PUG ORAªUL RêNOV JUDEÃUL BRAªOV - Primaria Rasnov
PUG ORAªUL RêNOV JUDEÃUL BRAªOV - Primaria Rasnov
PUG ORAªUL RêNOV JUDEÃUL BRAªOV - Primaria Rasnov
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>PUG</strong> ORAªUL RªNOV<br />
JUDEÞUL BRAªOV<br />
BENEFICIAR: PRIMÃRIA ORAªULUI RªNOV<br />
PROIECTANT: S.C. URBAN TEAM S.R.L.<br />
SEPTEMBRIE 2009
PLAN URBANISTIC GENERAL<br />
P U G O R A Ş R Â Ş N O V<br />
BENEFICIAR:<br />
PRIMARIA ORAŞ RÂŞNOV<br />
PROIECTANT GENERAL: S.C. URBAN TEAM S.R.L.<br />
SEF PROIECT:<br />
urb. DANA APOSTOL<br />
DATA: SEPTEMBRIE 2009
BORDEROU<br />
I – PIESE SCRISE<br />
1. Memoriu general<br />
2. Regulament local de urbanism<br />
II – PIESE DESENATE<br />
1. Încadrare în teritoriul administrativ pl. 1.1 sc. 1/25.000<br />
2. Încadrare în teritoriul administrativ pl. 1.2 sc. 1/25.000<br />
Unităţi teritoriale de referinţă<br />
3. Situaţia existentă – Râşnov pl. 2.1 sc. 1/5.000<br />
4. Situaţia existentă – Glăjărie pl. 2.2 sc. 1/10.000<br />
5. Situaţia existentă – Cheile Râşnoavei pl. 2.3 sc. 1/10.000<br />
6. Regim juridic – Râşnov pl. 3.1 sc. 1/10.000<br />
7. Regim juridic – Glăjărie pl. 3.2 sc. 1/10.000<br />
8. Regim juridic – Cheile Râşnoavei pl. 3.3 sc. 1/10.000<br />
9. Reglementări circulaţii – Râşnov pl. 4.1 sc. 1/5.000<br />
10.Reglementări circulaţii – Glăjărie pl. 4.2 sc. 1/10.000<br />
11.Reglementări circulaţii – Cheile Râşnoavei pl. 4.3 sc. 1/10.000<br />
12.Reglementări reţele tehnico-edilitare pl. 5.1.1 sc. 1/5.000<br />
Alimentare cu apă şi canalizare - Râşnov<br />
13.Reglementări reţele tehnico-edilitare pl. 5.2.1 sc. 1/5.000<br />
Alimentare cu apă şi canalizare - Glăjărie<br />
14.Reglementări reţele tehnico-edilitare pl. 5.3.1 sc. 1/5.000<br />
Alimentare cu apă şi canalizare -<br />
Cheile Râşnoavei<br />
15.Reglementări reţele tehnico-edilitare pl. 5.1.2 sc. 1/5.000<br />
Alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii<br />
şi gaze naturale - Râşnov<br />
16.Reglementări urbanistice – Râşnov pl. 6.1 sc. 1/5.000<br />
17.Reglementări urbanistice – Glăjărie pl. 6.2 sc. 1/5.000<br />
18.Reglementări urbanistice – Cheile Râşnoavei pl. 6.3 sc. 1/5.000<br />
Urb. Dana APOSTOL
COLECTIV DE ELABORARE:<br />
PROIECTANT GENERAL: SC URBAN TEAM SRL<br />
ŞEF PROIECT: urb. DANA APOSTOL<br />
Urbanism:<br />
Reţele edilitare:<br />
urb. Dana APOSTOL<br />
urb. Victor GHEORGHE<br />
ing. Sergiu POPOVICI<br />
ing. A. COJOCARU<br />
Populaţie şi demografie,<br />
probleme economice<br />
Căi de comunicaţie:<br />
Redactare, grafică computerizată:<br />
Soc. Alina CHICOŞ<br />
Tehn. Victor PRECUP<br />
Tehn. Bogdan SANDU
<strong>PUG</strong> ORAªUL RªNOV<br />
JUDEÞUL BRAªOV<br />
MEMORIU GENERAL DE URBANISM<br />
BENEFICIAR: PRIMÃRIA ORAªULUI RªNOV<br />
PROIECTANT: S.C. URBAN TEAM S.R.L.<br />
SEPTEMBRIE 2009
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
CUPRINS<br />
1. INTRODUCERE ................................................................................... 3<br />
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei ............................................ 3<br />
1.2. Obiectul lucrării ............................................................................ 6<br />
1.3. Surse documentare ...................................................................... 8<br />
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE .......................... 13<br />
2.1. Evoluţie ..................................................................................... 13<br />
2.2. Elemente ale cadrului natural ....................................................... 14<br />
2.3. Relaţii in teritoriu ....................................................................... 15<br />
2.4. Activităţi economice .................................................................... 19<br />
2.4.1. Potenţial economic - Dinamica sectorului de IMM-uri ................. 19<br />
2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale .................................... 25<br />
2.5.1. Evoluţie şi potenţial demografic .............................................. 25<br />
2.5.2. Densitatea populaţiei ............................................................. 28<br />
2.5.3. Structura pe sexe şi vârste .................................................... 28<br />
2.5.4. Structura etnică şi religioasă .................................................. 33<br />
2.5.5. Mişcarea naturală şi migratorie ............................................... 34<br />
2.5.6. Resursele umane şi forţa de muncă ........................................ 36<br />
2.6. Circulaţii .................................................................................... 41<br />
2.6.1. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi....................................... 41<br />
2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. ..................... 44<br />
2.8. Zone cu riscuri naturale .............................................................. 47<br />
2.9. Echiparea edilitară ...................................................................... 50<br />
2.9.1. Gospodărirea apelor ............................................................. 50<br />
2.9.2. Alimentare cu apă. Cerinţa de apă .......................................... 52<br />
2.9.3. Canalizare ............................................................................ 58<br />
2.9.4. Instalaţii de încălzire ........................................................... 59<br />
2.9.5. Instalaţii de gaze naturale ................................................... 60<br />
2.9.6. Instalaţii electrice ................................................................ 60<br />
2.9.7. Telecomunicaţii..................................................................... 61<br />
2.10. Probleme de mediu ..................................................................... 61<br />
2.10.1. Factor de mediu - aer ............................................................ 61<br />
2.10.2. Factor de mediu – sol ............................................................ 63<br />
2.10.3. Factor de mediu - apa ........................................................... 64<br />
2.10.4. Arii naturale protejate ........................................................... 66<br />
2.10.5. Concluzii .............................................................................. 68<br />
2.11. Disfuncţionalităţi ........................................................................ 68<br />
1
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ ................................... 69<br />
3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu ................................................... 69<br />
3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale ....................... 70<br />
3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor<br />
umane 70<br />
3.3. Organizarea circulaţiei................................................................. 73<br />
3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial. .............. 78<br />
3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale ............................................... 88<br />
3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului ......................... 88<br />
3.6.1. Gospodăria apelor ................................................................ 88<br />
3.6.2. Alimentare cu apă ............................................................... 88<br />
3.6.3. Canalizare ape uzate menajere ............................................ 90<br />
3.6.4. Canalizare ape pluviale ........................................................ 91<br />
3.6.5. Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale ............................ 91<br />
3.6.6. Instalaţii electrice ................................................................ 92<br />
3.6.7. Instalaţii de telecomunicaţii .................................................. 93<br />
3.7. Protecţia mediului ....................................................................... 94<br />
3.7.1. Gestionarea deşeurilor ........................................................... 94<br />
3.8. Reglementări urbanistice ............................................................. 99<br />
3.9. Obiective de utilitate publică .......................................................101<br />
4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE .......................................... 102<br />
2
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
MEMORIU GENERAL<br />
1. INTRODUCERE<br />
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei<br />
Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL CODLEA<br />
Beneficiar: PRIMĂRIA ORAŞULUI RÂŞNOV<br />
Proiectant: S.C. URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti<br />
Data elaborării:<br />
septembrie 2009<br />
Baza proiectării:<br />
Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul<br />
- M. Of. 373 - 10.VII.2001<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificări şi completări:<br />
-ORD. G 69/13 august 2004 - M. Of. nr. 773 - 24.VIII.2004<br />
- Legea 289/07iulie 2006<br />
-ORD. G 18/31 ianuarie 2007 - M. Of. nr. 81 - 01.II.2007<br />
- Legea 168/12iunie 2007<br />
-ORD. G 27/27 august 2008 - M. Of. nr. 628 - 29.VIII.2008<br />
Elemente legislative conexe:<br />
Proiectul are la bază:<br />
o Codul civil;<br />
o Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului<br />
General de Urbanism (Emitent : Guvern, A fost publicată prima dată în M. Of.<br />
149 - 16.VII.1996, Rectificare - M. Of. 199 - 26.VIII.1996<br />
Modificări şi completări:<br />
Hotărâre G 789/2 decembrie 1997 - M. Of. 356 - 15.XII.1997<br />
Hotărâre G 59/4 februarie 1999 - M. Of. 55 - 8.II.1999)<br />
3
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
o Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor si unele<br />
masuri pentru realizarea locuințelor<br />
- M. Of. 163 - 7.VIII.1991<br />
Emitent : Parlament<br />
Rectificare - M. Of. 183 - 12.IX.1991<br />
Modificări şi completări:<br />
O. 91 - M. Of. 228 -14.XI.1991<br />
Lege P 125/16 octombrie 1996 - M. Of. 259 - 24.X.1996<br />
Lege P 50/29 iulie 1991 - M. Of. nr. 3 - 13.I.1997 - republicare<br />
ORD. G 4/14 ianuarie 1997 - M. Of. 18 - 24.I.1997<br />
Lege P 453/18 iulie 2001 - M. Of. 431 - 1.VIII.2001<br />
Lege P 401/7 octombrie 2003 - M. OF. 749 - 27.X.2003<br />
Lege P 199/25 mai 2004 - M. Of. nr. 487 - 31.V.2004<br />
Lege P 50/29 iulie 1991 - M. Of. nr. 933 - 13.X.2004 - republicare<br />
ORDU. G 122/24 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1152 - 06.XII.2004<br />
Rectificare - M. Of. nr. 961 - 31.X.2005<br />
o Legea nr. 18/1991 a fondului funciar;<br />
- M. Of. 01 - 5 ianuarie 1998<br />
Emitent : Parlament<br />
A fost publicată prima data în M. Of. 37 - 20.II.1991<br />
Modificări şi completări:<br />
Lege P 29/21 martie 1991 - M. Of. 59 - 22.III.1991<br />
ORD. G 23/21 august 1992 - M. Of. 213 - 28.VIII.1992<br />
Lege P 14 - M. Of. 311 - 30.XI.1992<br />
ORD. G 46/12 august 1994 - M. Of. 241 - 29.VIII.1994<br />
ORD. G 20/4 august 1995 - M. Of. 184 - 15.VIII.1995<br />
ORDU. G 5/31 august 1996 - M. Of. 207 - 2.IX.1996<br />
ORD. G 57/28 august 1997 - M. Of. 225 - 30.VIII.1997<br />
Lege P 169/27 octombrie 1997 - M. Of. nr. 299 - 04.XI.1997<br />
ORDU. G 1/23 ianuarie 1998 - M. Of. 26 - 26.I.1998<br />
Lege P 247/19 iulie 2005 - M. Of. nr. 653 - 22.VII.2005<br />
ORDU. G 209/22 decembrie 2005 - M. Of. nr. 1194 - 30.XII.2005<br />
Lege P 358/06 decembrie 2005 - M. Of. nr. 1106 - 07.XII.2005<br />
Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică ;<br />
4
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Legea P 289/11 octombrie 2005 privind unele măsuri pentru prevenirea şi<br />
combaterea fenomenului infracţional în domeniul transportului pe calea ferată<br />
Legea P 89/25 mai 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a<br />
Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi<br />
reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române<br />
o Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale;<br />
- M. Of. 204 - 23.IV.2001<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificări şi completări:<br />
Lege P 141/30 aprilie 2004 - M. Of. nr. 396 - 04.V.2004<br />
Lege P 340/12 iulie 2004 - M. Of. nr. 658 - 21.VII.2004<br />
Lege P 286/06 iulie 2006 - M. Of. nr. 621 - 18.VII.2006<br />
Republicare:<br />
Lege P 215/23 aprilie 2001 - M. Of. nr. 122 - 20.II.2007<br />
o Legea nr. 7/1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare;<br />
M. Of. nr. 61 - 26.III.1996<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificări şi completări:<br />
ORDU. G 41/27 mai 2004 - M. Of. nr. 509 - 07.VI.2004<br />
Lege P 247/19 iulie 2005 - M. Of. nr. 653 - 22.VII.2005<br />
Republicare:<br />
Lege P 7/13 martie 1996 - M. Of. nr. 201 - 03.III.2006<br />
o Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii<br />
M. Of. 12 - 24.I.1995<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificări şi completări:<br />
H. G 272/14 iunie 1995 - M. Of. 193 - 28.VII.1995<br />
H. G 399/9 iunie 1995 - M. Of. 131 - 29.VI.1995<br />
H. G 925/20 noiembrie 1995 - M. Of. 286 - 11.XII.1995<br />
o Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului<br />
M. Of. 304 - 30.XII.1995<br />
Emitent : Parlament<br />
Rectificare - M. Of. 27 - 6.II.1996<br />
Modificări şi completări:<br />
5
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
H. G 314/12 iunie 1998 - M. Of. 221 - 17.VI.1998<br />
Republicare:<br />
Lege 137/29 decembrie 1995 - M. Of. 70 - 17.II.2000<br />
o Legea nr. 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor;<br />
o Legea nr. 107/1996 a apelor;<br />
M. Of. nr. 244 - 08.X.1996<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificări şi completări:<br />
Lege PRES 112/04 mai 2006 - M. Of. nr. 413 - 12.V.2006<br />
o Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al<br />
acesteia;<br />
o Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunii;<br />
M. Of. 459 - 30.XI.1998<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificări şi completări:<br />
H. G 216/25 martie 1999 - M. Of. 140 - 6.IV.1999<br />
ORDU. G 34/19 aprilie 2006 - M. Of. nr. 418 - 15.V.2006<br />
o Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare<br />
Naţional - Secţiunea a III-a - zonele protejate;<br />
Teritoriului<br />
o Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/1999 de aprobare a Ghid privind<br />
metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic<br />
General;<br />
o Ordinul 536/1997 al Ministrului Sănătăţii privind normele de igienă şi<br />
recomandări privind mediul de viaţă al populaţiei<br />
1.2. Obiectul lucrării<br />
Obiectul lucrării îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al<br />
localităţii Râşnov şi Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent. Lucrarea<br />
stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru următorii 10 ani.<br />
Lucrarea se elaborează pe baza temei de proiectare, întocmită de<br />
beneficiar.<br />
În conţinutul documentaţiei se regăsesc următoarelor categorii de<br />
probleme:<br />
- probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente,<br />
disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie în teritoriu;<br />
6
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
- zonificarea funcţională a teritoriului localităţii şi stabilirea regimului juridic<br />
al acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;<br />
- volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă;<br />
- potenţialul economic al localităţii;<br />
- organizarea circulaţiilor si a transporturilor;<br />
- echiparea tehnico-edilitară;<br />
- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;<br />
- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică<br />
În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a acestor categorii de<br />
probleme menţionate mai sus, materialul oferă un instrument de lucru la<br />
îndemâna administraţiei publice locale în următoarele domenii: proiectare,<br />
administraţie centrală şi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane<br />
particulare beneficiare.<br />
Prevederile P.U.G. aprobat se preiau şi se detaliază în documentaţiile ce<br />
urmează a se elabora pentru părţi componente ale teritoriului (PUZ sau PUD).<br />
P.U.G. se elaborează cu scopul :<br />
. stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a<br />
teritoriului şi dezvoltare urbanistică a localităţilor;<br />
urbanistice;<br />
. utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor<br />
. precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii,<br />
neomogenităţi geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent);<br />
. evidenţierii fondului construit valoros şi a modului de valorificare a<br />
acestuia în folosul localităţii;<br />
. creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor;<br />
. fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică;<br />
. asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de<br />
urbanism şi autorizaţiilor de construire;<br />
judeţean;<br />
. corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.<br />
Dintre principalele obiective urmărite în cadrul <strong>PUG</strong> se menţionează:<br />
. optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi<br />
. valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;<br />
. organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;<br />
. stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;<br />
7
construire;<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
. stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;<br />
. stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;<br />
. stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de<br />
. stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;<br />
. modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;<br />
. evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;<br />
. stabilirea obiectivelor de utilitate publică;<br />
. stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi<br />
realizare a construcţiilor.<br />
1.3. Surse documentare<br />
o Planul Urbanistic General al oraşului Râşnov, elaborat de S.C. PROIECT<br />
BRAŞOV S.A. în anul 1997 şi 2002;<br />
o Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind<br />
necesităţile şi opţiunile populaţiei;<br />
o Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov, INCD Urbanproiect,<br />
UAUIM Bucureşti;<br />
o Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Braşov<br />
Pol Naţional de Creştere, Agenţia Metropolitană Braşov, Martie 2009;<br />
o Concept de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov, Agenţia de Dezvoltare<br />
Durabilă a Judeţului Braşov în colaborare cu Compartimentul de Protecţia<br />
Mediului al Consiliului Judeţean Braşov, 2007;<br />
o Elemente din Planurile de Amenajare ale Teritoriului Naţional;<br />
o Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Ministerul Agriculturii,<br />
Pădurilor, Apelor şi Mediului, septembrie 2004;<br />
o Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru, Agenţia<br />
Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, Decembrie 2006 ;<br />
o Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor judeţul Braşov, S.C.<br />
Interdevelopment S.R.L. - Consulting & Engineering, S.C. Standard Consulting<br />
S.R.L., ianuarie 2008;<br />
