral teritorial a bunurilor imobile aflate la balana lor. Pîn în
prezent, DGPPP n-a asigurat înregistrarea la organul cadastral a 925 de imobile cu valoarea
estimativ de 172,0 mil.lei, care constituie proprietate public a UTA Guzia. O situaie
analogic s-a constatat i la unele entiti din subordinea Consiliul municipal Chiinu.
58

• Autoritile publice locale din mun. Chiinu nu dein o informaie exhaustiv privind
fondul funciar aflat în proprietatea municipal i modul de utilizare a acestuia, ceea ce genereaz
riscul folosirii neautorizate a terenurilor proprietate public locali neîncasarea plilor cuvenite.
‣ Cu privire la realitatea i exactitatea datelor din evidena contabil i a situaiilor
financiare raportate
• Organele administraiei publice locale nu au asigurat contabilizarea corespunztoare a
patrimoniului proprietate public local, precum i raportarea veridic a situaiilor financiare
privind patrimoniul deinut. În acest sens, exemplificm urmtoarele.
Organele administraiei publice locale din UTA Guzia, la situaia din 31.12.2009, nu
au înregistrat în evidena contabili nu au raportat în modul corespunztor patrimoniu în valoare
total de 222,2 mil.lei, inclusiv: investiii pe termen lung cu valoarea de 186,3 mil.lei, patrimoniu
gestionat de IMSP în valoare de 34,7 mil.lei, produsele cerealiere în valoare de 1,2 mil.lei din
rezerva cerealier a UTA Guzia.
Primria municipiului Chiinu nu a contabilizat, în perioada raportat, operaiunea
privind procurarea aciunilor S.A. „Ap-Canal Chiinu” în sum de 13,0 mil.lei, care a fost trecut
la cheltuielile bugetare, f a fi înregistrat la majorarea cotei-pi a Consiliului municipal
Chiinu în capitalul social al societii. Pe parcursul auditului, deficiena respectiv a fost
înlturat.
Primria municipiului Chiinu avea înregistrat incorect în evidena contabil patrimoniu
în valoare de 4,5 mil. lei, asupra cruia nu deinea dreptul de proprietate.
Unele instituii din subordinea Consiliului municipal Chiinu nu au asigurat înregistrarea
în evidena contabil a mijloacelor fixe (active nemateriale) în sum total de 9,3 mil.lei. Analogic,
dou primrii din raionul Dubsari nu au înregistrat în evidena contabil mijloace fixe în sum
total de 1,5 mil.lei.
Neatribuirea la majorarea valorii de bilan a mijloacelor fixe a costului lucrrilor de
construcii i reparaii capitale în valoare de 14,0 mil.lei a afectat veridicitatea datelor raportate de
unele instituii publice finanate de la bugetul raionului Dubsari.
DGTPCC din subordinea Consiliului municipal Chiinu a micorat neregulamentar în
evidena contabil valoarea unor obiective cu suma de 32,3 mil.lei. În rezultatul necontabilizrii în
termen a operaiunilor economice, au fost denaturate cu suma total de 1,1 mil.lei situaiile
financiare raportate de Comisariatul General de Poliie din mun. Chiinu.
• Ca rezultat al reflectrii incorecte a cheltuielilor efective de la serviciile prestate de unele
întreprinderi municipale, datele Raportului privind executarea bugetului municipal Chiinu pe anul
2009 au fost denaturate cu 2,9 mil.lei.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- ca de comun acord cu autoritile publice locale, s întreprind msuri de revigorare i
promovare a procesului de descentralizare administrativ i fiscal, care constituie obiective
strategice în consolidarea autonomiei locale, precum i duc la sporirea responsabilitilor de
acumulare i administrare a fondurilor publice.
59

CAPITOLUL III. Audite ale regulatitii la alte autoriti publice, aferente
altor perioade
Rezumat
În acest compartiment sînt incluse constatrile de audit privind regularitatea utilizrii
mijloacelor financiare publice de ctre unele autoriti publice în exerciiile bugetare anterioare
anului 2009: Ministerul Afacerilor Interne (perioada anilor 2002 – 9 luni ale a. 2009); Ministerul
Agriculturii i Industriei Alimentare – utilizarea mijloacelor alocate de la bugetul de stat pentru
subvenionarea productorilor agricoli în anul 2008; Î.S. „Fintehinform” – pe anul 2008. Misiunile
de audit la aceste entiti au fost finalizate i raportate ctre sfîritul anului 2009-începutul anului
2010, de aceea nu au fost reflectate în Raportul pentru exerciiul bugetar al anului 2008. La
utilizarea mijloacelor de ctre aceste autoriti au fost admise multiple abateri i înclcri, generate
de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, a achiziiilor publice i
a gestionrii patrimoniului. De asemenea, compartimentul include principalele constatri ce vizeaz
utilizarea resurselor financiare destinate lichidrii consecinelor inundaiilor din anul 2008.
Ministerul Afacerilor Interne (anii 2002-9 luni ale anului 2009)
Rezumat
Auditul legalitii unor operaiuni i tranzacii financiare, exercitat la MAI, i unele
verificri efectuate la instituiile i întreprinderile subordonate au constatat înclcri de la
prevederile legislaiei în vigoare, deficiene i neregulariti, generate de: ignorarea cadrului
legislativ i normativ, nivelul sczut al managementului financiar, controlul ineficient la efectuarea
cheltuielilor bugetare i la formarea mijloacelor speciale, precum i la gestionarea patrimoniului i
achiziionarea mrfurilor i serviciilor. Achiziiile s-au realizat în lipsa alocaiilor de la buget, f
efectuarea procedurii legale, ceea ce a minimalizat transparena i potenialul de a obine cea mai
bun valoare contra cost, generînd efectuarea de cheltuieli suplimentare din contul bugetului de stat.
MAI a intervenit în activitatea instituiilor i întreprinderilor subordonate, impunîndu-le efectuarea
de cheltuieli în interesele aparatului central al MAI i conducerii acestuia, prin ce a influenat i
indicatorii economico-financiari ai entitilor respective.
Constatrile auditului
Ministerul Afacerilor Interne nu a gestionat în mod eficace resursele de care dispune, în
cadrul auditului fiind constatate urmtoarele probleme serioase la utilizarea banilor publici i a
patrimoniului public.
• În perioada anilor 2003-2009, Direcia General Paz de Stat (DGPS) a procurat i
ulterior a transmis MAI i subdiviziunilor acestuia diverse bunuri materiale în sum total de 13,0
mil.lei, din care: 30 de autoturisme, cu valoarea de 7,8 mil.lei, 2 seturi de mobil (masi 9 scaune
din piele) – 77,0 mii lei, 30 de scaune din lemn cu piele – 99,0 mii lei, 3 notebook-uri – 45,1 mii lei,
1 televizor – 32,7 mii lei, 4 telefoane mobile – 48,4 mii lei, diverse materiale de construcie i altele.
Aceste operaiuni financiare, nefiind reglementate de actele legislative i normative în vigoare, au
condiionat formarea de ctre minister a unei surse suplimentare de venituri i reflectarea incorect
a acestora la cheltuielile efective ale DGPS.
Achiziionarea unor bunuri de ctre DGPS i MAI s-a efectuat cu abateri semnificative de la
legislaia în vigoare. Exemplificm, în acest sens, urmtoarele:
- În anul 2003, DGPS i subdiviziunile sale, nedispunînd de mijloace aprobate în modul
stabilit pentru achiziionarea autoturismului de tip BMW 520i, eschivîndu-se de la efectuarea
achiziiei publice i reflectarea regulamentar a cheltuielilor menionate, a utilizat mijloacele
destinate întreinerii subdiviziunilor pentru procurarea autoturismului cu valoarea de 605,8 mii lei
60

de la S.R.L. „East-Auto-Lada”, care nu este dealer oficial al Companiei BMW. Cheltuielile în sum
de 605,8 mii lei au fost reflectate neîntemeiat la costul materialelor pentru sistemele de semnalizare.
- În cadrul unei licitaii deschise din anul 2005, iniiat la cererea DGPS de ctre grupul de
lucru pentru achiziii al MAI, pentru subdiviziunile DGPS s-au solicitat 38 de autovehicule
echivalentul – VAZ. În urma modificrilor în documentele de licitaie, lista mijloacelor de transport
solicitate de ctre DGPS s-a micorat cu 14 uniti de transport echivalentul – VAZ, fiind introdus
un mijloc de transport echivalentul – Toyota LC 120. La licitaie firma „Transatlantic” S.R.L. a fost
unicul ofertant care a propus autoturismul de tip „Toyota Prado” cu preul de 675,4 mii lei, oferta
ruia a i fost declarat cîtigtoare. În baza unui ordin al ministrului afacerilor interne, acesta a
fost transmis cu titlu gratuit de la balana DGPS la balana Centrului tehnic i transport (CTT) i
utilizat pentru deservirea ministrului.
- În cadrul altei licitaii publice din anul 2007, MAI a achiziionat autoturismul „LEXUS
LX470 Grandi” de la firma „Transatlantic” S.R.L., cu valoarea de 1188,0 mii lei, care este cu 499,3
mii lei mai scump decît preul cu care realiza autoturisme de acest tip Compania GABY ELIAS
TRD. CO. LLC.
- Nerespectînd principiile economicitii i eficacitii la utilizarea mijloacelor publice, în
anii 2007-2009, DGPS a efectuat cheltuieli în sum de 141,6 mii lei pentru procurarea a 17
telefoane mobile costisitoare din contul subdiviziunilor acesteia, inclusiv au fost procurate 4
telefoane mobile în sum de 60,7 mii lei, din care 3 cu preul a cîte 17,3 mii lei.
• MAI, în baza acordurilor încheiate cu S.R.L. „Moldasig”, i-a format, cu nerespectarea
prevederilor Legii nr. 847-XIII, o surs neautorizat de venituri în sum total de 4,8 mil.lei,
mijloacele fiind încasate i utilizate f autorizarea Guvernului i f reflectarea la partea de
venituri i cea de cheltuieli ale bugetului de stat.
• Înstrinarea de ctre MAI, în anul 2007, a 2 bunuri imobiliare s-a efectuat cu înclcri ale
actelor legislative i normative în vigoare, nefiind publicat în modul stabilit comunicatul informativ
privind comercializarea, f expunerea la licitaii, prin negocieri directe i f ca terenurile cu
suprafaa total de 556,0 ari, aferente imobilelor, sa fie realizate concomitent cu imobilele, ceea ce a
generat neîncasri la bugetul public naional în sum total de 27,5 mil.lei.
• În anul 2004, un executor judectoresc al Direciei Centru a Departamentului de executare
a deciziilor judiciare a sechestrat i ulterior a comercializat 3 imobile ale MAI (complexul de cldiri
i construcii de pe str.Pietrarilor 1/3; imobilul din str.Petricani 88/9 i imobilul din str.Mazililor
34), nefiind publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova comunicatul informativ privind
licitaia, i f ca terenurile aferente imobilelor, cu suprafaa total de 384,8 ari, s fie realizate
concomitent cu imobilele. Ca rezultat, la bugetul public naional n-au fost încasate mijloace în sum
de 8,8 mil. lei.
• Pentru întreinerea la Liceul de Cadei în cadrul Academiei „tefan cel Mare” a MAI a
elevilor admii peste limita stabilit, în perioada anilor 2004-2009, au fost efectuate cheltuieli
suplimentare din contul componentei de baz a bugetului de stat în sum total de 2,3 mil.lei,
inclusiv în anul 2008 – 384,3 mii lei.
• În urma achitrii de ctre MAI a plii în sum de 502,7 mii lei (inclusiv în anul 2008 –
226,5 mii lei), pentru închirierea încperilor SPB „Constructorul” din str.Zelinschi, 15, care, de
fapt, au fost ocupate i utilizate de ctre Comitetul raional Botanica al PCRM, au fost efectuate
cheltuieli neîntemeiate din mijloacele alocate de la bugetul de stat pentru întreinerea MAI.
• CTT al MAI, pentru întreinerea automobilului de model RAF-2203, cu numrul de
înmatriculare CMT 006, care pe parcursul anilor 2005-2009 (9 luni) a fost utilizat de ctre
Fraciunea parlamentar a Partidului Comunitilor din Republica Moldova, neîntemeiat a suportat
cheltuieli în sum total de 326,2 mii lei.
• În rezultatul realizrii neregulamentare a achiziiei unei ambulane de ctre grupul de
lucru pentru achiziii al MAI, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sum de 912,8 mii
lei.
• În perioada anilor 2002-2009, Direciei medico-militare (DMM) a MAI i-au fost
transmise materiale procurate de aparatul central al MAI în sum de 8,1 mil.lei, din care utilaje
61

medicale cu valoarea de 5,6 mil.lei. Nici unul din operatorii economici contractai n-a importat
utilajele medicale selectate pentru verificare, acestea fiind procurate de la firme „fantom”.
• În baza ordinelor emise de ctre conducerea MAI în perioada anilor 2002-2009, s-au
reinut neregulamentar din salariile colaboratorilor MAI mijloace bneti în sum de 25,1 mil.lei,
care au fost transferate DMM i utilizate de ctre aceasta pentru întreinere.
• În perioada anilor 2004-2008, Î.S. „Cartu” a achitat convorbirile telefonice ale
ministrului afacerilor interne de la telefonul mobil, efectuînd cheltuieli suplimentare în sum de
110,4 mii lei.
• Responsabilii MAI n-au administrat i n-au gestionat contractele de locaiune potrivit
actelor normative în vigoare. Calculele privind veniturile din transmiterea în locaiune a
patrimoniului de stat administrat de ctre MAI au fost efectuate incorect, f a se ine cont de
clauzele contractelor i de modificrile acestora. În perioada anilor 2005-2008, n-au fost realizate
venituri în mrime de 417,2 mii lei, în urma transmiterii în locaiune a bazei de odihn „Jemciujina”
din Coblevo, Ucraina, neîntemeiat fiind micorate i datoriile debitoare cu 297,7 mii lei.
Conform testrilor efectuate în cadrul auditului regularitii la Direcia General Paz
de Stat i la Direcia Paz de Stat mun.Chiinu, au fost înregistrate iregulariti i erori care
au influenat negativ asupra raportului financiar centralizator pe anul 2008, din care se
exemplific urmtoarele:
• DGPS n-a inclus în cheltuielile pentru premieri mijloacele în mrime de 296,6 mii lei,
alocate pentru procurarea cadourilor de pre cu care au fost premiai colaboratorii acesteia. Valoarea
unor cadouri de pre a atins cifra de 5,0 mii lei (generator, boiler, televizor, pat, fereastr i alte
bunuri casnice). Unii colaboratori au fost premiai cu asemenea cadouri de cîteva ori pe an, în
acelai timp acordîndu-li-se i premii unice în bani (pîn la 11 premii pe an), a cror valoare total
pentru unele persoane cu funcii de rspundere a constituit pîn la 60,0 mii lei anual, de rînd cu
indemnizaia achitat lunar, care este egal cu 0,5 salarii lunare. Cheltuielile pentru procurarea
cadourilor de pre au fost efectuate neregulamentar din contul mijloacelor alocate pentru
achiziionarea mrfurilor i serviciilor neatribuite altor alineate.
• Sînt înregistrate eronat în raportul financiar i cheltuielile pentru achitarea premiilor,
acestea fiind diminuate cu 1,6 mil.lei, totodat fiind majorate cu aceast sum cheltuielile la alte
alineate ale art.111 „Retribuirea muncii”.
Abaterile constatate sînt urmare a ignorrii de ctre factorii responsabili de la MAI i de la
unele instituii din subordine a cadrului legislativ-normativ, a nivelului sczut al managementului
financiar, a controlului ineficient la efectuarea cheltuielilor bugetare i la formarea mijloacelor
speciale, precum i la gestionarea patrimoniului i achiziionarea mrfurilor i serviciilor.
Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare (anul 2008)
Rezumat
Mijloacele fondului pentru subvenionarea productorilor agricoli s-au utilizat în condiii de
netransparen i neconsecutivitate, cu nerespectarea, în unele cazuri, a destinaiei i f
determinarea impactului acestor fonduri pentru ramura agriculturii. La acordarea unor subvenii nu
s-au verificat temeinic documentele prezentate de ctre solicitani, ceea ce a condiionat
înregistrarea tranzaciilor cu firme care nu-i onoreaz obligaiile fa de buget, aceasta determinînd
prejudicierea bugetului i neatingerea, în unele cazuri, a scopurilor stabilite. Cele menionate au fost
cauzate, în special, de lipsa reglementrilor interne, cu stabilirea responsabilitilor exhaustive
pentru realizarea scopurilor.
62

MAIA, f modificarea Regulamentului aprobat prin Hotrîrea Parlamentului nr.310-
XVI 27 , cu acordul Ministerului Finanelor, neautorizat a modificat planul de finanare i a
redistribuit între tipurile de subvenii suma de 20,9 mil.lei.
Specialitii ministerului au fost antrenai în activiti de subvenionare a productorilor
agricoli, neexercitîndu-i pe deplin funciile directe în scopul eficientizrii activitii agricole.
Constatrile auditului
‣ La subvenionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar i de fertilizani s-au
constatat înclcri comise de Grupul de lucru la primirea i înregistrarea documentelor, o parte
din mijloace fiind dezafectate pe un termen de 3-4 luni. Pentru productorii agricoli, la procurarea
produselor de uz fitosanitar i a fertilizanilor, statul a compensat la 2639 de gospodrii agricole din
republic TVA ce ine de aceste cheltuieli în sum de 160,0 mil.lei.
• Dei prevederile Regulamentului aprobat prin Hotrîrea Parlamentului nr.310-XVI
vizeaz toate persoanele fizice i juridice din domeniul agricol, real de acestea au beneficiat, în
mare parte, întreprinderile mari. Astfel, din 160,0 mil.lei, cota de subvenionare a gospodriilor mici
este de 16,8 mil.lei, sau 10,5%.
‣ Subvenionarea asigurrii riscurilor de producie în agricultur (27,2 mil.lei)
• Documentele privind riscul asigurat se prezentau direct ministerului, f a fi verificate i
aprobate de ctre Direciile Raionale Agricole (DRA), ceea ce denot lipsa controlului din partea
autoritilor administraiei publice locale, care monitorizeaz gospodriile agricole i sînt
responsabile de corectitudinea întocmirii documentelor. DRA n-au prezentat ministerului informaii
în scopul prognozrii subveniilor pentru perioada auditat.
• La utilizarea subveniilor nu s-a efectuat o analiz privind corelarea dintre valoarea
subveniei alocate i valoarea despgubirilor gospodriilor agricole, precum i repartizarea acestora
pe uniti administrativ-teritoriale. Astfel, în perioada auditat, cota despgubirilor gospodriilor
agricole pentru producerea riscurilor asigurate, calculat de ctre companiile de asigurri, a
constituit 48,3%, iar în ultimii 3 ani – în medie, 44,9%, din buget cheltuindu-se mijloace financiare
în sum de 47,2 mil.lei, iar gospodriile agricole beneficiind de despgubiri în sum de 21,2 mil.lei.
• Rezultatele auditului denot c pentru 12 raioane care au fost protejate de cderea
grindinei, crora pentru riscul asigurat le-au revenit mijloace financiare publice semnificative (53,3
mil.lei), s-au alocat i efectuat cheltuieli în mrime de 18,7 mil.lei din suma total de 27,2 mil.lei,
destinate asigurrii de riscuri (69,0%), din care doar 56,7% constituie cheltuielile pentru asigurarea
riscului de grindin.
Potrivit chestionarelor din 11 raioane, gospodriile agricole au exprimat nemulumiri la
capitolul transpareni modul de informare a lor privind posibila beneficiere de suport financiar
din partea statului sub form de subvenionri, ceea ce determin nerealizarea scopurilor stabilite
la alocarea mijloacelor publice la acest capitol.
‣ În scopul stimulrii crerii staiunilor tehnologice de maini (STM), au fost
repartizate mijloace financiare agenilor economici care au creat astfel de staiuni, pentru efectuarea
lucrrilor agricole de baz.
La utilizarea mijloacelor au fost constatate urmtoarele abateri i neconformiti:
• Comisia de lucru a adoptat neregulamentar decizia de alocare în avans a sumei de 23,0
mil.lei, din care 17,4 mil.lei nu s-au raportat veridic.
• Creditul tehnic n-a fost acordat beneficiarilor în ordinea depunerii documentelor,
gospodriile agricole fiind selectate în mod arbitrar, astfel nerespectîndu-se principiul
consecutivitii. În unele cazuri, deciziile de acordare a creditului tehnic se adoptau înainte de
27 Hotrîrea Parlamentului nr.310-XVI din 27.12.2007 „Despre aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a
mijloacelor fondului pentru subvenionarea productorilor agricoli” (cu modificrile ulterioare; în continuare –
Regulamentul aprobat prin Hotrîrea Parlamentului nr.310-XVI).
63

prezentarea documentelor. În aa mod au fost selectate neconsecutiv 6 gospodrii pentru a fi
finanate cu suma de 7,7 mil.lei.
• Potrivit datelor Î.S. „Moldresurse”, la 31.12.2008, creanele cu termenul expirat pentru
tehnica primit ale beneficiarilor fa de întreprindere i, respectiv, ale acesteia fa de buget au
constituit 8,2 mil.lei, din cele pasibile rambursrii (11,1 mil.lei) în perioada anilor 2007-2008 fiind
achitate doar 2,9 mil.lei.
• Î.S. „Moldresurse” a înregistrat în rapoartele financiare la 31.12.2008 creane
dubioase din perioadele precedente în sum de 27,0 mil.lei, precum i credite bancare pe termen
scurt în sum de 88,7 mil.lei, pentru care a achitat dobînzi în sum de 14,6 mil.lei. Aceste situaii
determin agravarea situaiei economico-financiare a întreprinderii, precum i riscul
nerambursrii la buget a mijloacelor financiare în sume semnificative, care reprezint
rambursri de credite tehnice de ctre gospodriile agricole pentru tehnica primit (133,0
mil.lei).
‣ În scopul stimulrii investiiilor la procurarea de echipament i utilaj pentru
întreprinderile mici i mijlocii de procesare, uscare i congelare a fructelor i legumelor,
amplasate în localitile rurale, i pentru casele de ambalare i frigidere, în anul 2008 s-au
alocat 20,0 mil.lei, subveniile constituind 20,0% din valoarea echipamentului sau utilajului.
Subvenionarea la acest capitol, în unele cazuri, s-a efectuat cu înclcri, fiind achitate
neîntemeiat mijloace bneti pentru unul i acelai utilaj, prin folosirea diferitor scheme de
circulaie a facturilor fiscale între întreprinderile ai cror fondatori sînt unele i aceleai persoane,
cu prejudicierea bugetului de stat, precum i în lipsa mecanismului de monitorizare i control din
partea MAIA asupra utilizrii bunurilor subvenionate.
• În perioada auditat, au fost depuse cereri de ctre 87 de ageni economici, din care 32 au
beneficiat de subvenii în valoare de 7,0 mil.lei. Diferena de 13,0 mil.lei, planificat în aceste
scopuri, a fost redirecionat de ctre minister la subvenionarea altor capitole, aprobarea
modificrilor în Regulamentul aprobat prin Hotrîrea Parlamentului nr.310-XVI.
• Verificarea aleatorie a subveniilor acordate pentru doi ageni economici, în documentele
de constituire a crora în calitate de directori i fondatori sînt indicate unele i aceleai persoane, a
relevat c acetia au beneficiat neîntemeiat de subvenii pentru unul i acelai utilaj frigorific în
sum de 1,5 mil.lei, folosind scheme de circulaie a facturilor fiscale. De asemenea, la aceti ageni
economici nu s-a confirmat existena echipamentului frigorific reflectat în patru facturi fiscale,
prezentate ministerului pentru subvenionare.
‣ Mijloacele financiare destinate stimulrii investiiilor în revitalizarea sectorului
zootehnic în sum de 23,0 mil.lei au fost repartizate pentru procurarea utilajului tehnologic destinat
dotrii i renovrii fermelor moderne.
• Subvenionarea unui agent economic cu suma de 1,1 mil.lei s-a efectuat în baza actului de
dare în exploatare întocmit neregulamentar, f a fi perfectat procesul-verbal de recepie final a
construciilor în modul stabilit 28 , obiectivul subvenionat nefiind dat în exploatare.
• Un alt agent economic, beneficiind de subvenii în sum de 0,5 mil.lei la procurarea
utilajului pentru procesul de sacrificare a animalelor, a înregistrat procurri dubioase în proporie de
42,2% de la firme ce nu-i onoreaz obligaiile fiscale fa de buget.
• MAIA, în perioada auditat, în lipsa proceselor-verbale ale Grupului de lucru, a acordat
contrar destinaiei subvenii în sum de 2,5 mil.lei pentru transferarea animalelor de la o entitate la
alta, dei Regulamentul aprobat prin Hotrîrea Parlamentului nr.310-XVI reglementeaz acordarea
subveniei pentru procurarea vacilor primipare.
28 Hotrîrea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de recepie a construciilor i
instalaiilor aferente” (cu modificrile ulterioare).
64