o Raport privind starea mediului în judeţul Braşov – 2008, Agenţia pentru<br />
Protecţia Mediului Braşov;<br />
o Fişa localităţii, Oficiul judeţean de statistică Braşov<br />
o AJOFM<br />
8
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
o Documentaţiile de urbanism aprobate:<br />
Nr.<br />
PUZ/<br />
Denumire PUZ/PUD<br />
HCL<br />
PUD<br />
001 PUZ - Construire case de vacanta - Kloos Rosa 152/28.06.2007<br />
002 PUZ - Construire case de vacanta - Balan Gabriel şi alţii 123/31.05.2007<br />
003 PUZ - Construire case de vacanta - Botoman Victor 105/26.04.2007<br />
004<br />
PUZ - Construire case de vacanta - SC DACIA PROPERTIES &<br />
SERVICE 107/26.04.2007<br />
005 PUZ - Construire case de vacanta - Constantinescu Valeriu 3/30.01.2007<br />
006 PUZ - Construire complex turistic - Constantinescu Valeriu 104/26.04.2007<br />
007 PUZ - Construire case de vacanta - Popa Mircea si altii -<br />
008 PUD - Construire locuinta - Ionescu gheorghe -<br />
009 PUD - Construire cabana si case de vacanta - SC Buma SRL 235/30.10.2007<br />
010 PUD - Construire casa de vacanta - Ionita Nicolae 211/31.10.2006<br />
011 PUD - Construire casa de vacanta - Balan Ioan 152/29.08.2006<br />
012 PUD - Construire locuinta - Stoica Constantin 177/27.10.2005<br />
013 PUD - Construire Locuinta - Marian Ioan 178/27.10.2005<br />
014 PUD - Construire casa de vacanta - Ghita Cristina 155/29.08.2006<br />
015 PUD - Construire casa de vacanta - Eftimie Rodica 19/28.02.2005<br />
017 PUD - Construire locuinta - Fertu Jenica 126/31.05.2007<br />
30/ PUD - Construire locuinta - Stefan Constantin 77/21.02.2003<br />
019 PUD - Construire pastravarie - Heltianu Ioan 19/31.01.2008<br />
020 PUD - Construire pensiune turistica - SC ONIFEM SRL 187/28.09.2006<br />
021 PUD - Construire casa de vacanta - Gramada Vasile 213/31.10.2006<br />
022 PUD - Construire locuinta - Samoila Lierdi 20/31.08.2004<br />
023 PUD - Pensiune turistica rurala - SC IDEAL COMEXIM SRL 73/24.05.2005<br />
024 PUD - Construire locuinta - Urs Ion 36/20.09.2004<br />
025 PUZ - Construire case de vacanta - Alexe Valentina 191/23.08.2007<br />
026 PUZ - Construire case de vacanta - Alexe Valentina si altii 262/19.12.2006<br />
027<br />
PUZ - Construire pensiune, dotari agrement, case de<br />
vacanta - Alexe Valentina si altii 30/15.07.2008<br />
029 PUZ - Construire case de vacanta - Olteanu Georgeta 106/26.04.2007<br />
030 PUZ - Construire case de vacanta - Miron Justin 33/20.02.2007<br />
031 PUZ - Construire Locuinta - Velea Nicolae 159/29.08.2006<br />
032 PUZ - Construire case de vacanta - Rasori Ioana 36/20.02.2007<br />
033<br />
PUZ - Construire case de vacnta, complex sportiv, zona de<br />
agrement - Jucu Ingrid 156/29.08.2006<br />
035 PUD - Construire locuinta - Anghel Ioan 194/23.08.2007<br />
036 PUD - Construire locuinta si garaj - <strong>Rasnov</strong>eanu Daniel 64/22.03.2007<br />
037 PUZ - Construire a trei case de vacanta - Bott Emil 220/19.09.2007<br />
038 PUZ - Construire pensiune turistica - Inta Marius 266/29.11.2007<br />
039<br />
PUD - Construire Centru de vacanta Rosenau - Asociatie<br />
Purtatorilor de Faclie 18/31.08.2004<br />
040 PUD - Construire casa de vacanta - Sbarcea Anca 179/27.10.2005<br />
041 PUD - Construire casa de vacanta - Savu Iuliana 212/31.10.2006<br />
042 PUD - Construirea a doua case de vacanta - Toister Adriana 265/29.11.2007<br />
043 PUD - Construire pensiune - Razvan Cristian 174/27.10.2005<br />
044 PUD - Construire casa de vacanta - Pricop Gheorghe 264/19.12.2006<br />
045 PUD - Pensiune turistica - Marculescu Dan 153/29.08.2006<br />
046 PUZ - Construire casa de vacanta - Barsan Razvan 118/20.06.2006<br />
047 PUZ - Construirea a 30 case de vacanta - Schiopu ioan 185/17.07.2007<br />
9
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Nr.<br />
PUZ/<br />
Denumire PUZ/PUD<br />
HCL<br />
PUD<br />
048<br />
PUD - Construire casa de vacanta si pensiune turistica -<br />
Teodorescu Paul 155/28.06.2007<br />
049<br />
PUD - Construire casa de vacanta - SC A&J INT. Cultural<br />
Turism SRL 6/30.01.2007<br />
051 PUD - Construire casa de vacanta - Ochialbescu Mihai 125/31.05.2007<br />
052 PUD - Construire casa de vacanta - Zaharia Nicolae 242/30.11.2006<br />
053 PUD - Construire casa de vacanta - Tudor Ioan 63/22.03.2007<br />
054 PUD - casa de vacanta - Stefanica Gheorghe -<br />
057 PUD - Construire locuinta - Macsimoiu Traian 173/27.10.2005<br />
058 PUD - Construire casa de vacanta - Candea Nicolae 5/30.01.2007<br />
059 PUD - Construire casa de vacanta - Danciulescu Adrian 76/13.04.2006<br />
060 PUD - Construire case de vacanta - Oprea Stela 132/24.04.2008<br />
061 PUD - Construire case de vacanta - Bucsa Neculae si altii 212/19.09.2007<br />
062<br />
PUZ - Zona dotari turistice, sport, agrement - Triandafil<br />
Catalin si altii 91/25.03.2008<br />
063 PUD - Construire casa de vacanta - Ionescu Liviu 18/31.01.2008<br />
064<br />
PUD - Construire locuinte si spatii de prestari servicii - Puiu<br />
Dumitru 92/25.03.2008<br />
065<br />
PUZ - Construire doua case de vacanta, pensiune<br />
agroturistica - Bratu Cristinel 34/15.07.2009<br />
066 PUZ - Construire locuinte - Munteanu Ionel 149/20.05.2008<br />
067 PUZ - Construire casa de vacanta - Facasanu Emil 150/20.05.2008<br />
068 PUD - Construire casa de vacanta - Munteanu Ioan 91/30.09.2008<br />
069<br />
PUZ - Case de vacanta, spatii cazare, sport si agrement -<br />
Radulescu Gabriel 136/30.10.2008<br />
070 PUD - Construire locuinta, garaj si anexa - Barsan Ioan 72/20.08.2008<br />
071 PUZ - Construirea a 4 case de vacanta - Tudose Florica 31/15.07.2008<br />
072 PUD - Construirea a trei locuinte - Laba Vasile 28/15.07.2008<br />
073 PUZ - Construire casa de vacanta - Butnar Alexandru 95/30.09.2008<br />
074 PUZ - Construirea a 26 case de vacanta - Scurtu Dan 94/30.09.2008<br />
075 PUZ - Construire case de vacanta - Devalkener Carmen 73/20.08.2008<br />
076<br />
PUD - Construirea a trei case de vacanta - Ivan Dragos si<br />
altii 26/15.07.2008<br />
077 PUD - Construire locuinta si anexa - Luscan Gheorghe 71/20.08.2008<br />
078 PUZ - Construire casa de vacanta - Mititelu Constantin 221/19.09.2007<br />
079 PUD - Pensiune turistica rurala, sera si han - Rusu Marius 103/21.06.2005<br />
080 PUZ - Pensiuni si case vacanta Glajerie - Butnar Valentin 33/15.07.2008<br />
081 PUZ - Construire locuinte - Chiscariu Claudiu 103/26.04.2007<br />
082 PUZ - Construire locuinte colective - Dulugea Dorin si altii 93/30.09.2008<br />
083 PUD - Construirea a doua locuinte colective - Szeleinyi Petru 27/15.07.2008<br />
084<br />
PUZ - Construire ansamblu case de vacanta, dotatari<br />
turistice si agrement - Cherciu Dragos 97/30.09.2008<br />
085<br />
PUZ - Construire ansamblu case de vacanta cu dotari<br />
sportive - Calmuc Silviu 129/24.04.2008<br />
086 PUZ - Construire case de vacanta - Barbu Stelian 25/15.07.2008<br />
087 PUZ - Construire locuinte - Nofal Mohammad 90/25.03.2008<br />
088 PUZ - Construire Locuinte - Popa Nicu 19/15.07.2008<br />
089<br />
PUZ - Construire zona prestari servicii, sedii de firma si<br />
depozite - Dragoi Mariana 17/31.01.2008<br />
090<br />
PUZ - Construire locuinte - Pitica Ioan, Mocsan Vasile,<br />
Sevastru Mihai si Soiu Dumitru 215/31.10.2006<br />
10
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Nr.<br />
PUZ/<br />
Denumire PUZ/PUD<br />
HCL<br />
PUD<br />
091<br />
PUZ - Construire case de vacanta si agrement -<br />
Cristoloveanu Alexie 190/23.08.2007<br />
092<br />
PUD - Construire locuinta P+E+M, garaj si magazie - Panea<br />
Andreea Nicoleta 93/25.03.2008<br />
094 PUD - Construire casa de vacanta din lemn - Dogariu Tudor 113/14.04.2008<br />
095 PUZ - Construire ansamblu de locuinte - Senchea Radu 234/30.10.2007<br />
096<br />
PUZ - Construire apartamente de vacanta, hotel, vile si<br />
dotari complementare -Yellow Sky 16/31.01.2008<br />
097 PUZ - Construire hotel 4 stele - S.C. Comnico Serv S.R.L 144/31.05.2007<br />
098<br />
PUZ - Construire dotari turistice si de agrement - S.C.<br />
Comnicoserv S.R.L 35/20.02.2007<br />
099<br />
PUZ - Construire obiective turistice si de agrement - Stanciu<br />
Raimond 74/20.08.2008<br />
100 PUD - Construire casa de vacanta si anexe 127/31.05.2007<br />
101<br />
PUZ - Constructii turistice, vile, pensiuni si functiuni<br />
complementare - Radulescu Marius 157/29.08.2006<br />
102 PUZ - Complex turistic - S.C. Soiu Media Group S.R.L 186/28.09.2006<br />
103 PUZ - Construire case de vacanta - Scurtu Georgeta 4/30.01.2007<br />
104<br />
PUZ - Construire locuinte, case de vacanta, pensiuni,<br />
alimentatie publica - Ducar Gheorghe 29/15.07.2008<br />
105 PUD - Complex turistic, echitatie - S.C ERSAND S.R.L -<br />
106 PUZ - Construire pensiune - Mirea Iulian 171/12.11.2008<br />
107 PUZ - Construire sat vacanta - Ducar Dumitru 130/24.04.2008<br />
108 PUZ - Construire case de locuit - Balanescu Raul 41/23.03.2006<br />
109 PUZ - Construire locuinte - Popoiu Mioara 151/20.05.2008<br />
110 PUZ - Construire locuinte - Basa Nicolae si altii 60/22.03.2007<br />
111 PUZ - Construire casa de vacanta - Vornicu Marius 9/30.01.2007<br />
112<br />
PUZ - Schimbare de destinatie si construire pensiune -<br />
Mihalache Gheorghe 266/19.12.2006<br />
113<br />
PUZ - Construire birou P+M, hala parter si locuinta - Caba<br />
Petru 59/22.03.2007<br />
114 PUD - Construire casa de vacanta - Nichitean Petru 93/25.05.2006<br />
115 PUD - Construire a doua locuinte - Voiculet Marius 124/31.05.2007<br />
116 PUD - Construire casa de vacanta - Grigore Sandu 154/29.08.2006<br />
117<br />
PUZ - Construire casa de vacanta, garaj si imprejmuire -<br />
Mititelu Gheorghe 89/25.03.2008<br />
118 PUD - Construire locuinta - Pavel Nicolae 323/11.09.2003<br />
119 PUD - Construire locuinta - Ungureanu Dumitru 4/31.01.2005<br />
120<br />
PUZ - Construire pensiuni si case de vacanta - Butnar<br />
Valentin 32/15.07.2008<br />
121<br />
PUZ - Construire magazin Penny Market, parcare - SC REWE<br />
PROJEKTEN WICKLUNG ROMANIA SRL 61/22.03.2007<br />
122 PUZ - Construire case de vacanta - Miloiu Cristian si altii 158/29.08.2006<br />
123<br />
PUZ - Construire Complex Turistic Rural - SC Cheiile<br />
Rasnoavei SRL 214/20.12.2005<br />
124<br />
PUZ - Construire case de vacanta si dotari complementare -<br />
Cristolovean Gheorghe si altii 42/23.03.2006<br />
125 PUZ - Construirea a 5 cabane - Mezei Dorel si altii 265/19.12.2006<br />
126<br />
PUZ - Construire complex turistic - SC MIKE<br />
INTERNATIONAL SRL 193/23.08.2007<br />
127 PUZ - Construire case de vacanta - Stakenburg Giurgi 34/20.02.2007<br />
11
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Nr.<br />
PUZ/<br />
Denumire PUZ/PUD<br />
HCL<br />
PUD<br />
128<br />
PUZ - Construire complex turistic si agrement - S.C. MALTA<br />
Pr. Dev. S.R.L 153/28.06.2007<br />
129<br />
PUZ - Construire casa de vacanta, imprejmuire si utilitati -<br />
Sterescu Gabriel 51/28.02.2008<br />
130<br />
PUZ - Construire complex turistic rural si dotari turistice -<br />
Ursu Ioan 198/29.11.2005<br />
131 PUZ - Construire case de vacanta - Dumitru Marius 261/19.12.2006<br />
132 PUZ - Construire locuinte si case de vacanta Bergel Ana lipsa PUZ<br />
133 PUZ - Construire case de vacanta - Dogaru Cornel 92/25.05.2006<br />
134 PUZ - Construire case de vacanta - Bogoiu Teodora 263/19.12.2006<br />
135 PUZ - Construire case de vacanta - Gornescu Bogdan 35/15.07.2008<br />
136 PUD - Construire spatiu comercial - Tandarel Vasile 267/29.11.2007<br />
137<br />
PUZ - Construire case de vacanta - SC Domoconta SRL si<br />
altii 154/28.06.2007<br />
138 PUD - Construire complex turistic - SC NOVA CONS SRL 180/27.10.2005<br />
140<br />
PUZ - Construire locuinte, zona de depozite si mica industrie<br />
- Bacanu Gheorghe si altii 70/28.02.2008<br />
141 PUD - Construire locuinta - Schiopu Ioan 108/26.04.2007<br />
142 PUZ - Construire case de vacanta - Barsan Ioan si altii 260/19.12.2006<br />
143<br />
PUD - Construire sediu firma si spatii comerciale - SC Vlad<br />
Com Star SRL 8/30.01.2007<br />
144 PUD - Construire locuinte colective - Chiscari Ioan 92/30.09.2008<br />
145 PUZ - PUZ - Brezeanu Iulian 51/22.05.2003<br />
146 PUZ - Construire case de vacanta - Pojar Radu 131/24.04.2008<br />
148<br />
PUZ - Construire case de vacanta si dotari turistice si de<br />
agrement - Stamate Andrei 176/27.11.2008<br />
149<br />
PUZ - Construire case de vacanta, zona de agrement si<br />
turism - Tatomir Gheorghe 9/29.01.2009<br />
150 PUZ - Construire casa de vacanta - Cristea Cristina 10/29.01.2009<br />
151<br />
PUZ - Construire locuinte colective cu regim de inaltime - SC<br />
Covaciu Construct SRL 11/29.01.2009<br />
152 PUZ - Construire casa de vacanta - Hodosan Valentin 12/29.01.2009<br />
154 PUZ - Construire locuinte - Blelea Ioan 216/31.10.2006<br />
155<br />
PUZ - Construire locuinte si zone de servicii - Avramescu<br />
Gabriel 140/30.10.2008<br />
156 PUZ - Construire locuinte - Tolea Bebe 192/23.08.2007<br />
157<br />
PUZ - Construire ansamblu rezidential si functiuni<br />
complementare - Marcu Carmen 177/27.11.2008<br />
158 PUZ - Construire blocuri de locuinte - Apostu Constantin 215/23.12.2008<br />
160 PUD - Garii - Locuinte unifamiliale tip P - Proca Nicolae<br />
161 PUD - Zona CFR Ghimbasel - <strong>Primaria</strong> <strong>Rasnov</strong><br />
162 PUD - Valea Carbunarii - <strong>Primaria</strong> <strong>Rasnov</strong><br />
163 PUZ - Zona florilor - <strong>Primaria</strong> <strong>Rasnov</strong> -<br />
164<br />
PUZ - Modificare PUZ - construire complex turistic - Cocean<br />
Gheorghe -<br />
165 PUD - Pastravarie - SC GREEN CENTER SRL 82/30.11.2004<br />
166<br />
PUZ - Construire case de vacanta, dotari turistice si<br />
agrement - Richards Claudia -<br />
167 PUD - Construire casa de vacanta - Enachescu Andrei -<br />
168<br />
PUZ - Construire case de vacanta, dotari turistice si<br />
agrement - Butnar Valentin -<br />
12
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Nr.<br />
PUZ/<br />
Denumire PUZ/PUD<br />
HCL<br />
PUD<br />
169 PUD - Construire doua vile de vacanta - Rusu Constantin -<br />
170 PUZ - Construire pensiune - Puscaru Voicu -<br />
171 PUZ - Construire pensiune - SC Euromotor SRL -<br />
172 PUZ - Construire complex turistic - Georgescu Constantin -<br />
173<br />
PUZ - Construire hotel si casa de vacanta - Cocean<br />
Gheorghe -<br />
174<br />
PUZ - Construire complex hotelier - SC NORTH CAPITAL<br />
BALTIKUM SRL -<br />
175 PUZ - Ansamblu ecumenic - Asociatia Ordinul Fratilor Minori -<br />
176 PUD - SC CANARIS SRL -<br />
177 PUD - Pensiune - Costiug Dumitru 64/29.10.2004<br />
178 PUZ - Casa de vacanta - Vornicu Marius -<br />
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE<br />
2.1. Evoluţie<br />
Date generale:<br />
Teritoriul judeţului Braşov aflat la confluenţa a două domenii carpatice –<br />
Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, cu a treia unitate majoră de relief –<br />
depresiunea deluroasă a Transilvaniei este un spaţiu de veche locuire, amintit în<br />
documente încă din sec. XIII – XIV. El se suprapune în bună parte, unor “ţări<br />
carpatice” , forme de organizare de altădată “Ţara Bârsei şi “Ţara Făgăraşului”<br />
desfăşurate de o parte şi alta a axei montane a Perşanilor.<br />
Date privind evoluţia în timp<br />
Documentar oraşul Râşnov este atestat în 1331.<br />
Localitatea s-a dezvoltat la baza cetăţii pe un important drum comercial ce<br />
lega Ţara Bârsei de Ţara Românească prin Pasul Bran.<br />
- În sec. XVII funcţiona o manufactură de prelucrarea sticlei.<br />
- În sec. XVIII pe lângă populaţia săsească este adusă o importantă<br />
populaţie românească din alte zone.<br />
- În sec. XIX în localitate se dezvoltă o fabrică de postav, apoi se realizează<br />
Uzina Electrică şi se construieşte calea ferată Braşov – Zărneşti.<br />
Zona săsească s-a dezvoltat în jurul bisericii evanghelice cu construcţii<br />
iniţial din lemn, apoi din materiale durabile.<br />
Zona românească s-a dezvoltat pe firul Văii Dobricea. Sub aspect<br />
urbanistic oraşul s-a dezvoltat pe fondul unei aşezări rurale, iar evoluţia sa<br />
ulterioară a fost determinată de zona unităţilor industriale, Fabrica de scule şi<br />
ROMACRIL (uzina chimica).<br />
13
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Caracteristici semnificative ale teritoriului<br />
Teritoriul administrativ este străbătut de DN 73 Braşov – Bran, de DN 73A<br />
Râşnov – Zărneşti şi calea ferată Braşov – Zărneşti.<br />
propriu-zis.<br />
Teritoriul are un relief atât de munte cât şi de câmpie, în zona oraşului<br />
2.2. Elemente ale cadrului natural<br />
Caracteristicile reliefului<br />
Oraşul Râşnov este amplasat în Depresiunea Ţara Bârsei la o altitudine<br />
medie de 620 – 640 m la poalele unei zone muntoase şi se afla în a doua treaptă<br />
a amfiteatrului de relief pe terenul aluvionar a râului Ghimbăşel.<br />
Reţeaua hidrografică<br />
Oraşul Râşnov este străbătut de pârâul Ghimbăşel format din unirea a<br />
două ramuri: Ghimbăşelul Mare ce izvorăşte din versantul nordic al Bucegilor şi<br />
Ghimbăşelul Mic ce izvorăşte din versantul mic al muntelui Postăvarul.<br />
Nivelul apei subterane creşte dinspre est spre vest. În zona muntoasă<br />
acesta se află la adâncimi destul de mari în perioadele cu precipitaţii nivelul apei<br />
se poate ridica la 1,20 – 1,30 m adâncime. În zona centrală a oraşului<br />
adâncimea apei este cuprinsă între 2 şi 7,00 m, iar în zona de şes, de ordinul<br />
zecilor de metri.<br />
Clima<br />
Oraşul Râşnov se află în Depresiunea Braşov într-o zonă de interferenţă a<br />
influenţelor climatice estice şi vestice, expusă mai mult maselor de aer<br />
continental dar şi simţită influenţa maselor de aer oceanic. Frecvente sunt<br />
inversiunile de temperatură cu deosebire iarna şi începutul verii, când masele de<br />
aer rece şi dens se îngrămădesc în valea depresionară, fiind greu de disociat<br />
datorită ramei muntoase înconjurătoare.<br />
Media anuală a precipitaţiilor depăşeşte 700 mm. Îngheţurile timpurii (în<br />
medie în prima decadă a lunii octombrie, dar apărând şi din septembrie) şi cele<br />
târzii (sfârşitul lui aprilie şi începutul lui mai) se resimt direct în eşalonarea<br />
muncilor agricole.<br />
Sintetizând se poate sublinia caracterul de adăpost, dar cu particularitate<br />
care îl definesc rece şi umed, afectat de inversiuni de temperatură şi favorabil,<br />
într-o măsură mai redusă decât înalte regiuni ale ţării, dezvoltării economiei<br />
14
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
agricole, care îşi are specificul propriu, legat destul de strâns de condiţiile<br />
climatice.<br />
Condiţii de fundare<br />
Datele geologice, geomorfologice ale oraşului Râşnov îl prezintă în<br />
extremitatea nord - estică a culoarului depresionar Bran – Râşnov.<br />
diferite:<br />
Din punct de vedere geomorfologic se deosebesc trei zone cu caracteristici<br />
a) Zona muntoasă în partea estică a oraşului caracterizată prin pante<br />
abrupte pe un relief calcaros. Terenul este constituit dintr-o rocă relativ dură<br />
(stâncă) acoperită de un strat subţire de sol vegetal şi o pătură de alterare.<br />
b) zona de proluviu delimitată spre vest de pârâul Ghimbăşel unde terenul<br />
este constituit din material deluvial argilos-nisipos cu grosimi de 4-5 m şi cu<br />
intercalaţii de material grosier aluvionar.<br />
c) zona de coluviu sau conul de dejecţie al Ghimbăşelului cu o stratificaţie<br />
încrucişată, neuniformă în care alternează straturile cu caracter aluvionar cu<br />
diferite dimensiuni ale particulelor. Un con de dejecţie redus ca dimensiuni se<br />
suprapune peste zona de tratare în capătul văii Cetăţii.<br />
Zonarea seismică – conform normativului P.100/92 privind proiectarea<br />
antiseismică a construcţiilor, amplasamentul în studiu aparţine “D” caracterizată<br />
prin Ks = 0,16 şi perioada de colţ Tc = 1,0.<br />
Adâncimea de îngheţ de care se va ţine seama la proiectarea lucrărilor<br />
de fundaţii este conform STAS 6054/77 de 1,10 m.<br />
naturale.<br />
Riscuri naturale<br />
Pe teritoriul oraşului Râşnov nu sunt evidenţiate zone expuse riscurilor<br />
2.3. Relaţii in teritoriu<br />
Oraşul Râşnov face parte din zona Ţara Bârsei, fiind al cincilea oraş din<br />
cadrul acestei zone, iar ca mărime în cadrul judeţului ocupă locul şase din punct<br />
de vedere al locuitorilor.<br />
Este situat în partea de sud-est a judeţului Braşov, într-o zonă cu densă<br />
reţea de localităţi.<br />
Legătura cu celelalte localităţi din zonă se face pe arterele:<br />
Râşnov – Cristian 5 km pe DN 73<br />
Râşnov – Zărneşti 12 km pe DN 73A<br />
Râşnov – Bran 12 km pe DN 73<br />
15
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Râşnov – Braşov 12 km pe DN 73<br />
Râşnov – Predeal pe DN 73A<br />
Prin distanţa şi poziţia sa în teritoriu, oraşul Râşnov se află în raza de<br />
influenţă directă a municipiului Braşov.<br />
Prin amplasarea sa oraşul are acces la sistemul drumurilor naţionale,<br />
judeţene şi comunale şi la calea ferată Braşov – Zărneşti.<br />
Teritoriului administrativ se învecinează la est cu cel oraşului Zărneşti, la<br />
sud-est cu cel al comunei Bran, la nord-est cu cel al comunei Vulcan şi Cristian,<br />
la sud-est cu cel al oraşului Predeal şi la est cu cel al municipiului Braşov.<br />
Noua Lege a administraţiei publice locale, nr. 286/2006, prevede<br />
înfiinţarea zonelor metropolitane, definite ca asociaţii de dezvoltare<br />
intercomunitare constituite pe bază de parteneriat.<br />
Zona metropolitană a municipiului Braşov cuprinde municipiul Braşov şi 11<br />
comunităţi învecinate acestuia, şi anume: municipiul Codlea şi Săcele, oraşele<br />
Ghimbav, Predeal şi Râşnov, comunele Cristian, Sânpetru, Hălchiu, Tărlungeni,<br />
Prejmer şi Hărman.<br />
Zona metropolitană a municipiului Braşov este constituită în scopul creării<br />
de noi oportunităţi de afaceri, al construcţiei şi amenajării de locuinţe şi locuri de<br />
recreere, al atragerii de investiţii, al coordonării proiectelor de mediu şi de<br />
infrastructură.<br />
16
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
În nordul zonei metropolitane predomină dezvoltarea de tip rezidenţial.<br />
Aici sunt prezente comunităţi rurale; de asemenea un număr mare de locuitori<br />
din municipiul Braşov s-au mutat în această zonă.<br />
Estul zonei metropolitane reprezintă o arie majoră de intervenţie, datorită<br />
multitudinii de factori care contribuie la izolarea socială şi economică a acestui<br />
teritoriu. Astfel, zona cartierului Gârcini (Săcele) şi comuna Tărlungeni (cu satele<br />
Tărlungeni, Zizin, Purcăreni şi Cărpiniş) au un nivel scăzut al activităţilor<br />
economice, iar populaţia se situează la un nivel scăzut de educaţie şi bunăstare.<br />
Sudul zonei metropolitane reprezintă zona cu o dezvoltare pregnantă a<br />
turismului. Staţiunea Poiana Braşov, precum şi oraşul Predeal, sunt dedicate<br />
aproape exclusiv turismului şi sporturilor de iarnă. Oraşul Râşnov se află în<br />
perioada de evoluţie post-industrială, iar activităţile turistice par să fie răspunsul<br />
prioritar la problema dezvoltării durabile a oraşului.<br />
Conform PATJ Braşov, fără o abordare integrată, se poate vedea că<br />
întreaga zonă are un aspect „peninsular”, fragmentat. Asocierea unităţilor<br />
administrativ teritoriale poate duce la eliminarea teritoriului nedezvoltat şi<br />
apariţia unui teritoriu caracterizat de coeziune.<br />
17
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Conform „Conceptului de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov”, oraşul<br />
Râşnov este inclus în micro-regiunea de dezvoltare durabilă Zona Metropolitană.<br />
Împărţirea judeţului în 7 micro-regiuni de dezvoltare durabilă<br />
Sursa: Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov<br />
18
2.4. Activităţi economice<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
2.4.1. Potenţial economic - Dinamica sectorului de IMM-uri<br />
În ceea ce priveşte profilul economic al oraşului Râşnov, acesta este relativ<br />
diversificat, activităţile economice reprezentative fiind industria (în special<br />
industria prelucrătoare), serviciile (în special comerţul) şi agricultura. Domeniile<br />
de activitate în care exista forţă de muncă calificată în oraşul Râşnov sunt:<br />
industria de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice,<br />
industria lemnului, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, agricultură,<br />
comerţ şi construcţii. Strategia de dezvoltare a economiei locale trebuie să plece<br />
de la elementele care pot să conducă la creşterea competitivităţii, iar unul ar fi<br />
încurajarea creşterii economice la nivel de firmă, din perspectiva productivităţii şi<br />
a cifrei de afaceri, ştiut fiind că gradul de bunăstare la nivel local este dat de<br />
suma bunăstării actorilor individuali.<br />
Oraşul Râşnov se află pe primele locuri în economia judeţeană la fabricarea<br />
construcţiilor metalice şi a uneltelor de mână, precum şi la fabricarea cleiurilor şi a<br />
gelatinelor. Înafara sectorului secundar, cu cea mai mare pondere în economia<br />
locală, sectorul primar este prezent prin activităţi de cultivare a cerealelor şi creştere<br />
a animalelor, iar sectorul terţiar în special prin activităţi de comerţ şi transporturi. În<br />
ultimii ani au înregistrat creşteri semnificative activităţi din industria de prelucrare a<br />
lemnului şi din producţia de componente electrice pentru motoare şi vehicule,<br />
aferente sectorului secundar, şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi<br />
management şi servicii pentru turism, din terţiar.<br />
În analiza economică ne vom axa în special pe dinamica Întreprinderilor Mici<br />
şi Mijlocii (IMM) în perioada 2002-2007, subliniind evoluţia salariaţilor şi a cifrei de<br />
afaceri, precum şi domeniul de activitate a acestora, acolo unde există informaţii.<br />
Până în anul 2002 (exclusiv) s-au înfiinţat la nivelul oraşului Râşnov 257<br />
de IMM-uri, cu activităţi principale în comerţ (46% dintre firme), industrie<br />
prelucrătoare şi construcţii. IMM-urile înfiinţate până în 2002 aveau, la bilanţul<br />
declarat pe anul 2002, în total 1333 de salariaţi, cei mai mulţi angajaţi fiind la<br />
FABRICA DE SCULE RÂŞNOV SA (594), la AGROINDUSTRIALA RÂŞNOV SA (137),<br />
urmate de LUX LORELEI SRL (67) şi ARA SRL (62 salariaţi). 14 dintre firmele<br />
înfiinţate până în 2002 erau firme cu capital străin şi activau în domenii ca<br />
prelucrarea lemnului, hoteluri, transporturi şi comerţ.<br />
19
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Numărul total al salariaţilor din firmele înfiinţate până în 2002 rămâne<br />
constant la bilanţul din 2007 comparativ cu cel din 2002, chiar dacă în firmele<br />
amintite acesta se diminuează. Cea mai importantă diminuare a numărului de<br />
salariaţi se înregistrează la FABRICA DE SCULE RÂŞNOV SA (cu 52%, vezi tabelul<br />
de mai jos), VOPEL SRL şi P.K.M.EXPORT IMPORT SRL, ultimele două cu<br />
activitate de producţie substanţe chimice, respectiv producţie de mobilier.<br />
Compensatoriu creşte numărul de salariaţi din comerţ cu aproximativ 80% în<br />
2007 faţă de 2002 în firmele înfiinţate până în 2002.<br />
Cifra de afaceri (CA) totală a acestor firme înfiinţate până în 2002<br />
(exclusiv) creşte de 2,3 ori, de la 51384441 lei în 2002 la 115906273 lei în 2007,<br />
iar cele care au avut în 2002 CA peste 1milion lei sunt prezentate în tabelul de<br />
mai jos. Această creştere a cifrei totale de afaceri are loc mai ales pe seama<br />
firmelor cu activităţi în construcţii (creştere a CA de peste 6,7 ori) şi cu activităţi<br />
în servicii, în special cele din comerţ (creştere a CA de peste 3 ori) şi din hoteluri,<br />
baruri şi restaurante (creştere a CA de peste 2,7 ori).<br />
Tabel 6. Evoluţia salariaţilor şi a cifrei de afaceri în firmele înfiinţate până în anul<br />
2002, cu cifra de afaceri de peste 1milion lei în 2002<br />
Firma Domeniu de activitate<br />
CAEN<br />
Salariaţi<br />
2002<br />
Salaria<br />
ţi 2007<br />
FABRICA<br />
DE SCULE<br />
RASNOV SA<br />
M & M<br />
PRODUCT<br />
SRL<br />
ROM RE RO<br />
MUNTEANU<br />
SRL<br />
AGROINDU<br />
S-TRIALA<br />
RISNOV SA<br />
BARBIX<br />
COM SRL<br />
CRAEX<br />
COMIMPEX<br />
SRL<br />
VINILACRIL<br />
CONSULT<br />
SA<br />
Fabricarea uneltelor de<br />
mână<br />
Comerţ cu ridicata al<br />
altor produse<br />
Fabricarea cleiurilor si<br />
gelatinelor<br />
Activităţi in ferme mixte<br />
(cultura vegetală<br />
combinată<br />
cu creşterea animalelor)<br />
Comerţ cu ridicata al<br />
băuturilor<br />
Comerţ cu amănuntul in<br />
magazine nespecializate<br />
cu<br />
vânzare predominantă d<br />
e<br />
produse alimentare, bău<br />
turi şi tutun<br />
Fabricarea altor produse<br />
chimice<br />
Capital<br />
social<br />
(LEI)<br />
130062<br />
98<br />
Cifra de<br />
Afaceri<br />
2002(LEI)<br />
Cifra de<br />
Afaceri<br />
2007(LEI)<br />
594 12945660 285 12424096<br />
45900 22 4615965 40<br />
200 14 2462544 35<br />
15115<br />
65<br />
13115462<br />
6839274<br />
137 2054268 73 2440038<br />
30981 10 1908770 20 1787049<br />
10000 16 1818298 19<br />
27589<br />
8<br />
3767292<br />
19 1642004 13 818625<br />
20
Firma<br />
EMSILVA<br />
SRL<br />
ARA SRL<br />
PROD<br />
AURORA<br />
SRL<br />
LUX<br />
LORELEI<br />
SRL<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Domeniu de activitate<br />
CAEN<br />
Silvicultura si<br />
exploatare forestiera<br />
Fabricarea altor articole<br />
din metal<br />
Fabricarea băuturilor<br />
alcoolice distilate<br />
Fabricarea altor articole<br />
de îmbrăcăminte<br />
Sursa: : www.listafirme.ro<br />
Capital<br />
social<br />
(LEI)<br />
14928<br />
0<br />
Salariaţi<br />
2002<br />
Cifra de<br />
Afaceri<br />
2002(LEI)<br />
Salaria<br />
ţi 2007<br />
Cifra de<br />
Afaceri<br />
2007(LEI)<br />
2 1567375 3 9706<br />
3640 62 1492582 43 2257791<br />
10000 11 1188694 12 1420380<br />
200 67 1183677 50 1570394<br />
Domeniul de activitate al firmelor enunţate mai sus arată că cele mai<br />
rentabile activităţi economice erau comerţul cu ridicata, fabricarea produselor<br />
chimice şi comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, deoarece pentru<br />
aceste firme creşte numărul de salariaţi şi cifra totală de afaceri (în medie de trei<br />
ori, vezi sumele evidenţiate în tabelul de mai sus).<br />
După anul 2002 (inclusiv) până în 2007 mai apar 355 de firme, din ele 22<br />
cu capital străin, dintre care cele mai rentabile activează în tăierea, rindeluirea şi<br />
impregnarea lemnului şi în fabricarea ambalajelor. Numărul total de salariaţi al<br />
acestor firme înfiinţate după 2002 era în 2007 de 838, care, însumaţi la totalul<br />
salariaţilor în 2007, provenind de la firmele înfiinţate până în 2002, dau totalul de<br />
salariaţi ai IMM-urilor din oraşul Râşnov în anul respectiv.<br />
Este important de amintit că în analiza sectorului privat, deşi bazele de<br />
date conţineau în 2009, la începutul anului, 664 de firme pentru oraşul Râşnov,<br />
doar 612 firme au făcut obiectul analizei, deoarece 52 de firme erau<br />
înmatriculate în anul 2008, deci nu aveau activitate în 2007, iar datele discuţiei<br />
s-au bazat pe bilanţul din acest an. Comparativ cu anul 2007, când s-au înfiinţat<br />
103 firme, se poate constata o scădere a dinamicii apariţiei de IMM-uri în 2008,<br />
ceea ce constituie un semnal de alarmă pentru dezvoltarea acestui sector.<br />
Cifra de afaceri a firmelor înfiinţate după 2002 se ridică la suma de 71<br />
milioane lei, iar cifra totală a tuturor firmelor existente în 2007 pe teritoriul<br />
oraşului şi care au predat bilanţul în acest an era de 186 milioane lei, o cifră de<br />
afaceri de peste 3,5 ori mai mare decât în 2002.<br />
Din totalul de firme existente în 2007 cu sediul în Râşnov, 18 aveau o<br />
cifră de afaceri de peste 2 milioane lei, 4 fiind înregistrate în perioada 2002-2007<br />
şi 14 provenind din perioada 1990-2002. Puterea economică a celor 18 firme<br />
21
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
este subliniată de faptul că 44% din totalul salariaţilor erau concentraţi în aceste<br />
firme şi 60% din cifra de afaceri totală a anului 2007 era realizată la nivelul<br />
acestora.<br />
Se poate remarca în tabelul de mai jos că, pe lângă fabricarea de<br />
construcţii metalice, care sunt cele mai rentabile din punct de vedere al cifrei de<br />
afaceri realizate în 2007, apar noi activităţi importante în peisajul economic, cum<br />
ar fi producţia de componente electrice pentru autovehicule.<br />
Tabel 7. Firme noi înfiinţate după anul 2002 şi care au cifra de afaceri peste 1<br />
milion lei în anul 2007<br />
Cifra de<br />
Capital Salari<br />
Afaceri<br />
Firma<br />
Domeniu de activitate CAEN social aţi<br />
2007<br />
(LEI) 2007<br />
(LEI)<br />
HI LO SISTEME DE<br />
DEPOZITARE SRL<br />
BOMBARDIER SRL<br />
PSICONTROL<br />
MECHATRONICS<br />
SRL<br />
CUMIDAVAS SCC<br />
Fabricarea de construcţii metalice<br />
şi părţi componente ale structurilor me<br />
talice<br />
Fabricarea de construcţii metalice<br />
şi părţi componente ale structurilor me<br />
talice<br />
Producţia altor componente electrice<br />
pentru motoare şi vehicule<br />
Comerţ cu amănuntul, in magazine<br />
specializate al produselor alimentare<br />
6079210 147 22934793<br />
100000 90 11168391<br />
1700000 45 3462028<br />
9096 25 2380688<br />
OCOLUL SILVIC AL<br />
ORAŞULUI<br />
Silvicultura şi exploatare forestieră * 20 1795420<br />
RASNOV<br />
STEFLORA SRL<br />
Comerţ cu ridicata al florilor si al<br />
plantelor<br />
200 * 1430051<br />
Sursa: www.listafirme.ro ; *lipsă date la bilanţul pentru anul 2007<br />
Chiar dacă unele dintre firmele înfiinţate înainte de anul 2002 au<br />
falimentat, iar dintre cele apărute după această dată nu au rezistat până în 2007,<br />
putem afirma, conform analizei de mai sus, că sectorul IMM-urilor se dezvoltă în<br />
oraşul Râşnov, deoarece în perioada 2002 – 2007 numărul de firme creşte în<br />
2007 de 2,4 ori faţă de anul 2002, numărul de salariaţi creşte de 1,6 ori şi cifra<br />
de afaceri totală creşte de peste 3,6 ori în acest timp. Graficul de mai jos arată<br />
cu cât contribuie firmele înfiinţate până în anul 2002 (notate cu 2002 în grafic) şi<br />
cu cât contribuie cele înfiinţate după 2002 (notate cu 2007 în grafic) la realizarea<br />
principalilor indicatori ai sectorului de IMM-uri existent în oraşul Râşnov în anul<br />
2007. Graficul arată că numărul de firme înfiinţate până în 2002, deşi este mai<br />
mic faţă de cele înfiinţate după 2002, concentrează în 2007 cea mai mare parte a<br />
22
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
salariaţilor şi contribuie semnificativ la realizarea cifrei de afaceri din acest an<br />
(aprox. 62% din valoarea ei), ceea ce relevă stabilitatea sectorului de IMM-uri.<br />
Contributia firmelor infiintate pana in 2002 si dupa 2002 la realizarea<br />
principalilor indicatori ai IMM-urilor din orasul <strong>Rasnov</strong>, in anul 2007<br />
Cifra totala de<br />
afaceri (lei)<br />
62.01%<br />
37.99%<br />
Salariaţi<br />
60.99%<br />
39.01%<br />
Numar firme<br />
41.99%<br />
58.01%<br />
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%<br />
Sursa primară de date: www.listafirme.ro<br />
Firme infiintate pana in 2002<br />
Firme infiintate dupa 2002<br />
Referitor la turism, se poate observa din fişa localităţii că indicatorii<br />
specifici acestui domeniu au cunoscut creşteri spectaculoase in ultimii 5 ani,<br />
îndeosebi cei referitori la înnoptările din pensiunile urbane, care cresc de aproape<br />
11 ori, ca o consecinţă a faptului că cele 233 locuri existente în 2007 în acest tip<br />
de unitate de cazare sunt foarte solicitate de turişti. În 2003 existau doar 17<br />
locuri în pensiuni urbane, de aceea putem spune că acest tip de cazare a<br />
cunoscut o dinamică extrem de benefică pentru dezvoltarea activităţilor de<br />
turism din zona Râşnovului.<br />
Este recomandabil să se aibă în vedere Strategia de dezvoltare regională şi<br />
Planul naţional de dezvoltare 2007-2013, care au ca scop o dezvoltare turistică<br />
durabilă şi care sunt finanţate prin Programul Operaţional Regional. Se ştie deja<br />
că autorităţile mizează pe un nou segment pentru dezvoltarea turismului<br />
romanesc: domeniul schiabil. Programul „Superschi in Carpaţi“ exista, ce-i<br />
drept, încă din 2003, însă nu prea a avut succes, din cauză că scoaterea<br />
23
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
terenurilor agricole din circuitul forestier pentru amenajarea de pârtii presupunea<br />
plata unor taxe de ordinul miliardelor de lei vechi, ceea ce devenea imposibil de<br />
aplicat pentru autorităţile locale.<br />
Pentru subprogramul “Schi în România ” Primăria Râşnov a pregătit deja un<br />
proiect, în asociaţie cu alte 5 primării, Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal şi Bran-<br />
Moeciu, pentru a demara investiţiile îndată ce noul program va fi aplicabil. Acest<br />
subprogram are ca obiective: modernizarea şi extinderea pârtiilor existente şi<br />
realizarea de noi pârtii de schi în vederea asigurării condiţiilor pentru practicarea<br />
sporturilor de iarnă la standarde internaţionale; dezvoltarea turismului montan şi<br />
îmbunătăţirea calitativă a ofertei staţiunilor montane în vederea atragerii de<br />
turişti. Primarii din aceste localităţi au în vedere, în primul rând, domeniul<br />
schiabil, dar putem vorbi de un beneficiu mai general privind turismul montan.<br />
Asemenea investiţii sunt binevenite, mai ales ca in multe din aceste localităţi<br />
industria se află în declin de mai mult timp.<br />
Proiectele ce pot fi finanţate prin programul “Superschi în Carpaţi” pot avea<br />
următoarele arii de interes:<br />
- amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii generale: căi de<br />
acces, alimentări cu apă, gaze, curent electric, canalizări, staţii de pompare şi de<br />
epurare, parcări, drumuri forestiere şi alte utilităţi necesare;<br />
- amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor de schi, cu instalaţiile de<br />
transport pe cablu aferente, instalaţiile şi echipamentele de producere a zăpezii<br />
artificiale şi de întreţinere a pârtiilor şi instalaţii pentru iluminatul pârtiilor de<br />
schi;<br />
- amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării<br />
celorlalte sporturi de iarnă: biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină şi<br />
echiparea acestora cu instalaţiile şi echipamentele corespunzătoare;<br />
- construirea, dezvoltarea sau reabilitarea structurilor de primire turistică<br />
În privinţa finanţării necesare pentru realizarea infrastructurii specifice,<br />