‣ Pentru compensarea parial a cheltuielilor la producerea materialului sditor
pomicol i înfiinarea plantaiilor pomicole i nucifere în anul 2008 au fost preconizate i
utilizate 42,7 mil.lei. La acordarea acestor subvenii, auditul a constatat urmtoarele abateri de la
prevederile regulamentare:
• În anul 2008, MAIA a acceptat acordarea subveniei pentru crearea bazei tehnicomateriale
a pepinierelor nucifere la trei ageni economici, în sum de 1,1 mil.lei, de la tipul de
subvenii pentru producerea de material pomicol i nucifer.
• MAIA a acordat unui agent economic subvenii în sum de 1,0 mil.lei, în baza unor
documente dubioase, iar lucrrile de construcie reflectate în procesele-verbale prezentate nu se
refer la obiectivul pentru care s-a solicitat subvenionarea, neînregistrîndu-se regulamentar la
organele cadastrale i dreptul asupra imobilului.
• MAIA, cu abateri de la proiectele de plantare a pomilor, prin majorarea neîntemeiat a
suprafeelor la 7 ageni economici i f a fi justificat dreptul de proprietate asupra terenului la 2
ageni economici, a efectuat suprapli, respectiv, în mrime de 150,4 mii lei i 301,1 mii lei. S-au
constatat i cazuri cînd suprafaa plantaiilor indicat în cerere nu coincide cu suprafaa indicat în
alte documente prezentate.
‣ În scopul stimulrii investiiilor în producerea de legume pe teren protejat i în
procurarea tehnicii i echipamentului pentru irigare, s-au aprobat i utilizat mijloace financiare
în sum de 19,2 mil.lei, fiind compensate în proporie de 20-30% din costul utilajului i
echipamentului achiziionat în valoare de 79,3 mil.lei. Au fost constatate cazuri de acordare a
subveniilor în lipsa actelor de confirmare a dreptului deintorului de teren agricol. Astfel, în lipsa
procedurilor de control intern la MAIA, 4 ageni economici, neprezentînd actele menionate, au fost
subvenionai cu suma de 659,6 mii lei, alocat nejustificat din buget.
‣ Pentru lichidarea consecinelor secetei din contul ajutoarelor umanitare acordate
Republicii Moldova, în unele cazuri, productorilor agricoli le-au fost alocate neregulamentar
subvenii.
• MAIA i Î.S. „Moldresurse”, în scopul procurrii motorinei destinate subvenionrii
pariale a cheltuielilor productorilor agricoli din contul ajutoarelor umanitare, au încheiat un
contract în valoare de 40,0 mil.lei, care nu s-a executat cu suma de 4,3 mil.lei, din care 2,6 mil.lei
au fost restituite de ctre minister la bugetul de stat, iar 1,7 mil.lei nu s-au restituit, fiind
imobilizate.
• În urma neîndeplinirii condiiilor contractului de achiziie a produselor petroliere, încheiat
între Î.S. „Moldresurse” i o societate cu rspundere limitat, din februarie 2008 au fost dezafectate
27,1 mil.lei, ceea ce influenat negativ situaia financiar a acesteia i determin riscul nerecuperrii
mijloacelor.
• Testarea operaiunilor de eliberare a tichetelor de motorin primriilor raionului Hînceti
a relevat necorespunderea cantitii motorinei livrate de ctre reprezentanii DRA cu cea primit de
tre primrii. Astfel, în 22 de acte (din 38) nu este indicat numrul tichetelor eliberate. În unele
acte sînt indicate numerele tichetelor i cantitatea, care nu corespunde cantitii motorinei livrate i
nu este confirmat în cazul a 5 primrii (2061 de litri în sum de 22,5 mii lei).
‣ Întru realizarea msurilor antiepizootice, care au menirea s asigure tatea
speciilor de animale, prevenirea transmiterii bolilor de la acestea la om, sigurana produselor de
origine animal destinate consumului uman, în anul 2008 au fost utilizate 8,2 mil.lei.
• Mijloacele financiare repartizate pentru executarea msurilor antiepizootice s-au
planificat în lipsa unor calcule concrete (numrul de animale/pri, dozele i costul preparatelor
necesare), care ar justifica aprobarea acestora.
65

• Preparatele antiepizootice au fost achiziionate în mod centralizat de ctre MAIA cu
abateri de la normele legale 29 .
• Formarea creanei MAIA la 01.01.2008 în sum de 2,3 mil.lei a fost condiionat de
încheierea contractelor de achiziie a preparatelor veterinare f studierea posibilitilor furnizorilor
de a executa clauzele contractuale.
• Au fost constatate cazuri de selectare a ofertanilor ai cror fondatori sînt unele i aceleai
persoane. Astfel, doi ageni economici, fondai de una i aceeai persoani înregistrai pe aceeai
adres juridic, au livrat 72,0% din achiziiile în sum de 7,2 mil.lei.
• La distribuirea preparatelor veterinare, în unele cazuri, nu se asigur integritatea acestora
i respectarea termenelor de valabilitate a lor. Preparatele veterinare se pstreaz nu în depozite
special amenajate, ci în încperile furnizorilor, f delegarea responsabilitilor în modul
corespunztor. Modalitatea de distribuire a preparatelor veterinare nu este reglementat prin acte
normative interne. Casarea preparatelor veterinare se efectueaz la Centrul Republican de
Diagnostic Veterinar în lipsa normelor de consum, o mare parte din medicamentele achiziionate
în anul 2008 (73,7%) înregistrîndu-se în stoc.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- la determinarea necesitilor de cheltuieli pentru ramura agriculturii, s stabileasc
pentru fiecare domeniu indicatori msurabili de performan, cu evaluarea în prealabil a
impactului scontat.
Întreprinderea de Stat „Fintehinform” (anul 2008)
Rezumat
Auditul regularitii la Întreprinderea de Stat „Fintehinform” pe anul 2008 a relevat existena
unor neregulariti la gestionarea întreprinderii i în activitatea de întreprinztor în perioada
auditat, ce se exprim prin: nerealizarea pe deplin, conform cadrului normativ, a atribuiilor
consiliului de administraie i ale administratorului întreprinderii; neasigurarea evalurii
programelor elaborate în anul 2008 i transmiterea acestora împreun cu documentele aferente
beneficiarului; necorespunderea unor date ale raportului financiar cu datele din evidena contabil
automatizat, ce creeaz riscul neveridicitii i necorectitudinii datelor din rapoarte.
Î.S. „Fintehinform” îi desfoar activitatea pe principiul autofinanrii i în baza statutului
aprobat de fondator (Ministerului Finanelor), care monitorizeaz activitatea acesteia prin
intermediul consiliului de administraie, ca organ colegial de administrare.
Constatrile auditului
• La 31.12.2008, valoarea capitalului statutar era de 1851,6 mii lei, sau cu 5719,2 mii lei
mai mic decît cea înregistrat la data fondrii, dat fiind c în anul 2006 fondatorul (Ministerul
Finanelor) i-a retras în proprietate cldirea în care este amplasat întreprinderea, stabilind cu
întreprinderea relaii de arend.
• Ponderea major în structura activelor Î.S. „Fintehinform”, la 31.12.2008, o deineau
mijloacele bneti la conturile curente – 1586,8 mii lei (64,1% din valoarea de bilan a activelor).
Cu toate c întreprinderea dispunea de mijloace bneti la contul curent, n-a utilizat mijloace la
renovarea activelor, uzura acestora fiind considerabil.
• Veniturile întreprinderii au fost obinute, în baza contractelor încheiate, de la serviciile
prestate MF (acesta fiind fondatorul întreprinderii i principalul client al entitii) privind realizarea
de programe, managementul bazelor de date, deservirea reelei de calculatoare (6292,2 mii lei) i de
29 Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.
66

la prestarea diverselor servicii informaionale Direciilor Generale Finane, primriilor i altor
beneficiari (582,1 mii lei).
• Deintor al sistemului informaional integrat de gestionare a finanelor publice, meninut
i deservit în baza contractului de ctre Î.S. „Fintehinform”, este Ministerul Finanelor, îns în
evidena contabil a acestuia sistemul informaional nu este înregistrat. Specialitii întreprinderii în
anul 2008 au elaborat seturi de produse-program ale sistemului informaional, îns acestea n-au fost
evaluate. Executorii respectivi n-au întocmit i n-au prezentat în contabilitatea întreprinderii acte de
executare a lucrrilor, pentru transmiterea ulterioar a produselor-program deintorului sistemului
informaional.
• Contrar prevederilor regulamentare (pct.2.14 din Politica de contabilitate pentru anul
2008 i pct.98 din Regulamentul privind inventarierea 30 ), întreprinderea nu a efectuat inventarierea
creanelor i datoriilor pe termen scurt întru confirmarea soldurilor de ambele pi, pentru
asigurarea veridicitii i autenticitii datelor din evidena contabili din rapoartele financiare.
• Auditul a constatat necorespunderea datelor din raportul financiar cu datele din evidena
contabil automatizat.
Utilizarea resurselor financiare destinate lichidrii consecinelor inundaiilor din
anul 2008
Rezumat
Resursele financiare destinate lichidrii consecinelor inundaiilor din vara anului 2008 s-au
utilizat cu unele abateri de la prevederile regulamentare, ceea ce a influenat asupra utilizrii
neconforme a mijloacelor financiare pentru compensarea pierderilor sinistrailor în sum de 3,4
mil.lei. Ministerul Construciilor i Dezvoltrii Teritoriului 31 n-a sistematizat datele la acest capitol
i n-a inut sub un control riguros justificarea i documentarea conform a alocaiilor mijloacelor
publice. Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare n-a monitorizat adecvat procedura de
compensare a pierderilor pricinuite persoanelor fizice ale cror terenuri au fost afectate de inundaii,
care s-a efectuat cu abateri de la prevederile regulamentare.
Constatrile auditului
În scopul lichidrii consecinelor calamitilor naturale, pe contul special al Ministerului
Finanelor s-au acumulat mijloace financiare parvenite din ajutoare umanitare în sum de 44,2
mil.lei, fiind alocate ministerelor de ramur 42,3 mil.lei, din care fostului Minister al Construciilor
i Dezvoltrii Teritoriului i Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare – 39,4 mil.lei.
La valorificarea mijloacelor financiare, Ministerul Construciilor i Dezvoltrii
Teritoriului (MCDT) n-a monitorizat cu strictee situaia i circumstanele în care urmau a fi
utilizate mijloacele financiare alocate pentru procurarea i donaia de locuine persoanelor care au
suferit în urma inundaiilor, n-a apreciat regulamentar starea tehnic a caselor sinistrailor evaluate,
iar în unele cazuri rapoartele de evaluare n-au fost semnate de ctre toi membrii grupurilor de
lucru, n-a asigurat transparena la etapa de întocmire a listelor persoanelor sinistrate, toate acestea
determinînd riscul utilizrii neconforme a mijloacelor financiare în sum de circa 2,9 mil.lei.
Pentru efectuarea plilor la procurarea locuinelor, a materialelor de construcie i la
reparaia locuinelor avariate, în baza Hotrîrilor de Guvern, au fost precizate 28,2 mil.lei, dar
cheltuielile reale au constituit suma de 28,6 mil.lei, astfel formîndu-se datoria de 388,0 mii lei.
30 Ordinul ministrului finanelor nr.27 din 28.04.2004 „Cu privire la aprobarea i punerea în aplicare a Regulamentului
privind inventarierea”.
31 Pîn la 22.09.2009 – Ministerul Construciilor i Dezvoltrii Teritoriului, care, în temeiul Legii nr.21-XVIII din
19.09.2009 ,,Pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31.05.1990”, a fost reorganizat în Ministerul Construciilor i
Dezvoltrii Regionale.
67

MCDT, contrar prevederilor regulamentare, a schimbat, la latitudinea sa, modalitatea de
procurare a locuinelor pentru sinistrai, prin încheierea unui singur contract între trei pi: vînztor,
cumptor (sinistrat) i pltitor (reprezentantul MCDT), neasigurîndu-i, ca parte contractant,
strarea unui exemplar de contract în original.
În conformitate cu actele normative, pentru Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare,
în scopul compensrii pierderilor pricinuite persoanelor fizice ale cror terenuri au fost afectate de
inundaii, din mijloacele acumulate pe contul Ministerului Finanelor, au fost prevzute 11,25
mil.lei, fiind utilizate 11,16 mil.lei. Compensarea pierderilor pricinuite persoanelor fizice ale cror
terenuri au fost afectate de inundaii s-a efectuat cu abateri de la prevederile regulamentare, cum ar
fi:
- în componena comisiilor speciale, în unele cazuri, n-au fost inclui reprezentanii
Consiliului raional, ceea ce a generat riscul de determinare eronat a suprafeelor afectate de
inundaii;
- comisiile speciale create de ctre autoritile administraiei publice locale de nivelul I i
nivelul II au autorizat compensarea pierderilor cauzate în urma inundaiilor nu numai a terenurilor
de pe lîng gospodriile agricole, dar i a terenurilor agricole din extravilan, proprietarii ultimelor
fiind afectai în egal msur de calamitile respective, dar care, în condiiile Regulamentului în
vigoare, nu pot beneficia de compensaii. Astfel, compensaiile acordate sinistrailor în sum total
de 534,8 mii lei nu se încadreaz în condiiile regulamentare.
Totodat, lipsa prevederilor regulamentare privind modul de calculare a compensaiei pentru
pagubele pricinuite i lipsa documentelor care au stat la baza acestor calcule au determinat
imposibilitatea identificrii de ctre audit a veridicitii i plenitudinii calculelor compensaiilor
achitate, ceea ce creeaz riscul achitrii unor sume nejustificate.
68

CAPITOLUL IV. Auditele regularitii privind gestionarea patrimoniului
public
Rezumat
Constatrile de audit din prezentul capitol se refer la modul de gestionare a resurselor
financiare i a patrimoniului de ctre unele entiti (S.A. „Moldova-Film”, IPNA Compania
„Teleradio-Moldova”, Agenia „Moldsilva”, S.A. „Cereale-Flor”) i în unele domenii de interes
public, precum gestionarea resurselor naturale i deetatizarea patrimoniului de stat i asigurarea
activitii postprivatizare. Misiunile de audit au fost realizate în conformitate cu Programul de audit
al Curii de Conturi i au avut drept obiectiv evaluarea conformitii cu prevederile legale a modului
de utilizare a mijloacelor financiare i a patrimoniului, precum i a eficienei gestionrii acestora în
vederea obinerii unei asigurri rezonabile c operaiunile i tranzaciile economice verificate s-au
efectuat potrivit actelor legislative i normative.
Managementul economico-financiar al entitilor auditate, precum i gestionarea
patrimoniului de ctre acestea au fost afectate de: nivelul sczut al disciplinei financiare i
responsabilitii executorului la gestionarea creanelor i datoriilor; inerea evidenei contabile cu
deficiene, care în unele situaii a dus la denaturarea semnificativ a Rapoartelor financiare ale
instituiilor; efectuarea ineficient a controlului i auditului intern; nerespectarea prevederilor legale
i a procedurilor de achiziii publice etc. Multiple nereguli admise la gestionarea patrimoniului in
de imperfeciunile i ambiguitile din cadrul normativ existent i de necorelarea acestuia cu actele
legislative în vigoare.
La gestionarea resurselor naturale subterane de ctre autoritile administraiei publice de
toate nivelurile au fost identificate multiple iregulariti, ce determin riscurile utilizrii ineficiente
i neasigurrii folosirii durabile a resurselor naturale subterane.
Deetatizarea proprietii publice i activitatea postprivatizare deruleaz în lipsa
strategiei i a unor programe de activitate care ar determina politica statului în acest domeniu, fapt
ce condiioneaz riscul neatingerii în deplin msur a scopului principal al acestora.
Deetatizarea patrimoniului statului i asigurarea activitii postprivatizare
Rezumat
Conform Registrului patrimoniului public, deinut de Agenia Proprietii Publice (APP),
care se prezint anual Guvernului i se întocmete în baza rapoartelor anuale înaintate de ctre
autoritile administraiei publice centrale i locale, valoarea patrimoniului public la 01.01.2010
constituie 63439,2 mil.lei, înregistrînd o cretere fa de anul 2008 în sum de 10774,1 mil.lei.
Înregistrarea datelor privind patrimoniul public este însoit de riscul neautenticitii lor,
precum i al denaturrii informaiei despre numrul real al subiecilor ce gestioneaz patrimoniul
public i valoarea real a acestuia, ceea ce condiioneaz raportarea eronat a situaiilor
patrimoniale Guvernului. Aceast situaie este cauzat, în fond, de prezentarea neregulamentar a
rilor de seami/sau de prezentarea de ctre autoritile administraiei publice a datelor eronate.
Deetatizarea proprietii publice i activitatea postprivatizare deruleaz în lipsa strategiei i a
unor programe de activitate care ar determina politica statului în acest domeniu, elaborarea crora a
fost de competena fostului Minister al Economiei i Comerului în perioada auditat, fapt ce
condiioneaz riscul neatingerii în deplin msur a scopului principal.
Cadrul normativ ce reglementeaz domeniul deetatizrii patrimoniului statului conine unele
lacune, goluri, care exclud: responsabilitile membrilor comisiilor de desfurare a concursurilor;
pîrghiile de constrîngere a autoritilor publice care nu prezint regulamentar drile de seam
privind valoarea proprietii publice; determinarea criteriilor de atribuire a terenurilor
aferente/adiacente, precum i a modalitii de evaluare i realizare a acestor categorii de terenuri;
nereglementarea listei bunurilor imobiliare nelocuibile arendate pasibile privatizrii; criteriile i
69

obiectivele distincte i exhaustive în politicile privind deetatizarea patrimoniului prin concurs
investiional etc.
Obiectivele i direciile investiionale prevzute în programul investiional, incluse în
contractele de vînzare-cumprare a patrimoniului public, n-au fost realizate pe deplin i în
termenele stabilite, acestea fiind prolongate prin acorduri adiionale, cu modificarea, în unele cazuri,
i a direciilor de investire, toate acestea fiind acceptate de Comisia de concurs, ceea ce a determinat
apariia litigiilor i a riscurilor de pierdere a patrimoniului public.
Privatizarea proprietii publice în perioada anilor 2007-2009 s-a efectuat prin mai multe
modaliti prevzute de legislaie: vînzarea la Bursa de Valori – 546,2 mil.lei (51,9%); vînzarea prin
concurs comercial – 290,7 mil. lei (27,6%); vînzarea prin concurs investiional – 36,0 mil.lei
(3,4%); vînzarea terenurilor aferente – 71,7 mil.lei (6,8%); privatizarea încperilor nelocuibile –
75,3 mil.lei (7,2%).
Constatrile auditului
‣ Vînzarea prin concurs comercial a pachetului de aciuni ale statului
Pachetele de aciuni ale statului în 6 societi pe aciuni au fost vîndute cu preul total de
189,1 mil. lei, costul nominal al acestora fiind de 82,9 mil.lei. Cele mai semnificative valori ale
aciunilor vîndute s-au înregistrat la 4 entiti: S.A. „Mezon”; S.A. „Micron”; S.A. „Cartea
Chiinu”; S.A. „Bigamos Farm”.
• Procedura de selectare a cîtigtorului concursului n-a fost transparenti obiectiv. La
privatizarea S.A. „Mezon”, APP n-a creat un mediu prin care s se atrag investitori credibili, cu
potenial economico-financiar sporit.
• În cazul privatizrii S.A. „Micron”, Comisia de concurs a dat prioritate unei firme care
anterior nu a desfurat activitate economico-financiar i nu dispune de potenial investiional,
ceea ce genereaz riscul nerealizrii scopurilor deetatizrii proprietii publice prin restructurarea
economiei naionale i sporirea competitivitii acesteia, prin asigurarea unui management eficient,
reglementate expres de normele legale.
• Comisia de concurs a acceptat realizarea pachetului de aciuni ale statului (100%) în S.A.
„Cartea Chiinu” la preul de 28,0 mil.lei, neexaminînd posibilitatea de echilibrare a valorii
aciunilor înaintate spre privatizare cu valoarea lor de pia.
• Pachetul de aciuni ale statului (100%) în S.A. „Bigamos Farm” (situat pe str. Iu.Gagarin
3, mun.Chiinu), cu preul iniial de expunere de 2,0 mil.lei, a fost vîndut prin concurs comercial,
la preul de 10,0 mil.lei, preul 1 m 2 constituind 24,1 mii lei, ceea ce denot o realizare avantajoas a
acestora.
‣ Vînzarea întreprinderilor de stat prin concurs comercial
În anul 2008 au fost privatizate prin concurs comercial 10 întreprinderi de stat cu preul de
vînzare în mrime de 172,7 mil.lei, fiind încasate la buget mijloace în sum de 136,3 mil.lei. La
privatizarea întreprinderilor de stat cu valoare semnificativ – Î.S. „Complexul Hotelier Codru”;
Sanatoriul „Moldova”, or.Odesa, Ucraina; Blocul nr.3 din Holercani, au fost admise urmtoare
neregulariti:
• Privatizarea Î.S. „Complexul Hotelier Codru” s-a efectuat în detrimentul statului, care a
ratat venituri semnificative (cel puin 161,8 mil.lei).
• Sanatoriul „Moldova” or.Odesa, Ucraina (100% proprietate a Republicii Moldova) a fost
privatizat la preul de 73,3 mil. lei, cu condiia achitrii în rate pe parcursul a 2 ani, de ctre un
agent economic cu capitalul social de 5400 lei, înregistrat cu doar 4 luni pîn la expunerea la
privatizare (28.02.2008), în lipsa activitii economico-financiare i a surselor proprii, precum i a
garaniei reale de achitare, ceea ce a condiionat neachitarea integral a sumei de 36,4 mil.lei. În
prezent privatizarea acestui obiect se afl în litigiu.
• La privatizarea Blocului nr.3 din Holercani cu terenul aferent (1,2099 ha), Comisia de
concurs a acceptat preul evaluatorului (3060,0 mii lei), care include i terenul aferent în valoare de
70

1110,0 mii lei, stabilind preul iniial de realizare de 3100,0 mii lei, astfel neinînd cont de valoarea
de bilan (11204,8 mii lei) i de valoarea total a activelor (bunurilor) de 14626,3 mii lei, expuse la
concurs pentru privatizare, ceea ce determin riscurile diminurii valorii patrimoniului public i
neobinerii unor venituri posibile. Comisia de concurs a decis restituirea în mod neregulamentar a
garaniei de participare la concurs în sum de 400,0 mii lei.
‣ Vînzarea prin concurs investiional
În perioada anilor 2007-2009, Ministerul Economiei i Comerului nu i-a stabilit obiective
în domeniul deetatizrii patrimoniului public prin atragerea investiiilor. Astfel, în perioada auditat,
tranzaciile de vînzare a patrimoniului public prin metoda concursului investiional s-au realizat la
un nivel sczut, înregistrînd ponderea de 3,4% în totalul privatizrilor.
Doar 3 societi pe aciuni au fost privatizate prin concurs investiional: S.A. „Elevatorul
Iargara”, r-nul Leova (60,9%); S.A. „Întreprinderea pentru colectarea cerealelor din Rediul-Mare”,
r-nul Ocnia (60,1%); S.A. „Transcon-M”, mun.Chiinu (61,5%).
Verificarea regularitii desfurrii procesului de privatizare prin concurs investiional a
societilor pe aciuni nominalizate nu a relevat abateri de la cadrul normativ.
‣ Vînzarea la Bursa de Valori
Realizarea pachetelor de aciuni ale statului (51-100%) în unele din cele mai mari uniti
economice din republic s-a efectuat prin Bursa de Valori, cu expunerea aciunilor prin pachet (lot)
unic, înregistrîndu-se rezultate difereniate. Astfel, pentru 36 de societi pe aciuni valoarea de
vînzare a aciunilor (31,9 mil.lei) a fost mai mic în raport cu valoarea lor nominal (66,7 mil.lei),
diferena diminuat a costului de realizare a aciunilor statului constituind 34,8 mil.lei, iar pentru 6
societi pe aciuni preul de realizare a unei aciuni a statului a fost mai mare decît preul ei
nominal. În acelai timp, s-a constatat c la realizarea aciunilor statului prin Bursa de Valori statul
nu deine pîrghii de monitorizare a activitii economice i investiionale, cum ar fi în cazul
concursurilor investiionale.
‣ Vînzarea terenurilor aferente (adiacente) la preuri normative, care sînt mai mici decît
valoarea de pia, determin riscul posibilei înstrinri ulterioare a acestora de ctre cumptor la
preuri de pia i exclude aducerea plusvalorii la buget. Astfel, în cazul doar a unui agent
economic, diferena acestor valori, care a exclus obinerea veniturilor posibile la buget, constituie
43,3 mil.lei.
‣ Privatizarea încperilor nelocuibile
În rezultatul verificrilor procesului de privatizare a fondului de imobile nelocuibile date în
locaiune, s-au constatat unele neregulariti, cum ar fi:
• Pîn în prezent nu este reglementat lista obiectelor din fondul de imobile nelocuibile
arendate pasibile privatizrii, ceea ce determin situaia c APP nu va dispune de informaia i
evidena exhaustiv a acestui patrimoniu, cu asigurarea unui management eficient al privatizrii.
• La privatizarea bunurilor publice, Comisia de concurs n-a inut cont de prevederile legale
care stabilesc c încperile nelocuibile din cldirile în care sînt amplasate autoriti publice,
întreprinderi, organizaii i instituii de stat/municipale nu sînt pasibile privatizrii.
• Darea în arend de ctre autoritile publice a spaiilor nelocuibile nu se d publicitii,
ceea ce exclude principiul transparenei privatizrii proprietii publice.
• Determinarea valorii imobilelor nelocuibile, neinîndu-se cont de preul mediu de pia, în
48 contracte de privatizare (din 104 contracte) a dus la neobinerea veniturilor posibile la buget
minimum în sum de 64,0 mil.lei.
Astfel, tranzacii semnificative la preuri mai mici decît cele de pia au fost efectuate la
privatizarea urmtoarelor obiective din mun. Chiinu: str.Alecu Russo 1, cu suprafaa de 412,10
m 2 (preul mediu de vînzare al 1 m 2 – 3,6 mii lei, valoarea medie de pia a 1 m 2 – de la 15,3 mii lei
pîn la 20,6 mii lei); bd. tefan cel Mare i Sfînt 73, cu suprafaa de 1016,6 m 2 (preul de vînzare al
71