primăriile pot accesa fonduri europene pe Axa V, pentru proiecte de dezvoltare a<br />
turismului regional si local.<br />
actuale;<br />
În privinţa unităţilor de cazare se impun câteva măsuri:<br />
- construirea de pensiuni urbane, astfel încât ele să facă faţă standardelor<br />
- crearea de noi servicii cu valoare adăugată mare;<br />
24
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
- o politică de marketing corespunzătoare, astfel încât pensiunile să aibă un<br />
grad de ocupare cât mai mare pe întreaga durată a anului;<br />
- integrarea bazelor de cazare din Râşnov în asociaţiile şi structurile de<br />
promovare a turismului din România.<br />
Pentru agrement se poate construi un complex multifuncţional dotat cu<br />
piscină, saună, restaurant şi baruri, unităţi comerciale, spaţii pentru sport. În<br />
Râşnov, datorită suprafeţelor generoase de pădure existente, se pot amenaja<br />
piste/spaţii pentru ATV-uri şi cicloturism/mountainbike.<br />
În concluzie, în cadrul judeţului Braşov, oraşul Râşnov se poate dezvolta ca<br />
destinaţie de odihnă şi tratament, dar şi pentru drumeţie montană şi schi. În<br />
acest sens promovarea antreprenoriatului şi îmbunătăţirea nivelului de instruire<br />
şi a abilităţilor profesionale şi tehnice ale forţei de muncă de pe plan local<br />
reprezintă priorităţi majore privind dezvoltarea resurselor umane necesare<br />
susţinerii şi dezvoltării economice a oraşului.<br />
2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale<br />
2.5.1. Evoluţie şi potenţial demografic<br />
Descrierea evoluţiei populaţiei şi analiza potenţialului demografic ale<br />
oraşului Râşnov au fost realizate comparativ cu cele ale populaţiei urbane din<br />
judeţul Braşov, folosind datele furnizate de Recensămintele populaţiei şi<br />
locuinţelor din 1966 până în 2002, de fişa localităţii de la Direcţia Judeţeană de<br />
Statistică Braşov, precum şi date disponibile din baza TEMPO online a Institutului<br />
Naţional de Statistică. Motivaţia comparaţiei cu populaţia urbană, şi nu cu<br />
întreaga populaţie, constă în obţinerea unei fidelităţi cât mai mari în conturarea<br />
profilului demografic al oraşului. Compararea valorilor tuturor indicatorilor cu<br />
media urbană a contextului suprateritorial arată cât de critică sau avantajoasă<br />
este poziţia oraşului Râşnov faţă de alte oraşe şi care ar fi problemele cu care se<br />
confruntă sau care sunt atuurile sale privind potenţialul său demografic.<br />
După cum se observă din Tabelul 1 populaţia oraşului Râşnov la<br />
recensăminte manifestă o tendinţă de accentuată creştere, comparativă cu cea a<br />
populaţiei urbane în general din judeţ, o creştere de peste 60% dacă ne<br />
raportăm la recensământul din 1966. Pe fondul unui proces de industrializare<br />
forţată şi de urbanizare accelerată, din perioada comunistă, această creştere are<br />
loc de fapt până în anul 1990, după care în intervalul 1992 – 2002 se<br />
înregistrează o scădere a volumului populaţiei oraşului (-5,4%), însă mai slabă în<br />
25
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
intensitate decât diminuarea în general a populaţiei urbane din judeţul Braşov (-<br />
10,2%).<br />
Tabel 1. Volumul populaţiei oraşului Râşnov la recensăminte<br />
Recensământ: 1966 1992 2002<br />
Oraşul<br />
Râşnov<br />
Judeţ Brasov*<br />
(populatie<br />
urbana)<br />
Frecvenţe<br />
absolute 9589 16414 15520<br />
Frecvenţe<br />
relative<br />
1966 =<br />
100%<br />
171,2% 161,9%<br />
Frecvenţe<br />
absolute 299976 497343 446677<br />
Frecvenţe<br />
relative<br />
1966 =<br />
100%<br />
165,8% 148,9%<br />
Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002<br />
*Nota: Populaţia urbană conţine şi populaţia oraşului Râşnov<br />
La nivel judeţean, populaţia urbană continuă sa scadă până în anul 2002 şi<br />
se va redresa până în anul 2004, după care scade lent către sfârşitul perioadei<br />
analizate.<br />
Evolutia populatiei orasului comparativ cu populatia urbana a judetului<br />
Brasov, in perioada 1966-2008<br />
550000<br />
17400<br />
520000<br />
16000<br />
490000<br />
<strong>Rasnov</strong><br />
14600<br />
13200<br />
11800<br />
460000<br />
430000<br />
400000<br />
370000<br />
340000<br />
Brasov<br />
10400<br />
310000<br />
280000<br />
9000<br />
250000<br />
nr.pers.<br />
1966<br />
1990<br />
1991<br />
1992<br />
2002<br />
2003<br />
2004<br />
2005<br />
2006<br />
2007<br />
2008<br />
<strong>Rasnov</strong><br />
BRASOV_urban<br />
26
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Sursa: DJS (Direcţia Judeţeană de Statistică) Braşov, Fişa Localităţii şi baza de<br />
date TEMPO a INSSE<br />
În Râşnov, oraş a cărui denumire în documente apare prima dată în anul<br />
1331 sub forma româno-slavă de Rosnou, populaţia începe să crească în volum<br />
încă din anul 2003, într-un ritm superior tendinţei contextului suprateritorial (vezi<br />
figura de mai jos). Astfel în iulie 2008 populaţia oraşului Râşnov (16193 locuitori)<br />
va fi cu 4,3% mai mare, comparativ cu cea înregistrată la ultimul recensământ,<br />
pe când populaţia urbană a judeţului Braşov scade cu 1,3 % în aceeaşi perioadă.<br />
Evoluţia detaliată pe ani consecutivi, după anul 1990, arată că punctul<br />
critic al dinamicii populaţiei oraşului a fost anul 2002, când, faţă de anul 1990<br />
(care a reprezentat vârful evoluţiei populaţiei în ultimii 18 ani), numărul de<br />
locuitori stabili ai oraşului s-a diminuat cu 10,9%. După acest an, contrar<br />
tendinţei la nivel judeţean populaţia s-a aflat în continuă creştere, chiar dacă în<br />
ultimii trei ani această creştere este mai lentă ca ritm.<br />
nr.pers.<br />
Evolutia populatiei in perioada 1966-2008<br />
17400<br />
16000<br />
14600<br />
13200<br />
11800<br />
10400<br />
9000<br />
1966<br />
1990<br />
1991<br />
1992<br />
1993<br />
1994<br />
1995<br />
1996<br />
1997<br />
1998<br />
1999<br />
2000<br />
2001<br />
2002<br />
2003<br />
2004<br />
2005<br />
2006<br />
2007<br />
2008<br />
Sursa: DJS – Braşov, Fişa Localităţii<br />
Perioada postrevoluţionară (după decembrie 1989) este caracterizată de<br />
un volum relativ mare de populaţie la debutul ei, de 1,8 ori mai mare decât cel<br />
înregistrat la recensământul din ’66, cu un uşor declin în 1992 şi cu cel mai<br />
scăzut număr de locuitori în 2002 (vezi figura de mai jos), după care volumul<br />
27
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
populaţiei din 2003 până în 2008 se redresează, ajungând aproximativ la<br />
valoarea înregistrată în anul 1999.<br />
În concluzie, după recensământul din 1966, populaţia aproape că se<br />
dublează în 25 de ani, iar în următorii 20 de ani are tendinţa de a rămâne<br />
constantă, cu mici fluctuaţii nesemnificative.<br />
Ar fi utilă o cercetare asupra cauzelor ce au condus la scăderea populaţiei<br />
până în 2002 şi asupra factorilor favorizanţi redresării ei din perioada următoare,<br />
ce au determinat creşterea constantă a populaţiei în ultimii 5 ani din perioada<br />
analizată (1990-2008).<br />
2.5.2. Densitatea populaţiei<br />
Datorită creşterii continue a volumului populaţiei oraşului Râşnov, în<br />
perioada 2003 – 2008, a crescut în acelaşi ritm şi densitatea populaţiei de la 96<br />
locuitori/km² în 2003 la 99 locuitori/km² în 2008. Densitatea populaţiei oraşului<br />
a fost permanent mult inferioară mediei densităţii urbane din judeţul Braşov (99<br />
locuitori/km² faţă de 359 locuitori/km² în 2008) ceea ce demonstrează că oraşul<br />
deţine o suprafaţă administrativă întinsă, ţinând cont de faptul că prin mărimea<br />
populaţiei este un oraş de talie medie în grupul celor 10 UAT urbane din judeţ.<br />
Oraşele mai mari sunt: Braşov, Făgăraş, Săcele, Zărneşti şi Codlea. Chiar dacă<br />
este al şaselea oraş ca mărime a populaţiei, Râşnov are avantajul de a fi câştigat<br />
populaţie în volum în ultimii 5 ani, fenomen manifestat numai în alte trei oraşe<br />
din judeţ: Codlea, Ghimbav şi Zărneşti.<br />
2.5.3. Structura pe sexe şi vârste<br />
Distribuţia pe sexe a populaţiei oraşului Râşnov reflectă un relativ echilibru<br />
între ponderea populaţiei masculine 48,8% - 7886 bărbaţi şi a celei feminine<br />
51,2% - 8269 femei, situaţia fiind uşor diferită faţă de cea observată la nivelul<br />
mediului urban al judeţului Braşov – populaţie feminină (51,9%) şi populaţie<br />
masculină (48,1%),. Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei)<br />
are în 2008, la nivelul oraşului studiat, valoarea de 95,3 ceea ce înseamnă că<br />
acesta este superior celui calculat la nivelul judeţului Braşov, care indică 92,8<br />
bărbaţi la 100 de femei. Acest indicator a fost subunitar tot timpul, în perioada<br />
studiată, cu alte cuvinte numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor încă de<br />
la începutul anilor ’90. Până în 1992 raportul masculin-feminin a fost în general<br />
unul echilibrat, după care diferenţa dintre sexe s-a accentuat în detrimentul celei<br />
masculine, urmând ca în ultimii doi ani să revină la echilibru de la începutul anilor<br />
28
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
’90. Vom vedea însă în structura pe sexe şi vârste a populaţiei care sunt<br />
cohortele de populaţie cu diferenţe semnificative între sexe.<br />
Tabel 2. Evoluţia populaţiei pe sexe şi grupe principale de vârstă în anii 2002 şi<br />
2008, faţă de recensământul din 1992<br />
Grupe<br />
principale<br />
de vârstă<br />
0 –14 ani 15 – 59 ani 60 şi peste<br />
1992 2002 2008 1992 2002 2008 1992 2002 2008<br />
Femei 2382<br />
(100%)<br />
Bărbaţi 2345<br />
(100%)<br />
-43.9 -52.8<br />
-39.1 -48.3<br />
5061<br />
(100%)<br />
5082<br />
(100%)<br />
8.7 16.5<br />
5.2 13.0<br />
886<br />
(100%)<br />
628<br />
(100%)<br />
Total 4727<br />
10143<br />
1514<br />
-41.5 -50.5<br />
6.9 14.7<br />
(100%)<br />
(100%)<br />
(100%)<br />
Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov<br />
22.3 40.9<br />
29.6 48.4<br />
25.4 44.0<br />
Analiza evoluţiei populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă arată că cea mai<br />
dezavantajată categorie de vârstă sunt copiii, care sunt din ce în ce mai puţini<br />
faţă de recensământul din 1992. Dintre aceştia, fetele scad ca număr într-un ritm<br />
uşor superior scăderii numărului de băieţi, astfel că în 2008 rămân doar 47<br />
procente din totalul existent în 1992. Pe toată perioada analizată, scăderea totală<br />
a populaţiei de 0-14 ani, la 50% din cea existentă în 1992, se face atât pe seama<br />
populaţiei feminine, cât şi pe seama celei masculine din această categorie de<br />
vârstă. Populaţia masculină este însă cea care influenţează semnificativ evoluţia<br />
unei alte categorii de populaţie, şi anume vârstnicii (60 de ani şi peste), pozitiv<br />
de această dată, ajungând ca în 2008 această categorie să crească în volum cu<br />
aproape 48,4% faţă de anul 1992. Recensământul din 2002 este cel care<br />
marchează de fapt diferenţierea de creştere dintre bărbaţi şi femei la această<br />
categorie de vârstă (valoarea punctată în tabelul de mai sus), când ponderea<br />
bărbaţilor era mai mare cu o treime din totalul populaţiei de peste 60 de ani faţă<br />
de cea înregistrată în anul 1992. Creşterea numărului de bărbaţi cu vârste de 60<br />
de ani şi peste şi a populaţiei în general din această categorie de vârstă,<br />
combinată cu scăderea numărului de copii, cu aceeaşi intensitate, confirmă<br />
existenţa unui proces de îmbătrânire demografică la nivelul oraşului, cu implicaţii<br />
profunde socio-economice.<br />
Se poate afirma că în general mediul urban al judeţului Braşov se<br />
confruntă cu această problemă, însă, faţă de anul 1992, aici ponderea de copii<br />
29
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
scade până în 2002 cu 9,6 puncte procentuale, pe când în Râşnov scăderea este<br />
de aproape 14,4 puncte procentuale în aceeaşi perioadă (de la 28,9% în 1992 la<br />
14,5%). În ceea ce priveşte populaţia de 60 de ani şi peste, la recensământul din<br />
1992, era mai redusă ca pondere în oraşul Râşnov (9,2%) decât în populaţia<br />
urbană totală a judeţului (11%) şi ajunge la o pondere de 13,5% în populaţia<br />
totală a anului 2008, în timp ce ponderea la nivel de judeţ creşte şi ea la 16,4%.<br />
Cu alte cuvinte, populaţia tânără a oraşului scade mai mult între recensăminte<br />
decât a altor oraşe din judeţ, în schimb populaţia vârstnică înregistrează un ritm<br />
de creştere inferior în Râşnov faţă de celelalte oraşe din judeţ. Totuşi în 2008<br />
ponderea copiilor este mai mare comparativ cu cea a judeţului, iar ponderea de<br />
vârstnici este mai mică în populaţia Râşnovului faţă de cea urbană a judeţului<br />
(13,5% faţă de 16,4%).<br />
Piramida vârstelor pe sexe, Orasul <strong>Rasnov</strong>, judeţul<br />
Brasov, comparativ pentru anii 1992 şi 2008<br />
85 ><br />
80-84 ani<br />
75 -79 ani<br />
70-74 ani<br />
65-69 ani<br />
60-64 ani<br />
55-59 ani<br />
50-54 ani<br />
45-49 ani<br />
40-44 ani<br />
35-39 ani<br />
30-34 ani<br />
25-29 ani<br />
20-24 ani<br />
15-19 ani<br />
10-14 ani<br />
5- 9 ani<br />
0- 4 ani<br />
-1000 -800 -600 -400 -200 0 200 400 600 800 1000<br />
Masculin<br />
Feminin<br />
Asta înseamnă că în anii ’90 oraşul Râşnov avea avantajul unei populaţii<br />
foarte tinere în comparaţie cu celelalte oraşe ale judeţului Braşov, însă în timp<br />
30
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
pierde treptat acest avantaj, ajungând în 2008 la o populaţie relativ îmbătrânită,<br />
dar mai puţin îmbătrânită faţă de majoritatea celorlalte oraşe, ceea ce-i conferă<br />
un atribut de oraş tânăr în peisajul urban al judeţului.<br />
Populaţia în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-59 ani, a fost în<br />
Râşnov mai redusă ca pondere decât în alte oraşe la recensământul din 1992<br />
(61,9% faţă de 64,8% ponderea medie urbană) şi nu depăşeşte media la<br />
recensământul din 2002 (69,9% faţă de 70,1% ponderea medie urbană), dar în<br />
2008 reuşeşte să înregistreze valori mai mari decât media (72% faţă de 71,4%<br />
pondere media urbană), ceea ce arată teoretic că în acest oraş ar exista o sursă<br />
importantă de forţă de muncă. Practic este util de ştiut cât din această populaţie<br />
este activă şi câtă inactivă pentru a aprecia corect mărimea acestei resurse.<br />
Distribuţia detaliată pe sexe şi grupe mici de vârstă este cea care arată<br />
mărimea comparativă a cohortelor generaţionale (câte 5 generaţii) exprimată<br />
grafic prin piramida vârstelor, iar comparaţia celor două piramide de mai sus ne<br />
dă informaţii despre tendinţele de înlocuire a generaţiilor în ultimii 15 ani.<br />
Piramidele vârstelor, realizate cu datele înregistrate la nivelul anilor 1992<br />
(reprezentată prin coloane orizontale pentru fiecare categorie de sex) şi 2008<br />
(reprezentată prin linii pentru fiecare categorie de sex), furnizate de Direcţia<br />
Judeţeană de Statistică Braşov, vin să completeze analiza structurii pe vârste a<br />
populaţiei oraşului Râşnov, punând în evidenţă efectivele reduse ale cohortelor<br />
de tineri, în special a populaţiei feminine, dar şi un proces de îmbătrânire a<br />
populaţiei în curs de instalare.<br />
Acest lucru e confirmat de forma bazelor celor două piramide, ce se<br />
îngustează până în 2008 semnificativ la toate grupele mici de vârstă până în 15<br />
ani (vezi figurile de mai sus), în special grupa 5-9 ani femei. Dacă în prezent<br />
numărul de nou-născuţi este relativ echilibrat pe cele două sexe, acum 5-10 ani<br />
a existat o tendinţă constantă de descreştere a numărului de fete.<br />
Îngroşarea vârfului piramidei din 2008 faţă de cea din 1992, în special a<br />
populaţiei masculine de peste 60 de ani, indică creşterea în volum a populaţiei<br />
vârstnice. În acelaşi timp, această modificare a mărimii populaţiei vârstnice arată<br />
o îmbunătăţire a nivelului de trai prin creşterea duratei medii a vieţii. Pentru<br />
mediul urban al judeţului Braşov durata medie a vieţii a crescut în perioada<br />
1996-2006 de la 66,8 ani la 70,1 ani pentru bărbaţi şi de la 75,1 ani la 77,4 ani<br />
pentru femei. Totuşi această redimensionare a populaţiei de 60 de ani şi peste<br />
31
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
înseamnă, pe lângă o sarcină socială sporită pentru segmentul populaţiei adulte,<br />
o creştere a necesităţii de servicii sociale şi medicale.<br />
Dacă în 1992 populaţia tânără şi în special generaţiile cu vârste cuprinse<br />
între 10-14 ani la femei şi 35-39 ani la bărbaţi deţineau cel mai mare segment<br />
din populaţia totală, în 2008 generaţiile anilor:’54 -’58, ’79 -’83 (la femei) şi ’84-<br />
’88 (la bărbaţi) sunt cele mai bine reprezentate. Asta înseamnă că în prezent<br />
oraşul are o importantă resursă de forţă de muncă tânără, dar, dacă nu se vor<br />
lua măsuri de stimulare a natalităţii, peste 30-35 de ani această populaţie devine<br />
inactivă din punct de vedere economic şi o sarcină socială din ce în ce mai mare<br />
pentru o populaţie tânără viitoare din ce în ce mai redusă ca număr.<br />
Indicele vitalităţii populaţiei, calculat prin raportarea populaţiei tinere la<br />
populaţia vârstnică, are în 2008 valoarea de 1,1 pentru oraşul Râşnov, sub<br />
nivelul dorit de 1,5 care asigură înlocuirea generaţiilor. Însă este de remarcat<br />
faptul că pentru mediul urban al judeţului Braşov acest indicator este mult mai<br />
mic (0,7).<br />
Nupţialitatea şi divorţialitatea, cu alte cuvinte numărul de căsătorii şi<br />
divorţuri la mia de locuitori, sunt indicatori ce dau informaţii asupra modelului de<br />
familie spre care se tinde în teritoriul analizat. Sunt indicatori demografici<br />
dinamici, care influenţează sănătatea familiei, cu repercusiuni asupra stării de<br />
sănătate a individului. Dacă în perioada anilor ’90 nupţialitatea rămâne relativ<br />
constantă, divorţialitatea atinge un maxim în 1996 de 2‰, după care timp de 10<br />
ani scade la valori sub 0,2‰. În 2005 avem o creştere importantă a numărului<br />
de divorţuri, 1,6‰, şi cea mai scăzută rată a nupţialităţii din ultimii 18 ani,<br />
4,5‰. În prezent, datele disponibile la nivel de an 2007 arată că nupţialitatea<br />
este mai mare în oraşul analizat (9‰ faţă de 8,4‰ media urbană), iar<br />
divorţialitatea semnificativ mai mică (0,9‰ faţă de 3,3‰ media urbană), ceea<br />
ce înseamnă că, faţă de celelalte oraşe, în Râşnov, chiar dacă apare familia<br />
mononucleară şi creşte vârsta medie la căsătorie a ambilor parteneri, tinde să se<br />
conserve modelul familial tradiţional nuclear.<br />
Mişcarea naturală în general şi procesul de îmbătrânire demografică în<br />
special determină calitatea, amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în oraşul<br />
studiat. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după<br />
vârstă care exprimă raportul dintre populaţia tânără şi vârstnică şi populaţia în<br />
vârstă de muncă (15-59 ani) şi ne arată sarcina socială pe care o suportă<br />
segmentul populaţiei adulte, care are cea mai importantă contribuţie la realizarea<br />
32
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii.<br />
Raportul de dependenţă după vârstă, pe baza datelor din 2008, stabilea la nivelul<br />
oraşului un număr de 388 dependenţi minori şi vârstnici ce revin la 1000 de<br />
persoane în vârstă de muncă, faţă de 400 la nivelul Braşovului urban, ceea ce<br />
face ca sarcina socială a populaţiei apte de muncă a oraşului Râşnov să fie mai<br />
mică decât cea a populaţiei urbane în vârstă de muncă din judeţul Braşov. Ca o<br />
circumstanţă favorizantă pentru Râşnov trebuie menţionat că valoarea mare a<br />
indicatorului se datorează ponderii mai mari de copii decât de vârstnici (14,5%<br />
respectiv 13,5%), situaţie ce-i conferă un avantaj în raport cu mediul urban al<br />
judeţului.<br />
2.5.4. Structura etnică şi religioasă<br />
Pentru caracterizarea structurii etnice s-au folosit date de la recensăminte,<br />
dar mai ales un studiu realizat de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Braşov<br />
privind situaţia rromilor din judeţul Braşov. Analiza relevă tendinţa continuă de<br />
creştere în ultimul timp a ponderii populaţiei care s-a declarat la recensământ de<br />
etnie rromă în total populaţie a judeţului, de la 0,8 % în anul 1966 la 3,1 % în<br />
anul 2002. Din diferite motive, la recensămintele precedente, rromii au ezitat săşi<br />
declare naţionalitatea. Faptul că la recensământul din 2002 populaţia începuse<br />
să conştientizeze că declararea apartenenţei la o etnie nu reprezintă un pericol ci<br />
dimpotrivă, poate explica această creştere. O altă explicaţie ar fi aceea că etnia<br />
rromă are un profil demografic specific cu o fertilitate feminină mai ridicată.<br />
În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei oraşului Râşnov, trebuie<br />
menţionat că după români, care sunt majoritari (96,6% conform recensământului<br />
din 2002, date de pe www.edrc.ro ), maghiarii ar reprezenta a doua etnie ca<br />
pondere (2,1%), iar germanii a treia (1%). Rromii reprezentau doar 0,2% din<br />
populaţia din acel moment. Faţă de mediile la nivel judeţean putem afirma că aici<br />
avem români şi germani mai numeroşi ca pondere în total populaţie stabilă din<br />
2002, însă mult mai puţini maghiari faţă de ponderea pe judeţ. Structura<br />
populaţiei după limba maternă arată că, după limba română, ponderi însemnate<br />
de locuitori din Râşnov vorbeau maghiara, germana şi limba rromanes. La ultimul<br />
recensământ, dintre religiile menţionate în Râşnov, cele cu cei mai mulţi adepţi<br />
erau: ortodoxă (93%), romano-catolică (2,7%) şi reformată (0,6%).<br />
33
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
2.5.5. Mişcarea naturală şi migratorie<br />
Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca<br />
importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele<br />
două fenomene pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea<br />
migratorie.<br />
Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii<br />
care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă<br />
determinată (un an calendaristic). În anul 2007, conform datelor furnizate de<br />
DJS Braşov (Fişa localităţii), în oraşul Râşnov rata natalităţii avea valoarea de<br />
10,4‰, cea mai mare valoare din ultimii 15 ani. Dacă la începutul anilor ’90 rata<br />
natalităţii era în medie de peste 10‰, ea scade între anii 1993-2000, an după<br />
care se redresează cu valori ce nu trec sub pragul 9,5‰ (vezi graficul de mai<br />
jos). În 2007 natalitatea înregistrată la nivelul urbanului din judeţ (9,2‰) era<br />
inferioară celei din oraşul Râşnov. Valorile natalităţii în oraşul analizat au fost în<br />
toată perioada de referinţă superioare mediei urbane, ceea ce înseamnă că avem<br />
un oraş tânăr în raport cu celelalte oraşe, cu un potenţial crescut de vitalitate<br />
demografică.<br />
Evolutia miscarii naturale in perioada 1990-2007<br />
12.0<br />
10.0<br />
8.0<br />
6.0<br />
4.0<br />
2.0<br />
0.0<br />
-2.0<br />
1990<br />
1991<br />
1992<br />
1993<br />
1994<br />
1995<br />
1996<br />
1997<br />
1998<br />
1999<br />
2000<br />
2001<br />
2002<br />
2003<br />
2004<br />
2005<br />
2006<br />
2007<br />
natalitate mortalitate spor natural<br />
34
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul<br />
celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an<br />
calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el<br />
este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socioeconomici,<br />
precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi<br />
de factori ecologici. Rata mortalităţii în oraşul Râşnov avea în 1997 şi în 2004 cea<br />
mai ridicată valoare în ultimii 18 ani, de peste 9‰. În 2005 scade la 7,6‰, însă<br />
după aceea creşte constant cu câte 0,1 puncte procentuale până în 2007. În<br />
context suprateritorial este de remarcat situaţia extrem de favorabilă a oraşului<br />
privind rata mortalităţii mult inferioară mediei urbane atât din 2007 (7,8‰ faţă<br />
de 9,1‰), cât şi din ultimii 3 ani. În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă,<br />
trebuie precizat faptul că în aceşti ultimi 3 ani s-a înregistrat un număr constant<br />
de decese 0-1 an, de aceea, chiar dacă mortalitatea infantilă are valori sub<br />
media urbană, trebuie tras un semnal de alarmă privind calitatea serviciilor<br />
medicale pentru nou-născuţi şi monitorizarea evoluţiei lor.<br />
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele<br />
două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei<br />
populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese<br />
care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Pentru oraşul Râşnov<br />
sporul natural înregistrează valori negative doar în 1997, în rest are valori<br />
pozitive, având tendinţa în ultimii 2 ani să recupereze poziţiile de la debutul<br />
perioadei analizate, când natalitatea era mare şi mortalitatea mică (vezi graficul<br />
de mai sus). În context suprateritorial sporul natural este negativ din 1994 până<br />
în 2006, şi numai în 2007 devine pozitiv, dar cu o valoare aproape de 0, ceea ce<br />
plasează oraşul studiat într-o poziţie favorabilă privind creşterea naturală a<br />
populaţiei, în peisajul urban al judeţului.<br />
Tabel 3. Mişcarea migratorie a populaţiei oraşului Râşnov (1990/2007)<br />
Anul Persoane Sold La 1000 de locuitori<br />
stabilite plecate<br />
migratoriu<br />
stabilite<br />
‰<br />
plecate<br />
‰<br />
rata<br />
‰<br />
1990 211 682 -471 12.1 39.2 -27.0<br />
1992 304 170 134 18.5 10.4 8.2<br />
2002 296 242 54 19.1 15.6 3.5<br />
2007 322 224 98 20.1 14.0 6.1<br />
BV_urban_2007 6373 7924 -1551 14.5 18.0 -3.5<br />
Sursa primară de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Fişa Localităţii<br />
1990-2007<br />
35
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală<br />
a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Chiar dacă mişcarea naturală este<br />
pozitivă, mişcarea migratorie rămâne şi ea foarte importantă prin intensitatea<br />
manifestării fenomenului şi prin sensul acesteia. Migraţia reprezintă totalitatea<br />
stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi<br />
administrativ-teritoriale.<br />
Sporul migratoriu pentru oraşul Râşnov înregistrează în anul 1992 cea mai<br />
mare valoare pozitivă a sporului migratoriu din perioada analizată. Dacă în<br />
perioada 1995-1998 acest indicator avea valori negative (1990, cea mai scăzută<br />
valoare, vezi tabelul de mai sus), recuperează din 2001, moment în care tinde să<br />
atingă valoarea din 1992. Sporul migratoriu nu depăşeşte valoarea de atunci şi<br />
ajunge la doar 6,1‰ în 2007. Totuşi, valoarea pozitivă a acestui spor la nivelul<br />
oraşului Râşnov faţă de nivelul mediului urban braşovean în general, ne<br />
îndreptăţeşte să afirmăm că este un oraş atractiv pentru populaţia din judeţ, şi<br />
nu numai.<br />
Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie,<br />
sporul anual al oraşului Râşnov înregistrează în 2007 o valoare pozitivă de<br />
8,7‰, mai mică decât în 2001 (9,8‰), însă pozitiv comparativ cu media<br />
urbană negativă a judeţului Braşov (-3,7‰), valoare dată atât de mişcarea<br />
naturală, cât şi de cea migratorie (ambele negative) înregistrate în acest an.<br />
Acest lucru relevă tendinţa scăderii populaţiei urbane braşovene contrară<br />
tendinţei de creştere a populaţiei oraşului Râşnov.<br />
2.5.6. Resursele umane şi forţa de muncă<br />
Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune<br />
de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o<br />
muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale şi includ: populaţia în<br />
vârstă de muncă, aptă de a lucra (bărbaţi de 16 - 62 ani şi femei de 16 - 57 ani),<br />
precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.<br />
Datele puse la dispoziţie de DJS Braşov privind distribuţia populaţiei pe<br />
grupe de vârstă din anul 2002 arătau că, deşi în oraşul Râşnov proporţia<br />
populaţiei în vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 70%, doar 44,1%<br />
reprezenta populaţia activă a oraşului (6834 persoane) în total populaţie. Dintre<br />
acestea, 4902 erau persoane ocupate (reprezentând 31,6% din populaţia totală a<br />
oraşului şi 71,7% din populaţia activă a oraşului), iar 1932 erau şomeri.<br />
36
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Ponderea ocupării masculine era în 2002 de 56% depăşind-o pe cea a ocupării<br />
feminine cu 12 puncte procentuale. Salariaţii reprezentau, în anul 2002,<br />
aproximativ 42,6% din populaţia ocupată şi circa 13,5% din populaţia totală a<br />
oraşului. Numărul mediu de salariaţi scade în perioada 2003-2006, dar creşte în<br />
2007, ajungând la o valoare mai mare ca la recensământul din 2002.<br />
Cel mai mare număr de ocupaţi îl regăsim în industria construcţiilor<br />
metalice şi a produselor din metal – 587 (27,6% din total ocupaţi în industrie şi<br />
12,0% din totalul de ocupaţi), în comerţ – 10,9% , în administraţie publică –<br />
7,6% şi în construcţii – 7,5%. În general la recensământul din 2002 sectorul<br />
secundar era predominant (50, 9%), urmat de sectoarele terţiar, cu 44,3% din<br />
ocupaţi, şi primar, cu 4,7% populaţie ocupată în acest sector.<br />
Tabel 4. Situaţia privind numărul cursurilor de formare profesionala pentru<br />
persoanele care beneficiază de servicii gratuite de formare profesionala,<br />
organizate de AJOFM Braşov in perioada 01.01.2009 - 30.04.2009<br />
nr.<br />
crt. Denumire calificare<br />
Total<br />
cursuri<br />
1 Bucătar 2<br />
2 Camerista 2<br />
3 Coafor 1<br />
4 Cofetar patisier 1<br />
5 Cosmetician 1<br />
6 Dulgher, tâmplar, parchetar 2<br />
7<br />
Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi<br />
gaze 1<br />
8 Limba engleză 1<br />
9 Limba germană 1<br />
10 Lucrător în comerţ 2<br />
11 Manichiurist, pedichiurist 2<br />
12 Maseur 1<br />
13<br />
Montator pereţi şi plafoane din ghips -<br />
carton 1<br />
14 Operator calculator electric şi reţele 9<br />
15<br />
Operator la maşini unelte semiautomate şi<br />
automate 1<br />
16<br />
Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de<br />
alimentaţie 1<br />
17 Sudor 1<br />
18 Tâmplar universal 1<br />
19 Tehnician maseur 1<br />
20 Zidar, pietrar, tencuitor 3<br />
21 Zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor 1<br />
Sursa de date: AJOFM Braşov, iunie 2009<br />
37
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Rata şomajului, calculată ca raport între şomeri şi populaţia activă,<br />
înregistrată în oraşul Râşnov, în anul 2002, era de 28,3%, înregistrând valori<br />
uşor mai ridicate în rândul bărbaţilor, decât în rândul femeilor. Valoarea ridicată<br />
a ratei şomajului corelată cu diminuarea numărului mediu de salariaţi între anii<br />
2003-2006 au impus necesitatea iniţierii unor programe de formare şi reorientare<br />
profesională în domenii cu potenţial de dezvoltare, spre exemplu în servicii (vezi<br />
oferta de cursuri din tabelul de mai jos). În perioada amintită, numărul de<br />
salariaţi din industrie s-a diminuat (pe seama scăderii acestuia în industria<br />
energie electrică, termică, gaze şi apă), dar şi cel din sănătate şi asistenţa<br />
socială şi agricultură. Singurele activităţi ale economiei naţionale ce au înregistrat<br />
creşterea numărului de salariaţi în ultimii 5 ani sunt comerţul, construcţiile şi<br />
administraţia publică.<br />
La începutul anului 2009, oraşul Râşnov cu 490 persoane ocupa poziţia a<br />
5-a în judeţ privind numărul de şomeri, după municipiul Braşov, cu cei mai mulţi<br />
şomeri - 3.779 persoane, urmat de Făgăraş – 749 , Săcele – 702 şi Zărneşti –<br />
543.<br />
Oferta de cursuri la nivel de judeţ va trebui urmărită şi la nivelul oraşului<br />
Râşnov, pentru a informa permanent această categorie de populaţie, care adesea<br />
nu are acces la astfel de informaţie.<br />
O privire de ansamblu asupra populaţiei oraşului ne arată modul în care<br />
aceasta se distribuie între populaţie activă şi inactivă. Mai sus a fost prezentată<br />
componenta activă a populaţiei şi modul în care aceasta se distribuie în ocupaţi şi<br />
şomeri; componenta inactivă<br />
se compune din pensionari, studenţi, persoane<br />
casnice şi persoane aflate în întreţinere. În Râşnov, la ultimul recensământ, rata<br />
de inactivitate era destul de mare, în jur de 55%.<br />
Populaţia şcolară a oraşului Râşnov îşi desfăşura activitatea la nivelul<br />
anului 2007 în 73 de săli de clasă şi cabinete şcolare, dotate cu 78 de PC-uri, şi<br />
era compusă din 2506 de preşcolari şi elevi distribuiţi astfel: copii înscrişi în<br />
grădiniţe – 506, elevi în şcoli primare – 551, gimnaziale – 662, la liceu – 553 şi<br />
în şcoli de arte şi meserii – 234. În ultimii 5 ani, numărul de elevi scade, în<br />
deosebi cei din învăţământul gimnazial şi liceal, în timp ce populaţia preşcolară<br />
creşte cu 30%. Personalul didactic care deserveşte această populaţie şcolară era<br />
compus din 189 de cadre didactice distribuite astfel: 26 cadre didactice în<br />
grădiniţe, 116 în învăţământul primar şi gimnazial şi 47 în învăţământul liceal. În<br />
oraş există 8 laboratoare şcolare şi 5 biblioteci, din care una este publică. Pentru<br />
38
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
a reorienta profesional resursele umane ale oraşului este necesar să fie<br />
îndreptate către un învăţământ profesional şi postliceal orientat spre domenii<br />
diverse de interes pentru dezvoltarea locală.<br />
În domeniul ocrotirii sănătăţii erau implicate 43 cadre medicale din care<br />
medici de familie – 11, stomatologi – 8, farmacişti – 6 şi personal mediu sanitar<br />
– 18. Pe lângă cele 11 cabinete ale medicilor de familie, din sectorul public, mai<br />
există 8 cabinete stomatologice (4 sector public, 4sector privat), 5 farmacii şi 4<br />
cabinete medicale de specialitate (1 sector public şi 3 sector privat).<br />
În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului<br />
demografic, precum şi al resurselor de muncă existente, oraşul Râşnov se<br />
caracterizează prin:<br />
Creşterea uşoară a volumului populaţiei de la 16108 locuitori în 2000<br />
la 16193 în 2008, contrar tendinţei de scădere a populaţiei urbane din<br />
judeţul Braşov (în ultimii 5 ani); Râşnov are avantajul de a fi câştigat<br />
populaţie în volum în ultimii 5 ani, fenomen manifestat numai în alte<br />
trei oraşe din judeţ: Codlea, Ghimbav şi Zărneşti<br />
Densitatea populaţiei oraşului a fost în ultimii 18 ani net inferioară<br />
mediei densităţii urbane din judeţul Braşov (99 locuitori/km² faţă de<br />
359 locuitori/km² în 2008)<br />
Scădere accentuată a populaţiei de 0-14 ani la 50% din cea existentă<br />
în 1992<br />
Fenomen de îmbătrânire lentă a populaţiei – procent relativ mare al<br />
populaţiei cu vârste de 60 ani şi peste - 13,5%, însă mult mai scăzut<br />
faţă de cel la nivel urban al judeţului – 16,4%; populaţia vârstnică<br />
înregistrează un ritm de creştere inferior în Râşnov faţă de celelalte<br />
oraşe din judeţ<br />
În 2008 generaţiile anilor: ’54 -’58, ’79 -’83 (la femei) şi ’84-’88 (la<br />
bărbaţi) sunt cele mai bine reprezentate, ceea ce reprezintă o<br />
importantă resursă de forţă de muncă tânără<br />
Populaţia în vârstă de muncă, cu vârste cuprinse între 15-59 ani,<br />
depăşeşte media urbană în 2008 (72% faţă de 71,4% pondere media<br />
urbană)<br />
Raportul de dependenţă demografic avea în 2008 valoarea de 388‰,<br />
mai mic faţă de 400‰ la nivelul Braşovului urban, mai ales pe seama<br />
39
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
ponderii mai mari de copii decât de vârstnici, situaţie ce-i conferă un<br />
avantaj în raport cu mediul urban al judeţului<br />
Indicele vitalităţii populaţiei în 2008 de 1,1 se află sub valoarea<br />
dezirabilă (1,5) care asigură înlocuirea generaţiilor, însă este superior<br />
celui la nivel urban (0,7)<br />
Creşterea duratei medii a vieţii în perioada 1996-2006 de la 66,8 ani la<br />
70,1 ani pentru bărbaţi şi de la 75,1 ani la 77,4 ani pentru femei;<br />
După români, care sunt majoritari (96,6% conform recensământului<br />
din 2002), maghiarii ar reprezenta a doua etnie ca pondere (2,1%), iar<br />
germanii a treia (1%)<br />
Natalitatea înregistrată în 2007 avea valoarea de 10,4‰, cea mai<br />
mare valoare din ultimii 15 ani, superioară faţă de media urbană<br />
(9,3‰)<br />
Rata mortalităţii era în 2007 mult inferioară (7,8‰) mediei urbane<br />
(9,1‰), fenomen constant în ultimii 3 ani;<br />
Sporul anual al oraşului Râşnov înregistrează în 2007 o valoare<br />
pozitivă de 8,7‰ (cu 6,1‰ spor migratoriu), contrar sporului anual la<br />
nivelul urban al judeţului Braşov (-3,7‰), atât din cauza mişcării<br />
naturale, cât şi a celei migratorii (ambele negative) înregistrate în<br />
acest an;<br />
Deşi proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15-59 ani) era în 2002<br />
de aproximativ 70%, doar 44,1% reprezenta populaţia activă a<br />
oraşului (6834 persoane) din total populaţie;<br />
Salariaţii reprezentau, în anul 2002, 42,6% din populaţia ocupată şi<br />
circa 13,5% din populaţia totală a oraşului<br />
La recensământul din 2002 sectorul secundar era predominant<br />
(50,9%), urmat de sectoarele terţiar, cu 44,3% din ocupaţi, şi primar,<br />
cu 4,7% populaţie ocupată în acest sector<br />
Cel mai mare număr de ocupaţi îl regăsim în industria construcţiilor<br />
metalice şi a produselor din metal – 587 (27,6% din total ocupaţi în<br />
industrie şi 12,0% din totalul de ocupaţi), în comerţ – 10,9% , în<br />
administraţie publică – 7,6% şi în construcţii – 7,5%<br />
Rata şomajului era în anul 2002 de 28,3%, înregistrând valori uşor mai<br />
ridicate în rândul bărbaţilor, decât în rândul femeilor<br />
Rata de inactivitate era destul de mare în 2002, în jur de 55%<br />
40
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
În ultimii 5 ani, numărul de elevi scade, în deosebi cei din<br />
învăţământul gimnazial şi liceal, în timp ce populaţia preşcolară creşte<br />
cu 30%<br />
La începutul anului 2009, oraşul Râşnov ocupa poziţia a 5-a în judeţ<br />
privind numărul de şomeri, după municipiul Braşov, Făgăraş, Săcele şi<br />
Zărneşti indicatori care reflectă prezenţa şi manifestarea unor alterări<br />
ale structurilor demografice la nivelul oraşului Râşnov, dar şi anumite<br />
avantaje ale acestora.<br />
2.6. Circulaţii<br />
2.6.1. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi<br />
Oraşul Râşnov este străbătut de:<br />
- traseul drumului naţional DN 73 (E574), la 5 km de Cristian, la 12 km de<br />
Braşov şi la 12 km de Bran;<br />
Infrastructura rutieră<br />
41
Predeal;<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