1 m 2 – de 0,5 mii lei, valoarea medie de pia a 1 m 2 – de la 6,2 mii lei pîn la 6,9 mii lei); bd.
tefan cel Mare i Sfînt 124, cu suprafaa de 250,6 m 2 (preul de vînzare al 1 m 2 – de 1,9 mii lei,
valoarea medie de pia al 1 m 2 – de la 13,7 mii lei pîn la 22,9 mii lei); str. Armeneasc 47, cu
suprafaa de 79,5 m 2 (preul de vînzare al 1 m 2 – de 2,5 mii lei, valoarea medie de pia a 1 m 2 – de
la 12,4 mii lei pîn la 15,5 mii lei).
• Nereglementarea sursei de achitare a serviciilor de evaluare condiioneaz situaiile
achitrii acestor servicii de ctre solicitanii interesai de procurarea patrimoniului statului, ceea ce
determin riscul major de diminuare a valorii proprietii publice expuse spre privatizare.
‣ Activitatea postprivatizare
Pachetul de aciuni ale statului în S.A. „Hotelul Chiinu” a fost vîndut în rate, la
12.09.1998, S.R.L. „Transimex-prim”, la preul de 3,6 mil.lei, cu condiia efecturii investiiilor în
sum de 12,0 mil.dolari SUA, destinate pentru reconstrucia i reamenajarea hotelului în termen de
pîn la 2,5 ani, care pîn în prezent nu s-au realizat.
În rezultatul neefecturii investiiilor în perioada anilor 1998-2007, APP a înaintat cererea de
chemare în judecat privind rezilierea contractului de vînzare-cumprare a pachetului de aciuni ale
statului în S.A. „Hotelul Chiinu”, care a derulat pîn la 23.07.2009. La 21.08.2009, pe contul
personal al APP în registrul acionarilor al S.A. „Hotelul Chiinu” au fost înscrise aciuni în numr
de 290745 uniti, ce constituie 60,179% – cota statului. Totodat, în prezent, în stare de litigiu se
afl subiectul referitor la anularea tranzaciei de vînzare-cumprare a imobilului S.A. „Hotelul
Chiinu”.
Pachetul de aciuni ale statului în S.A. „Moldova Tur” a fost vîndut Întreprinderii cu capital
strin „Alfa-Engineering” S.R.L. în anul 2006, cu 2150,0 mii dolari SUA, cu condiia efecturii
investiiilor în sum de 33,0 mil.dolari SUA, în perioada anilor 2007-2008, destinate pentru
reconstrucia complexului i construcia cldirii noi, reutilarea tehnici dezvoltarea întreprinderii,
procurarea de utilaj i asigurarea cu programe i soft-uri.
Comisia de concurs a acceptat modificarea termenului de efectuare a investiiilor pîn la
21.11.2010, în legtur cu motivele invocate de ctre firm privind existena problemelor ce in de
obinerea autorizaiilor pentru demolarea imobilelor restaurantului i hotelului „Naional”.
Riscul neîndeplinirii de ctre Î.C.S. „Alfa-Engineering” S.R.L. a programului investiional
aprobat pîn în prezent rmîne sporit, dat fiind lipsa experienei participantului în domeniul
economic respectiv. De menionat c Î.C.S. „Alfa-Engineering” S.R.L. a fost înregistrat la
07.08.2006, cu doar 4 luni pîn la încheierea cu APP a contractului investiional.
În anul 2006, APP a permis înstrinarea mijloacelor fixe care aparineau S.A. „Moldova
Tur” cu valoarea rizidual de 1,2 mil.lei, precum i a trei autocare, a cror valoare lipsete.
În prezent, contractul de vînzare-cumprare a pachetului de aciuni în S.A. „Moldova Tur”
se afl în litigiu.
Cinematograful „Columna”, or.Chiinu, la 03.05.1999, a fost vîndut în rate firmei
„Trans World” S.R.L., la preul de 1,3 mil.lei, cu condiia efecturii investiiilor în sum de 7,0
mil.lei. La edina din 27.05.2003, Comisia de concurs a acceptat prolongarea termenului final de
efectuare a investiiilor pîn în anul 2005. Pîn la 14.11.2005, prin deciziile Comisiei de concurs, au
fost acceptate investiii în sum de 9,0 mil.lei, din care 8,5 mil.lei – pentru demolarea parial a
cinematografului i efectuarea unor lucrri de construcie suplimentare, acestea nefiind prevzute în
programul iniial de investiii. Cu toate c s-au efectuat investiii mai mult decît cele planificate,
lucrrile de construcie stabilite pentru anul 2005 n-au fost finisate. Actualmente, construciile
nefinalizate ale Cinematografului „Columna” se afl într-o stare de delsare.
Recomandri Parlamentului:
- În scopul realizrii politicii statului în domeniul deetatizrii proprietii publice i
activitii postprivatizare, s solicite Guvernului armonizarea cadrului legislativ i normativ, în
vederea excluderii golurilor în acesta; elaborarea strategiei i programelor de activitate în acest
domeniu, cu stabilirea responsabilitii membrilor comisiilor de desfurare a concursurilor etc.
72

Instituia Public Naional a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” (anii
2006-2009)
Rezumat
Managementul economico-financiar la Compania „Teleradio-Moldova”, precum i
gestionarea patrimoniului public de ctre aceasta au fost afectate de nerespectarea întocmai a
normelor de reglementare a disciplinei financiare, de exercitarea ineficient a controlului i
auditului intern, de lipsa unor reglementri de ordin intern, aprobate în modul cuvenit de ctre
organele de conducere ale instituiei, ceea ce a condiionat: nereguli la utilizarea mijloacelor
financiare i gestionarea patrimoniului public; efectuarea achiziiilor publice cu nerespectarea
procedurilor legale; necalcularea si neachitarea trimestrial a taxei de reglementare, admiterea unor
cheltuieli neregulamentare; denaturarea semnificativ a rapoartelor financiare ale instituiei etc.
Constatrile auditului
• În anii 2006-2009, Instituia Public Naional a Audiovizualului Compania „Teleradio-
Moldova” a înregistrat venituri în sum total de 340,5 mil.lei, din care 278,3 mil.lei (sau 81,7%) –
subvenii de la bugetul de stat.
• Cheltuielile Companiei „Teleradio-Moldova”, în perioada menionat, au constituit, 345,4
mil.lei, ponderea major în acestea revenind cheltuielilor pentru remunerarea muncii – 44,0%
(152,0 mil.lei), urmate de cheltuielile aferente serviciilor prestate de teri – 32,8% (113,4 mil.lei).
• La situaia din 31.12.2009, în evidena contabil erau înregistrate creane pe termen scurt
privind prestarea serviciilor în sum total de 1319,7 mii lei, inclusiv cu termenul expirat – 48,1 mii
lei, din ce rezult neîntreprinderea msurilor privind încasarea veniturilor i monitorizarea
insuficient a decontrilor privind operaiunile de prestare a serviciilor din partea conducerii
Companiei „Teleradio-Moldova”, fapt care are un impact implicit asupra cuantumului veniturilor
colectate din aceast surs. Totodat, veniturile din serviciile de coproducie au înregistrat o
diminuare fa de anii precedeni, atît în valoare, cît i la ponderea acestora, ceea ce denot o
preocupare sczut a echipei manageriale a instituiei fa de acest domeniu de activitate.
În anii 2006-2009, Compania „Teleradio-Moldova” a gestionat mijloacele financiare i
patrimoniul public cu unele nereguli i deficiene, care se exprim prin urmtoarele:
• Gestionarea patrimoniului public a fost afectat de nerespectarea întocmai a normelor
legale, ceea ce a condiionat efectuarea de operaiuni economice neregulamentare.
• Consiliul de Observatori, ca organ de conducere al Companiei „Teleradio-Moldova”, nu a
aprobat tarifele la serviciile prestate i nici reglementrile privind metodologia stabilirii acestora,
ceea ce genereaz riscuri de efectuare incorect a calculelor i de neîncasare conform a veniturilor.
• Raportarea eronat a modului de utilizare a mijloacelor financiare alocate din Fondul de
rezerv al Guvernului, în anii precedeni, a condiionat nerestituirea în bugetul de stat a mijloacelor
neutilizate, la situaia din 31.12.2009, în sum de 247,0 mii lei.
• Compania „Teleradio-Moldova”, nerespectînd prevederile legale, nu a calculat si nu a
achitat trimestrial taxa de reglementare în mrime de 1% din cifra de afaceri provenit din
activitatea în domeniul audiovizualului pentru perioada de calcul, în sum total de 247,8 mii lei (în
anul 2008 – 75,7 mii lei i în anul 2009 – 172,1 mii lei), ceea ce a cauzat nereflectarea în evidena
contabil a datoriilor în suma menionat, ca rezultat fiind denaturate i datele din raportul financiar.
• Aprobarea neregulamentar a statelor de personal, încadrarea efectiv sub limita stabilit,
meninerea permanent a unui numr de uniti vacante, precum i modificarea permanent a
nivelurilor i treptelor de salarizare în schemele de încadrare cu înclcarea prevederilor normative,
aplicarea criteriilor de evaluare a calitii, complexitii i profesionalismului, ceea ce ar fi
exclus riscul majorrilor neobiective, au generat riscul atragerii din buget a mijloacelor financiare
suplimentare, aceasta condiionînd majorarea fondului anual al salariului de funcie stabilit iniial
(în anul 2008 – cu 353,9 mii lei i în anul 2009 – cu 3297,3 mii lei). Totodat, nerespectarea
73

prevederilor legale a determinat remunerarea neîntemeiat a unor angajai ai instituiei, plile
salariale achitate neregulamentar constituind 1817,5 mii lei (în anul 2007 – 38,4 mii lei, în anul
2008 – 1351,1 mii lei i în anul 2009 – 428,0 mii lei).
• Modul de achiziionare a mrfurilor, lucrrilor i serviciilor de ctre Compania
„Teleradio-Moldova” a fost afectat de admiterea neregularitilor, cauza fiind nerespectarea pe
deplin a prevederilor Legii nr.96-XVI. Compania „Teleradio-Moldova” a admis achiziionarea i
demararea unor lucrri de reparaie capital în sum de 61,7 mil.lei f a dispune de documentaia
de proiect, însoit de calcule de deviz, aprobate i expertizate în modul stabilit, care ar fi permis
aprecierea costului integral al lucrrilor respective. Achiziionarea lucrrilor de reparaie capital,
precum i de proiectare cu înclcarea prevederilor legale, lipsa documentaiei de proiect conforme
condiioneaz un risc înalt de fraud la utilizarea mijloacelor publice.
• În perioada anilor 2006-2009, ca rezultat al nerespectrii prevederilor legilor bugetare
anuale i transmiterii în posesiune i folosin temporar a unor suprafee din încperi, f
includerea acestora în contracte, Compania „Teleradio-Moldova” a ratat venituri din locaiunea
încperilor imobilului gestionat în sum total de 597,5 mii lei, din care 195,7 mii lei – în anul
2009.
• Ambiguitile referitor la statutul juridic al Companiei „Teleradio-Moldova”, lipsa unor
reglementri exhaustive privind modul de constituire a capitalului financiar public al instituiei i de
eviden a acestuia, precum i nerespectarea prevederilor legale referitor la transmiterea în gestiune
cu titlu gratuit a activelor materiale pe termen lung au condiionat necontabilizarea activelor
materiale pe termen lung prin metoda capitalului de la momentul primirii acestora de ctre
Compania „Teleradio-Moldova” pîn la momentul actual, ceea ce a determinat denaturarea
esenial a Raportului financiar. Totodat, contrar prevederilor legale, conducerea Companiei
„Teleradio-Moldova” nu a asigurat evidena corect a mijloacelor financiare utilizate la reparaia
capital, cu atribuirea ulterioar a cheltuielilor la majorarea valorii obiectului reparat. Drept rezultat,
Raportul financiar al instituiei pe anul 2009 a fost denaturat cu 6,0 mil.lei.
• Nivelul sczut al disciplinei financiare i responsabilitii executorului a determinat
meninerea la un nivel înalt a creanelor i datoriilor. Compania „Teleradio-Moldova” n-a efectuat
inventarierea creanelor i datoriilor pe termen scurt întru confirmarea soldurilor de ambele pi,
pentru asigurarea veridicitii i autenticitii datelor din evidena contabil i din rapoartele
financiare.
• Lipsa unei politici de contabilitate bine determinat i exhaustiv, precum i inerea
evidenei contabile cu deficiene. Denaturarea rapoartelor financiare ale Companiei „Teleradio-
Moldova”, exprimat prin raportarea eronat a situaiilor patrimoniale în anul 2006 în sum total
de 2,0 mil.lei, în anul 2007 – de 3,5 mil.lei, în anul 2008 – de 1,9 mil.lei i în anul 2009 –de 19,2
mil.lei.
Recomandri Parlamentului:
- solicite Guvernului studierea bunelor practici, întru aprecierea exhaustiv a statutului
juridic al Instituiei Publice Naionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”, precum
i stabilirea unor reglementri exhaustive privind modul de constituire a capitalului financiar
public al instituiei i de eviden a acestuia.
S.A. „Moldova - Film” (anii 2005-2009)
Rezumat
Prin Legile bugetare anuale pe anii 2005-2009, Ministerului Culturii i Turismului (MCT) –
beneficiar, i-au fost alocate mijloace bugetare pentru susinerea cinematografiei i reparaiile
capitale ale edificiilor S.A. „Moldova-Film” în mrime de 25,2 mil.lei, din care: 9,8 mil.lei au fost
utilizate pentru producerea i tirajarea filmelor; 9,0 mil.lei – pentru procurarea utilajului
74

cinematografic destinat Societii i 6,4 mil.lei – pentru reparaiile capitale ale edificiilor Societii,
aceasta achitînd, în perioada respectiv, impozite i taxe la bugetul de stat i la bugetul local în
rime de numai 1,2 mil.lei.
Auditul a constatat prezena unor nereguli, deficiene i înclcri la gestionarea mijloacelor
financiare alocate de la bugetul de stat Ministerului Culturii i Turismului pentru susinerea
cinematografiei i pentru investiii capitale destinate reparaiilor capitale ale încperilor S.A.
„Moldova-Film”, precum i la gestionarea mijloacelor financiare i a patrimoniului societii, i
anume: neelaborarea de ctre organul central de specialitate a cadrului normativ privind folosirea
mijloacelor financiare de stat în domeniul cinematografiei; nerespectarea procedurilor de achiziii la
contractarea produciei cinematografice; utilizarea ineficient a investiiilor capitale; neajustarea
capitalului social al societii; stabilirea unor garanii sociale neargumentate persoanelor cu funcii
de rspundere.
Situaiile raportate de S.A. „Moldova-Film” nu sînt veridice sub toate aspectele
semnificative, iar unele tranzacii i operaiuni financiare nu sînt conforme reglementrilor în
vigoare.
Constatrile auditului
• Contractarea de ctre MCT a producerii produciei cinematografice (comanda de stat),
precum i a tirajrii unor filme a fost efectuat cu nerespectarea prevederilor Legii achiziiei de
rfuri, lucrri i servicii pentru necesitile statului nr.1166-XIII din 30.04.1997 i ale Legii nr.96-
XVI, f desfurarea procedurii de achiziii publice, prin încheierea contractelor directe cu S.A.
„Moldova-Film”, neasigurînd, astfel, economicitatea i eficacitatea achiziiilor, participarea larg a
antreprenorilor la procedurile de achiziie.
• MCT, consiliul i conducerea societii n-au întreprins msuri eficiente de promovare a
filmelor realizate. Astfel, dei de la bugetul de stat au fost alocate mijloace în sum de 9,4 mil.lei
pentru producerea produciei cinematografice, în perioada auditat, au fost realizate venituri în
sum de numai 11,3 mii lei. În anii 2005-2009, Societatea a produs din veniturile proprii doar 3
filme, suportînd cheltuieli în mrime de 139,4 mii lei.
• Conducerea societii n-a restituit MCT soldul de mijloace bneti de 1,6 mil.lei, care s-a
format din cauza neexecutrii de ctre societate a clauzelor contractuale la producerea produciei
cinematografice planificate în anul 2009, pentru a fi transferat la bugetul de stat, dei acesta a
solicitat returnarea soldului menionat.
• De regul, grupul de lucru pentru achiziii publice al societii a organizat i a desfurat
procedurile de achiziii publice privind achiziionarea utilajului i a lucrrilor de reparaii capitale în
sum de 15,4 mil.lei înainte de obinerea dreptului de beneficiar al banilor publici. Ulterior, MCT,
prin ordinele ministrului, a transmis societii dreptul de beneficiar al mijloacelor bugetare în scopul
sporirii nivelului de responsabilitate privind gestionarea mijloacelor bugetare.
• Urmare transmiterii de ctre autoritatea public central societii a dreptului de
beneficiar al mijloacelor publice, prin trecerea în cont a sumei TVA de la procurarea bunurilor
materiale i a lucrrilor de reparaii capitale, societatea a micorat suma TVA spre achitare de la
serviciile prestate ulterior de ctre aceasta cu 2,3 mil.lei. Ca rezultat, la finele fiecrui an s-au
înregistrat datorii ale bugetului fa de societate privind decontrile cu bugetul, care au constituit de
la 0,6 mil.lei pîn la 2,1 mil.lei.
• MCT i conducerea societii n-au oferit o imagine de ansamblu asupra volumului
necesitilor entitii în investiii capitale i gradului de prioritate a acestora, ceea ce a condiionat
achiziionarea unor lucrri care nu erau strict necesare desfurrii activitii curente a autoritii
contractante în defavoarea altora, indispensabile realizrii activitii, precum i imobilizarea de
fonduri financiare.
• Consiliul i conducerea societii, MCT n-au întreprins msuri de ajustare a capitalului
social al societii inînd cont de utilajul cinematografic, achiziionat din contul mijloacelor publice,
destinat Societii.
75

• MCT n-a executat pct.2 din Hotrîrea Guvernului nr.241 din 03.03.2008 32 prin
includerea valorii patrimoniului Î.S. „Autoservice” (4,3 mil.lei), comasat cu societatea, i prin
excluderea valorii blocului locativ depus în capitalul social al societii de 3,2 mil.lei.
• În urma includerii în contractul individual de munc al directorului general dl I.iman a
unor garanii sociale neargumentate (a compensaiei suplimentare egale cu 50 de salarii fixe lunare),
a se ine cont de situaia economico-financiar a societii, lurii de ctre adunarea generali
consiliul societii a unor decizii cu înclcarea cadrului legal la eliberarea din funcie a directorului
general, precum i în rezultatul calculrii unor pli nejustificate acestuia, societatea a fost
prejudiciat, în perioada auditat, cu 502,6 mii lei.
• Nerespectarea actelor normative în vigoare a condiionat trecerea nejustificat la
cheltuieli a 7,7 tone de combustibil în sum de 85,5 mii lei.
• Conducerea societii n-a dirijat activitatea serviciilor i specialitilor în vederea
asigurrii unei funcionri efective a Societii, reducerii cheltuielilor materiale i de munc, precum
i sporirii rentabilitii. Ca urmare, societatea a înregistrat pierderi în toat perioada auditat, nefiind
respectate principiile de economicitate, eficieni eficacitate la gestionarea mijloacelor financiare
i a patrimoniului.
Problemele, înclcrile i deficienele constatate sînt o consecin a neelaborrii de ctre
organul central de specialitate a cadrului normativ privind folosirea mijloacelor financiare de stat în
domeniul cinematografiei, a procedurilor de întocmire i aprobare a devizului de cheltuieli pentru
producerea unui film, a lipsei unui control riguros din partea acestuia asupra utilizrii mijloacelor
alocate de la bugetul de stat pentru susinerea cinematografiei i reparaiile capitale, precum i a
unui management financiar sczut al societii, a gestionrii ineficiente de ctre aceasta a resurselor
financiare i a patrimoniului, toate în ansamblu influenînd negativ asupra activitii economicofinanciare
a societii pe parcursul anilor 2005-2009, care s-a soldat cu pierderi neacoperite.
Combinatul de produse cerealiere „Cereale- Flor” S.A.
Rezumat
Auditul regularitii gestionrii patrimoniului public la Combinatul de produse cerealiere
„Cereale-Flor” S.A. (CPC „Cereale-Flor” S.A., sau societatea) a relevat c, ani la rînd, activitatea
economico-financiar a CPC „Cereale-Flor” S.A. s-a soldat cu pierderi, fapt care a influenat
negativ asupra eficienei tuturor activitilor desfurate de entitate. Nerealizînd indicatorii ce
caracterizeaz rentabilitatea vînzrilor, a activelor, cea economici cea financiar, societatea i-a
redus posibilitile în vederea asigurrii unei activiti durabile, astfel utilizînd ineficient mijloacele
materiale i financiare prevzute pentru desfurarea activitii sale.
Managementul economico-financiar la CPC „Cereale-Flor” S.A., precum i gestionarea
patrimoniului public de ctre acesta au fost afectate de nerespectarea întocmai a normelor de
reglementare a disciplinei financiare, ceea ce a condiionat: încheierea neregulamentar a
contractelor de credit i a contractelor de ipotec (gaj), precum i a unor contracte în dezavantajul
societii; crearea condiiilor de înstrinare forat a patrimoniului; formarea unor datorii
considerabile, cu un risc sporit de nerambursare a acestora; generarea incapacitii de plat; inerea
evidenei contabile cu deficiene, toate acestea cauzînd denaturarea situaiilor patrimoniale
raportate.
Constatrile auditului
La gestionarea resurselor financiare publice i a patrimoniului public CPC „Cereale-Flor”
S.A. a admis unele nereguli i deficiene:
32 Hotrîrea Guvernului nr.241 din 03.03.2008 „Cu privire la reorganizarea unei întreprinderi”.
76

• Nerespectarea întocmai a normelor legale, ceea ce a condiionat nerealizarea indicatorilor
economici i efectuarea de operaiuni economice neregulamentare.
• Prin nerealizarea indicatorilor ce caracterizeaz rentabilitatea vînzrilor, a activelor, cea
economic i cea financiar, societatea i-a redus posibilitile reale în vederea asigurrii unei
activiti durabile i a demonstrat utilizarea ineficient a mijloacelor materiale i financiare
prevzute pentru desfurarea activitii sale, capacitatea sczut de a utiliza eficient capitalul
propriu, toate acestea fiind condiionate de managementul ineficient din partea organelor de
conducere ale CPC „Cereale-Flor” S.A.
• Analiza evoluiei indicatorilor economico-financiari denot creterea semnificativ a
datoriilor pe termen scurt, aceasta diminuînd capacitatea real a societii de a-i onora obligaiunile
fa de creditori i sporind riscul de pierdere a patrimoniului.
• Consiliul societii i-a depit atribuiile legale adoptînd decizia de a solicita credite i de
a pune în gaj proprietatea CPC „Cereale-Flor” S.A. cu valoarea mai mare de 50% din valoarea
activelor societii. Drept rezultat, încheierea cu BC „FinComBank” S.A. a contractelor de credit în
sum total de 19,5 mil. lei i a contractelor de ipotec (gaj) în sum total de 26,2 mil.lei s-a
realizat în lipsa hotrîrii adunrii generale a acionarilor, astfel fiind înclcate normele legale.
Totodat, contractarea creditelor f o analiz economico-financiar exhaustiv a determinat faptul
societatea nu a fost în stare si onoreze obligaiunile de rambursare a creditelor, rmînînd
datoare BC „FinComBank” S.A. cu 14,5 mil.lei pentru credite, plus dobînda aferent acestora, ceea
ce genereaz riscul înstrinrii patrimoniului societii.
• Prin depunerea în gaj a activelor în sum total de 2,1 mil.lei, în scopul asigurrii
îndeplinirii obligaiunilor asumate de ctre S.R.L. „Roma” pentru creditul contractat de la BC
„FinComBank” S.A., conducerea CPC „Cereale-Flor” S.A. a creat riscul privind înstrinarea
patrimoniului societii.
• În urma încheierii contractelor cu condiii dezavantajoase, CPC „Cereale-Flor” S.A. a
suportat cheltuieli suplimentare sub form de amenzi, penaliti i tax de stat în sum total de 2,0
mil.lei i n-a obinut unele venituri de la realizarea produselor agricole în sum de 1,6 mil.lei, ceea
ce a influenat negativ asupra situaiei economico-financiare a societii. Totodat, încheierea
contractelor în dezavantajul societii a condiionat înaintarea unei aciuni în instana de judecat,
soldat cu aplicarea sechestrului asupra unor imobile ale CPC „Cereale-Flor” S.A., aceasta generînd
riscul înstrinrii patrimoniului acesteia.
• Politicile de reglementare, precum i modalitatea de executare a cerinelor de înlturare a
neregulilor constatate anterior n-au asigurat o gestionare eficient a tehnicii agricole din dotarea Î.S.
„Servmecanagro-R”, neutilizat de aceast întreprindere de sine sttor, dar transmis în arend
CPC „Cereale-Flor” S.A., ceea ce a dus la formarea unor datorii considerabile în sum total de
27,5 mil.lei, cu un risc sporit de nerambursare a acestora Ageniei Rezerve Materiale, i a contribuit
la generarea incapacitii de plat atît a CPC „Cereale-Flor” S.A., cît i a Î.S. „Servmecanagro-R”.
• Nerespectarea prevederilor regulamentare în managementul contabil a condiionat
înregistrri neconforme ale operaiunilor economice efectuate, deficiene în situaiile privind
decontrile, fapt care a determinat denaturarea situaiilor patrimoniale raportate cu suma total de
4,7 mil. lei.
Agenia „Moldsilva” (anii 2008-2009)
Rezumat
Auditul gestionrii patrimoniului public de ctre Agenia „Moldsilva” i 9 întreprinderi
subordonate, în perioada anilor 2008-2009, au scos în eviden cazuri de nerespectare a
reglementrilor legale, care au afectat calitatea gestiunii patrimoniului public, inclusiv a fondurilor
forestier i cinegetic, precum i a mijloacelor provenite din activitatea economico-financiar a
entitilor auditate. Neregularitile i abaterile constatate se datoreaz lipsei unui control intern
eficient în cadrul ramurii silvice, precum i la întreprinderi, imixtiunii conducerii Ageniei
77