- traseul drumului naţional DN 73A, la 12 km de Zârneşti şi la 22 km de<br />
- traseul drumului naţional DN 1E, la 9 km de Poiana Braşov;<br />
- traseul drumului judeţean DJ 101.<br />
Din punct de vedere al infrastructurii feroviare, teritoriul oraşului Râşnov<br />
este străbătut de calea ferata Braşov-Zărneşti, cu staţia şi halta Râşnov, şi de un<br />
racord CF industrial.<br />
Reţeaua stradală a oraşului este formată din străzi de categoriile a III a şi<br />
a IV a, cu elemente geometrice (vezi tabel) ale profilului transversal având,<br />
multe dintre ele, valori reduse şi diferite de-a lungul traseului, cu asimetrii de<br />
amenajare stânga-dreapta, unele fără trotuare amenajate, fără amenajări pentru<br />
scurgerea eficientă a apelor meteorice, cu intersecţii la distante mici şi/sau<br />
neamenajate corespunzător, cu vizibilitate redusă, unele trasee sinuoase, toate<br />
aceste caracteristici purtând, în cele mai multe cazuri, amprenta istorică a<br />
modului de construire în evoluţia ţesutului urban şi a condiţiilor de relief.<br />
Intersecţiile drumurilor naţionale cu calea ferată sunt amenajate la nivel.<br />
Reţeaua stradală majoră este alcătuită din traseele principalelor drumuri<br />
publice care traversează teritoriul oraşului, din străzile care conduc fluxurile<br />
importante de trafic către aceste drumuri şi din alte câteva străzi care asigură<br />
legăturile interzonale.<br />
Lăţimi medii ale părţii carosabile şi trotuarelor în oraşul Râşnov<br />
Nr. crt. Denumire stradă Lăţime medie<br />
carosabil ml.<br />
Lăţime medie<br />
trotuar ml.<br />
1. Abatorului 6,2 neamenajat<br />
2. Alecu Russo 6,5 macadam neamenajat<br />
3. Ana Ipătescu 4,9 neamenajat<br />
4. Alexandru Sahia 8,0 DN 73 A 2,3<br />
5. Alexandru Vlahuţă 4,9 neamenajat<br />
6. Armata Română 5,9 1,5 - 75 %<br />
7. Aurel Vlaicu 6,2 1,4 – 50 %<br />
8. B.Ş. Delavrancea 4,5 neamenajat<br />
9. Brânduşelor 6,2 neamenajat<br />
10. Brazilor 9,4 2,3 – 15 %<br />
11. Braşovului 7,2 DN 73 neamenajat<br />
12. Şos. Bran 9,0 DN 73 1,7 pavele<br />
13. Bucegi 7,3 neamenajat<br />
14. Caraiman 11,7 DN 73 2,0 pavele<br />
15. Câmpului 8,0 DN 73 1,0 – 50 %<br />
16. Cp. Iancu Şofran 5,2 neamenajat<br />
42
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Nr. crt. Denumire stradă Lăţime medie<br />
carosabil ml.<br />
Lăţime medie<br />
trotuar ml.<br />
17. CV. Centru Nord 6,1 1,6<br />
18. Cetăţii 5,7 neamenajat<br />
19. Cloşca 5,8 – 30% neamenajat<br />
20. Crişan 3,5 - macadam neamenajat<br />
21. Crizantemelor 6,3 1,2<br />
22. Eroilor 5,5 neamenajat<br />
23. CV Florilor 6,3 2,5<br />
24. Florilor 10,0 2,0<br />
25. Garofiţei 6,0 macadam neamenajat<br />
26. Gladiolelor 6,0 macadam neamenajat<br />
27. G. Coşbuc 6,0 neamenajat<br />
28. Gării 6,1 neamenajat<br />
29. G. Topârceanu 5,3 neamenajat<br />
30. Gh. Lazăr 5,0 neamenajat<br />
31. Glăjerie – Râul Mare 6,5 macadam neamenajat<br />
32. Horia 3,5 macadam neamenajat<br />
33. Iazului 5,4 neamenajat<br />
34. I.L.Caragiale 7,0 1,5<br />
35. I. Creangă 6,5 2,0<br />
36. I. Slavici 6,2 Neamenajat<br />
37. I.H. Rădulescu 4,9 neamenajat<br />
38. P-ţa. Industriei 7,0 DN 1E neamenajat<br />
39. CV. ISR 5,6 1,5<br />
40. Izvor 5,6 1,5<br />
41. Lalelelor 6,0 neamenajat<br />
42. Libertăţii 5,0 neamenajat<br />
43. M.Basarab 3,6 neamenajat<br />
44. Mişu Pop 7,1 2,0<br />
45. 1 Mai 6,1 – 50 % 1,6 – 40 %<br />
46. M. Sadoveanu 6,0 neamenajat<br />
47. Narciselor 6,0 macadam neamenajat<br />
48. Negoiu 6,1 DN 1 E 2,3<br />
49. N. Bălcescu 4,9 neamenajat<br />
50. Panseluţelor 6,0 macadam neamenajat<br />
51. Panduri 5,0 neamenajat<br />
52. Postăvar 5,6 neamenajat<br />
53. Predeal 6,3 DN 73A 1,5<br />
54. Primăverii 4,7 0,8<br />
55. Republicii 8,7 2,5<br />
56. R. Cristoloveanu 5,0 1,5<br />
57. P-ţa. Şcolii 5,9 2,6<br />
58. Teiului 7,3 2,3<br />
59. Trandafirilor 6,0 macadam neamenajat<br />
60. Toamnei 4,2 0,8<br />
61. Uzinei 7,5 1,6<br />
62. Vlad Ţepeş 5,2 neamenajat<br />
63. Vulturului 6,0 2,8<br />
64. V. Alecsandri 4,3 neamenajat<br />
43
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Nr. crt. Denumire stradă Lăţime medie<br />
carosabil ml.<br />
Lăţime medie<br />
trotuar ml.<br />
65. Z. Stancu 4,3 neamenajat<br />
66. Vulcan 7,2 1,5<br />
67. Vânători 5,6 2,1<br />
68. Mică 5,1 neamenajat<br />
69. P-ţa Unirii 8,2 5,0<br />
70. M. Viteazu 13,0 2,0<br />
71. Grădinarilor 4,0 macadam neamenajat<br />
72. Orhideelor 6,0 neamenajat<br />
73. M. Eminescu 7,5 2,3<br />
74. T. Vladimirescu 6,2 1,2<br />
75. Ghimbăşel 6,2 2,1<br />
76. Soarelui 7,0 macadam neamenajat<br />
2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial.<br />
Zonele funcţionale din intravilanul existent<br />
Zona destinată locuirii<br />
Este zona cu cea mai mare importanţă ocupând majoritatea suprafeţei<br />
intravilanului existent, respectiv 61,49%.<br />
În oraş predomină regimul de înălţime mic, P – P+1. Construcţiile mai<br />
înalte sunt foarte puţine, realizate în perioada anilor 80:<br />
- zona numită I.L. Caragiale după numele străzii si partea de sud a<br />
oraşului lângă pârâul Ghimbăşel,<br />
- zona străzilor Izvorului şi Brazilor<br />
- zona străzii Florilor.<br />
Dotările aferente zonelor de locuit (comerţ, alimentaţie publică) nu sunt<br />
concentrate într-o anumită zonă, ele fiind răspândite în teritoriu.<br />
Dotările de interes public, pentru învăţământ (grădiniţe, şcoli generale)<br />
pentru sănătate (staţie de salvare, cămin de bătrâni) sau agrement prezintă un<br />
deficit important. O disfuncţie majoră din acest punct de vedere este lipsa de<br />
terenuri libere pentru dezvoltări viitoare ale acestor funcţiuni, ţesutul urban fiind<br />
foarte dens construit.<br />
Monumente istorice, situri şi rezervaţii de arhitectură şi arheologice pe<br />
teritoriul oraşului<br />
Principalele monumente istorice înscrise în lista monumentelor istorice<br />
sunt următoarele:<br />
44
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
734 - BV-II-a-A-11755 - Cetatea Râşnovului<br />
735 - BV-II-m-A-11755.01 - Dubla incintă de vest, cu turnuri, barbacane,<br />
zwinger, casa paznicului, încăperi pentru provizii<br />
şi capelă (păstrate fragmentar), fântână<br />
736 - BV-II-m-A-11755.02 - Incinta de est, cu turn de poartă şi capelă<br />
(păstrată fragmentar)<br />
737 - BV-II-a-B-11756 - Ansamblul “Str. Ion Luca Caragiale”<br />
738 - BV-II-a-B-11757 - Ansamblul “Str. Cetăţii şi str. Romulus<br />
Cristoloveanu”<br />
739 - BV-II-a-B-11758 - Ansamblul “Str. Florilor”<br />
740 - BV-II-a-B-11759 - Ansamblul “Pe Dobrice”<br />
741 - BV-II-a-B-11760 - Ansamblul “Piaţa Unirii”<br />
742 - BV-II-a-B-11761 - Ansamblul “Str. Ion Creangă”<br />
743 - BV-II-a-B-11762 - Biserica “Sf. Nicolae”<br />
744 - BV-II-a-B-11763 - Ansamblul bisericii evenghelice<br />
745 - BV-II-a-B-11763.01 - Biserica evanghelică “Sf. Matthias”<br />
745 - BV-II-a-B-11763.02 - Zid de incintă<br />
33 - BV-II-a-B-20902 - Ansamblul “Str. Republicii<br />
Conform Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), actualizat in data de<br />
11.05.2009, pe teritoriul UAT Râşnov exista 4 situri arheologice, astfel:<br />
COD RAN DENUMIRE CATEGORIE TIP CRONOLOGIE<br />
40376.04 Situl arheologic<br />
de la Râşnov -<br />
"Peştera Gura-<br />
Cheii", 8 km E-<br />
SE de Râşnov,<br />
malul drept al<br />
pârâului Cheia<br />
locuire civilă locuire în<br />
peşteră<br />
Neolitic, Paleolitic,<br />
Eneolitic, Epoca<br />
bronzului<br />
40376.01 Castrul roman<br />
de la Râşnov -<br />
"La Cetate". la<br />
cca. 3 km NNV<br />
de oraş, vis-avis<br />
de Gara<br />
C.F.R., cca. 450<br />
m în dreapta<br />
râului Bârsa<br />
40376.11 Cetatea de<br />
pământ de la<br />
Râşnov. Pe<br />
culmea unui<br />
deal la sud de<br />
localitate<br />
40376.08 Biserica Sf.<br />
Nicolae de la<br />
Râşnov<br />
locuire militară castru Epoca romană,<br />
Epoca bronzului /<br />
sec. II - III<br />
locuire civilă cetate Latène, Epoca<br />
medievală / sec.<br />
XIV - XVIII, sec.<br />
XIV<br />
structură de<br />
cult/religioasă<br />
biserică<br />
Epoca medievală<br />
45
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Zona rezervată instituţiilor şi serviciilor de interes public<br />
Administraţie<br />
Primăria oraşului se află în prezent pe str. I.L. Caragiale nr. 21 într-o<br />
clădire revendicată la Legea 112 urmând ca noul sediu să fie la intersecţia dintre<br />
străzile I.L.Caragiale şi I.Creangă.<br />
Poliţia se află pe str. Brazilor nr. 9.<br />
Activitate financiar-bancară<br />
Este grupată în zona centrală a oraşului.<br />
Dotări de învăţământ:<br />
În oraş funcţionează 4 grădiniţe git.<br />
În oraş funcţionează 3 şcoli generale cu 57 săli de clasă:<br />
- Şcoala generală nr. 1 (I.L. Caragiale nr. 131) are 16 clase dotate cu sală<br />
de sport<br />
- Şcoala generală nr. 2 (str. Izvor nr. 8) are 26 săli de clasă dotate cu sala<br />
de sport<br />
- Şcoala generală nr. 3 (str. Piaţa Şcolii 5) are 16 săli de clasă.<br />
Singurul liceu din oraş este Liceul industrial din str. Republicii nr. 9 cu 3<br />
corpuri de clădire, 42 săli de clasă.<br />
Dotări comerciale<br />
Comerţul alimentar, nealimentar şi alimentaţie publică se află în clădiri<br />
diverse răspândite în zonele cu funcţiuni de locuinţe şi aflate în proprietate<br />
privată.<br />
Dotări de sănătate<br />
Oraşul dispune de 3 dispensare şi în zona centrală de o policlinică.<br />
Dotări de cult<br />
În localitate exista 4 biserici ortodoxe, una catolică şi una evanghelică. În<br />
documentaţiile de urbanism (PUD/PUZ) aprobate şi preluate de noul <strong>PUG</strong> se<br />
propune realizarea a încă două biserici.<br />
Zona căi de comunicaţie şi transport – cuprinde atât căile de<br />
comunicaţie rutieră cât şi calea ferată<br />
Zona de gospodărie comunală<br />
Este reprezentată prin terenurile rezervate pentru terenurile pentru<br />
captarea apei, rampa de depozitare a deşeurilor menajere şi cimitirele.<br />
46
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Dotări de sport şi agrement<br />
Baza sportivă este amenajată pe Valea Cetăţii cuprinzând un teren de<br />
fotbal, ştrand şi dotările aferente. Al doilea teren de sport este lângă secţia de<br />
captare apă a ROMACRIL.<br />
În oraş există un singur hotel.<br />
Zona spaţiilor verzi<br />
În afara scuarului existent în zona centrală, oraşul nu dispune de spaţii<br />
verzi de tip parc orăşenesc.<br />
Zonă cu destinaţie specială - cuprinde unităţile militare (4)<br />
Zonele funcţionale din intravilanul existent<br />
• Zona unităţilor economice<br />
În oraşul Râşnov funcţionează următoarele activităţi industriale, mică<br />
industrie, depozite şi prestări de servicii:<br />
FABRICA DE SCULE RASNOV SA - Fabricarea uneltelor de mână<br />
M & M PRODUCT SRL - Comerţ cu ridicata al altor produse<br />
ROM RE RO MUNTEANU SRL - Fabricarea cleiurilor si gelatinelor<br />
BARBIX COM SRL - Comerţ cu ridicata al băuturilor<br />
CRAEX COMIMPEX SRL - Comerţ cu amănuntul in magazine nespecializate<br />
cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun<br />
VINILACRILCONSULT SA - Fabricarea altor produse chimice<br />
EMSILVA SRL - Silvicultura si exploatare forestiera<br />
ARA SRL - Fabricarea altor articole din metal<br />
PROD AURORA SRL - Fabricarea băuturilor alcoolice distilate<br />
LUX LORELEI SRL - Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte<br />
• Unităţi cu activităţi agricole sunt:<br />
AGROINDUS-TRIALA RISNOV SA - Activităţi in ferme mixte (cultura vegetală<br />
combinată cu creşterea animalelor)<br />
2.8. Zone cu riscuri naturale<br />
Conform Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a -<br />
Zone de risc natural oraşul Râşnov se află în zona 7 1 de intensitate seismică pe<br />
scara MSK cu o perioadă medie de revenire de circa 50 ani.<br />
47
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Sursa: LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a<br />
teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural<br />
Din punctul de vedere al expunerii la inundaţii nu exista riscuri mojare de<br />
inundaţii datorate revărsării unui râu sau a scurgerilor de torenţi. Partea nordică<br />
a UAT Râşnov reprezintă o zonă unde cantitatea maximă de precipitaţii căzută în<br />
24 ore (în perioada 1901-1997) este de sub 100 mm (înălţime coloană de apă ce<br />
s-ar depune pe 1mp) iar restul teritoriului administrativ este situat in categoria<br />
100-150 mm.<br />
48
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Sursa: LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a<br />
teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural<br />
Din punctul de vedere al alunecărilor de teren PATN Secţiunea a V-a<br />
situează cea mai mare parte a teritoriului administrativ al oraşului Râşnov într-o<br />
macrozonă teritorială cu un potenţial mediu de produce al alunecărilor şi o<br />
probabilitate de alunecare redusă. Oraşul nu este încadrat între unităţile<br />
teritoriale afectate de alunecări de teren primare sau reactivate. În ultimii doi ani<br />
însă, alunecările de teren au produse pagube izolate unor locuinţe dar şi<br />
drumului naţional 1E Râşnov – Poiana Braşov din cauza prăbuşirii pe carosabil a<br />
unui zid de sprijin.<br />
49
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Sursa: LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a<br />
teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural<br />
2.9. Echiparea edilitară<br />
2.9.1. Gospodărirea apelor<br />
Principalele cursuri de apă din zona oraşului Râşnov fac parte din bazinul<br />
hidrografic al râului Olt şi sunt următoarele :<br />
(i) pârâul Ghimbăşel (Pârâul Mare) are izvoare în munţii Bucegi şi trece<br />
prin localitatea Râşnov ;<br />
(ii) pârâul Valea Râşnoavei (Pârâul Mic), afluent dinspre est al pârâului<br />
Ghimbăşel, are izvoarele principale în masivul Postăvarul (valea Cheii, Valea<br />
Dracului Poiana) ;<br />
(iii) afluenţii dinspre est ai pârâului Ghimbăşel în zona oraşului Râşnov :<br />
valea Cărbunării, valea Cetăţii, cu izvoare în masivul Postăvarul.<br />
(iv) pârâul Pănicel porneşte din masivul Bucegi se varsă în pârâul Turcu şi<br />
în continuare în pârâul Bârsa.<br />
Conform studiilor SGA Braşov, debitele de apă pe cursurile de apă din zonă<br />
sunt următoarele :<br />
50
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
------------------------------------------------------------------------------------------<br />
Poz. Secţiunea Q mediu multianual Q minim<br />
mc/s<br />
mc/s<br />
------------------------------------------------------------------------------------------<br />
1. Pârâul Ghimbăşel, la Râşnov 2,10 0,185<br />
2. Pârâul Ghimbăşel la DN 13 2,75 0,210<br />
3. Pârâul Ghimbăşel, amonte râul Olt 4,57 0,330<br />
4. Pârâul Pănicel, la Râşnov 0,16 0,028<br />
------------------------------------------------------------------------------------------<br />
Pâraiele Valea Cărbunării şi Valea Cetăţii au debite maxime de 4 mc/s la<br />
asigurarea de 5 % conform unor lucrări de regularizare executate în zonă.<br />
Pârâul Velea Cetăţii este regularizat în zona de trecere a localităţii Râşnov,<br />
de la restaurantul Valea Cetăţii până la vărsarea în Ghimbăşel. Pârâul curge<br />
printr-un canal din tuburi de beton armat Dn 2000 mm.<br />
În perioada 7-12 iulie 2009 au avut loc ploi abundente în zona masivului<br />
Bucegi care au condus la nivele ridicate pe pâraiele Ghimbăşel şi afluenţii săi. Au<br />
avut loc inundaţii pe zonele neregularizate din amonte de oraşul Râşnov cu<br />
ruperea unor drumuri şi prăbuşirea unor case şi anexe gospodăreşti.<br />
În zona oraşului Râşnov pârâul Ghimbăşel este regularizat, n-au fost<br />
probleme în perioada 7-12 iulie dar nivelul maxim s-a aflat la cca 0,60 - 1,0 m de<br />
la cota maximă a digurilor. Situaţia atenţionează asupra pericolelor ce pot avea<br />
loc la asigurări mai mici.<br />
Pâraiele şi văile afluente din amonte au regimuri torenţiale fără să aibă<br />
bazine de retenţie care să atenueze undele de viitură. În perioade cu precipitaţii<br />
bogate rezultă debite maxime de scurgere care produc inundaţii în localităţile<br />
limitrofe. O dată cu apele sunt aduse şi debite solide de nisip, pietriş, lemne care<br />
se depun pe albia majoră a cursului de apă. În general nu se produc pagube<br />
majore.<br />
În zona amonte de oraşul Râşnov, pe valea Glăjeriei şi Râşnoavei, s-au<br />
dezvoltat zone turistice cu pensiuni şi case de vacanţă. Pe unele tronsoane<br />
ambele pâraie produc inundaţii cu rupturi de terenuri şi de drumuri. Chiar şi<br />
drumul naţional Dn 73 A, Râşnov – Predeal, a fost întrerupt în unele perioade din<br />
cauza rupturilor produse de torenţii veniţi dinspre munţii Bucegi.<br />
51
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Din punct de vedere al apelor subterane zona Râşnov face parte din zona<br />
5, cu nivelul apei la adâncime de până la 40 m, în straturi formate din nisipuri cu<br />
pietrişuri, cu debite de cca 7,0 l/s / 100 m. Paralel cu cursul apelor de suprafaţă<br />
există un curs subteran alimentat din masivele Piatra Craiului, Bucegi, Postăvarul<br />
cu ieşire în zona mlăştinoasă Prejmer-Bod. Pe parcurs acest curs subteran este<br />
interceptat prin fronturi de captare cu puţuri forate în zonele Râşnov (pentru<br />
fosta uzină chimică), Cristian, Ghimbav, Măgurele (pentru staţiunea Poiana),<br />
Sânpetru - Hărman – Prejmer (alimentare cu apă Braşov şi desecare terenuri<br />
agricole Prejmer).<br />
2.9.2. Alimentare cu apă. Cerinţa de apă<br />
Estimarea structurii pe vârste a populaţiei oraşului Râşnov este<br />
următoarea :<br />
Populaţia 0 – 14 ani Populaţia 15 – 59<br />
ani<br />
Populaţia 60 ani şi<br />
peste<br />
2007 2015 2007 2015 2007 2015<br />
2338 1650 11637 12030 2180 3335<br />
Total 2007 = 16155. Total 2015 = 17015<br />
Conform STAS 1343-1-2006, debitele cerinţei de apă pentru oraşul Râşnov<br />
sunt următoarele :<br />
Oraş Râşnov<br />
Nr. q sp Kp Ks Kzi Ko Q zi med<br />
locuitori (l/zi)<br />
(mc/zi)<br />
Q zi max<br />
(mc/zi)<br />
Q orar max<br />
(mc/oră)<br />
Situaţia actuală<br />
Locuinţe 16.155 110 1,25 1,10 1,30 1,42 2.443 3.176 188<br />
Nevoi publice 607 824 52<br />
Alte consumuri 300 400 30<br />
Total 3.350 4.400 270<br />
Total l/s 39 51 75<br />
Anul 2015<br />
Locuinţe 17.015 110 1,10 1,10 1,30 1,42 2.265 2.944 174<br />
Nevoi publice 565 736 46<br />
Alte consumuri 280 360 20<br />
Total 3.110 4,040 240<br />
Total l/s 36 47 67<br />
în care:<br />
Q zi med = Kp x (N x q sp ) / 1000 (mc/zi)<br />
52
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Kp = coeficient de pierderi = 1,25 în prezent şi 1,10 în anul 2015.<br />
Deşi populaţia creşte în anul 2015, debitele de apă necesare sunt mai mici<br />
ca în prezent. Se contează că până în anul 2015 se va executa reabilitarea<br />
reţelelor de distribuţie a apei iar pierderile mari care au loc în prezent vor scădea<br />
substanţial.<br />
Q zi max = Kzi x Q zi med<br />
(mc/zi)<br />
Q orar max = Ko x Q zi max / 24 (mc/oră)<br />
Combaterea incendiilor din exterior : 2 incendii x 15 l/s = 30 l/s ;<br />
Volum rezervă de incendiu = 30 l/s x 3,6 x 3 h = 324 mc.<br />
Debit refacere rezervă de incendiu Q ref = 324 / 86,4 = 3,75 l/s.<br />
Refacerea rezervei de incendiu se admite a se face şi prin restrângerea<br />
altor consumuri.<br />
Pierderile de apă prin reţelele existente sunt de 25 – 35 %. Pentru<br />
diminuarea acestor pierderi se impun următoarele măsuri :<br />
-- înlocuirea reţelelor şi branşamentelor existente cu durata de funcţionare<br />
depăşită cu conducte din ţeavă de polietilenă cu garanţie de 50 de ani ;<br />
-- montare de contoare de măsurare a debitelor de apă pe sectoare de<br />
reţea şi la fiecare consumator ;<br />
Pe lângă consumurile din localitatea Râşnov se menţionează dotările<br />
turistice de pe valea Glăjeriei şi valea Râşnoavei (case de vacanţă, pensiuni, etc).<br />
Consumurile de apă în perspectiva anului 2015 sunt următoarele :<br />
Nr.<br />
turişti<br />
q sp Kp Ks Kzi Ko Q zi med<br />
(l/zi)<br />
(mc/zi)<br />
Q zi max<br />
(mc/zi)<br />
Q orar max<br />
(mc/oră)<br />
1.Valea Glăjeriei<br />
Situaţia actuală<br />
Turişti 300 110 1,10 1,10 1,30 1,42 40 52 3,1<br />
Total l/s 0,5 0,65 0,9<br />
Anul 2015<br />
Turişti 600 110 1,10 1,10 1,30 1,42 80 104 6,2<br />
Total l/s 1,0 1,30 1,8<br />
2.Valea Rasnoavei<br />
Situaţia actuală<br />
Turişti 100 110 1,10 1,10 1,30 1,42 13 17 1,0<br />
Total l/s 0,15 0,20 0,3<br />
Anul 2015<br />
Turişti 300 110 1,10 1,10 1,30 1,42 39 51 3,0<br />
Total l/s 0,45 0,60 0,9<br />
În oraşul Râşnov există instalaţii centralizate de alimentare cu apă, cu<br />
reţele de distribuţie pe toate străzile. Alimentarea cu apă a localităţii se<br />
53
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
realizează din sursa Cheile Râşnoavei prin drenaje executate de-a lungul pârâului<br />
Valea Cheii.<br />
Apa colectată este înmagazinată într-un rezervor tampon de 100 mc de<br />
unde este condusă la rezervoarele de compensare existente în zona “DOBRICE”,<br />
la cota 687 m. Rezervoarele au o capacitate de 3.300 mc (2 buc×1.000 mc, 2<br />
buc × 500 mc, 1 buc × 300 mc). De la rezervoare apa se distribuie prin artere şi<br />
reţele de distribuţie, existente, care au o lungime totală de cca. 40,251 km.<br />
Numărul branşamentelor existente la consumatori (populaţie, agenţi economici)<br />
este de cca. 2.440 buc. Lungimea totală a branşamentelor existente este de cca.<br />
19,5 km.<br />
Clădirile existente în oraşul Râşnov au în prezent instalaţii interioare de<br />
apă în marea lor majoritate, instalaţii de încălzire şi apă caldă de consum cu<br />
combustibil gaze naturale. Canalizarea apelor uzate menajere este rezolvată pe<br />
cca 50 % din străzi. Evacuarea apelor uzate se face printr-un colector de<br />
canalizare cu secţiuni ovoid 500/750, 600/900 mm, la staţia de epurare a<br />
municipiului Braşov. Colectorul de canalizare preia pe traseu şi apele uzate din<br />
comunele Cristian şi Ghimbav.<br />
Exploatarea instalaţiilor de apă din oraşul Râşnov se face de către<br />
Societatea “GOSCOM” Râşnov care se află în administrarea Consiliului Local<br />
Râşnov. Societatea “GOSCOM” Râşnov asigură şi exploatarea instalaţiilor de apă<br />
şi canalizare din comuna Cristian, situată la nord de oraşul Râşnov, la cca 2 km<br />
distanţă.<br />
Prima etapă de alimentare cu apă s-a dat în funcţiune în anul 1967 şi a<br />
constat din captare prin drenuri, aducţiune Dn 250 mm, L=7,60 km, rezervoare<br />
1 x 300 mc + 2 x 500 mc şi reţele de distribuţie .<br />
A doua etapă s-a executat în perioada 1982-1985 şi a constat din mărirea<br />
capacităţii de captare de la 50 la 78 l/s, o nouă conductă de aducţiune Dn 300<br />
mm, L = 7,2 km, rezervoare 2 x 1000 mc şi artere de distribuţie L = 5 km.<br />
Captarea izvoarelor Cheia Râşnov reprezintă un ansamblu de scurgeri<br />
carstice răspândite pe o lungime de cca. 200 ml la baza versantului muntos,<br />
situat la intrarea în Cheile Răşnoavei, pe malul stâng al pârâului Valea Cheii.<br />
Sursa de apa este formata din :<br />
-- trei izvoare concentrate<br />
-- doua puţuri verticale cu diametrul de 3m<br />
-- reţea de drenaj Φ 300mm, L=16ml si Φ 400mm, L=180ml.<br />
54
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Izvorul nr.1 este captat printr-o camera de captare de forma<br />
dreptunghiulara cu un volum de 12 mc. În zona de apariţie la zi a izvorului,<br />
radierul camerei de captare nu este betonat, apa circulând in mod ascensional<br />
printr-un filtru invers realizat din nisip si pietriş mărgăritar. Apa filtrată, ajunge<br />
într-o başă cu dimensiunile de 0,5 x 0,5 x 0,5 ml , de unde prin intermediul a<br />
doua conducte din oţel cu Dn 250mm,L = 70 ml si Dn 500mm L=63ml apa este<br />
condusă către căminul de echilibrare a debitelor din sistem.<br />
Izvorul nr.2 este captat printr-o reţea de drenaj, executată cu tuburi din<br />
beton cu Dn 400mm şi lungimea de 40ml.<br />
Drenul este prevăzut cu trei cămine de vizitare, realizate cu tuburi din<br />
beton armat cu Φ 800mm,<br />
unde datorită diferenţei de nivel dintre cota de<br />
intrare a apei în cămin şi cota radierului se produce şi o primă decantare a<br />
particulelor în suspensie. Apa captată este deversată în puţul nr.1 de unde prin<br />
intermediul unei conducte din azbociment cu Dn 300mm şi a unor cămine de<br />
intersecţie apa ajunge în rezervorul de 50 mc.<br />
Izvorul nr.3 este captat printr-o reţea de drenaj, executată cu tuburi din<br />
beton cu Dn 400mm si lungimea de 25ml. Principiul de captare şi funcţionare<br />
este identic cu cel de la captarea izvorului nr.1. Din căminul nr.3, apa este<br />
condusă către căminul de echilibrare a debitelor din sistem, unde deversează şi<br />
izvorul nr.1, printr-o conductă cu Dn 400mm si L= 15ml.<br />
Din căminul de echilibrare a debitelor din sistem, care este de forma<br />
dreptunghiulară cu un volum de 12 mc, apa pleacă printr-o conductă de<br />
azbociment cu Dn 500mm si L=115ml către rezervorul de 50 mc. Scurgerea<br />
preaplinului din căminul de echilibrare a debitelor din sistem se face printr-o<br />
conductă cu Dn 250 mm şi L = 70ml.<br />
Puţ captare nr.1 este o construcţie din beton armat cu diametrul de 3m şi<br />
adâncimea de 5m. Radierul puţului nu este betonat, apa circulând în mod<br />
ascensional printr-un filtru invers realizat din nisip şi pietriş mărgăritar. Apa<br />
filtrată, ajunge într-o conductă din azbociment cu Dn 300mm şi L=45m, care o<br />
deversează în primul cămin de intersecţie. Puţul este prevăzut cu un planşeu<br />
intermediar şi o scară de acces până la nivelul apei.<br />
Puţ captare nr.2 este o construcţie din beton armat cu diametrul de 3m şi<br />
adâncimea de 4,5m. Radierul puţului nu este betonat, apa circulând în mod<br />
ascensional printr-un filtru invers realizat din nisip şi pietriş mărgăritar. Apa<br />
55
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
filtrată, ajunge într-o conductă din azbociment cu Dn 300mm şi L=45m, care o<br />
deversează în cel de al doilea cămin de intersecţie.<br />
Din căminul de intersecţie numărul 2, în care soseşte şi apa din căminul de<br />
intersecţie numărul 1, printr-o conductă cu Dn 300mm şi L=55ml apa ajunge în<br />
rezervorul îngropat cu V=50mc.<br />
Conducta de aducţiune este formată din două fire, un fir de conductă din<br />
azbociment cu Dn 250 mm, L = 7800 ml iar cel de al doilea fir este realizat cu<br />
conductă din oţel cu Dn 250 mm, L = 6350ml. Conductele au traseul comun fiind<br />
montate la o distanta de 4-5 ml una de alta, ambele trasee fiind bornate cu<br />
borne din beton.<br />
Dezinfectarea apei captate se face manual, direct în rezervoarele tampon,<br />
din cadrul gospodăriei captării<br />
izvoarelor, cu cloramina. Având în vedere<br />
lungimea traseului de aproximativ 7000ml / fir, pana la ajungerea apei in bateria<br />
de rezervoare din oraşul Râşnov, apa se consideră dezinfectată. Menţionăm că<br />
săptămânal, se fac analizele de potabilitate a apei captate.<br />
Staţia de clorinare de la bateria de rezervoare de 2x1000 + 2x500mc +<br />
1x300mc nu funcţionează, fiind dezafectată în totalitate.<br />
Pentru compensarea consumului orar maxim s-a<br />
realizat o baterie de<br />
rezervoare pentru înmagazinarea apei cu capacitatea totală de 3300 mc, care are<br />
drept scop asigurarea compensării variaţiilor orare de debit şi păstrarea rezervei<br />
de incendiu.<br />
Rezerva de incendiu există doar la rezervoarele de 2 x 500mc si 2 x 1000<br />
mc şi este de 945 mc.<br />
Reţeaua de distribuţie este alcătuită din ţeava de oţel cu diametre cuprinse<br />
între 100 – 250 mm şi are o lungime totală de 40,251 Km. Pe întreagă lungime a<br />
reţelei de distribuţie se află 270 hidranţi subterani pentru stingerea incendiilor,<br />
cu ∅ 80 mm .<br />
Uzina chimică Râşnov (S.C. Romacril) a avut un sistem de alimentare cu<br />
apă din sursa de suprafaţă Pârâul Mare (afluent al pârâului Ghimbăşel),<br />
amplasată la cca 7.8 km amonte de oraşul Râşnov, pentru un debit de 240 l/s.<br />
Pârâul Mare adună apele de la mai mulţi afluenţi din masivul Bucegi, zona<br />
cabanei Diham. Pârâul nu străbate nici o localitate până în zona de captare astfel<br />
că apa nu prezintă fenomene de poluare.<br />
Apa era utilizată ca apă industrială la Uzina Chimică Râşnov. La captare<br />
există următoarele lucrări :<br />
56
var ;<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
- captare cu prag de fund din albia cursului de apă Pârâul Mare ;<br />
- bazin de distribuţie a apei ;<br />
- bazine cu şicane pentru amestecul apei captate cu soluţie de clorură de<br />
- 4 decantoare orizontale ;<br />
- staţie de preparare soluţii de coagulant şi soluţie de clor echipată cu<br />
pompe dozatoare, rezervoare, conducte şi armături .<br />
În amonte de captarea pentru Uzina Chimică se află o hidrocentrală<br />
electrică de cca 70 ani vechime, cu o putere de cca 400 kw. Conducta de ieşire<br />
de la turbine trece prin staţia de tratare a Uzinei Chimice şi există un racord la<br />
bazinele de decantare care pot prelua această apă. Astfel, staţia de tratare are<br />
două posibilităţi de alimentare, din pârâu, prin captarea cu prag de fund, şi din<br />
conducta de ieşire (canalul de fugă) a hidrocentralei. Sursa directă din pârâu se<br />
utilizează în perioadele în care hidrocentrala nu funcţionează sau funcţionează la<br />
parametrii reduşi.<br />
De la staţia de tratare pleacă două conducte spre Uzina Chimică, una Dn<br />
600 mm din tuburi PREMO iar a doua din ţeavă de oţel Dn 300 mm. Conductele<br />
au traseul paralel pe drumul dinspre cabana Diham (Glăjărie) în direcţia Râşnov,<br />
iar după cca 1,2 km o iau la stânga spre Uzina Chimică.<br />
În prezent Uzina Chimică este privatizată (S.C. ROMACRIL) iar activitatea<br />
de producţie este foarte redusă. De cca 15 ani fosta Uzina Chimică nu mai<br />
foloseşte apă de la Pârâul Mare. Necesităţile reduse pentru birouri sau alte<br />
activităţi ocazionale se asigură de la o captare prin puţuri existentă în aval de<br />
Uzină. Captarea şi staţia de tratare de la Pârâul Mare se află în conservare şi este<br />
preluată prin Protocol de către Serviciul de Gospodărire a Apelor Braşov.<br />
Terenul pe care se află staţia de tratare este proprietatea Primăriei<br />
Râşnov.<br />
Construcţiile turistice existente pe Valea Glăjeriei sau Valea Râşnoavei se<br />
alimentează cu apă prin puţuri forate sau captări de izvoare.<br />
Utilizarea puţurilor forate pune problema consumurilor de energie electrică<br />
costisitoare şi cu probleme în exploatare determinate de orice echipamente aflate<br />
în funcţiune continuă.<br />
În zonele respective există izvoare cu debite care pot asigura alimentarea<br />
zonelor respective.<br />
57
2.9.3. Canalizare<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Sistemul de canalizare existent în oraşul Râşnov este divizor.<br />
a) Canalizare ape uzate menajere<br />
Debitele de ape uzate menajere aferente întregii localităţi sunt<br />
următoarele:<br />
Oraş Râşnov<br />
Număr<br />
locuitori<br />
Q zi med<br />
(mc/zi) (l/s)<br />
Q zi max<br />
(mc/zi) (l/s)<br />
Q orar max<br />
(mc/oră) (l/s)<br />
Situaţia actuală<br />
Locuinţe 16.155 1.954 22,6 2.541 29,4 150 41,7<br />
Nevoi publice 486 5,6 659 7,6 42 11,7<br />
Alte consumuri 240 2,8 320 3.7 24 6,6<br />
Total 2.680 31,0 3.520 40,7 216 60,0<br />
Anul 2015<br />
Locuinţe 17.015 1.812 21,0 2.355 27,3 139 38,6<br />
Nevoi publice 452 5,2 589 6.8 37 10,3<br />
Alte consumuri 224 2,6 288 3.3 16 4,4<br />
Total 2.488 28,8 3.232 37,4 192 53,3<br />
Pentru zonele turistice ocupate cu case de vacanţă şi pensiuni sunt<br />
următoarele debite:<br />
Număr<br />
turişti<br />
Q zi med<br />
(mc/zi)<br />
Q zi max<br />
(mc/zi)<br />
Q orar max<br />
(mc/oră) (l/s)<br />
(l/s)<br />
(l/s)<br />
1.V. Glăjeriei<br />
Situaţia actuală<br />
Turişti 300 32 0,40 42 0,50 2,5 0,7<br />
Anul 2015<br />
Turişti 600 64 0,80 83 1,0 5,0 1,4<br />
2.V.Râşnoavei<br />
Situaţia actuală<br />
Turişti 100 10 0,12 14 0,16 0,8 0,2<br />
Anul 2015<br />
Turişti 300 30 0,36 41 0,5 2,4 0,7<br />
Pentru oraşul Râşnov este executat din anul 1975 un colector de canalizare<br />
pe traseul Râşnov – Cristian – Ghimbav – staţia de epurare a municipiului<br />
Braşov. Colectorul are dimensiuni de 500/750 mm pe tronsonul Râşnov –<br />
Cristian, 600/900 mm pe tronsonul Cristian – Ghimbav – Braşov şi Dn 1000<br />
mm în zona Bartolomeu Braşov.<br />
58
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
În oraşul Râşnov există reţele de canalizare menajeră cu diametre de 300<br />
– 500 mm pe majoritatea străzilor.<br />
În prezent se execută şi un colector de canalizare din staţiunea Poiana<br />
până la colectorul ovoid 500/750 mm Râşnov – Cristian. Debitul de ape uzate<br />
preluat din staţiunea Poiana este de cca 60 l/s.<br />
Colectorul de canalizare Râşnov – staţia de epurare Braşov corespunde<br />
debitelor actuale şi în perspectiva anului 2.015. Sunt perioade în care colectorul<br />
existent apare încărcat dar această încărcare se datorează apelor pluviale care<br />
sunt dirijate în mod incorect în canalizarea menajeră. Este necesar a se realiza o<br />
rezolvare a apelor pluviale pentru toate zonele din localităţile Râşnov – Cristian –<br />
Ghimbav şi atunci colectorul de ape uzate menajere va fi degrevat de aceste<br />
debite şi va putea transporta fără probleme apele respective la staţia de epurare<br />
Braşov.<br />
b) Canalizare ape pluviale<br />
Pentru apele pluviale există în prezent reţele şi colectoare de canalizare<br />
pluvială în zona centrală a oraşului care descarcă apele colectate în pârâul<br />
Ghimbăşel.<br />
Pârâul Valea Cetăţii este captat în zona complexului Ştrand şi curge printrun<br />
canal din beton armat Dn 2000 mm pe strada Valea Cetăţii – M. Viteazu şi<br />
ajunge în pârâul Ghimbăşel.<br />
Pârâul Valea Cărbunării traversează şi el oraşul Râşnov fiind acoperit în<br />
zona centrală şi ajunge în pârâul Ghimbăşel.<br />
Pe parcurs aceste pâraie colectează şi apele pluviale de pe străzile pe care<br />
le traversează.<br />
S-au mai executat reţele de canalizare pluvială în cartierul Primăverii<br />
pentru noul cartier realizat, cu descărcare în pârâul Ghimbăşel şi pe strada<br />
Vânători.<br />
În celelalte zone evacuarea apelor pluviale se face prin rigole.<br />
2.9.4. Instalaţii de încălzire<br />
În majoritate, construcţiile existente în oraşul Râşnov au asigurată energia<br />
termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum prin instalaţii de<br />
gaze naturale, cu centrale termice sau cu sobe. O parte din clădiri au şi instalaţii<br />
de încălzire prin sobe ce funcţionează cu lemne.<br />
59
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
În urmă cu cca 15 ani au existat centrale termice de cvartal pentru<br />
blocurile de locuinţe dar acestea şi-au încetat funcţionarea din cauza locatarilor<br />
care nu şi-au achitat cheltuielile de întreţinere. În prezent se utilizează<br />
centrale termice de apartament cu combustibil gaze naturale dar, in lipsa<br />
fondurilor necesare, se folosesc si radiatoare electrice cu ulei, sobe cu lemne sau<br />
alte improvizaţii mai puţin costisitoare dar cu un confort mult diminuat.<br />
2.9.5. Instalaţii de gaze naturale<br />
Oraşul Râşnov este alimentat cu gaze naturale din conducta de înaltă<br />
presiune (magistrală) Dn 250 mm ce leagă fronturile de captare din bazinul<br />
Mediaş cu localităţile din judeţul Braşov.<br />
Două conducte magistrale de gaze naturale merg spre Zărneşti – Bran iar<br />
4 conducte pe Valea Râşnoavei spre Predeal.<br />
În partea de nord a oraşului, lângă fosta uzină Chimică, există o staţie<br />
principală de reglare, predare – primire, de la care pleacă conducte de presiune<br />
redusă în cartierul Chimica şi o conductă de medie presiune până la fosta fabrică<br />
de scule (FSR). În incinta fabricii exista o staţie de reglare de sector de la care<br />
pleacă reţele de distribuţie în localitatea Râşnov.<br />
Sistemul de distribuţie existent este depăşit în prezent din cauza creşterii<br />
numărului de consumatori racordaţi şi este necesară o redimensionare.<br />
2.9.6. Instalaţii electrice<br />
Oraşul Râşnov este alimentat din sistemul naţional de alimentare cu<br />
energie electrică, respectiv reţelele de transport de 20 sau 110 kv.<br />
Teritoriul administrativ al oraşului Râşnov este străbătut în partea vestică<br />
de LEA 400 kV Bradu-Braşov (de la stâlpul 365 la stâlpul 378), pusă în funcţiune<br />
în anul 1980.<br />
Racordarea localităţii se face printr-o staţie de transformare 110/20 kv<br />
situată în zona fabricii de scule, unitatea 2. De la staţia de transformare pleacă<br />
reţele de 20 kv la care sunt racordate 19 posturi de transformare de 20 / 0,4<br />
kvA. Din aceste posturi pleacă reţele de distribuţie de 0,4 kv pe toate străzile<br />
localităţii pentru alimentarea clădirilor existente. Reţeaua de joasă tensiune de<br />
380 V este montată în general aerian, pe stâlpi din beton armat, iar în noile<br />
cartiere de locuit sunt cabluri montate subteran.<br />
60
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Pe valea Glăjeriei există o hidrocentrală în amonte de staţia de captare a<br />
fostei uzine chimice cu o capacitate de 400 kvA. Hidrocentrala funcţionează de<br />
cca 70 de ani şi este legată la sistemul naţional de distribuţie printr-o linie de 20<br />
kv. La această linie de 20 kv sunt racordate pensiunile sau casele de vacanţă din<br />
zonă prin posturi de transformare de 20/0,4 kv.<br />
2.9.7. Telecomunicaţii<br />
Există un cablu de fibră optică Braşov-Râşnov, 3 cabluri Râşnov-Predeal şi<br />
3 cabluri Râşnov- Codlea.<br />
Reţeaua telefonică este montată aerian pe stâlpi sau direct pe clădiri. În<br />
zona cartierelor cu blocuri de locuinţe reţelele de telecomunicaţii sunt montate<br />
îngropat.<br />
2.10. Probleme de mediu<br />
O problematică deosebită este cea legată de zonele de rezervaţii de<br />
arhitectură şi arheologice.<br />
Studiul privind aceste zone – PATJ Braşov – Secţiunea monumente istorice<br />
şi de arhitectură, situri arheologice şi ansambluri de arhitectură pr. nr. 35054/99<br />
evidenţiază aceste zone.<br />
În studiu sunt prezentate atât limitele şi suprafeţe zonelor protejate, cât şi<br />
zonele istorice.<br />
Studiul întocmit de Consiliul Judeţean Braşov privind rezervaţiile relevă<br />
existenţa biosferei – Parcul Naţional Bucegi din care în judeţul Braşov sunt 8437<br />
ha. În rezervaţie sunt incluşi şi munţii Bucegi având localizare administrativă şi<br />
pe teritoriul oraşului Râşnov.<br />
Tot în cadrul rezervaţiilor este inclusă Peştera Valea Cetăţii în suprafaţă de<br />
cca. 1 ha aflată pe teritoriul oraşului Râşnov.<br />
2.10.1. Factor de mediu - aer<br />