„Moldsilva” în activitatea întreprinderilor din subordine, precum i lipsei responsabilitii din partea
unor factori de decizie la exercitarea atribuiilor funcionale. Multiplele nereguli admise la
gestionarea patrimoniului public in i de imperfeciunile în cadrul normativ existent, care
reglementeaz neuniform atribuirea drepturilor de gestionar al terenurilor fondului forestier. Ca
urmare, fondul forestier a fost gestionat în paralel de ctre Agenia „Moldsilva” i întreprinderile
silvice, ceea ce a determinat diminuarea responsabilitilor manageriale ale ambelor pi.
Constatrile auditului
• Nerealizarea pe deplin a tuturor msurilor prevzute în Planul general de aciuni privind
implementarea Strategiei dezvoltrii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, precum
i lipsa unei monitorizri i evaluri a rezultatelor obinute la implementarea per ansamblu a
Strategiei, fapt ce condiioneaz apariia riscului de neasigurare a durabilitii sectorului forestier.
• Pe parcursul anilor 2008-2009, gospodria silvic, prin intermediul Ageniei „Moldsilva”,
a beneficiat de mijloace publice în valoare de 83,0 mil.lei, acestea fiind alocate de la bugetul de stat
cu înclcarea prevederilor legale, f o previziune clar privind direciile de utilizare, în lipsa
programelor investiionale în domeniul fondurilor forestier si cinegetic, inclusiv în ce privete
regenerarea i extinderea acestora. De facto, deficitul financiar pe ramur a fost acoperit cu mijloace
bugetare, ceea ce condiioneaz deficiene în vederea verificrii legalitii i eficienei gestionrii
mijloacelor publice.
• În timp ce gospodria silvic beneficia de alocaii bugetare, Agenia „Moldsilva” i
întreprinderile silvice nu administrau eficient procesul de acumulare a veniturilor proprii. La nivel
de ramur, a lipsit un control eficient asupra procesului de punere în valoare i de recoltare a masei
lemnoase, fapt care a creat premise de fraud i, implicit, de neîncasare deplin a veniturilor.
Verificrile efectuate asupra unor volume de mas lemnoas au relevat o diminuare de circa 2 ori a
volumelor respective, fa de cele real existente pe parchetele destinate exploatrii, ceea ce, ulterior,
permitea recolectarea ilicit a masei lemnoase.
Managementul ineficient în domeniul prelucrrii masei lemnoase, precum i deinerea i
utilizarea unui utilaj învechit în procesul dat au avut ca rezultat suportarea pierderilor în sum total
de 5,3 mil.lei.
• Verificrile efectuate la 7 întreprinderi silvice asupra legalitii i plenitudinii încasrii
plilor de la arenda terenurilor fondului forestier au relevat lacune majore, care au avut ca impact
nerealizarea veniturilor de la arenda terenurilor fondului forestier în sum total de 2,4 mil.lei,
inclusiv la Î.S. „Bi” - 1,2 mil.lei. Concomitent, la Î.S. „Bi” au fost constatate elemente de
fraud, prin perfectarea de ctre factorii responsabili din cadrul întreprinderii a unor contracte
neautentice privind rezilierea contractelor de arend, în scopul omiterii veniturilor pasibile încasrii.
• Nerespectarea procedurii reglementate la transmiterea în arend a terenurilor fondului
forestier, la monitorizarea terenurilor forestiere i a executrii contractelor de arend a generat
cazuri de gestionare neconform a acestora, inclusiv prin edificarea unor construcii neautorizate,
astfel de deficiene fiind constatate la Î.S. „Orhei”, Î.S. „Soroca”, Î.S. „Glodeni” i Î.S. „ Hînceti”.
Într-un mod defectuos au fost atribuite în arend terenuri forestiere S.R.L. „Biotex-Com”,
ca aceasta s prezinte planurile de management privind gestionarea lor, precum i f o
inventariere a construciilor edificate anterior de alt arenda, cu transmiterea regulamentar a
acestora în arend societii. Conducerea Î.S. „Orhei” a înclcat modul prestabilit la acordarea
permisiunii S.R.L. „Biotex-Com” privind edificarea „Gospodriei Vîntorului” pe terenul fondului
forestier în trupul de pdure „iganca”.
• Agenia „Moldsilva”, în calitate de autoritate public de specialitate, finanat de la
bugetul de stat, a acumulat i a administrat venituri din arenda patrimoniului statului, f a
determina statutul lor potrivit politicilor specifice procesului bugetar i f a le raporta ca mijloace
speciale, fapt condiionat de carenele i reglementrile incomplete existente în actele normative
referitor la statutul acestor mijloace. Ca urmare, Agenia „Moldsilva” nu a înaintat propuneri
referitor la includerea veniturilor în sum de 11,3 mil.lei la componenta bugetului de stat, ceea ce i-
78

a permis s le utilizeze la latitudinea sa, ca venituri provenite din activiti de antreprenoriat. O
parte din aceste mijloace, în sum de 1,3 mil.lei, au fost direcionate la suplimentarea cheltuielilor
Ageniei „Moldsilva”, inclusiv pentru: achitarea nelegitim a unor ajutoare materiale angajailor,
efectuarea unor cheltuieli neregulamentare pentru întreinerea transportului, procurarea
autoturismelor, desfurarea msurilor culturale etc.
• Nu a existat o preocupare la nivel decizional pentru utilizarea eficient a mijloacelor la
extinderea plantaiilor forestiere, inclusiv pe terenurile altor deintori, ceea ce a determinat:
- valorificarea fondurilor publice i veniturilor proprii pentru extinderea suprafeelor cu
vegetaie forestier în lipsa unei politici investiionale bine determinate, cu elaborarea anual a unor
programe care ar fi definit atît costurile implicate la extindere, cît i delimitarea clar a surselor de
finanare în acest scop;
- utilizarea neeficient a mijloacelor în sum total de 2,9 mil.lei, inclusiv pentru plantarea
unor terenuri care aparineau unor persoane fizice i juridice – 1,6 mil.lei, precum i a terenurilor
agricole care nu necesitau ameliorare prin împdurire – 1,3 mil.lei;
- neînregistrarea în evidena contabil a mijloacelor în sum de 97,7 mil.lei ca cheltuieli
pentru investiii capitale, fapt condiionat i de neprevederea acestor aspecte în politicile de
contabilitate ale întreprinderilor silvice. Restituirea ctre AAPL a terenurilor f valoarea noucreat
diminueaz responsabilitatea acestora pentru integritatea i gestionarea lor legali duce la o
risip de mijloace financiare ale întreprinderilor, inclusiv a mijloacelor bugetare. Astfel, verificrile
în teren denot c unele suprafee extinse cu vegetaie forestieri restituite AAPL în realitate nu
mai existau, fiind devastate, iar altele erau utilizate ca puni;
- lipsa unor reglementri referitor la procedura de trecere la pierderi a culturilor silvice,
inclusiv pe terenurile altor deintori. Nu au fost evaluate riscurile care au generat pierderi ale
culturilor silvice, acestea, în total pe ramur, fiind estimate în sum de 37,4 mil.lei, sau 14,9% din
suma total a cheltuielilor.
• Nejustificarea corespunztoare a beneficiilor obinute din aciunile iniiate în domeniul
dezvoltrii sectorului cinegetic, precum i ilegalitile admise de factorii responsabili din cadrul
întreprinderilor silvice au condiionat cheltuieli ineficiente în sum total de 5,6 mil.lei, în urma
aciunilor de repopulare cu mistrei, i de 1,8 mil.lei – în urma repopulrii cu fazani. Au fost
constatate cazuri de procurare ilegal a mistreilor de la persoane fizice, cu eliberarea acestora în
natur.
• Lipsa unor proiecte investiionale argumentate financiar la utilizarea mijloacelor în sum
total de 3,4 mil. lei de ctre Î.S. „Silva-Sud” i Î.S. „Bi” pentru construcia obiectivelor de
menire vîntoreasc „Casa Vîntorului”, ceea ce creeaz premise de apariie a riscului c
întreprinderile vor suporta pierderi de la exploatarea acestora.
• Imixtiunea conducerii Ageniei „Moldsilva” în activitatea întreprinderilor subordonate,
prin emiterea de ordine, în baza crora acestea au efectuat cheltuieli filantropice i de sponsorizare
(cu mas lemnoasi mijloace bneti) în sum total de 4,8 mil.lei.
• S-au constatat cazuri de fraud în sum total de 150,2 mii lei la Î.S. „Orhei”, prin
achitarea unor lucrri care nu au fost executate, precum i prin eliberarea mijloacelor bneti în
lipsa documentelor justificative, acestea fiind restituite pe parcursul auditului.
• Lipsa unor norme contabile specifice ramurii silviculturii, precum i a unei politici de
contabilitate bine determinate i exhaustive, precum i unele abateri de la normele contabile
prestabilite au avut ca rezultat raportarea incorect a rezultatelor activitii economico-financiare a
întreprinderilor silvice, precum i neînregistrarea în evidena contabil a patrimoniului public.
Recomandri Parlamentului:
solicite Guvernului:
- elaborarea propunerilor privind ajustarea legislaiei silvice, în vederea asigurrii
gestionrii conforme i dezvoltrii durabile a sectorului forestier.
79

- neadmiterea alocrii fondurilor publice de la bugetul de stat pentru gospodria silvic în
lipsa programelor investiionale în domeniul fondurilor forestier i cinegetic.
Gestiunea resurselor naturale subterane în anii 2007-2008
Rezumat
Auditul gestiunii resurselor naturale subterane la autoritile administraiei publice de toate
nivelele a identificat multiple iregulariti, ce determin riscuri de utilizare ineficient i
neasigurarea unei folosiri durabile a resurselor naturale subterane:
- gestiunea ineficient a resurselor naturale subterane, neexercitarea conform a
competenelor stabilite prin lege, atît la nivelul autoritilor administraiei publice centrale, cît i
locale, precum i neexercitarea funciilor de control în domeniu, care au dus la prejudicierea
mediului înconjurtor i a bugetului public naional;
- imperfeciunea cadrului legislativ-normativ, nedefinirea exhaustiv a competenelor
organelor autoritilor administraiei publice centrale în materie de politici în domeniul gestiunii
resurselor naturale subterane, care au dus la exploatarea necontrolat a resurselor naturale
subterane, necoordonarea mecanismelor de eviden, reglementare i control;
- neconlucrarea între autoritile administraiei publice de toate nivelele la gestiunea
resurselor naturale subterane care a dus la crearea unui cadru de activitate în acest domeniu ce
favorizeaz extragerea ilegal a substanelor minerale utile i determin riscul de poluare a apelor
subterane.
- excluderea continu a terenurilor din circuitul agricol i silvic i lipsa reglementrilor i a
controlului la capitolul recultivare a terenurilor, fapt ce determin diminuarea permanent a
suprafeelor de terenuri cu destinaie agricol.
Constatrile auditului
Probele de audit acumulate de la 4 autoriti ale administraiei publice de nivel central, 17
autoriti ale administraiei publice locale de nivelul II i 17 subdiviziuni ale IES, 84 de AAPL de
nivelul I, 103 ageni economici (inclusiv 59 beneficiari ai subsolului i 44 ai apelor subterane)
denot prezena urmtoarelor abateri i deficiene în procesul de gestionare a resurselor naturale
subterane.
‣ În domeniul substanelor minerale utile
1. Realizarea atribuiilor de control i monitorizare a autoritilor centrale de
specialitate la un nivel redus i cu abordri contradictorii a generat multiple abateri
• În perioada anilor 2007-2008, activitatea de control a gestiunii substanelor minerale utile,
în contextul existenei unui cadru legal incert, s-a caracterizat prin eludarea autoritilor abilitate
(MERN, IES, AGeoM, Inspecia minier-tehnic) de la îndeplinirea atribuiilor legale, ce a generat
lipsa verificrii modului de folosire a subsolului în anii 2007-2008.
• Statul n-a deinut, în perioada auditat, propuneri elaborate cu privire la strategia de
dezvoltare durabil a ramurii de extragere a substanelor minerale utile. Organele abilitate (MERN,
AAPL) nu au stabilit limitele i condiiile de folosire a substanelor minerale utile, ceea ce
condiioneaz riscul de utilizare iraional a acestora.
• Dei în perioada auditat prevederile legale 33 nu permiteau proiectarea i exploatarea
mintelor de substane minerale utile pe sectoare aparte, mai multe zminte se exploateaz de
tre 2, 3 sau chiar 7 ageni economici, ce determin riscul de exploatare ineficient a acestor
minte.
33 Art.27 din Codul subsolului nr.1511-XII din 15.06.1993 (cu modificrile ulterioare; în continuare – Codul
subsolului). Abrogat la 17.07.2009 prin Legea nr.3-XVI din 02.02.2009.
80

• În prezent sînt mai multe perimetre miniere care nu se exploateaz timp îndelungat, iar
Ministerul i AGeoM n-au aplicat normele existente privind iniierea retragerii acestora.
• Datele autoritilor centrale de specialitate difer esenial una de alta, ceea ce nu permite
oferirea unor informaii veridice. Astfel, potrivit informaiei prezentate de ctre IES, la 31.12.2008,
erau înregistrate oficial 43 de mine i 107 cariere, iar conform informaiei prezentate de Inspecia
minier-tehnic, la aceeai dat erau înregistrate 163 de perimetre miniere valabile, 20 de perimetre
miniere eliberate de ctre AAPL i 22 de perimetre miniere pentru exploatarea excavaiilor în alte
scopuri.
• Datele înregistrate în Fondul de stat de informaii privind subsolul i cadastrul de stat ale
obiectivelor de folosire a subsolului nu corespund realitii, deoarece în perioada anilor 2007-2008,
contrar prevederilor legale 34 , unii beneficiari ai subsolului n-au prezentat drile de seam necesare.
Fondurile de informaii privind subsolul sînt inute de ctre AGeoM în lipsa unui sistem
informaional automatizat i a reglementrilor privind tipul i modul de înregistrare a acestor date i
nu sînt accesibile altor autoriti publice (IES, AAPL, SFS), acestea fiind obligate sin o eviden
paralel, ce determin dublarea activitii organelor respective, iar datele din aceste evidene difer
unele de altele.
• Majoritatea agenilor economici supui auditului nu reflect în rapoartele financiare
valoarea substanelor minerale utile aflate în gestiunea lor. Ca rezultat, valoarea patrimoniului de
stat (zmintelor de substane minerale utile), gestionat de ageni economici, nu este cunoscut.
• Explorrile geologice se efectueaz f ca beneficiarul s dein dreptul de posesie i
folosin asupra terenurilor i în lipsa capacitii acestuia de a efectua exploatarea substanelor
minerale utile, ce duce la extragerea neraional a substanelor minerale utile i la apariia unor
conflicte între posesorii perimetrelor miniere i/sau proprietarii terenurilor. Astfel de situaii au fost
constatate în raionul Ungheni, acestea fiind determinate de atitudini neconforme ale organelor
abilitate în domeniu (Comisia de stat pentru rezervele de substane minerale utile i Î.S.
„EHGeoM”).
• Efectuarea explorrii subsolului din sursele agenilor economici i procurarea de ctre
acetia a terenurilor, înainte de începerea explorrii subsolului, exclude posibilitatea transmiterii
mîntului pentru exploatare industrial în baz de concurs.
• Folosirea neautorizat a terenurilor aferente carierelor la majoritatea întreprinderilor
miniere auditate.
• Utilizarea terenurilor în scopuri miniere se face f a efectua schimbarea destinaiei
terenurilor i f a achita pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu
destinaie agricoli ale fondului silvic, iar autoritile abilitate cu monitorizarea acestei situaii nu
dein informaii veridice la acest capitol i nu întreprind msuri pentru curmarea acestor ilegaliti.
• Recultivarea terenurilor afectate de extragerea mineralelor utile se efectueaz sporadic.
Din suprafaa de 885,24 ha de terenuri pe care la 31.12.2008 s-a finalizat exploatarea substanelor
minerale utile, pentru perioada anilor 2007-2008, de ctre beneficiari au fost planificate spre
recultivare 231,53 ha, îns s-au recultivat doar 78,57 ha, sau 34% din suprafaa planificat.
• Nu este determinat instituia responsabil de gestiunea excavaiilor miniere (minelor)
dup extragerea substanelor minerale utile. Astfel, nu sînt aprobate reglementri ale modului de
conservare i transmitere pentru gestionare ulterioar a minelor. La 31.12.2008,
suprafaa excavaiilor miniere în care s-a terminat exploatarea substanelor minerale utile constituia
250,9 ha.
• Deeurile de la întreprinderile miniere, care trebuiau utilizate la recultivarea terenurilor,
sînt stocate pe terenurile adiacente minelor i carierelor, ocupînd suprafee de teren fertil, ceea ce
genereaz poluarea continu a resurselor acvatice, degradarea solurilor i utilizarea neraional a
resurselor funciare. Nefiind stabilite cerine clare fa de agenii economici privind utilizarea
34 Art.14 alin.(3) lit.f); art.31 alin.(1) lit.f) din Codul subsolului i cerinele ce deriv din Hotrîrea Guvernului nr.418
din 17.04.2007.
81

deeurilor, nu poate fi realizat Programul naional de valorificare a deeurilor. Volumul deeurilor
de producie acumulate de întreprinderile miniere, la 31.12.2008, constituia 43861,5 mii m 3 .
• Lipsa unei abordri univoce din partea organelor centrale de specialitate (MERN i
Ministerul Transporturilor i Infrastructurii Drumurilor) a dus la extragerea neautorizat a 186,4 mii
m 3 de nisip din rîurile Prut i Nistru de ctre Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”, în valoare de 9,0 mil.lei,
pentru care n-au fost calculate taxe pentru extragerea substanele minerale utile în sum de 393,2
mii lei. Calculele denot c intermediarul S.R.L. „Sampdoria”, în anii 2007-2008, a obinut de la
realizarea nisipului procurat de la Î.S. ”Portul Fluvial Ungheni” un venit absolut exprimat prin
diferena de pre la procurare i realizare în sum de 2093,5 mii lei, în timp ce Î.S. „Portul Fluvial
Ungheni”, în anul 2007, în urma comercializrii nisipului, a activat în pierderi.
• Î.S. „Calea Ferat din Moldova” a efectuat extragerea substanelor minerale utile cu
nerespectarea legislaiei în vigoare. Astfel, la construcia tronsonului de cale ferat „Cahul-
Giurgiuleti”, la decizia consiliilor locale din raionul Cahul (s. Crihana Veche, com. Manta, s.
Vadul lui Isac, s. Colibai, s. Cîlia Prut, s. Brînza, s. Slobozia Mare), au fost exploatate cariere de
„grunt” pe o suprafa de 40,13 ha. AAPL, la atribuirea acestor terenuri pentru extracia
substanelor minerale utile, i-au depit atribuiile existente, iar Î.S. „Calea Ferat din Moldova” n-
a respectat procedurile existente pentru obinerea legal a dreptului de exploatare a acestor
substane. Î.S. „Calea Ferat din Moldova” a extras neautorizat substane minerale utile (circa 1,9
mil. m 3 ) i nu a calculat i achitat, în anii 2007-2008, taxe pentru extragerea resurselor naturale, iar
organele abilitate cu gestiunea resurselor naturale (Ministerul, IES) n-au întreprins msuri pentru
neadmiterea acestor neregulariti.
Datele referitor la situaia privind recultivarea acestor terenuri sînt contradictorii. Astfel,
Agenia Ecologic Cahul consider c terenurile carierelor utilizate au fost recultivate i sînt
folosite ca puni, iar Serviciul Relaii Funciare i Cadastru al Consiliului raional Cahul a prezentat
informaii ce atest c aceste terenuri nu au fost recultivate.
• Dei legislaia în vigoare prevede obligativitatea înregistrrii proiectelor de explorri
geologice, cu prezentarea ulterioar a rezultatelor acestora ctre AGeoM, în perioada auditat,
filiala din Moldova a Companiei „Redeco” LTD (SUA) nu a prezentat asemenea rapoarte pe
proiectele de explorri geologice înregistrate la AGeoM, termenul de executare a crora a fost
depit înc în anii 1999-2008. La solicitrile înaintate de organele abilitate rapoartele aa i n-au
fost prezentate.
Neajustarea Acordului de concesiune dintre Guvernul Republicii Moldova i Compania de
exploatare a resurselor „Redeco” LTD în vederea cercetrii i exploatrii resurselor de ei i gaze
în Republica Moldova la cadrul legal existent 35 , la recomandrile Curii de Conturi 36 au condiionat
faptul ca Companiile „Redeco” LTD i S.R.L. „Valiexchimp” au activat incert. De asemenea,
Acordul de concesiune întrunete clauze ce nu se regsesc în Codul fiscal, Legea cu privire la
concesiuni i Legea privind preul normativ i modul de vînzare-cumprare a pmîntului 37 în ce
privete scutirea de alte taxe, impozite i pli.
Acordul de concesiune nu a stabilit clar modalitatea de calculare, achitare i raportare a
plii de arend pentru utilizarea subsolului, precum i modul de calculare a termenului de
exploatare a petrolului i gazelor, care servete ca baz pentru stabilirea mrimii cotei plii de
arend pentru utilizarea subsolului.
35 Legea nr.534-XIII din 13.07.1995 „Cu privire la concesiuni” (cu modificrile ulterioare; în continuare – Legea cu
privire la concesiuni).
36 Hotrîrea Curii de Conturi nr.4 din 11.01.2002 „Privind rezultatele controlului asupra nivelului de executare a
obligaiunilor contractuale, prevzute în Acordul de concesiune, încheiat la 06.07.95 între Guvernul Republicii Moldova
i Compania de explorare i exploatare a resurselor „REDECO” L.T.D. (SUA) în vederea cercetrii i exploatrii
resurselor de ei i gaze în Republica Moldova”.
37 Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 „Privind preul normativ i modul de vînzare-cumprare a pmîntului (cu
modificrile ulterioare; în continuare – Legea nr.1308-XIII).
82

Guvernul n-a inut cont de aceste incertitudini i prin Hotrîrea Guvernului nr.1102 din
10.10.2007 a acceptat transmiterea în cesiune de ctre Compania „Redeco” LTD ctre
„Valiexchimp” S.R.L. a tuturor drepturilor i obligaiilor ce decurg din Acordul de concesiune, cu
excepia drepturilor i obligaiilor privind prospeciunea i explorarea resurselor de ei i gaze, f
a ajusta Acordul respectiv la condiiile actuale.
2. Autoritile administraiilor publice locale au gestionat resursele naturale cu o
capacitate redus
• AAPL de nivelul I i II, în perioada anilor 2007-2008, nu au efectuat controale asupra
folosirii i proteciei subsolului, nu au eliberat perimetre miniere (inclusiv pentru exploatarea
mintelor de substane minerale utile larg rspîndite), nu au supravegheat lucrrile de exploatare
a subsolului, nu au verificat respectarea limitelor de folosire a acestora.
• AAPL nu dispun de informaii oficiale i veridice privind:
- existena zmintelor de substane minerale utile i apelor subterane pe teritoriul
acestora;
- cadastrul resurselor subsolului, evidena extraciei i prelucrrii zmintelor;
- aprobarea limitelor de depozitare a deeurilor de producie sau menajere;
- cavitile naturale i artificiale existente pe teritoriul acestora;
- compensarea de ctre beneficiarii subsolului a pierderilor privind excluderea din circuitul
agricol a terenurilor pe care sînt amplasate carierele i minele;
- existena proiectelor de restabilire a fertilitii terenurilor pe care sînt amplasate cariere.
• Neonorîndu-i obligaiile privind protecia subsolului, unele AAPL de nivelul I, prin
deciziile adoptate, au facilitat exploatarea neautorizat a carierelor, permiînd extragerea
substanelor minerale utile f ca beneficiarul s dispun de perimetru minier i licen.
3. În timp ce în unele ri taxele pentru folosirea resurselor naturale reprezint
venituri importante în buget, în Republica Moldova acestea sînt nesemnificative, constituind
cca 0,15% din veniturile încasate în bugetul consolidat.
• La încasarea veniturilor din taxele pentru folosirea resurselor naturale exist rezerve, care
pot fi valorificate prin modificarea bazei de calcul a acestor taxe. În anul 2008, doar o întreprindere
minier a obinut profit brut de la extracia substanelor minerale utile de 44,1 mil.lei (înregistrînd
un profit net de 36,2 mil. lei), pe cînd încasrile totale la buget din taxa pentru extragerea
mineralelor utile au constituit 9,8 mil. lei.
• Stabilirea taxelor pe unitate de volum extras i pe suprafaa excavaiilor miniere folosite
în alte tipuri de antreprenoriat ar facilita administrarea fiscal a acestor taxe i ar înltura necesitatea
unor noiuni ca „valoarea de bilan a construciilor subterane exploatate” i „costul mineralelor utile
extrase” care, din lipsa unei metodologii de determinare a acestora, genereaz interpretri diferite
din partea agenilor economici i le permit s se eschiveze de la achitarea taxelor în buget. Astfel, s-
a constatat c costul unei uniti de msur a substanelor minerale utile extrase difer esenial de la
o întreprindere la alta. De exemplu, în anul 2008, costul unui metru cub de nisip pentru construcie
varia de la 17,4 lei pîn la 135,9 lei; de piatr spart – de la 20,0 lei pîn la 137,0 lei; piatr brut –
de la 3,9 lei pîn la 204,6 lei; piatr de calcar tiat (cotele) – de la 47,2 lei pîn la 375,4 lei;
prundi – de la 9,5 lei la 75,6 lei.
• Suma taxelor pentru exploatarea construciilor subterane în scopul desfurrii activitii
de întreprinztor, încasate în buget, nu corespunde valorii patrimoniului de stat utilizat de aceti
beneficiari, existînd rezerve pentru încasarea taxei respective (conform calculelor echipei de audit)
în sum de circa 8 mil.lei. Astfel, din 24 de beneficiari ai perimetrelor miniere valabile (cu
suprafaa de 618,4 ha), acordate pentru exploatarea construciilor subterane, au declarat i au achitat
taxe numai 7 beneficiari, din care doar un agent economic care deine 2% din perimetrele acordate,
sau 12,2 ha, a calculat taxe în sum de 167,8 mii lei, sau 98% din suma taxelor calculate în anul
2008.
83

‣ În domeniul apelor subterane
• Organele împuternicite cu evidena i controlul strii apelor subterane (AGeoM, IES,
AAPL) nu conlucreazi nu confrunt informaiile deinute, ce determin lipsa unor date veridice
privind utilizarea sondelor, nivelul de asigurare cu ap a populaiei i starea apelor subterane la
toate autoritile responsabile. Astfel, inventarierea sondelor arteziene de captare a apei subterane
din republic a început în anul 1999 i continu pîn în prezent. Rezultatele inventarierii i alte
informaii deinute privind starea sondelor de captare a apei nu sînt înregistrate într-o baz de date i
nu sînt sistematizate pentru a putea fi folosite i de alte autoriti interesate (IES, Agenia „Apele
Moldovei”, AAPL, CMP). AAPL nu înregistreaz regulamentar în evidena contabil sondele de
captare a apei.
• De ctre subdiviziunile IES controlul privind captarea apelor subterane se efectueaz, de
regul, la momentul solicitrii autorizaiei pentru folosirea special a apei, iar starea tehnicoecologic
a sondelor neexploatabile i la care lipsete autorizaia de folosire special a apei nu este
monitorizat cu regularitate de IES.
• Subdiviziunile IES nu au aplicat, conform competenelor atribuite legal, pîrghiile de
sancionare administrativ pe fapte contravenionale în domeniul de folosire special a apei. În anul
2008, din 2195 de sonde exploatate în republic, autorizaie de folosire special a apei aveau 1159
de sonde, sau 52,8%.
• Nu sînt pe deplin implementate reglementrile, conform crora, la baza politicii statului în
domeniul alimentrii cu ap potabil se afl satisfacerea necesitilor de ap potabil prin
dezvoltarea preponderent a sistemelor centralizate, iar forarea de noi sonde arteziene pentru
utilizarea apelor subterane se interzice f acordul organizaiilor ce presteaz servicii de alimentare
centralizat cu ap.
• Conform prevederilor Codului fiscal, stabilirea taxei pentru ap se face în dependen de
modul de utilizare a apei (destinat îmbutelierii, folosit de hidrocentrale, alte scopuri), ceea ce nu
se coroboreaz cu modul de eviden a zmintelor de ape subterane existent la AGeoM, dup
sursele de captare (de suprafa sau subterane) i/sau dup calitile acesteia (potabil, tehnic,
natural i mineral), determinînd utilizarea ineficient a resurselor de ap i diminuarea taxei
pentru ap pentru agenii economici care utilizeaz apa la producerea buturilor alcoolice i
nealcoolice în comparaie cu cei care îmbuteliaz ape naturale i de mas.
Ca rezultat al acestor inexactiti, Serviciul Fiscal de Stat a aplicat prevederile Codului fiscal
privind calcularea taxei pentru ap folosit pentru îmbutelierea apei cu adaos de zahr i îndulcitori
sau arome, difereniat pentru diferii ageni economici, ce provoac riscul neîncasrii veniturilor în
bugetul public naional. Astfel, S.R.L. „Gelibert”, în anii 2007 i 2008, a diminuat taxa spre plat în
rime de 236,0 mii lei.
• Calcularea i achitarea taxei pentru ap s-a efectuat, în unele cazuri, cu abateri de la
prevederile legale (art. 302-305 din Codul fiscal). Ca rezultat, auditul a constatat diminuarea taxei
pentru ap în sum de 86,6 mii lei.
Recomandri Parlamentului:
- reexamineze legislaia în domeniu ce reglementeaz administrarea (prospeciunea,
explorarea i exploatarea) resurselor naturale subterane (substanelor minerale utile i apelor
subterane) în vederea eliminrii contradiciilor, incertitudinilor i golurilor din cadrul legal
existent.
- modifice baza de calcul a taxei pentru resursele naturale în dependen de volumul de
substane minerale utile extrase, coroborat cu preul de pia al acestora, precum i în dependen
de suprafaa de utilizare a excavaiilor subterane.
- monitorizeze activitatea Guvernului în acest domeniu, cu solicitarea elaborrii unui
program de utilizare durabil a resurselor naturale subterane.
84

CAPITOLUL V. Audite ale performanei
Auditul performanei este o extindere recent a domeniului de aplicare a auditului
financiar. Potrivit standardelor INTOSAI, auditul performanei reprezint o evaluare independent a
surii în care o activitate, un program sau o instituie funcioneaz în mod eficient i eficace, cu
respectarea principiului economicitii.
Scopul auditului performanei este de a oferi informaii relevante în ceea ce privete
modalitatea de implementare i consecinele activitilor publice. Astzi nu mai este suficient ca
banii publici s fie cheltuii conform prevederilor legale. Acetia trebuie utilizai i în condiii de
economicitate, eficieni eficacitate.
Avînd un mandat clar prevzut de legea sa organic, Curtea de Conturi implementeaz, pe
parcursul ultimilor 2 ani, cele mai moderne practici de auditare a performanei, utilizate pe plan
internaional, venind în întîmpinarea necesitilor societii moldoveneti de a utiliza optim
mijloacele publice, inclusiv fondurile provenite din asistena financiar a Uniunii Europene i a
altor organisme internaionale.
În perioada de raportare, Curtea de Conturi a realizat 5 audite ale performanei la 39 de
entiti, finalizate cu rapoarte de audit, ale cror constatri, concluzii i recomandri, dup ce s-au
discutat i clarificat în cadrul entitilor respective, precum i în cadrul edinelor plenare ale Curii
de Conturi, au fost înaintate Parlamentului, Guvernului i autoritilor publice centrale i locale
implicate. Trei din cele cinci audite ale performanei realizate au rezultat din asumarea de ctre
Republica Moldova a unor angajamente fa de Comisia Uniunii Europene, precum i din
angajamentele asumate de ctre Curtea de Conturi fa de INTOSAI i partenerii de dezvoltare
strategici vizeaz urmtoarele domenii de interes public:
‣ sistemul asistenei sociale;
‣ sistemul de asisten medical primar;
‣ mediul ambiant (gestionarea deeurilor menajere solide).
Alte 2 audite ale performanei au vizat domeniul viti-vinicol, care reprezint un sector
important al economiei naionale.
V.1. Auditul performanei sistemului de asisten social: „Mai exist oportuniti
pentru a îmbuni eficiena i eficacitatea procesului de acordare a ajutorului
social”
Asistena social este o component a sistemului naional de protecie social, în cadrul
ruia statul i societatea civil se angajeaz s previn, s limiteze sau s înlture efectele
temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera
marginalizarea ori excluderea social a persoanelor i a familiilor aflate în dificultate.
Conform Legii asistenei sociale 38 , dreptul la asisten social se acord cetenilor
Republicii Moldova în funcie de nivelul venitului global al unei persoane.
Sistemul de acordare a asistenei sociale a fost i înc este unul bazat pe principiul categorial
(circa 13 tipuri de prestaii sociale bneti), f a se ine cont de nivelul de venituri i al bunstrii,
nivelul de trai i de necesitile specifice ale beneficiarilor.
Pentru a asigura înlturarea inechitii sociale prin reorientarea resurselor ctre cele mai
nevoiae pturi ale populaiei, precum i în scopul realizrii angajamentelor asumate în cadrul
Programului de reforme pentru creterea economici reducerea sciei în Moldova, susinut de
Banca Mondial, Guvernul a adoptat Concepia eficientizrii sistemului de asisten social i
Programul de eficientizare a sistemului de asisten social pe anii 2008-2010.
Elaborarea i implementarea noului mecanism de plat a ajutorului social, bazat pe
evaluarea venitului global mediu lunar, calculat pentru o familie, i a venitului lunar minim
38 Legea asistenei sociale nr.547-XV din 25.12.2003.
85

garantat, au servit drept temei pentru adoptarea de ctre Parlament, la 13 iunie 2008, a Legii cu
privire la ajutorul social.
Legea cu privire la ajutorul social 39 reglementeaz cadrul legal privind garantarea
posibilitilor egale pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social la un nivel
garantat de stat. Scopul acestei legi este asigurarea unui venit lunar minim garantat pentru familiile
defavorizate prin acordarea unui ajutor social stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global
mediu lunar al fiecrei familii i cu necesitatea acesteia în asisten social.
Stadiul de implementare a legii
Legea cu privire la ajutorul social prevede trecerea treptat la noul sistem de asisten
social, dup cum urmeaz:
a) pentru familiile cu cel puin un membru încadrat într-un grad de invaliditate – de la
01.10.2008;
b) pentru familiile cu unul sau mai muli copii – de la 01.01.2009;
c) pentru celelalte familii – de la 01.07.2009.
Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei (MMPSF), care dirijeaz procesul de
elaborare i implementare a politicii statului în domeniul asistenei sociale, a înregistrat progrese
considerabile în implementarea legii menionate:
În decembrie 2008 au fost alocai din bugetul de stat, ca ajutor social, 50,0 mii lei. Pentru
anul 2009, de la bugetul de stat a fost preconizat suma de 116,1 mil.lei, pentru achitarea de ajutor
social beneficiarilor.
În perioada octombrie 2008–octombrie 2009, au fost înregistrate 51170 de cereri, din care
33260 (sau aproximativ 65%) au fost aprobate spre achitare.
Ministerul a promovat angajarea i instruirea asistenilor sociali, care au un rol important
în sistemul de asisten social, inclusiv în implementarea legii.
Au fost elaborate i aprobate actele normative necesare pentru implementarea legii.
Au fost întreprinse aciuni de popularizare a noului sistem de asisten social, orientat
spre cele mai nevoiae pturi ale populaiei etc.
În pofida eforturilor depuse, implementarea legii a demarat neuniform în aspect
administrativ-teritorial.
Motivaia aciunii de audit
Efectuarea de ctre Curtea de Conturi a auditului performanei în sistemul asistenei sociale,
axat în exclusivitate pe evaluarea performanei procesului de implementare a Legii cu privire la
ajutorul social, a fost motivat de semnificaia acesteia privind implementarea noului tip de
asisten social acordat doar în rezultatul testrii veniturilor reale i nivelului de bunstare ale
familiei solicitantului, pentru a fi asigurat obinerea unei eficiene mai sporite a mijloacelor
utilizate pentru acordarea asistenei sociale. inînd cont de cele menionate, precum i de
angajamentele asumate conform Matricei indicatorilor de performan, Acordului de finanare
dintre Guvernul Republicii Moldova i Comisia European, semnat la Chiinu în data de 2 iulie
2008, pentru obinerea mijloacelor de susinere bugetar, Curtea de Conturi i-a propus drept
obiective de a determina dac exist probleme care împiedic implementarea legii i, dac exist,
atunci ce aciuni sînt necesare pentru a soluiona problemele respective.
Constatrile auditului
Curtea de Conturi constat c dei în implementarea Legii cu privire la ajutorul social s-au
realizat progrese, mai exist oportuniti pentru îmbunirea ulterioar a acesteia i pentru a face
39 Legea cu privire la ajutorul social nr.133-XVI din 13.06.2008 (în continuare – Legea cu privire la ajutorul social).
86

sistemul de asisten social mai eficient i mai eficace. Urmare auditului, au fost identificate unele
probleme, corectarea crora poate rezulta în îmbunirea eficienei i eficacitii programului de
ajutor social:
‣ Cu privire la organizarea modului de stabilire a ajutorului social
• Potrivit art.18 alin.2 lit.c) din Legea cu privire la ajutorul social, Guvernul, în timp de 6
luni (pîn în ianuarie 2009), urma sa elaboreze cadrul legal i s creeze condiiile necesare pentru
instituirea în subordinea Ministerului Proteciei Sociale, Familiei i Copilului a Inspeciei sociale,
care va evalua i va monitoriza procesul de implementare a Legii cu privire la ajutorul social. Dei
prin Hotrîrea Guvernului nr.1178 din 17.10.2008 în lista instituiilor din subordinea Ministerului
Proteciei Sociale, Familiei i Copilului a fost inclus Inspecia social, de fapt aceasta n-a fost
constituit.
• Sistemul de asisten social nu dispune de personal suficient pentru implementarea Legii
cu privire la ajutorul social. Cu toate c în medie pe ar unei funcii ocupate de asistent social îi
revin în medie 3078 de locuitori, în aspect teritorial se constat c nu se dispune de personal
suficient pentru implementarea legii respective, iar volumul prea mare de lucru poate împiedica
exercitarea la timp i calitativ a activitilor necesare.
• Majoritatea asistenilor sociali nu au studiile respective. Din diferite motive, inclusiv al
salarizrii, respectarea acestei cerine este complicat. Calificarea asistenilor sociali este afectata i
de nivelul mare de fluctuaie a acestora.
• Cele 6 DAS/SAS din 7 auditate nu au clar delimitate obligaiile i responsabilitile
Astfel, dei unii angajai efectueaz procesarea cererilor pentru acordarea ajutorului social,
obligaiile i responsabilitile respective nu sînt stabilite în fiele postului ale acestora.
Din cauza nedefinirii exacte a atribuiilor i responsabilitilor, nu este clar cine ar trebui sa
efectueze supervizarea i asigurarea calitii în implementarea Legii cu privire la ajutorul social.
Drept urmare, auditele i verificrile efectuate anterior de alte autoriti au identificat: cereri
incomplete, neînsoite de toate documentele prevzute în mod regulamentar; cereri cu corectri, f
semntura solicitantului; cereri aprobate care conin date eronate. Cele menionate confirm
verificarea insuficient de ctre asistentul social a datelor declarate de solicitant, iar în unele cazuri
asistentul social nu dispune de instrumente i pîrghii care permit o verificare deplin.
• Dei Regulamentul cu privire la modul de plat a ajutorului social prevede c verificarea
la domiciliu se efectueaz de ctre reprezentantul Direciei/Seciei asisten social i protecie a
familiei, aceast procedura a fost aplicata în mod limitat. Astfel, de ctre entitile auditate, în
perioada octombrie 2008-octombrie 2009, au fost întocmite la domiciliu 688 de anchete sociale, ce
constituie doar 10,1% din totalul de cereri depuse de solicitani i acceptate pentru plat.
• DAS/SAS nu asigur verificarea listelor beneficiarilor de ajutor social cu lista persoanelor
decedate. La verificarea selectiv a listelor de plat a ajutorului social (inînd cont de perioada
neridicrii sumei de ajutor social transferat) au fost constatate cazuri de neexcludere din listele
respective a persoanei decedate. Lipsa controalelor adecvate la nivel de Direcii/Secii asisten
social i protecie a familiei contribuie la formarea soldurilor neridicate i aflate în conturile
instituiei financiare.
• Asistentul social are un rol dublu: este responsabil de identificarea persoanelor care au
nevoie de ajutor social, acordarea suportului la întocmirea cererii pentru acordarea ajutorului social,
precum i de evaluarea situaiei/verificarea datelor comunicate de solicitant în cerere, în cadrul
vizitei la domiciliu, i de întocmirea anchetei sociale. În lipsa procedurilor de control adecvate i a
unui sistem de monitorizare bine stabilit, acest fapt condiioneaz prezena riscului de fraudare a
sistemului.
‣ Cu privire la plata ajutorului social
• Plata ajutorului social se efectueaz de ctre CNAS prin intermediul subdiviziunilor
ncii de Economii. Cu toate c achitarea ajutorului social a fost efectuat în medie la nivel de
98,3%, soldurile de mijloace la finele lunii fluctueaz i au tendina de a se acumula la banc.
87

Aceste mijloace nu sînt ridicate de beneficiari în termen cît mai aproape de data transferrii lor la
banc. Motivele identificate sînt diverse. Astfel, la 31.10.2009, soldul de ajutor social neridicat de
tre 1870 de beneficiari constituia 1493,5 mii lei.
‣ Cu privire la acordarea ajutorului social beneficiarilor cu statut de omer
• Dei Direciile/Seciile asisten social i protecie a familiei verific iniial dac
solicitanii care depun cerere pentru a primi ajutor social (inclusiv membrii familiilor acestora) sînt
înregistrai ca omeri, nu verific în fiecare lun dac aceste persoane figureaz în lista omerilor,
existînd posibilitatea de a efectua pli persoanelor care nu mai sînt eligibile. În cele 6 raioane
auditate s-au depistat 68 de cazuri de plat a ajutorului social beneficiarilor, care nu se mai regseau
în lista omerilor, suma achitat constituind 97,0 mii lei.
‣ Cu privire la unele impedimente în beneficierea de ajutor social
• Modalitatea de calcul a venitului de la utilizarea terenurilor agricole necesit a fi
revizuit, deoarece nu determin venitul real obinut i are un impact direct asupra deciziei privind
acordarea ajutorului social. Dei pentru determinarea veniturilor obinute din folosirea terenului
agricol se utilizeaz calculul venitului net calculat în conformitate cu Regulamentul aprobat prin
Hotrîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007 40 , acesta nu asigur o evaluare a veniturilor reale.
Auditul efectuat în 5 raioane a constatat c o parte din terenurile agricole sînt prelucrate de
gospodriile agricole mari, care arendeaz terenurile de la persoanele fizice.
• Nu este definit noiunea de „angajat pe cont propriu în agricultur”, în scopul excluderii
posibilitii de descurajare a unor persoane de a cap un loc de munc în schimbul obinerii
ajutorului social. La depunerea cererilor pentru acordarea ajutorului social, statutul ocupaional al
familiei deintoare de teren pe lîng cas (cîte 1-2 membri aduli) a fost determinat ca „angajat pe
cont propriu în agricultur”. De fapt, nu exist nici un act normativ, care ar defini noiunea de
„angajat pe cont propriu în agricultur”.
• La determinarea „gospodriei comune” i „gospodriei separate”, precum i la aplicarea
corect a acestor definiii, asistentul social, în procesul de examinare a cererilor de acordare a
ajutorului social se confrunt cu probleme legate de componena, reedini domiciliul familiei.
Certificatul despre componena familiei nu întotdeauna corespunde situaiei reale a membrilor
familiei. În prezent o mare parte din asistenii sociali stabilesc componena familiei numai pe baza
certificatului privind componena familiei i pe criteriul locuinei comune, pe cînd veniturile s-ar
putea s nu fie gospodrite în comun.
• Unele autoriti ale administraiei publice locale limiteaz neîntemeiat dreptul la obinerea
ajutorului social prin refuzul de a elibera solicitanilor restanieri la plata impozitelor locale
certificatele necesare pentru obinerea autorului social.
• Asistenii sociali au opinii diferite asupra utilizrii indicatorilor de bunstare. Unii au
afirmat ca acetia nu sînt utili la evaluarea corecti obiectiv a solicitanilor, alii dimpotriv au
declarat c indicatorii de bunstare sînt relevani pentru a determina nivelul de trai al solicitantului,
iar unii îi consider un obstacol în posibilitatea de a beneficia de ajutor social. În unele cazuri nu
este echitabil c unii solicitani nu indic în cerere deinerea în proprietate a tehnicii agricole, în
unele cazuri obiectele durabile sînt înregistrate dup alt proprietar.
• Au fost depistate erori în stabilirea ajutorului social, fiind depistate cazuri cînd unor
beneficiari de ajutor social le-au fost acordate i pltite neregulamentar 127,5 mii lei.
• Persist problema imposibilitii verificrii informaiei declarate de solicitant privind
veniturile obinute, inclusiv a informaiei despre veniturile ocazionale i sezoniere, transferurile de
peste hotare, economiile în bani în banc sau în orice alt instituie financiar.
40 Hotrîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007 „Privind aprobarea unor acte normative”.
88

V.2. Auditul performanei sistemului de asisten medical primar
Restructurarea reelei sistemului de state în Republica Moldova a fost orientat spre
dezvoltarea prioritar a asistenei medicale primare prin delimitarea de serviciul spitalicesc i
specializat de ambulator. Reforma serviciului de asisten medical primar este confirmat i
promovat prin Politica Naional de State a Republicii Moldova 41 i Strategia de dezvoltare a
sistemului de state în perioada anilor 2008-2017 42 . În pofida nivelului insuficient de asigurare cu
resurse necesare (umane, tehnico-materiale, tehnologice etc.), s-a reuit realizarea unor pai
importani în crearea unui mediu favorabil pentru medicina de familie i pentru reformele în acest
domeniu. Medicina de familie a devenit o specialitate prin lege, iar asistena medical primar este
considerat prioritar i se situeaz pe prima poziie în sistemul de state. Asistena medical
primar (AMP) ofer accesibilitate i continuitate i are cel mai mare impact asupra indicatorilor de
tate. Totodat, lipsa autonomiei prestatorilor de asisten medical primar este cea mai
semnificativ barier în dezvoltarea asistenei medicale primare, care continu s se confrunte cu o
serie de probleme.
Primul pas în restructurarea sistemului de AMP, întreprins de Ministerul Sii,
autoritile publice locale i de alte autoriti, a fost delimitarea juridic a asistenei medicale
primare la nivel raional, cu începere din 01.01.2008, fiind fondate Centre ale Medicilor de Familie
(CMF), cu statut de persoan juridic i autonomie financiar. Urmtorul pas, întreprins în
rezultatul deciziilor luate de autoritile administraiei publice locale, a fost evaluarea corespunderii
instituiilor de asisten medical primar criteriilor de activitate în condiii de autonomie, cu
delimitarea juridic de CMF, prin fondarea Centrelor de State (CS).
Motivaia aciunii de audit
Efectuarea de ctre Curtea de Conturi a auditului performanei sistemului de asisten
medical primar s-a axat pe evaluarea performanei procesului de implementare i dezvoltare a
instituiilor de asisten medical primar dup delimitarea juridic a acestora de instituiile de
asisten medical spitaliceasc i a fost motivat de importana sporirii rolului i autoritii
asistenei medicale primare în cadrul sistemului de ocrotire a sii, precum i a autonomiei
prestatorilor de servicii de asisten medical primar în managementul resurselor financiare ale
acestui sistem. inînd cont de aceasta, precum i de angajamentele asumate potrivit Matricei de
Politici, conform Acordului de finanare dintre Guvernul Republicii Moldova i Comisia
European, semnat la Chiinu în data de 25 februarie 2009, pentru obinerea mijloacelor finanate
prin mecanismul de suport bugetar, în scopul asigurrii procesului de implementare a Programului
„Asistena reformei sectorului de ocrotire a sii în Moldova”, Curtea de Conturi a iniiat
auditul performanei sistemului de asisten medical primar pentru a stabili dac exist probleme
care limiteaz eficacitatea sistemului i, dac exist, atunci ce aciuni sînt necesare pentru a aborda
aceste probleme i cum organele centrale de resort i fondatorii monitorizeaz sistemul de asisten
medical primar.
Constatrile auditului
Guvernul a decis separarea asistenei medicale primare de asistena medical spitaliceasc,
pentru a asigura o accesibilitate mai mare a populaiei la serviciile de asisten medical primar.
Primele aciuni întreprinse de Ministerul Sii, autoritile publice locale i alte autoriti în
descentralizarea sistemului de asisten medical primar la nivel raional au început la 01.01.2008,
cînd au fost instituite CMF raionale, cu statut de persoan juridic i autonomie financiar.
Dei s-au realizat multe prin descentralizarea sistemului de asisten medical primar, mai
41 Hotrîrea Guvernului nr.886 din 06.08.2007 „Cu privire la aprobarea Politicii Naionale de State”.
42 Hotrîrea Guvernului nr.1471 din 24.12.2007 „Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de
tate în perioada anilor 2008-2017”.
89

exist oportuniti pentru a îmbuni sistemul i a-l face mai eficient i mai eficace. În special, s-a
constatat c:
Insuficiena personalului medical limiteaz eficacitatea sistemului de asisten medical
primar. De exemplu, numrul actual de personal medical (medici i asistente medicale) nu
corespunde normelor stabilite de Ministerul Sii. În general, exist un surplus de medici în
localitile urbane, în timp ce în localitile rurale situaia este invers, iar cît privete asistentele
medicale, numrul lor în localitile urbane este insuficient, iar în unele localiti rurale este mai
mare decît prevd normele stabilite. Insuficiena actual a medicilor în localitile rurale este
agravat de descreterea numrului medicilor de familie antrenai în cîmpul muncii, dar i de
numrul mare de medici care se apropie de vîrsta pensionrii. Cele mai afectate de gradul sczut de
asigurare cu medici de familie sînt raioanele: Cantemir – 40,3%; Cimilia – 44,8%; Hînceti –
43,3%; Nisporeni – 46,3%; Rezina – 50,7%, ceea ce duce la depirea limitei de deservire a
pacienilor în unele cazuri pîn la 5,5 ori, sau 8500 de pacieni la 1 medic de familie.
Graficele privind vizitele medicului de familie în mai multe localiti rurale nu exclud
suprapunerea acestora, iar medicul nu poate asigura fizic primirea pacienilor concomitent în mai
multe localiti.
Cu toate c sînt stabilite faciliti pentru a atrage tinerii specialiti cu studii medicale în
localitile rurale, nu s-au obinut rezultatele scontate. În perioada anilor 2008-2009, au primit
faciliti în sum de 2995,7 mii lei 89 de tineri specialiti, din care 13 persoane au abandonat
sistemul, restituind suma de 114,3 mii lei. Mecanismul de asigurare a tinerilor specialiti cu locuin
gratuit nu funcioneaz. În anii 2008-2009 nici o persoan nu a beneficiat de locuin.
Unii conductori de instituii nu solicit de la Ministerul Sii repartizarea numrului
necesar de personal medical, meninînd cumularea de funcii, remunerarea pentru aceasta, în unele
cazuri, constituind de la 5,2 mii lei pîn la 10,2 mii lei.
Dei pentru instruirea medicilor au fost alocate mijloace financiare, utilizarea lor în acest
scop este limitat. Insuficiena personalului medical i utilizarea limitat a mijloacelor pentru
instruire afecteaz eficacitatea sistemului de asisten medical primar. Acest indice, în anii 2008
i 2009, în medie pe republic a constituit doar 0,9% i, respectiv, 0,81% din fondul de salarizare,
ceea ce limiteaz eficacitatea sistemului de asisten medical primar.
Unul din scopurile principale ale crerii sistemului de AMP a fost de a asigura un acces
mai mare pentru ceteni la serviciile medicale. Cu toate c au fost stabilite standarde în ceea ce
privete accesibilitatea, mai exist oportuniti pentru a îmbuni semnificativ accesul la serviciile
de AMP. În unele localiti, de exemplu, persoanele trebuie s parcurg distane mari pentru a
beneficia de serviciile de AMP, dei acestea pot fi obinute în instituiile mult mai apropiate din
unitile administrativ-teritoriale limitrofe. Situaia respectiv se creeaz din cauza neutilizrii
mecanismelor de contractare a serviciilor de AMP pentru unele localiti amplasate într-o unitate
administrativ-teritorial de la instituiile din alte uniti administrativ-teritoriale care, din punct de
vedere geografic, sînt amplasate mai aproape pentru pacieni.
Urmeaz a fi asigurate mai pe larg aciuni de profilaxie, vizite ale medicilor, îngrijiri i
tratamente la domiciliul pacienilor, precum i servicii medicale de înalt performan, stabilite în
Programul unic. Astfel, dei numrul vizitelor cu scop profilactic este în cretere, numrul
cetenilor care au efectuat examen profilactic este în descretere, iar volumul serviciilor de înalt
performan pentru anul 2009, acordate de IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medical, nu
a fost executat cu suma de 2221,8 mii lei din cauza mecanismului defectuos de distribuire i
redistribuire a volumelor de servicii programate pe raioane, condiionînd neasigurarea accesului
populaiei la serviciile garantate.
Unele instituii de AMP, în afar de distribuirea medicamentelor compensate, parial
compensate i pentru cazurile tratate, mai comercializeaz produse farmaceutice, ceea ce sustrage
personalul medical mediu de la executarea atribuiilor de baz.
O modalitate formal rmîne a fi alegerea medicului i înregistrarea pacientului la
medicul de familie în baza cererii de înregistrare, acest lucru bazîndu-se mai mult pe principii
administrative i teritoriale.
90

Multe din edificiile instituiilor de AMP neautonome nu corespund standardelor de
funcionare, sînt complet uzate sau se afl într-o stare deplorabil, fapt condiionat de urmtorii
factori: (i) unele autoriti ale administraiei publice locale nu contribuie la renovarea unor edificii;
(ii) autoritile administraiei publice locale se abin s repare sau s renoveze edificiile care nu sînt
în proprietatea lor; (iii) rezervele preconizate a fi utilizate pentru reabilitarea i dotarea cu
echipament a edificiilor instituiilor de AMP nu sînt folosite la destinaie.
Soluionarea tuturor problemelor instituiilor de AMP neautonome necesit implicarea
administraiei CMF raionale, prin ce se reduce operativitatea soluionrii lor.
Întreinerea unor spaii ce depesc normativele stabilite duce la cheltuieli neeficiente.
În perioada auditat, veniturile sistemului de AMP au fost în descretere nesemnificativ, în
timp ce nivelul de executare a cheltuielilor a înregistrat o cretere de aproximativ 20%. Auditul a
stabilit c IMSP de AMP urmeaz si îmbuneasc modul de planificare, gestionare i eviden
a resurselor financiare, elaborînd i adoptînd în acest scop politicile de contabilitate i businessplanurile
respective. Necesit rezolvare i problemele ce in de constituirea capitalurilor sociale ale
IMSP de AMP, de optimizarea cheltuielilor legate de personalul administrativ i auxiliar, precum i
de creane i datorii. Auditorii recomand, de asemenea, consolidarea controlului intern, în special,
asupra acordrii serviciilor medicale contra plat, precum i în domeniul achiziiilor publice.
Exist exemple bune de eficacitate în activitatea unor instituii de asisten medical
primar, care trebuie promovate, dac se dorete de a încuraja delimitarea juridic a sistemului de
asisten medical primar de IMSP CMF raionale la nivel comunitar.
Dei exist CS care întrunesc criteriile pentru delimitarea juridic, în anul 2009 n-a fost
instituit nici un CS autonom, ceea ce se argumenteaz prin 3 cauze principale: (i) capacitatea
managerial insuficient i nedorina în asumarea responsabilitilor; (ii) insuficiena informaiei
referitor la avantajele autonomiei i la procedura de delimitare juridic din componena CMF
raionale; (iii) unii conductori ai CS nu îneleg scopul reformei i sînt satisfcui de condiiile
actuale de activitate, f a avea mai multe responsabiliti.
Stabilirea situaiei cînd 21 de CMF raionale i 4 CS autonome gestioneaz bunurile
fondatorilor în sum de 289,0 mil.lei, neavînd întocmit un contract de comodat conform
prevederilor regulamentare, relev un risc înalt privind posibilitatea înstrinrii, gajrii, lichidrii,
distrugerii bunurilor fondatorilor.
Ministerul Sii a obinut rezultate în procesul de standardizare a serviciilor medicale,
elaborînd 20 de protocoale standardizate i 92 de protocoale clinice.
În acelai timp, exist oportuniti pentru îmbunirea monitorizrii sistemului de AMP de
tre organele centrale de resort, precum i de ctre fondatori. De exemplu, s-a identificat c exist
dou instituii de AMP care activeaz f acreditarea necesar, unele instituii nu sînt incluse în
organigramele aprobate.
De asemenea, s-a constatat c Ministerul Sii nu a determinat mecanismul de selectare
i de numire a managerilor unitilor structurale din cadrul CMF raionale, iar indicatorii de
performan stabilii de minister i CNAM nu reflect, de fapt, performana sistemului de asisten
medical primar.
mîne a fi insuficient dezvoltat parteneriatul public-privat în prestarea serviciilor de
asisten medical primar.
Pentru sporirea eficacitii sistemului de asisten medical primar, ar fi trebuit ca
tehnologiile informaionale s fie utilizate de ctre medicii de familie mai pe larg. Nu toate IMSP de
AMP au întreprins msuri pentru a asigura accesul medicilor de familie la IA „AOAM”, ceea ce
sporete enorm riscul acordrii serviciilor medicale persoanelor neasigurate, precum i înregistrrii
pacientului la doi i mai muli medici de familie. Totodat, au fost evideniate principalele motive
ale neutilizrii tehnologiilor informaionale de ctre personalul medical: 1) nu dispun de
calculatoare; 2) nu au acces la internet; 3) nu dispun de competenele necesare. IMSP CMF dispun
de suficiente pîrghii atît administrative, cît i financiare (rezervele IMSP) pentru a soluiona
problema respectiv.
91

Dezvoltarea infrastructurii sistemului de AMP i obinerea progreselor au fost
determinate prioritar de meninerea i dezvoltarea infrastructurii doar la nivel raional, în
mun.Chiinu i în localitile din preajm. În acelai timp, în sectorul rural s-au înregistrat
progrese destul de modeste.
Recomandri Parlamentului:
- s solicite Guvernului monitorizarea i realizarea, în comun cu autoritile publice locale,
a procesului de restructurare a sistemului de state în Republica Moldova, aprobat i promovat
prin Politica Naional de State a Republicii Moldova i Strategia de dezvoltare a sistemului de
tate în perioada anilor 2008-2017.
V.3. Auditul performanei în domeniul mediului - gestionarea deeurilor menajere
solide „Sînt necesare îmbuniri în reglementarea sistemului de gestionare i eliminare a
deeurilor menajere solide din Republica Moldova”
Mediul înconjurtor, sau mediul ambiant, este un domeniu ce prezint interes pentru
întreaga societate, deoarece condiioneaz viaa în general i cea a omului în special. Deeurile
menajere solide reprezint un factor ce influeneaz direct asupra mediului, iar gestionarea
neadecvat a lor determin poluarea tuturor componentelor mediului – sol, ap, aer, faun, flor etc.
În Republica Moldova, problema important ce ine de mediu este impactul în urma creterii
cantitii de deeuri formate i a suprafeelor de depozitare.
Monitorizarea calitii componentelor mediului, asigurarea proteciei mediului înconjurtor
i reglementarea folosirii resurselor naturale sînt de competena Ministerului Mediului, iar controlul
ecologic de stat privind respectarea legilor i actelor normative ce in de protecia mediului
înconjurtor, inclusiv gestiunea deeurilor, este exercitat de Inspectoratul Ecologic de Stat, ca
structur subordonat. Supravegherea de stat asupra cerinelor sanitaro-epidemiologice în domeniul
gestionrii deeurilor este efectuat de Ministerul Sii, prin intermediul structurilor Centrului
Naional tiinifico-Practic de Medicin Preventiv. Rolul principal în administrarea deeurilor la
nivel local revine autoritilor administraiei publice locale.
Motivaia auditului
Deficienele sistemului de gestionare a deeurilor al unei ri este o chestiune de importan
naionali, prin urmare, de interes pentru ISA. Iat de ce Curtea de Conturi, urmînd bunele practici
internaionale i exemplul statelor vecine, a iniiat prima misiune de audit al mediului, selectînd
domeniul deeurilor menajere solide. Obiectivul auditului a fost evaluarea eficienei sistemului de
gestionare i de reglementare, colectare i eliminare a deeurilor menajere solide i contribuiei
acestuia la minimizarea efectelor adverse asupra mediului în urma eliminrii deeurilor, precum i
înaintarea recomandrilor de remediere a situaiei. Misiunea de audit s-a desfurat la Ministerul
Mediului, cu acumularea probelor de la autoritile care fac parte din sistemul instituional de
administrare a deeurilor.
Constatrile auditului
• Conform datelor înregistrate, în anul 2009, numrul total al depozitelor de deeuri
menajere solide (gunoiti) a crescut cu 109 depozite, comparativ cu anul 2008, constituind 1868 de
depozite, din care doar 55% (1026) sînt depozite autorizate (cu 45 mai mult decît în anul 2008).
Suprafaa ocupat de gunoiti în anul 2009 a crescut cu 312,3 ha, comparativ cu anul 2001,
constituind 1415,0 ha, din care 971,7 ha – gunoiti autorizate, i 443,3 ha – gunoiti neautorizate.
Aceast situaie este reflectat în Diagrama 1.
92

Diagrama 1
Dinamica suprafeelor de depozitare a deeurilor
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Suprafaa, ha 1102.7 1231.8 1304 1355 1306 1300 1350 1402 1415
Surs: Anuarul IES pe anul 2009 „Protecia mediului în Republica Moldova”
• Volumul deeurilor menajere acumulate în anul 2009 pe platformele/rampele de
depozitare autorizate i neautorizate a crescut, comparativ cu anul 2001, cu 39,7 mil.m 3 , la finele
anului 2009 constituind 45,7 mil.m 3 . Situaia este prezentat în Diagrama 2.
Diagrama 2
Dinamica volumului deeurilor acumulate
50000
40000
30000
20000
10000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Volumul (mii m3) 6062 14190 1921028952 29500 30000 3150033630 45727
Surs: Anuarul IES pe anul 2009 „Protecia mediului în Republica Moldova”
• Una din problemele fundamentale este modificarea structurii morfologice a deeurilor în
ultimii 10 ani, în care s-a majorat cota deeurilor fabricate din plastic, sticl etc. Astfel, deeurile
depozitate includ i deeurile cu o perioad îndelungat de descompunere, cum ar fi: pungile de
plastic (100-1000 ani), recipientele de sticl (1000-4000 ani). Depozitarea acestor deeuri, care nu
se descompun în timp, determin poluarea solului i neutilizarea timp îndelungat a terenurilor
respective.
Cu toate c, conform Programului naional de valorificare a deeurilor de producie i
menajere 43 , au fost prevzute msuri de colectare separat a deeurilor, acestea nu s-au realizat.
Proiectele finanate din FEN în anii 2008-2009 (40 proiecte) în valoare total de 7415,2 mii
lei au fost destinate crerii unor rampe de depozitare a deeurilor, procurrii mijloacelor de
transport, construciei unor platforme de precolectare a deeurilor, precum i procurrii
43 Hotrîrea Guvernului nr.606 din 28.06.2000 „Privind aprobarea Programului naional de valorificare a deeurilor de
producie i menajere”.
93

containerelor, nefiind finanate proiecte privind implementarea colectrii separate, cu prelucrarea
ulterioar a deeurilor.
• Un risc major pentru mediul înconjurtor în Republica Moldova reprezint depozitarea pe
sol a deeurilor (metoda cea mai utilizat pentru eliminarea lor), deoarece, în rezultatul
descompunerii, acestea devin periculoase, cauzînd prejudiciu mediului, prin infiltrarea toxinelor în
sol i emisiile de gaze în atmosfer. În acelai timp, depozitarea se efectueaz în lipsa unor
reglementri procedurale aprobate privind selectarea, construirea (amenajarea) i autorizarea
terenurilor (locurilor) pentru eliminarea deeurilor, fapt ce determin crearea unor rampe de deeuri
neadecvate.
• Majoritatea autoritilor administraiei publice locale nu dispun de servicii care ar colecta,
transporta i depozita deeurile menajere solide, din care cauz deeurile se evacueaz în mod
dezorganizat (în unele cazuri, de ctre populaie de sine sttor), în locuri neautorizate, creîndu-se
numeroase gunoiti stihiinice. Anual se identific peste 3000 de astfel de gunoiti, cu suprafae de
peste 400 ha.
• O problem a fost identificat i în mun.Chiinu, referitor la Gunoitea municipal,
s.înreni, r-nul Anenii Noi, al crei termen de exploatare expir la finele anului 2010, iar
Consiliul municipal Chiinu nu dispune de soluii la acest capitol.
Una din inteniile de soluionare a acestei probleme a fost contractarea construciei uzinei de
ardere a deeurilor, dar pentru care nu exist reglementri în ce privete construirea, valoarea-limit
pentru emisii, precum i autorizarea de funcionare a acesteia.
• Trezete îngrijorri problema deeurilor medicale, pentru care nu s-au creat condiii de
incinerare i crematorii. Lipsa crematoriilor i cuptoarelor de incinerare agraveaz situaia în
domeniul depozitrii deeurilor, deoarece persist riscul contaminrii solurilor i apelor în urma
depozitrii unor deeuri infecioase. Astfel, spitalele sînt puse în situaia de a transporta deeurile
generate, inclusiv cele infecioase, la depozitele de deeuri menajere. La unele spitale exist
cuptoare de incinerare, îns, din lipsa unor reglementri i cerine fa de acestea, nu poate fi
evaluat impactul funcionrii acestora asupra mediului, precum i nu poate fi analizat raportul dintre
avantajul i prejudiciul adus mediului. Totodat, spitalele din localitile unde nu exist servicii
funerare nu pot organiza înhumarea deeurilor pato-morfologice, practicîndu-se transmiterea lor la
persoane fizice, care urmeaz s le înhumeze.
Auditul denot c cauzele ce determin existena problemelor în acest domeniu au fost:
Cadrul juridic la capitolul reglementarea deeurilor menajere solide conine mai multe
carene, goluri, imperfeciuni ale normelor de drept, care sînt lipsite de precizie, sau depite.
La nivel naional, nu exist o strategie general cu privire la gestionarea deeurilor i
modul de optimizare a spaiilor de eliminare a deeurilor, nu au fost efectuate oarecare evaluri
oficiale privind necesitile statului, situaia actuali posibilitile de remediere.
Sistemul de monitorizare nu asigur prevenirea i lichidarea la timp a consecinelor
impactului negativ al deeurilor menajere solide asupra mediului, cauzele fiind: neprecizarea
exhaustiv a responsabilitilor pentru autoritile publice de toate nivelurile i pentru toate
domeniile i ramurile de activitate, lipsa pîrghiilor i metodologiilor de realizare, precum i a
criteriilor reglementate.
Statul nu dispune de o capacitate tehnologic suficient pentru colectarea, reciclarea sau
recuperarea deeurilor, precum i pentru utilizarea lor ca materie prim secundar în alte procese
tehnologice, ceea ce determin faptul c majoritatea deeurilor generate ajung la gunoiti, care
conin materii utile, precum sticl, metal, hîrtie, plastic, inclusiv deeuri medicale potenial
infecioase etc.
Nu exist politici de reglementare a preurilor de evacuare a deeurilor, care s includi
costurile pentru întreinerea depozitelor i recultivarea ulterioar a acestora. Nu au fost determinate
procedurile de elaborare a normativelor de depozitare a deeurilor, precum i nu s-au stabilit
limitele de depozitare a acestora, dei sînt prevzute de lege.
94

Nu în ultimul rînd, este necesar de menionat i lipsa responsabilitii unei mari pi a
populaiei de toate vîrstele, care nu contientizeaz pericolul degradrii continue a mediului i
afectrii directe a sii întregii societi.
Concluzii i recomandri
Sistemul actual pentru reglementarea i gestionarea colectrii i eliminrii deeurilor solide
din Republica Moldova nu este eficace i nu minimizeaz efectele negative asupra mediului în urma
eliminrii deeurilor. Pentru redresarea situaiei, sînt necesare aciuni concrete i imediate:
actualizarea cadrului legal-normativ, armonizîndu-l cu directivele bunelor practici europene;
elaborarea strategiei privind gestionarea deeurilor, cu identificarea surselor de finanare pentru
implementarea acesteia; delimitarea exhaustiv a responsabilitilor sistemului instituional de
reglementare i gestionare a deeurilor; determinarea procedurilor pentru amenajarea depozitelor de
deeuri, cu stabilirea cerinelor de proiectare i construcie, de autorizare a funcionrii (exploatrii)
depozitelor de deeuri, precum i de eviden ulterioar a locurilor de depozitare; elaborarea
metodologiei stabilirii plilor pentru acoperirea cheltuielilor ce in de colectarea i depozitarea
deeurilor, care s prevadi acumularea mijloacelor pentru închiderea i activitile post-tratare a
depozitului de deeuri; determinarea cadrului instituional privind organizarea serviciilor de
salubrizare a localitilor rurale; reglementarea condiiilor (posibilitilor) de colectare separat a
deeurilor i de transmitere spre prelucrare a acestora; determinarea, sub aspect teritorial (localiti,
obiective), a prioritilor în domeniul gestionrii deeurilor, care necesit a fi susinute din contul
mijloacelor financiare ale FEN; reglementarea cerinelor fa de incineratoarele de deeuri;
stabilirea msurilor concrete privind susinerea instituiilor medico-sanitare publice în domeniul
tratrii adecvate a deeurilor medicale.
V.4. Auditul performanei Programului de restabilire i dezvoltare a viticulturii i
vinificaiei în anii 2002-2020, inclusiv a crerii i utilizrii Fondului pentru susinerea
înfiinrii plantaiilor viticole
Viticultura este o ramur strategic pentru Republica Moldova, o surs important pentru
export i formarea bugetului de stat. Programul de restabilire i dezvoltare a viticulturii i
vinificaiei, aprobat prin Hotrîrea Guvernului nr. 1313 din 07.10.2002, are ca scop principal
restabilirea i crearea unei ramuri performante a produselor viti-vinicole de calitate superioar,
competitive pe pieele de desfacere i cu eficien economic sporit. Obiectivul Programului este
frînarea agravrii crizei i reducerii catastrofale a suprafeelor de vii, recoltei de struguri, volumului
de fabricare i comercializare a produselor vinicole. În Program s-a prevzut plantarea i,
concomitent, defriarea aceleiai suprafee cu vii degradate.
Conform Programului, la nivel naional, Departamentul Agroindustrial „Moldova-Vin” (din
anul 2004 – Agenia Agroindustrial „Moldova-Vin”) a fost organul central de stat împuternicit s
elaboreze cadrul legislativ necesar pentru activitatea eficient a agenilor economici; s coordoneze
i s dirijeze dezvoltarea durabil a complexului viti-vinicol la nivel macroeconomic; s asigure
asistena tehnico-tiinific, susinerea productorilor (inclusiv financiar) i gestionarea Fondului
extrabugetar de stat pentru revitalizarea viticulturii. Totodat, Agenia Agroindustrial „Moldova-
Vin”a fost abilitat cu funciile: de promovare a politicii statului în domeniul viticulturii,
vinificaiei, fabricrii i circulaiei alcoolului etilic i produciei alcoolice; de revitalizare a
viticulturii i industriei vinicole în corespundere cu cerinele pieei i politica statului în domeniu;
de implementare a programelor de dezvoltare a ramurii viti-vinicole; de creare i implementare a
mecanismelor de atragere a resurselor financiare naionale i strine pentru soluionarea
problemelor cardinale ale ramurii.
95

Stadiul implementrii Programului
În conformitate cu Programul respectiv, pentru perioada anilor 2002-2020, drept prag
economic minim pentru dezvoltarea eficient a sectorului viti-vinicol a fost considerat suprafaa
viilor de circa 100,0 mii ha, cu necesarul de mijloace calculat de 814,6 mil.dolari SUA. Totodat, s-
a prevzut c 50 % din investiii vor fi efectuate din contul creditelor, iar alte 50% – din contul
surselor proprii i investiiilor strine.
Un aport considerabil la înfiinarea plantaiilor viticole noi urmau s-l aduc mijloacele
acumulate la un cont trezorerial special al Departamentului Agroindustrial „Moldova-Vin”, în urma
plilor pentru dreptul de utilizare a mrcilor-proprietate a statului (pîn în anul 2006, ulterior – taxa
pentru revitalizarea viticulturii), precum i alte mijloace prevzute de legislaie. Mijloacele
acumulate urmau s fie utilizate pentru compensarea parial a cheltuielilor la înfiinarea plantaiilor
viticole, prin acordarea lor persoanelor juridice i persoanelor fizice care au înfiinat plantaii
viticole, precum i plantaii portaltoi cu vie portaltoi (înscrise în Registrul soiurilor de plante).
Compensaia a fost stabilit în mrime de 25,0-35,0 mii lei pentru un hectar-suprafa util, în
funcie de soiul viei de vie.
Motivaia aciunii de audit
Curtea de Conturi a efectuat auditul performanei privind realizarea Programului de
restabilire i dezvoltare a viticulturii i vinificaiei în anii 2002-2008, pentru a constata daca au
existat probleme la realizarea acestui Program i a identifica cauzele care le-au generat, precum i
pentru a evalua rezultatele obinute în raport cu sursele utilizate i a determina ce aciuni urmeaz s
întreprind Guvernul întru îmbunirea performanei. În special, Curtea de Conturi a fost
interesat s constate cum s-au gestionat resursele financiare ale Programului, s evidenieze
punctele slabe, care pot avea un efect advers asupra economicitii, eficacitii i eficienei
dezvoltrii ramurii viti-vinicole. Auditul s-a efectuat la Agenia Agroindustrial „Moldova-Vin”,
Ministerul Finanelor, Institutul Naional al Viei i Vinului, Agenia Proprietii Publice i la 3
Consilii raionale. În cadrul auditului au fost solicitate i opiniile a 34 de beneficiari ai mijloacelor
Fondului pentru susinerea înfiinrii plantaiilor viticole (Fondul), precum i opiniile unor
conductori ai asociaiilor din ramura viti-vinicol.
Constatrile auditului
În perioada anilor 2002-2008, au fost obinute unele beneficii ale Programului de revitalizare
a viticulturii, prognozat pe anii 2002-2020, s-au restituit parial cheltuielile efectuate pentru
procurarea materialului sditor în sum total de 400,5 mil.lei la 963 de beneficiari, pentru plantarea
viei de vie pe suprafaa de 15,4 mii ha. În acelai timp, dincolo de aceste realizri, în procesul de
elaborare, aplicare practic, control i evaluare a Programului, au fost constatate i o serie de
probleme i deficiene, dintre care se exemplific urmtoarele:
• Conform Programului, în perioada anilor 2002-2008 urmau s se planteze 25,2 mii ha de
vi de vie, Agenia Agroindustrial „Moldova-Vin” (Agenia) raportînd Guvernului despre
realizarea planului de plantare – de 25,7 mii ha, pe cînd, potrivit informaiilor Direciilor agricultur
i alimentaie ale Consiliilor raionale, suprafaa total a plantaiilor înfiinate a constituit doar 15,5
mii ha, iar conform datelor Cadastrului funciar – s-au plantat 17,6 mii ha. Agenia, în forma sa de
raportare, în lipsa unui criteriu de eviden a suprafeelor înfiinate, a încercat s conving atît
organele centrale de stat, cît i societatea de reuita realizrii Programului.
• Programul, fiind elaborat pe un termen de 19 ani, n-a fost modificat în funcie de
condiiile curente ale pieei de desfacere, inîndu-se cont i de embargoul impus, care a avut ca
urmare scderea brusc a exportului. N-au fost promovate politici investiionale eficiente în
domeniul respectiv.
96

• Iniial, în primii 2 ani de realizare, Programul n-a fost susinut financiar din partea
organelor centrale de stat i nu au fost determinate sursele de formare a Fondului.
• Realizarea Programului a fost iniiat în lipsa unui suport suficient din partea statului,
nefiind stabilit o limit a compensaiilor acordate din buget, în cazul acumulrii insuficiente a
mijloacelor în Fond. Corespunztor, sursele acumulate în Fond au acoperit cheltuielile
beneficiarilor doar la nivel de 56,8%.
• Iniiativa de accelerare a realizrii obiectivelor Programului, bazat pe Concepia privind
dezvoltarea sectorului viti-vinicol prin metoda ipotecar, s-a soldat cu eec, cauzele fiind lipsa
resurselor necesare de finanare, precum i imperfeciunea mecanismului ipotecar aplicat. În
consecin, au fost utilizate ineficient mijloace ale bugetului de stat în sum de 4,5 mil.lei, iar
Concepia plantrii viilor prin implementarea mecanismelor ipotecare a fost recunoscut ineficient
de ctre conducerea Ageniei tocmai peste 2 ani de la elaborare.
• Nu s-au realizat prevederile Programului în aspectul defririi treptate a plantaiilor
neproductive, fiind casate plantaii viticole cu suprafaa de 15,0 mii ha, sau cu 28,5 mii ha mai puin
decît s-a preconizat, ceea ce genereaz ocuparea suprafeelor noi, favorabile pentru alte culturi.
• La realizarea Programului, nu s-au stabilit relaii de colaborare între pepinierele viticole i
plantatori, precum i între ultimii i fabricile de vin, ca urmare viticultorii nefiind asigurai cu
material sditor autohton, ceea ce i-a determinat s apeleze la importul acestuia, iar productorii de
struguri (mici i mijlocii), dup efectuarea unor investiii considerabile în plantaiile de vi de vie,
s-au confruntat cu probleme de realizare a strugurilor.
• Nu s-au relevat tendine de plantare a soiurilor de selecie nou, ca urmare a neaprobrii
de ctre Agenie a recomandrilor necesare fa de plantatori, neconlucrrii în aceast direcie cu
autoritile locale, necoordonrii activitii instituiilor tiinifice special create pentru dezvoltarea
acestei ramuri, ceea ce în continuare va impune consumatorului producie de import.
• Institutul Naional pentru Viticultur i Vinificaie, fiind finanat pentru realizarea
obiectivelor de baz în domeniul viticulturii i vinificaiei, în perioada anilor 2004-2008, cu
mijloace în sum de 12,9 mil.lei, dispunînd de specialiti i de patrimoniul respectiv, n-a realizat
scopurile i sarcinile trasate în Program. Activitatea de cercetare tiinific n-a fost evaluat i
monitorizat corespunztor, iar mijloacele alocate pentru cercetrile tiinifice nu s-au utilizat
conform destinaiei, ceea ce genereaz în continuare o degradare a loturilor i poligoanelor
experimentale, a plantaiilor destinate producerii de material sditor viticol liber de viroze.
• Au fost constatate nereguli la compensarea cheltuielilor pentru înfiinarea plantaiilor
viticole, care in de înregistrarea i examinarea documentelor aferente, achitarea compensaiilor cu
mari întîrzieri, achitarea de compensaii întreprinderilor vinicole privatizate. Astfel, dei, conform
clauzelor contractelor investiionale încheiate cu 4 întreprinderi privatizate (S.A. „Crai Divin”,
S.A. „Vismos”, S.A. „Nis-Strugura” i S.A. „Fabrica de vin Cojuna”), au fost prevzute investiii
în sum de 6,9 mil.dolari SUA pentru plantarea cu vi de vie a suprafaei de 1550,0 ha, Consiliul
de administrare a Fondului, în perioada anilor 2004-2006, a acceptat compensarea din contul
bugetului de stat a unei pi din cheltuielile efectuate pentru plantare, întreprinderile beneficiind
neîntemeiat de mijloace în sum de 12,7 mil.lei, motivîndu-se prin faptul c legea nu prevedea
exhaustiv interzicerea compensaiilor. Totodat, Consiliul de administrare a Fondului nu a luat în
consideraie faptul c în astfel de cazuri se aplic principiul obligativitii contractuale, potrivit
ruia contractul are putere de lege între pi i urmeaz a fi executat, despre ce a fost informat
Agenia la 02.05.2007, de ctre Comisia parlamentar pentru agriculturi industria alimentar.
Concluzii i recomandri
Programul a soluionat într-o msur apreciabil problema restituirii unor cheltuieli,
asigurînd pentru un numr însemnat de viticultori particulari i gospodrii neti posibilitatea de
procurare a materialului sditor. Efecte pozitive au fost resimite i la agenii economici mai mari,
productori de vinuri, care au reuit, cu suportul alocaiilor din Fond, si recupereze o parte din
cheltuielile efectuate la plantarea viilor, menite ulterior s asigure cu materie prim fabricile pe care
97

le administreaz. Totodat, pentru redresarea situaiei privind realizarea Programului, este necesar
se asigure: sporirea responsabilitii Direciei politici de pia în sectorul viti-vinicol din cadrul
Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare, în vederea administrrii adecvate a ramurii vitivinicole;
examinarea de ctre Guvern a eventualei realizri a Programului; acordarea resurselor
materiale i financiare suficiente pentru realizarea obiectivelor Programului; corectarea
indicatorilor de progres prevzui la situaia i în condiiile actuale ale pieei de desfacere;
elaborarea unui sistem complex de indicatori, care s permit aprecierea eficienei Programului i
stabilirea unor termene pentru raportare, analiz, aplicarea unor msuri de perfecionare;
coordonarea activitilor cu Direciile agricole raionale, prin sporirea gradului de implicare a
acestora la colectarea datelor i raportarea indicatorilor de performan realizai; examinarea
principiilor de restituire a cheltuielilor i analiza posibilitilor de finanare i a altor activiti
decît cele legate de plantarea viilor; coordonarea direciilor de cercetare ale instituiilor tiinifice
i direcionarea activitii acestora spre formarea bazei cu material sditor autohton i a soiurilor
europene moderne.
V.5. Auditul performanei implementrii proiectelor investiionale la întreprinderile
vinicole
Ramura vinicol reprezint un sector important al economiei naionale. În Republica
Moldova industria vinului este considerat coloana vertebral a sectorului agrar, ce constituie 18%-
20% din PIB, i care cuprinde circa 27% din fora apt de munc a rii. Acestei ramuri i se acord
o atenie deosebit i datorit faptului c reprezint i un sector strategic al economiei naionale,
deoarece 90-95% din tot volumul vinului produs se export.
Drept temei pentru privatizarea societilor vinicole au servit Programul de privatizare
pentru anii 1997-1998, aprobat prin Legea nr.1217-XIII din 25.06.1997, i Legea nr.1309-XIV din
19.10.2000 „Cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului i industria
vinificaiei”.
Actualmente, Agenia Proprietii Publice (APP) este unicul organ care realizeaz politica
Guvernului în domeniul privatizrii i efectueaz, împreun cu alte organe de specialitate i cu
autoritile administraiei publice locale, monitoringul i supravegherea executrii de ctre
cumptori a obligaiilor asumate în contractele de vînzare-cumprare a bunurilor proprietate de
stat, cu care, din numele statului, au i fost încheiate contracte de vînzare-cumprare.
În rezultatul desfurrii concursurilor investiionale, în perioada anilor 2002-2005, au fost
privatizate 4 companii vinicole, la care deintor al pachetului de aciuni, în majoritate, a fost statul.
Beneficiul scontat din privatizarea întreprinderilor urma a fi realizat în baza clauzelor contractuale
i Programelor investiionale, elaborate individual pentru fiecare cumptor.
Informaia privind investitorii, costul pachetelor de aciuni i perioada de realizare a
Programelor investiionale se prezint în Tabel.
Societile
privatizate
Investitori
Preul contractat
pentru pachetul de
aciuni (mii dol. SUA)
Data i anul
încheierii
contractelor de
vînzare-cumprare
Perioada
de
realizare
Datoriile societilor
la momentul privatizrii
(mii lei)
S.A. „Fabrica de
vin Cojuna”
S.A.T.Î. „Alma Grup” (Rusia) 250,0 22.08.2005 2009 25914,1
S.A. „Vismos” S.A.T.Î. „Torgovîi Dom „Aroma” (Rusia) 1400,0 21.10.2002 2007 31216,1
S.A. „Nis-
Strugura”
S.A. „Crai
Divin”
Î.C.S. „DK-Intertrade” S.R.L. (Moldova) 1750,0 24.06.2004 2008 3588,0
S.A.T.D. „Moscovskii Mejrespublikanskii
Vinodeliceskii Zavod” (Rusia)
3700,0 27.12.2002 2007 1328,6
Total 7100,0 62046,8
Surs: Contractele de vînzare-cumprare a pachetului de aciuni al statului în societile expuse la concursul
investiional
98

Potrivit contractelor de vînzare-cumprare, au fost trasate direciile investiionale în:
dezvoltarea bazei de materie prim, cu investirea mijloacelor în sum de 7,1 mil.dol. SUA
prin plantarea a 1,55 mii ha de vi de vie;
dezvoltarea bazei tehnice – de 3,1 mil.dol. SUA;
suplimentarea mijloacele circulante ale societilor cu 4,3 mil.dol. SUA.
În total, conform Programelor investiionale, cumptorii s-au angajat s plaseze investiii
în societile privatizate sub form de mijloace bneti i patrimoniale în mrime de 14,55 mil.dol.
SUA. Toate contractele de vînzare-cumprare au stabilit angajamente pentru cumptori privind
achitarea integral a datoriilor societilor privatizate fa de bugetele de toate nivelurile care
constituiau 62,0 mil.lei.
Se menioneaz c contractele investiionale încheiate între APP i cumptorii S.A. „Nis-
Strugura” i S.A. „Fabrica de vin Cojuna” au prevzut investirea mijloacelor din surse proprii, iar
pentru cumptorii S.A. „Vismos” i S.A. „Crai Divin” asemenea condiii n-au fost stabilite.
Pentru cumptorul S.A. „Crai Divin” s-a stabilit c va fi considerat ca investiii i profitul net
al societii, care va fi reinvestit de ctre investitor, i care deja la momentul privatizrii alctuia
14,9 mil.lei.
Pe lîng aceasta, contractele de vînzare-cumprare au prevzut o serie de clauze
suplimentare asumate de cumptori pentru perioada postprivatizare, cum sînt: protecia mediului;
meninerea obiectului de activitate; meninerea numrului de personal; stingerea datoriilor
societilor privatizate ctre buget i teri, precum i alte clauze specifice.
Motivaia aciunii de audit
Curtea de Conturi a iniiat auditul performanei implementrii Programelor investiionale i
îndeplinirii clauzelor specifice, negociate la cumprarea unor societi vinicole, pentru a determina
gradul de realizare a acestora, a stabili dac au fost obinute beneficiile ateptate, precum i pentru a
evalua eficacitatea monitorizrii procesului de postprivatizare de ctre vînztor. Ca rezultat – de a
determina ce aciuni urmeaz s întreprind Guvernul, în persoana Ministerului Economiei, pentru a
eficientiza realizarea obiectivelor de investiii. Misiunea de audit a fost exercitat la APP, cu
efectuarea vizitelor în teritoriu, la societile vinicole privatizate. Informaii suplimentare au fost
solicitate de la IFPS, ARFC i de la BNS.
Constatrile auditului
Atît investitorii, cît i APP nu au realizat integral obiectivele propuse prin privatizrile
efectuate, iar beneficiile realizate n-au fost egale cu cele scontate. În special, s-au constatat
urmtoarele.
• Condiia obligatorie a angajamentelor investiionale privind plantarea viei de vie, în
situaia cînd societile privatizate nu deineau terenuri proprii, nu avea suport juridic, inîndu-se
cont de faptul c Legea nr.1308-XIII prevedea c dreptul de vînzare-cumprare a terenurilor cu
destinaie agricol aparine statului, precum i persoanelor fizice i juridice autohtone. În contextul
celor expuse, se exemplific c dei investitorii strini au încheiat contracte care prevedeau
plantarea viei de vie, acestea nu puteau fi îndeplinite. Ca urmare, pe parcursul realizrii
Programelor investiionale, în baza deciziilor Comisiei pentru desfurarea concursurilor comerciale
i investiionale de privatizare a proprietii publice, s-au operat modificri la condiiile stabilite,
prin suplimentarea sintagmei „plantarea viei de vie” cu „procurarea viei de vie”. Problemele
identificate au influenat negativ realizarea obiectivului respectiv, totodat fiind extinse i termenele
de execuie a acestuia. Un aspect important al acestei probleme îl constituie înfiinarea plantaiilor
de vi de vie prin intermediari, modalitate care s-a soldat cu acceptarea în calitate de investiii a
unor cheltuieli neîntemeiate, impuse de darea în arend a pmîntului de sub plantaii, pe cînd
plantaiile propriu-zise au fost vîndute sau transmise investitorilor ca mijloace patrimoniale.
99

• Dei în Programul de restabilire i dezvoltare a viticulturii i vinificaiei în anii 2002 –
2020 44 era prevzut c pentru înfiinarea 1 ha de plantaii viticole pîn la intrarea lor în rod sînt
necesare mijloace în sum de 8,0-10,0 mii dol. SUA, în contractele de vînzare-cumprare a fost
stabilit neargumentat i difereniat, pentru diferii investitori, costul pentru plantarea unui hectar de
la 3,2 mii dol. SUA/1ha pentru S.A. „Vismos” pîn la 10,0 mii dol. SUA/1ha – pentru S.A. „Nis-
Strugura, prin ce a fost pus la îndoial de la bun început realizarea obiectivelor asumate pentru
compartimentul respectiv. Astfel, dei investitorul S.A.T.Î. „Torgovîi Dom ”Aroma”, cumptorul
S.A. „Vismos”, a realizat investiiile prevzute pentru plantarea viei de vie în mrime de 1,6
mil.dol. SUA, acesta n-a plantat suprafaa prevzut în contract de 500 ha, ci doar de 266,6 ha, sau
cu 233,4 ha mai puin.
• Consiliul de administrare al Fondului pentru susinerea înfiinrii plantaiilor viticole, în
perioada anilor 2004-2006, neargumentat a acceptat compensarea din contul bugetului de stat a 1,2
mil.dol. SUA pentru acoperirea cheltuielilor efectuate la înfiinarea plantaiilor viticole prevzute în
Programul investiional, motivînd aceasta prin faptul c legea nu prevedea exhaustiv interzicerea
compensaiilor pentru investitori. Astfel, Consiliul de administrare al Fondului nu a luat în calcul
faptul c în astfel de cazuri se aplic principiul obligativitii contractuale, potrivit cruia contractul
are putere de lege între pi i urmeaz a fi executat, despre ce a fost informat Agenia
Agroindustrial „Moldova-Vin” de ctre Comisia parlamentar agriculturi industrie alimentar.
• Planul de investiii pentru dezvoltarea bazei tehnice n-a stabilit clauze clare i concrete
privind dezvoltarea bazei tehnice a întreprinderilor, dîndu-i posibilitate cumptorului s
foloseasc sursele i în alte scopuri decît cele prevzute în caietele de sarcini. Ca rezultat, investirea
mijloacelor la acest compartiment nu în toate cazurile s-a efectuat în scopurile prevzute iniial.
• Urmare nedeterminrii surselor de investiii pentru suplimentarea mijloacelor circulante,
de ctre unele întreprinderi (S.A. „Nis-Strugura” i S.A. „Crai Divin”) investiiile au fost
efectuate din împrumuturi i credite în mrime de 398,1 mil.lei, calculîndu-se i trecîndu-se la
cheltuieli dobînzi în sum de 54,0 mil.lei. În consecin, toate acestea au avut un impact negativ
care a generat majorarea, în anul 2009, a costului produciei finite cu 33,8%, comparativ cu anul
2003.
• Activitatea investiional n-a fost orientat suficient spre sporirea performanelor
întreprinderilor i n-a contribuit îndeajuns la susinerea principiului de baz al investiiilor –
obinerea profitului. Nu toate întreprinderile privatizate au asigurat majorarea volumului de
producie, nu au obinut profituri, iar cele care le-au obinut, n-au rezultat din activitatea de baz.
Nu s-au înregistrat succese apreciabile nici în realizarea aspectelor sociale ale angajamentelor
investiionale, un impediment fiind consecina embargoului impus la export, precum i
managementul investiional neadecvat care a mizat numai pe exportul produciei în Rusia, nefiind
orientat i pe alte piee de desfacere, inclusiv autohtone.
• Activitile de urmrire a modului de realizare a Programelor investiionale de ctre
investitori, întreprinse de APP, n-au fost cele mai eficiente, datorit lipsei criteriilor privind
surarea beneficiilor scontate, ceea ce a contribuit i la nerealizarea obiectivelor de investiii.
• Monitorizarea respectrii clauzelor specifice s-a executat mai mult formal, în condiii cînd
i clauzele au fost stabilite în acelai mod. Analiza executrii gradului de realizare a clauzelor
suplimentare ale contractelor de vînzare-cumprare nu s-a efectuat prin prisma evenimentelor,
tranzaciilor, schimbrilor economice care afecteaz semnificativ veniturile din activitatea de baz.
Activitile economico-financiare ale întreprinderilor privatizate, eficiena managementului
investiional sau beneficiile obinute din privatizare n-au fost examinate la edinele Comisiei de
concurs.
44 Hotrîrea Guvernului nr.1313 „Cu privire la aprobarea Programului de restabilire i dezvoltare a viticulturii i vinificaiei în anii
2002-2020” din 07.10.2002.
100

Concluzii i recomandri
Referitor la realizarea obiectivelor preconizate prin privatizarea celor patru companii, se
menioneaz c Programele investiionale nu i-au atins în totalitate obiectivele propuse la iniiere,
fiind necesar ca contractele de vînzare-cumprare ce vor fi încheiate cu alte companii care urmeaz
a fi privatizate s conin în mod obligatoriu criterii bine determinate i clar definite, indicatori
economico-financiari concrei, în vederea urmririi i monitorizrii eficienei i eficacitii
implementrii contractelor investiionale încheiate. Este necesar ca grupurile de lucru, APP i
Comisiile de concurs s analizeze i s monitorizeze realizarea contractelor nu numai prin prisma
executrii integrale a obligaiilor contractuale, dar i prin prisma eficienei i eficacitii
investiiilor.
101

Capitolul VI. Audite ale sistemelor informaionale (audite TI)
Tehnologiile informaionale sînt parte indispensabil a vieii contemporane. Posibilitile i
avantajele pe care le ofer sînt principalele premise care fac ca ele si gseasc o aplicare larg în
cadrul sectorului guvernamental. În limita resurselor disponibile, autoritile publice implementeaz
diferite soluii ale tehnologiilor informaionale pentru a-i eficientiza procesele de lucru.
Valorificarea posibilitilor oferite de TI presupune acceptarea unor riscuri specifice, cum ar
fi: securitatea informaional, dependena prea mare de gradul de calificare a persoanelor
responsabile, veridicitatea datelor, costurile mari de întreinere, nedorina unor angajai de a accepta
schimbrile. Luînd în considerare consumul de resurse umane i financiare la dezvoltarea unui
sistem informaional automatizat, este necesar s se desfoare anumite activiti care ar asigura
realizarea obiectivului propus la timp, cu nivelul de calitate stabilit i în limita bugetului alocat. Una
din aceste activiti, deosebit de important pentru realizatori, dar mai ales pentru utilizatori, este
auditul tehnologiilor informaionale.
Auditul TI reprezint un proces de obinere i de evaluare a probelor pentru a stabili dac
un anumit sistem TI protejeaz activele organizaiei, utilizeaz resursele în mod eficient, asigur
securitatea i integritatea datelor i realizeaz eficient obiectivele operaionale.
Auditul sistemelor informaionale reprezint o provocare la care Curtea de Conturi trebuie
fac fa.
Cu suportul Bncii Mondiale i altor donatori, al partenerilor strini, Curtea de Conturi a
cut primii pai în acest domeniu, efectuînd 3 audite-pilot TI la Compania Naional de
Asigurri în Medicin, Casa Naional de Asigurri Sociale i la Ministerul Finanelor. Au
fost auditate, respectiv, Sistemele Informaionale: „Asigurarea obligatorie de asisten medical” (în
continuare – SIA „AOAM”), „Protecia Social” (în continuare – SPIS) i „Managementul i
Analiza Financiar a Datoriei Publice” (în continuare – SI „DMFAS”).
Pe parcursul auditelor respective, echipele de audit ale Curii de Conturi au revizuit
controalele generale TI existente în cadrul entitilor nominalizate, precum i cele ale aplicaiei,
fiind stabilit un obiectiv comun:
Asigur controalele generale TI existente în cadrul acestor autoriti i controalele
aplicaiei acurateea, integritatea i fiabilitatea datelor, precum i securitatea i disponibilitatea
sistemelor?
Constatrile auditului
În rezultatul auditelor exercitate la autoritile publice menionate, s-au constatat
unele deficiene similare la capitolul controale TI, dup cum urmeaz:
• nu exist documente strategice în domeniul TI;
• nu sînt elaborate standarde, politici i proceduri în domeniul TI;
• managementul de vîrf nu manifest o atenie suficient în problemele de management TI;
• nu în toate cazurile protecia fizic i de mediu a TI corespunde cu bunele practici
internaionale;
• nu se analizeaz riscurile legate de TI;
• nu este evaluati monitorizat respectarea politicilor, standardelor i procedurilor, acest
fapt fiind un motiv de îngrijorare privind aplicarea lor;
• nu se utilizeaz eficient resursele existente;
• exist o fluctuaie mare a personalului TI, instituia fiind prea dependent de cîteva
persoane;
• TI se elaboreazi se dezvolt separat de alte subdiviziuni;
• nu se iau în consideraie necesitile utilizatorilor.
102

În afar de aceasta, misiunile de audit au constatat la entitile auditate i alte
deficiene, din care se exemplific urmtoarele:
‣ Compania Naional de Asigurri în Medicin:
• Nivelul de utilizare a SIA „AOAM” nu corespunde sarcinilor formulate iniial i nu poate
satisface cerinele propuse de automatizare.
• Proiectarea, dezvoltarea i implementarea SIA „AOAM” nu se conformeaz bunelor
practici internaionale i acesta are un ir de neajunsuri, care submineaz calitatea i integritatea
datelor, precum i eficacitatea, fiabilitatea, securitatea, stabilitatea i disponibilitatea sistemului.
• Un defect serios în programare împiedic utilizarea programelor informatice de securitate
de o importan major. Se exemplific, în acest context, c SIA „AOAM” nu funcioneaz dac pe
servere sînt instalate programe-antivirus. Lipsa programului-antivirus compromite serios SIA
„AOAM” i toate celelalte sisteme sau aplicaii, precum i calculatoarele utilizatorilor acestuia, iar
lipsa unei copii de rezerv a bazei de date a SIA „AOAM” în afara sistemului poate duce la
pierderea total a datelor în caz de accidente sau calamiti.
• Pe unele calculatoare sînt instalate versiuni-pirat ale programelor-antivirus.
• Dei exist un jurnal al activitilor în reea, acestea nu sînt revizuite i analizate în mod
sistematic, în scopul detectrii i prevenirii unor eventuale activiti care ar putea submina
securitatea i viabilitatea sistemului.
• Nu este asigurat delimitarea drepturilor utilizatorilor astfel încît s asigure securitatea
sistemului. Numerele de identificare i parolele sînt schimbate frecvent între utilizatori, ceea ce
împiedic depistarea i urmrirea aciunilor utilizatorilor, chiar dac ele pot cauza fraude sistemului.
‣ Casa Naional de Asigurri Sociale:
• Nu au fost implementate toate modulele SPIS nici pîn la finele perioadei de
garanie(29.03.2010), acordat de ctre furnizor.
• Exist un exces de dependen de furnizor la suportul SPIS i infrastructurii acestuia.
• Nu se dispune de competene adecvate pentru a sprijini sistemul informaional, f
ajutorul furnizorului.
• Nu exist un plan privind abordarea problemei de suport sau dezvoltrii capacitilor
interne.
• Exist problema fluctuaiei personalului calificat, motivul fiind nivelul relativ sczut de
salarizare.
• Lipsete o procedur scris privind crearea rapoartelor, extragerea datelor din sistem.
• Nu exist rapoarte generate automat sau registrele tranzaciilor (loguri) nu se examineaz
în mod regulat/periodic.
• Se utilizeaz un singur tip de copii de rezerv, deci nu este utilizat raional spaiul pe
purttorii de informaie. Copiile nu sînt testate sau validate, deci nu pot garanta recuperarea datelor.
• Utilizarea parolelor include insuficiente politici de schimbare periodic, confidenialitate
i format al parolei (de exemplu, lungimea parolei, coninutul alfanumeric).
• Exist unele deficiene la etapa generrii corespunztoare a rapoartelor din SPIS.
‣ Ministerul Finanelor:
• Nu au putut fi identificate documente care ar desemna valoarea sistemului i dreptul de
proprietate asupra acestuia, SI „DMFAS” nefiind reflectat în evidena contabil a ministerului.
• Dei insuficiena controalelor generale TI din cadrul Ministerului Finanelor nu manifest
o îngrijorare semnificativ privind SI „DMFAS”, deoarece ultimul nu este considerat un sistem de o
importan major, acestea pot afecta alte sisteme informaionale existente, precum i Sistemul
Integrat de Management Financiar, care la momentul actual este în proces de implementare.
• Utilizatorii SI „DMFAS” corespund fielor postului i regulamentelor subdiviziunilor în
care activeaz, totui unii din ei nu au beneficiat de instruire în domeniul operrii sistemului.
103

• Nu este utilizat o procedur de verificare, testare i validare a copiilor de rezerv.
• Nu în toate cazurile a fost respectat Regulamentul „Privind asigurarea securitii
informaionale în cadrul Ministerului Finanelor”, la capitolul complexitatea parolelor,
periodicitatea modificrii i formatul acestora.
• Persist cazuri cînd un cont de utilizator este folosit de cîteva persoane sau o persoan
utilizeaz contul alteia.
• Exist drepturi privilegiate acordate în mod necorespunztor (utilizatorii pot instala i
dezinstala programe, pot modifica setrile i politicile locale).
• La staiile de lucru, de obicei, nu se efectueaz actualizarea sistematic a sistemului de
operare, astfel nefiind înlturate vulnerabilitile acestuia, fiind expuse unui risc iminent de a fi
infectate de virui.
• SI „DMFAS” dispune de suficiente controale integrate care verific automat dac
introducerea datelor a fost efectuat cu acuratee, pentru a fi validat, îns persist unele îngrijorri
în ceea ce privete posibilitatea operatorilor de a introduce date în clasificatorii sistemului i în alte
tabele de sistem, lucru care poate afecta acurateea i integritatea datelor prin dublarea
înregistrrilor sau tergerea lor.
• Generarea rapoartelor reprezint o procedur destul de complicat care poate fi afectat
de factorul uman.
• Deficienele i iregularitile constatate au fost determinate de nivelul insuficient de
monitorizare din partea autoritilor publice auditate privind dezvoltarea, gestionarea i meninerea
sistemelor informaionale.
104

CAPITOLUL VII. Rezultatele activitii de monitorizare a executrii cerinelor
i recomandrilor Curii de Conturi
VII.1. Sinteza aciunilor/msurilor întreprinse în vederea executrii cerinelor i
recomandrilor Curii de Conturi
Rezumat
Autoritile i instituiile publice, urmare recomandrilor înaintate de ctre Curtea de
Conturi, în vederea promovrii responsabilitii manageriale pentru utilizarea mijloacelor publice în
mod regulamentar, cu maxim eficien, economicitate i eficacitate, precum i pentru
corectitudinea gestionrii patrimoniului public, au întreprins msuri de lichidare a abaterilor de la
reglementrile legale, constatate la formarea i utilizarea finanelor publice, precum i la gestionarea
patrimoniului public. Msurile întreprinse au fost orientate spre: încasarea veniturilor la buget;
îmbunirea procesului de administrare a veniturilor bugetului de stat; înregistrarea în evidena
contabil a patrimoniului public; gestionarea eficient a mijloacelor financiare alocate pentru
investiii i reparaii capitale; înregistrarea la OCT a bunurilor imobile; îmbunirea
managementului finanelor publice; responsabilizarea executorilor de buget; prestarea unor servicii
calitative; instruirea angajailor privind aplicarea noilor proceduri în domeniul achiziiilor publice i
privind implementarea sistemului de management financiar i control i auditului intern.
Ministerul Finanelor (MF) a efectuat o analiz a restanei fa de bugetul public naional
înregistrat la finele anului 2009, remarcînd reducerea acesteia pe parcursul anului 2010 (25%).
În acest sens, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, întru stingerea obligaiilor fiscale ale
contribuabililor restanieri, a aplicat modaliti de executare silit, prevzute de Codul fiscal, prin
care s-au încasat la bugetul de stat 81,8 mil. lei i au fost sechestrate bunuri în valoare de 46,9 mil.
lei, dup comercializarea crora sumele încasate vor fi direcionate la stingerea datoriilor fa de
buget.
Serviciul Vamal, în urma msurilor întreprinse în vederea reducerii restanelor la obligaiile
vamale fa de bugetul de stat, a asigurat stingerea creanelor pltitorilor vamali fa de bugetul de
stat, pe parcursul anului 2009, în sum de 173,0 mil.lei.
MF, în urma examinrii oportunitii unor fonduri speciale i trecerii lor la componenta de
baz, a integrat Fondul naional de tiin în buget, iar în procesul elaborrii proiectului de lege
pentru modificarea i completarea unor acte legislative s-a propus lichidarea fondurilor ecologice
locale, prin fuziunea acestora în Fondul Ecologic Naional.
Ca organ de control al utilizrii conform destinaiei a finanelor publice, MF a elaborat
modalitatea de prognozare i determinare a conformitii fiecrei investiii i reparaii capitale la
etapa de elaborare i executare a programelor investiionale anuale.
De asemenea, a solicitat autoritilor administraiei publice centrale s organizeze
corespunztor procesele de administrare i executare a funciilor de beneficiar al investiiilor i
reparaiilor capitale, cu suspendarea, în caz de neconformitate, a finanrii investiiilor i reparaiilor
capitale preconizate acestora în anexele respective la Legea bugetului de stat.
În scopul lichidrii înclcrilor i neajunsurilor constatate la formarea i utilizarea bugetelor
raioanelor Ungheni, Orhei, Teleneti, Cantemir, tefan Vod, Ocnia, Glodeni, Edine pe anul 2008,
primriile satelor din raionul tefan Vod (Caplani, Olneti, Popeasca, Ermoclia, Carahasani,
Antoneti) au atribuit la majorarea valorii de bilan a mijloacelor fixe costul lucrrilor de construcie
i reparaii capitale de 565,7 mii lei.
Urmare corectrii erorilor admise în evidena contabil privind costul unor lucrri de
reparaii capitale atribuit la majorarea valorii mijloacelor fixe, Ministerul Sii, Ministerul
Educaiei, Academia de tiine a Moldovei au ajustat valoarea mijoacelor fixe la suma cheltuielilor
pentru reparaii capitale în mrime de 436,1 mii lei.
105

Întru asigurarea monitorizrii i controlului îndeplinirii de ctre beneficiarii de mijloace din
împrumuturile de stat a obligaiunilor contractuale, MF solicit, trimestrial, IFPS s prezinte ordine
incaso, în mod prioritar, la conturile agenilor economici care au datorii cu termen expirat la
împrumuturile menionate, în vederea întreprinderii msurilor de percepere forat a datoriilor,
pentru rambursarea acestora. În acest sens, au fost expediate cereri de plat a datoriilor scadente la
agenii economici beneficiari de împrumuturi recreditate din surse externe prin intermediul MF i
de împrumuturi externe acordate sub garania statului. În rezultat, s-au efectuat achitri la buget în
sum de 62,5 mil.lei.
Conducerea CNAM a intensificat procedurile de control asupra respectrii de ctre
prestatorii de servicii medicale a clauzelor contractuale i asupra veridicitii volumelor de servicii
executate i facturate. Astfel, a fost evaluat activitatea unui ir de IMSP, iar în comun cu Camera
Înregistrrii de Stat, Oficiile teritoriale fiscale i primriile, întru asigurarea executrii veniturilor în
rimea indicilor aprobai de Parlament, s-au efectuat controale la contribuabili i, dup caz, s-au
blocat conturile bancare ale celor mai mari datornici la FAOAM pîn la achitarea integral a tuturor
restanelor.
A fost revizuit procedura de contractare a IMS pentru prestarea serviciilor în cadrul
FAOAM, inîndu-se cont de prevederile cadrului legal în acest domeniu.
În scopul asigurrii securitii informaionale în cadrul CNAM, au fost elaborate proceduri
de lucru pentru angajaii responsabili de activitatea SIA „AOAM”, în vederea asigurrii
funcionalitii sistemului informaional, precum i ghidul i registrul riscurilor pentru acesta.
Casa Naional de Asigurri Sociale, întru asigurarea achitrii în termen i integrale a
contribuiilor de asigurri sociale de stat, precum i reducerii restanelor, a efectuat controale la
agenii economici, în rezultat fiind aplicate amenzi i penaliti în sum de 29,6 mil.lei (achitate –
11,0 mil.lei).
Pentru informarea contribuabililor referitor la respectarea de ctre ei a termenelor stabilite
pentru prezentarea Declaraiilor persoanelor asigurate, CNAS a organizat seminare la aceast tem,
a prezentat informaiile necesare în mass-media, accentuîndu-se asupra necesitii îndeplinirii
corecte i în termen de ctre contribuabili a acestor declaraii.
Ministerul Economiei, în scopul eficientizrii procesului de gestionare a patrimoniului
public, prin monitorizarea conformitii i regularitii administrrii patrimoniului de stat transmis
în gestiunea întreprinderilor de stat din subordine, a procedat la elaborarea politicii în domeniul
administrrii patrimoniului public.
Întru remedierea situaiei economico-financiare dificile înregistrate la întreprinderile din
subordinea ministerului, au fost întreprinse urmtoarele msuri:
Î.S. „Fabrica de sticl” a iniiat procedura de stabilire i delimitare a terenurilor aferente, a
aprobat regulamente privind efectuarea în regie a lucrrilor de construcie, achiziiile, salarizarea
angajailor, activitatea filantropici de sponsorizare, precum i privind activitatea de investiii.
Î.S. Uzina de bijuterii din Chiinu „Giuvaer” a efectuat inventarierea bunurilor materiale,
activelor financiare, creanelor i datoriilor; a iniiat procedura de corelare a valorii capitalului
social cu valoarea activelor nete conform normelor stabilite, de reevaluare a patrimoniului la
valoarea de pia, precum i procedura de achitare a datoriilor fa de bugetul consolidat (3,9
mil.lei).
Î.S. „Institutul Naional de Standardizare i Metrologie” a înregistrat în evidena contabil
suma de 409,1 mii lei, care reprezint diferena dintre valoarea lucrrilor de reparaii capitale,
transmis de Serviciul Standardizare i Metrologie, i valoarea lucrrilor executate de ctre
antreprenor.
În rezultatul auditelor efectuate de ctre Curtea de Conturi, întru executarea recomandrilor
înaintate, a fost optimizat cadrul legislativ i normativ:
- Prin Hotrîrea Guvernului nr.304 din 22.04.2010, a fost aprobat structura Raportului
anual privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical;
106

- Conform Ordinului Ministerului Finanelor nr.43 din 21 mai 2009, au fost operate
modificri i completri în Clasificaia bugetar.
Totodat, într-un ir de cazuri, Guvernul i unele autoriti publice centrale nu au
întreprins msuri privind ajustarea actelor normative i legislative, i anume:
- nu a reexaminat, întru soluionare, prin intermediul elaborrii cadrului normativ,
problemele ce se refer la remunerrile suplimentare (cu excepia indemnizaiei lunare), primite de
tre funcionarii publici – membri ai organelor de conducere i ai comisiei de cenzori a agenilor
economici cu capital majoritar de stat, în vederea ajustrii cadrului normativ la actele legislative în
vigoare;
- nu a reexaminat legislaia în domeniu ce reglementeaz procedurile de prospeciune,
explorare i exploatare a resurselor naturale subterane (substanele minerale utile i apele
subterane), în vederea eliminrii contradiciilor, incertitudinilor i golurilor din cadrul legal existent;
- nu a reexaminat oportunitatea meninerii valabilitii prevederilor Hotrîrii Guvernului
nr.1102 din 10.10.2007 45 ;
- nu a examinat posibilitatea determinrii exhaustive în cadrul legal a prevederilor referitor
la exercitarea funciilor de beneficiar la utilizarea mijloacelor publice destinate investiiilor i
reparaiilor capitale alocate din buget, care ar crea condiii juridice i economice egale în activitatea
de antreprenoriat;
- Ministerul Economiei, în comun cu Ministerul Educaiei i Tineretului, Ministerul
Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul Sii, Ministerul Culturii i Turismului, nu a
elaborat i nu a înaintat, spre aprobare în ordinea stabilit, Concepia de pregtire a cadrelor pentru
economia naional a Republicii Moldova, cu stabilirea criteriilor i necesitilor exhaustive pentru
fiecare treapt a învmîntului în ar;
- Ministerul Educaiei nu a examinat oportunitatea descentralizrii funciilor Contabilitii
Centralizate, direcie prevzut de politicile managementului financiar public, în vederea
responsabilizrii executorilor de buget la gestionarea mijloacelor publice;
Conform situaiei din 01.06.2010, din 1188 cerine i recomandri formulate, n-au fost
executate 281 de cerine i recomandri (23,6%), inclusiv de ctre Guvern – 10; Ministerul Culturii
– 17; Ministerul Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor – 7; Academia de tiine a
Moldovei i instituiile din subordine – 85; Ministerul Construciilor i Dezvoltrii Regionale – 3;
bugetele UAT – 13; instituiile din subordinea Ministerului Economiei – 6; IFPS – 16; alte autoriti
– 124.
VII.2. Impactul activitii de audit asupra unor domenii importante din viaa socialeconomic
a rii
Rezumat
Impactul activitii de audit desfurate de Curtea de Conturi poate fi sesizat prin
performanele obinute în rezultatul implementrii recomandrilor înaintate.
Dei în domeniul managementului financiar public se constat prezena unor probleme i
neregulariti, care practic persist an de an, în anul 2009, prin eforturile depuse în vederea realizrii
unei strînse colaborri cu entitile auditate, Curtea de Conturi a reuit s responsabilizeze
executorii de buget în ajustarea activitii economico-financiare a entitii la reglementrile în
vigoare i la înaltele standarde de calitate, conformitate i transparen, precum i s contribuie la
îmbunirea sistemelor de control intern ale entitilor, obinînd asigurarea neadmiterii pe viitor a
problemelor i neregulilor identificate.
Principalele nereguli i deficiene constatate, clasificate dup sumele estimate, frecvena
numrului de cazuri i sumele restituite, sînt reflectate în urmtorul tabel:
45 Hotrîrea Guvernului nr. 1102 din 10.10.2007 „Cu privire la acceptarea cesiunii drepturilor i obligaiilor ce decurg
din Acordul de concesiune în vederea cercetrii i exploatrii resurselor de ei i gaze în Republica Moldova”.
107

Nr.
Categorii de abateri
1. Nestabilirea i neîncasarea în
cuantumul i în termenele prevzute de
lege a unor venituri bugetare (impozit
pe venit, contribuii, TVA i alte pli)
2. Nerespectarea prevederilor legale la
inerea evidenei contabile
3. Administrarea i gestionarea
patrimoniului public cu înclcarea
legislaiei în vigoare
4. Neîncasarea veniturilor provenite din
arenda spaiilor
Suma
estimat
(mil. lei)
Ponderea,
în total
(%)
Suma
restituit
(mil. lei)
Ponderea,
în total
(%)
Numrul
de cazuri
Ponderea,
în total
(%)
12,5 3,5 0,8 0,2 14 13,3
308,1 85,7 308,1 88,6 79 75,2
33,7 9,4 33,7 9,7 5 4,8
5,2 1,4 5,2 1,5 7 6,7
Total 359,5 100 347,8 100 105 100
Alte abateri constatate:
• transmiterea funciilor de beneficiar de ctre autoritile administraiei publice centrale
unor întreprinderi de stat i societi pe aciuni a influenat asupra diminurii plilor la buget,
restituirii i/sau trecerii în cont a TVA, astfel bugetul suportînd cheltuieli duble;
• includerea i finanarea obiectivelor în lipsa documentelor de proiect, elaborate i
expertizate regulamentar; nerespectarea prevederilor legale la executarea i recepionarea lucrrilor
de construcie i reparaii capitale, inclusiv executarea lucrrilor în lipsa autorizaiei de activitate i
a devizului de cheltuieli aprobat în modul stabilit,
• nerespectarea prevederilor legale la efectuarea cheltuielilor, fiind admise cheltuieli
neprevzute de legislaia în vigoare, pli cu schimbarea destinaiei, pli f documente
justificative, cheltuieli ce in de achitarea neregulamentar a salariilor i premiilor;
• formarea veniturilor neautorizate;
• reflectarea incorect a veniturilor la bugetul de stat, precum i nerespectarea Clasificaiei
bugetare la înregistrarea unor venituri au condiionat neveridicitatea datelor din Raportul privind
executarea bugetului de stat pe anul 2008;
• nerespectarea reglementrilor legale privind achiziiile publice;
• gestionarea patrimoniului public de ctre întreprinderile de stat, cu:
- nerespectarea prevederilor legale referitor la închirierea/arenda patrimoniului statului;
- diminuarea nelegal a valorii patrimoniului i/sau a capitalului social.
Probleme majore au fost constatate în domeniul achiziiilor publice, precum i în rezultatul
auditului efectuat la Institutul Oncologic. În vederea înlturrii neregulilor depistate, îmbunirii
modului de gestionare a mijloacelor financiare publice i a patrimoniului public, precum i în
scopul consolidrii managementului financiar i sporirii responsabilitii executorilor de buget la
utilizarea mijloacelor publice, Curtea de Conturi a înaintat spre executare entitilor auditate cerine
i recomandri, implementarea crora va produce un impact benefic asupra gestionrii eficiente a
finanelor publice.
În domeniul achiziiilor publice, cele mai semnificative nereguli in de:
• lipsa unui studiu al pieei i a planurilor anuale i trimestriale de efectuare a achiziiilor
publice;
• întocmirea i pstrarea neadecvat a documentelor aferente achiziiilor, lipsa declaraiilor
de confidenialitate i imparialitate i a unor informaii suficiente i relevante în invitaia pentru
ofert;
• evaluarea incorect a ofertelor, anularea nefondat a licitaiilor i monitorizarea
neadecvat a realizrii contractelor;
108

• pregtirea profesional slab a personalului implicat în activitatea de achiziii publice,
lipsa regulamentelor interne care ar specifica divizarea clar a sarcinilor, atribuiilor i
responsabilitilor membrilor grupului de lucru.
Identificarea principalelor probleme din acest domeniu a contribuit la îmbunirea
cadrului legal, prin:
• elaborarea de ctre Agenia Achiziii Publice a proiectului Hotrîrii Guvernului „Privind
modificarea i completarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a
contractelor de achiziii publice i planificarea acestora, aprobat prin Hotrîrea Guvernului nr.1404
din 10.12.2008”, în scopul diferenierii anunului de intenie de planul de achiziii;
• modificarea de ctre Ministerul Finanelor a pct.2.4.2. din Modul de finanare a
investiiilor i reparaiilor capitale prevzute în Legea bugetului de stat pe anul 2010, cu
introducerea prevederii referitor la necesitatea respectrii condiiei elaborrii, aprobrii i
expertizrii documentaiei de proiect pentru argumentarea finanrii investiiilor capitale.
Totodat, pe parcursul anului 2009, au fost organizate, cu suportul Academiei de
Administrare Public pe lîng Preedintele Republicii Moldova, 59 seminare de instruire în
domeniul achiziiilor publice, la care au participat 1672 de persoane din cadrul instituiilor publice
i operatori economici.
Auditul efectuat la Institutul Oncologic a identificat unele probleme, care se caracterizeaz
prin:
• neacreditarea sectorului spitalicesc i controlul neadecvat asupra procurrii, distribuirii i
utilizrii medicamentelor;
• utilizarea neuniform a capacitilor instituionale, precum i ineficiena programului
pentru aranjamentele de finanare a sferei tiinei;
• nerespectarea prevederilor legale în domeniul achiziiilor publice, precum i gradul înalt
de uzur a mijloacelor fixe.
În vederea eficientizrii eforturilor Institutului Oncologic în lupta împotriva cancerului,
au fost elaborate i aprobate unele regulamente i strategii, cum ar fi:
• Regulamentul cu privire la modul de selectare a pacienilor pentru tratament costisitor i
organizarea bunei activiti a acestora, aprobat prin Ordinul nr.91 din 09.04.2009;
• proiectul Normelor metodologice cu privire la formarea devizului de venituri i cheltuieli
(business-plan) i gestionarea surselor financiare de ctre IMSP încadrate în sistemul asigurrii
obligatorii de asisten medical, care a fost remis pentru coordonare MF i CNAM;
• emiterea Ordinului nr.238 din 31.07.2009, în baza cruia s-a eficientizat asistena
medical acordat pacienilor spitalizai, prin organizarea alimentaiei pacienilor conform normelor
stabilite i asigurarea ritmic a IMSP cu produse alimentare procurate conform cerinelor unice;
• în scopul soluionrii problemelor de gestiune a cadrelor medicale, a fost elaborat i
aprobat Strategia de planificare, formare, dezvoltare i înlocuire a personalului medical pe
perioada anilor 2009-2014.
În anul 2009, Institutul Oncologic i-a orientat activitatea tiinific spre efectuarea
profilaxiei primare i secundare, diagnosticrii precoce, tratamentului complex contemporan i
reabilitrii bolnavilor oncologici, iar la edina din 09.12.2009, Consiliul tiinific al IMSP IO a
apreciat ca executat planul de activitate tiinifici obiectivele pe anul 2009, în volumul planificat
i în termenele stabilite. Totodat, în rezultatul îndeplinirii planului de msuri propus pentru
acreditare, la 07.10.2009, Consiliul Naional de Evaluare i Acreditare în State a emis decizia de
acreditare a Institutului Oncologic.
inîndu-se cont de abaterile depistate de Curtea de Conturi i de msurile întreprinse de
entiti întru remedierea lor, în anul 2009, valoarea total a mijloacelor restituite la bugetul de stat,
bugetele UAT, precum i a patrimoniului înregistrat aflat în gestiune a constituit 39,7 mil.lei.
109

Comparativ cu anii precedeni (2007, 2008), aceast sum este mult mai mic. Situaia dat a fost
condiionat de mai muli factori, i anume:
• în anul 2009 au fost efectuate 4 audite ale performanei, 2 audite TI i doar 3 audite
referitor la gestionarea patrimoniului de stat;
• la 5 hotrîri, din 41 adoptate de Curtea de Conturi, înc n-a expirat termenul de executare;
• unii executori de buget nu s-au responsabilizat i nu au întreprins msuri concrete în
vederea înlturrii neregulilor depistate.
Totodat, avînd în vedere faptul c, în perioada anilor 2007-2008, în cadrul
controalelor/auditelor efectuate, au fost depistate mai multe cazuri de neînregistrare în evidena
contabil a mijloacelor bneti, precum i cazuri de neluare la eviden a patrimoniului aflat în
gestiune (în rezultat, mijloacele restituite la bugetul de stat i patrimoniul luat la eviden au
constituit 271,7 mil.lei), în cadrul auditelor efectuate în anul 2009 aceste neregulariti nu au
persistat, ceea ce denot impactul benefic al activitii Curii de Conturi asupra responsabilizrii
executorilor de buget în gestionarea banilor publici i asupra asigurrii utilizrii eficiente a
mijloacelor financiare publice i a patrimoniului public.
Principalii indicatori ai activitii de audit i de monitorizare a executrii cerinelor i
implementrii recomandrilor Curii de Conturi, pe parcursul anului 2009, se prezint în tabelul
urmtor:
Nr.
d/o
Indicatori 2009
1. Numrul de misiuni de audit realizate, total, inclusiv:
37
- conform Programului activitii de audit a Curii de Conturi
- alte solicitri i autosesizri ale Curii de Conturi
27
10
2. Numrul de hotrîri adoptate în rezultatul misiunilor de audit 41
3. Rapoartele de audit întocmite în rezultatul misiunilor de audit realizate* 50
4. Numrul de aciuni de audit efectuate (conform dispoziiei) 495
5. Numrul de entiti auditate 495
6. Numrul de cerine i recomandri formulate, din care:
1188
- executate
573
- în proces de executare
334
- neexecutate, cu termenul expirat**
281
7. Materialele auditului remise organelor de drept:
- nr. de dosare intentate
- nr. de dosare remise instanelor de judecat
- nr. de ordonane de refuz în intentarea dosarelor
8. Impactul activitii Curii de Conturi:
- nr. de acte legislative i normative adoptate
- suma mijloacelor publice utilizate neregulamentar, identificate de CC(mii lei)
- suma mijloacelor restituite în bugetul de stat (mii lei)***
- patrimoniul public restituit sau luat la eviden (mii lei)
- sumele erorilor contabile admise (mii lei)
15
29
14
2
2
12468,3
1006,7
87,4
308120,1
* Printr-o hotrîre a Plenului Curii de Conturi pot fi aprobate unul sau mai multe rapoarte de audit,
din care considerente numrul de hotrîri adoptate nu coincide cu numrul de rapoarte de audit
** se refer la numrul de cerine i recomandri neexecutate, a cror termen a expirat
*** suma mijloacelor neîncasate la bugetul de stat în anul 2009 a constituit 333258,6 mii lei
110

ÎNCHEIERE
Raportul asupra modului de administrare i întrebuinare a resurselor financiare publice din
exerciiul bugetar al anului 2009 reprezint un prilej de a constata rolul Curii de Conturi în
domeniul gestionrii resurselor financiare publice, care prin recomandrile formulate contribuie la
îmbunirea modului de utilizare corect i performant a acestora i, implicit, la protejarea
intereselor financiare ale statului. Ca i în anii precedeni, Curtea de Conturi a constatat prezena
multiplelor deficiene i abateri în utilizarea mijloacelor financiare publice – în achiziiile publice,
investiiile capitale i reparaiile capitale, în gestionarea patrimoniului public, precum i privind
respectarea legislaiei i disciplinei financiar-contabile etc.
Auditele regularitii exercitate de Curtea de Conturi au scos în eviden, per ansamblu,
preocuparea insuficient a entitilor auditate de asigurarea acurateei datelor din situaiile
financiare i pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiar. De
rînd cu unele nereguli care au condus la prejudicii, s-au produs multiple nereguli care nu au produs
prejudicii, dar care s-au produs cu o frecven semnificativ în activitatea entitilor i care
reprezint surse generatoare de risip, avînd la origine aceleai disfuncionaliti, incoerene sau
neclariti ale prevederilor legale i, nu în ultimul rînd, neaplicarea întocmai a reglementrilor în
domeniu.
Patrimoniul public al statului i al UAT nu este gestionat i administrat corespunztor de
tre cei abilitai în acest scop, fapt care se manifest prin lipsa de interes în clarificarea situaiei
privind bunurile proprietate public, prin gestionarea defectuoas a bunurilor aflate în patrimoniul
public al entitilor, inclusiv închirierea acestuia în condiii dezavantajoase i neurmrirea încasrii
plilor aferente bunurilor închiriate.
Calitatea execuiei bugetare, precum i utilizarea eficient a mijloacelor financiare publice
se poate consolida prin: sporirea responsabilitii la nivelul conducerilor executive pentru un
management financiar contabil corespunztor, orientat spre identificarea soluiilor menite s previn
fenomenul risipei i folosirea neregulamentar; implementarea sistemului de management financiar
i control i a auditului intern, a cror misiune este de a identifica, diminua i/sau elimina riscurile
privind proasta gestionare a resurselor financiare publice i a patrimoniului public. În acest sens,
realizarea cu succes a reformelor iniiate în domeniul managementului financiar public trebuie s
devin o prioritate pentru Guvern.
Exprimm convingerea c constatrile, concluziile i recomandrile din prezentul Raport vor
veni în suportul Parlamentului în procesul de exercitare eficient a funciei sale de supraveghere în
asigurarea unei bune guvernri i de susinere de ctre Parlament a iniiativelor Curii de Conturi în
încurajarea aciunilor potrivite de corectare de ctre entitile auditate.
Curtea de Conturi este ferm hotrît s continue realizarea activitilor sale într-un mod care
asigure beneficii societii, punînd în continuare accentul pe calitate, profesionalism i impact,
mizînd mult pe puterile proprii, sprijinul Parlamentului i al altor autoriti interesate, precum i pe
suportul donatorilor i al partenerilor de cooperare.
111