Planul de ocupare a teritoriului Ţara Bârsei pr. nr. 31128/95 atrăgea<br />
atenţia asupra poluării factorilor de mediu în zona Braşov datorită existenţei unor<br />
activităţi industriale.<br />
Printre întreprinderile identificate erau Fabrica de Scule şi SC ROMACRIL,<br />
dar întrucât în prezent acestea nu funcţionează, nu se mai pot lua în calcul.<br />
61
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Nu sunt evidenţiate activităţi care să producă poluări ale aerului la nivelul<br />
oraşului Râşnov.<br />
sunt:<br />
La nivelul judeţului unităţile cu rol determinant în poluarea atmosferică<br />
- CET, SC FinEco SA (depozit ecologic de deşeuri menajere), SC Prescon<br />
Var SA, SC Ursus Breweries SA (producţie malţ şi bere), toate din Braşov,<br />
- SC Lafarge Ciment(Romania)SA din Hoghiz,<br />
- SC Nitroporos SA din Făgăraş (producător de îngrăşăminte cu săruri de<br />
azot şi explozivi),<br />
turbine).<br />
- SC Schaeffler Romania SRL din Cristian (fabricare de motoare şi<br />
Pe teritoriul judeţului Braşov au fost identificate zone critice sub aspectul<br />
poluării atmosferei:<br />
- zona centrală ce cuprinde municipiul Braşov împreună cu localităţile<br />
învecinate (Săcele, Cristian şi Codlea),<br />
- zona central-nordică cu localităţile Racoş, Hoghiz şi Rupea,<br />
- zona central-vestică cu localităţile Victoria şi Făgăraş.<br />
62
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Oraşul Râşnov se află în imediata vecinătate a zonei critice centrale<br />
existând riscul de extindere a acesteia în eventualitatea în care nu sunt<br />
implementate măsuri adecvate de reducere a poluării.<br />
Traversarea de către DN 73 a localităţii este alt element ce duce la crearea<br />
de vibraţii şi praf, prin emisiile rezultate de la vehicule care circula prin zonă.<br />
2.10.2. Factor de mediu – sol<br />
Nu sunt cunoscute degradări ale unor terenuri din intravilan, iar în ceea ce<br />
priveşte măsura de protecţie şi conservare a mediului în momentul de faţă se<br />
impune respectarea legislaţiei privind realizarea studiilor de impact asupra<br />
mediului în cazul realizării unor proiecte noi, obţinerea acordului de mediu pentru<br />
realizarea investiţiilor şi a autorizaţiei de mediu în momentul începerii activităţilor<br />
cu impact semnificativ asupra mediului<br />
Nu sunt evidenţiate activităţi care să producă poluări ale solului la nivelul<br />
oraşului Râşnov. La nivelul judeţului unităţile cu pondere mare în poluarea solului<br />
sunt:<br />
- SC Avasca(Platforma Colorom) din Codlea,<br />
- SC Flavus Investiţii (Platforma Tractorul) şi SC Masterange<br />
Imobiliare(Platforma Lubrifin-IUS-Lemexim) ambele din Braşov.<br />
Cei trei dezvoltatori imobiliari sunt potenţiali poluatori ai solului prin<br />
poluarea istorică datorată activităţilor desfăşurate în trecut pe amplasamente.<br />
Zone din judeţ sub aspectul degradării solurilor sunt următoarele:<br />
Tipul degradării Suprafaţa (ha) Localităţi şi suprafeţe afectate (ha)<br />
Eroziuni de suprafaţă 38.000 Cincu (1.800),Drăuşeni (1.750), Grânari<br />
(1.400), Perşani (1.200), Rotbav (1.200),<br />
Ticuşul Vechi (120), Valea Timişului<br />
(1.100)<br />
Alunecări de teren 4.546 Cincu (300), Făgăraş (235), Homorod<br />
(200), Râşnov (200),<br />
Crihalma (185)<br />
Depuneri de deşeuri<br />
industriale<br />
63,83 CET (52,5), Viromet Victoria (0,64),<br />
Nitramonia Făgăraş (2),<br />
Energotec Braşov (9,38), Ecopaper Zărneşti<br />
(0,5)<br />
Depuneri de deşeuri<br />
menajere<br />
36,63 Braşov (21,83), Săcele (3), Zărneşti (2),<br />
Făgăraş (2,35), Codlea (2), Râşnov (2,2),<br />
Predeal (0,45), Viştea (1,4), Rupea (1,4)<br />
Total 42.646,46<br />
63
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
În ceea ce priveşte cimitirele, acestea sunt bine întreţinute, de îngrijirea<br />
lor ocupându-se locuitorii. Nu sunt necesare extinderi.<br />
2.10.3. Factor de mediu - apa<br />
Nu sunt evidenţiate activităţi care să producă poluări ale apei la nivelul<br />
oraşului Râşnov. La nivelul judeţului unităţile cu pondere mare în poluarea apelor<br />
sunt:<br />
- SC Protan SA din municipiul Codlea (activităţi de colectare şi tratare<br />
reziduuri)<br />
- Compania Apa RA din Braşov,<br />
- SC Europig SA din comuna Şercaia (profil zootehnic),<br />
- Compania Naţională a Uraniului – Uzina R din comuna Feldioara,<br />
- SC Ecopaper SA din oraşul Zărneşti (fabricare hârtie şi carton).<br />
Tratarea, distribuţia apei potabile, transportul şi evacuarea apelor uzate<br />
menajere şi a apelor industriale din Râşnov sunt asigurate de către SC GOSCOM<br />
Cetatea Râşnov SA. Oraşul Râşnov este racordat la staţia de epurare a<br />
municipiului Braşov, operator regional de captare şi epurare ape municipale şi<br />
orăşeneşti fiind Compania Apa RA din Braşov. Epurarea apelor uzate din<br />
localităţile: Braşov, Săcele, Cristian, Râşnov, Ghimbav, Hărman, Sânpetru se<br />
64
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
asigură în Staţia de epurare Stupini, care are o capacitate de 2200 l/s pentru<br />
treapta mecanică şi treapta biologică. Staţia de epurare a fost modernizată şi<br />
retehnologizată, în perioada 1998-2000.<br />
Compania Apa RA este un potenţial poluator prin epurare<br />
necorespunzătoare a apelor uzate orăşeneşti.<br />
Sub aspectul poluării apelor de suprafaţă în judeţul Braşov, se disting<br />
următoarele zone critice :<br />
Hamaradia).<br />
- zona municipiului Braşov (canalul Timiş),<br />
- zona central-sudică (râurile Bârsa, Pănicel, Ghimbăşel, Vulcăniţa,<br />
Oraşul Râşnov se află la limita zonei critice central-sudice prin râurile<br />
Pănicel, Ghimbăşel fiind necesară implementarea unor măsuri adecvate de<br />
reducere a poluării în special pentru râul Pănicel.<br />
Sub aspectul poluării apelor subterane există zone critice la Bod, Codlea,<br />
Făgăraş, Ucea, Braşov, Hărman şi Prejmer.<br />
65
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
SC Goscom Cetatea Râşnov SA, operatorul apă/canal din oraşul Râşnov, a<br />
primit autorizaţie de funcţionare cu program de conformare în ceea ce priveşte<br />
măsura înlocuirii reţelei de distribuţie a apei si reabilitării canalizării.<br />
O altă problemă importantă privind protecţia mediului în Râşnov o<br />
reprezintă nefinalizarea colectorului Râşnov pentru preluarea apelor uzate<br />
menajere din staţiunea Poiana Braşov.<br />
2.10.4. Arii naturale protejate<br />
Conform Legii nr.57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea<br />
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ariile protejate din judeţul Braşov<br />
se încadrează în următorul regim de management:<br />
- 1 parc naţional - Piatra Craiului<br />
- 1 parc natural Bucegi<br />
- 14 monumente ale naturii<br />
- 14 rezervaţii naturale<br />
- 2 arii de protecţie avifaunistică<br />
Pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov se află parcul natural Bucegi<br />
şi Peştera Valea Cetăţii, declarată monument al naturii.<br />
Parcuri naturale Oraşul Râşnov<br />
Cod Cod<br />
naţional european<br />
Denumire Suprafaţă Unităţi administrativ teritoriale<br />
Oraşele Comarnic, Sinaia, Buşteni<br />
(judeţul Prahova), comunele<br />
H 20678 Bucegi 32.663 Râşnov, Bran, Moieciu (judeţul<br />
Braşov), Moroieni (judeţul<br />
Dâmboviţa)<br />
Sursa: Fişa judeţului Braşov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov<br />
Monumente ale naturii Oraşul Râşnov<br />
Cod<br />
naţional<br />
Cod<br />
european<br />
Denumire Suprafaţă Unităţi administrativ teritoriale<br />
2.248. 183692<br />
Peştera Valea<br />
Cetăţii<br />
15,63 Comuna Râşnov<br />
Sursa: Fişa judeţului Braşov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov<br />
66
Rezervaţii naturale<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Cod Cod<br />
naţional european<br />
2.253. 63628<br />
Denumire Suprafaţă Unitate administrativ teritorială<br />
Postăvarul<br />
Municipiul Braşov, oraşul Predeal,<br />
1236<br />
Muntele<br />
oraşul Râşnov<br />
Rezervaţii naturale în interiorul Parcului Natural Bucegi<br />
Bucegi<br />
(Abruptul<br />
2.234. 9376 Bucşoiu, 1.717 oraşul Râşnov, comuna Bran<br />
Mălăeşti,<br />
Gaura)<br />
Sursa: Fişa judeţului Braşov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov<br />
Zonele naturale protejate din judeţul Braşov<br />
Sursa: Compartimentul de Protecţia Mediului, Consiliul Judeţean Braşov<br />
67
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Din 2004 , APM Braşov a primit solicitări şi a emis acte de custodie pentru<br />
12 arii naturale protejate, la care se adăuga administraţia celor două parcuri<br />
naturale. Parcul Natural Bucegi, care se întinde pe teritoriul oraşului Râşnov, este<br />
luat în custodie de către Administraţia Parcului Natural Bucegi având aprobat un<br />
plan de management ce prevede luarea unor măsuri stricte de protejare a<br />
tuturor habitatelor şi speciilor din interiorul parcului.<br />
Au fost delimitate, conform OG 57/2007 privind regimul ariilor naturale<br />
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, siturile de<br />
importanţă comunitară ROSCI0013 – BUCEGI şi ROSCI0207 – POSTĂVARUL.<br />
Situri NATURA 2000 Oraşul Râşnov<br />
LOCALITATE<br />
SCI (Sit de importanţă Suprafaţa<br />
comunitară)<br />
-ha-<br />
Oraş Râşnov<br />
ROSCI0013- Bucegi 3.197,3<br />
ROSCI0207- Postăvarul 350,34<br />
Sursa: Raportul de mediu PJGD judeţ Braşov<br />
Total suprafaţă<br />
adm. a localităţii<br />
-ha-<br />
15.225,25<br />
2.10.5. Concluzii<br />
1. pe amplasamentul oraşului Râşnov nu exista poluări istorice<br />
2. trebuie urgentată realizarea proiectelor privind managementul<br />
integrat al deşeurilor;<br />
3. trebuie realizate măsurile din programele de conformare privind<br />
măsurile de înlocuire a reţelei de distribuţie a apei şi de reabilitare a canalizării<br />
localităţii.<br />
4. se impune adoptarea unor măsuri adecvate pentru reducerea poluării<br />
în special pentru râul Pănicel.<br />
2.11. Disfuncţionalităţi<br />
Din analiza situaţiei existente, se desprind următoarele disfuncţionalităţi:<br />
- Drumul este străbătut de pârâul Ghimbăşel care nu este regularizat pe<br />
întregul parcurs;<br />
- Oraşul deţine o valoroasă zonă urbanistică de rezervaţie de arhitectură<br />
care trebuie protejată şi se impune de urgenţă întocmirea unor documentaţii de<br />
68
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
specialitate care să reglementeze condiţiile de construire, remodelare sau<br />
restaurare;<br />
- În privinţa fondului de locuinţe existent, el se află în mare parte în<br />
proprietate particulară şi numai resursele acestora vor schimba situaţia actuală;<br />
- Confort scăzut oferit de locuinţele colective;<br />
- Deficit de dotări complementare locuirii (dotări de învăţământ, sănătate,<br />
comerţ alimentar şi nealimentar, sport şi agrement, spaţii verzi şi servicii<br />
diverse);<br />
- Lipsa rezervei de terenuri (terenuri libere proprietatea administraţiei<br />
locale) pentru dezvoltarea funcţiunilor de interes public;<br />
- Creşterea emisiilor de noxe gazoase şi pulberi generate de agenţii economici<br />
care utilizează echipamente uzate şi neperformante, arderea necontrolată a<br />
deşeurilor, a miriştilor şi a deşeurilor vegetale, precum şi intensitatea traficului<br />
rutier şi parcul auto în cea mai mare parte neperformant.<br />
- DN 73 traversează zona de locuit fapt ce îngreunează traficul pe drumul<br />
Naţional dar în acelaşi timp creează şi un număr mare de intersecţii periculoase<br />
în intravilanul oraşului;<br />
- Existenta multor intersecţii neamenajate lipsite de vizibilitate;<br />
- staţiile de transport în comun sunt în partea carosabilă constituind un<br />
obstacol în derularea traficului;<br />
- Este necesară regularizarea pârâului Ghimbăşel pe tot parcursul lui pe<br />
teritoriul oraşului şi malurile consolidate.<br />
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ<br />
3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu<br />
Mutaţiile intervenite în folosinţa teritoriului administrativ al localităţii din<br />
necesitatea de a rezolva în primul rând cererea de locuinţe, atât pentru localnici<br />
cât şi pentru cetăţeni din afara localităţii şi unele necesităţi de dotare cu spaţii<br />
verzi, instituţii publice, noi utilităţi ale localităţilor componente, au dus la<br />
extinderea pentru perspectivă a intravilanului de la 1113,85 ha la 1701,05 ha.<br />
Extinderea a fost făcută la cererea şi cu acordul autorităţilor locale<br />
ţinându-se cont de normele uzuale europene pentru echipamente şi alte<br />
funcţiuni publice. În ultimii 10 ani teritoriul intravilan al oraşului Râşnov a fost<br />
extins pe baza Planurilor Urbanistice Zonale, ceea ce a condus însă la o<br />
fragmentare a teritoriului si apariţia unui număr foarte mare de trupuri<br />
69
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
dispersate (106 trupuri). Extinderile propuse au căutat să integreze aceste<br />
dezvoltări anteriore, să le coreleze ca pe un ansamblu unitar, menit să ofere<br />
confort urban locuitorilor. Ca urmare a acestor operaţiuni numărul de trupuri<br />
dispersate a fost redus la 41.<br />
3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale<br />
3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor umane<br />
În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm<br />
accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită<br />
implicaţiilor evoluţiei populaţiei şi implicit ale fenomenelor demografice în<br />
evoluţia vieţii socio-economice a societăţii. Prognoza demografică este acea<br />
variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se<br />
realiza, prin proiectare demografică determinându-se volumul unei populaţii<br />
plecând de la structura pe vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze<br />
asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul<br />
şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Distingem două mari<br />
tipuri de abordare a evoluţiei probabile:<br />
1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat<br />
evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.<br />
2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţări<br />
mai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma,<br />
cu un decalaj în timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la<br />
acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din ţările avansate.<br />
Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi<br />
în trei categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere<br />
naturală a populaţiei funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia<br />
probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia<br />
probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate,<br />
de numărul de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în<br />
raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe<br />
care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al oraşului ca o consecinţă<br />
directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de<br />
echipare edilitară a localităţii.<br />
70
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Raportat la elementele descrise mai sus prognoza demografică pentru<br />
oraşul Râşnov a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune<br />
constanţa mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi<br />
tendinţe specifice perioadei 1992 – 2002. Prognoza demografică realizată pe<br />
grupe mari de vârstă, în această variantă, pentru oraşul studiat este redată în<br />
tabelul de mai jos:<br />
Tabel 5. Estimarea structurii pe vârste a populaţiei oraşului Râşnov<br />
Populaţia 0 – 14 ani Populaţia 15 – 59 ani Populaţia 60 ani şi peste<br />
2007 2015 2007 2015 2007 2015<br />
2338 1650 11637 12030 2180 3335<br />
După cum se observă populaţia totală a zonei va creşte semnificativ până<br />
în 2015, cu aproximativ 860 de persoane faţă de anul 2007, ceea ce reprezintă o<br />
creştere de aproximativ 5,3%. Această creştere uşoară se datorează unei<br />
populaţii în vârstă de muncă în creştere corelată cu îmbunătăţirea calităţii vieţii<br />
(mortalitate redusă, durată medie a vieţii crescută).<br />
Se constată o scădere a populaţiei tinere 0-14 ani cu 4,5 puncte<br />
procentuale (de la 17,8% în 2006 la 13,4% în 2015) şi o creştere a populaţiei în<br />
vârstă de 60 de ani şi peste cu 1,7%. Această scădere a populaţiei tinere se<br />
datorează unui nivel redus al fertilităţii, prin care generaţia de părinţi este<br />
înlocuită doar parţial şi migraţiei externe care afectează, mai ales, tinerii cu un<br />
grad ridicat de pregătire profesională. Scăderea populaţiei tinere se va resimţi pe<br />
piaţa forţei de muncă. Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru<br />
dezvoltarea unei anumite zone, ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un<br />
factor restrictiv al dezvoltării. Totodată o scădere în viitor a ponderii populaţiei<br />
tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ, de<br />
cultură.<br />
Aceste analize surprind o serie de fenomene demografice negative care ar<br />
putea afecta evoluţia populaţiei oraşului Râşnov în perioada prognozată. Cele mai<br />
importante sunt: scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de<br />
îmbătrânire demografică. Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice<br />
negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Chiar dacă este lentă,<br />
creşterea populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în<br />
71
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
ceea ce privesc serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea<br />
cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra<br />
populaţiei active.<br />
Acest fapt susţine necesitatea luării unor măsuri care să aibă ca scopuri<br />
finale îmbunătăţirea potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi<br />
creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă:<br />
susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile<br />
tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de<br />
întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor,<br />
facilităţi economico-financiare şi privind locuirea acordate tinerelor familii,<br />
de ex. programul „prima casă”<br />
creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere,<br />
asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea<br />
serviciilor de asistenţă socială,<br />
stimularea încadrării în muncă a tinerilor,<br />
diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi<br />
instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională,<br />
creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor<br />
programe destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor,<br />
îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice<br />
în vederea asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei,<br />
promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele<br />
care încep să administreze o afacere.<br />
Elaborarea unei strategii viabile de dezvoltare in domeniul resurselor<br />
umane nu se poate realiza fără sa avem in vedere principiile cadru de susţinere a<br />
dezvoltării capitalului uman : educaţia şi formarea profesională iniţială şi<br />
continuă. In acest context elaborarea unui plan cadru, care sa sublinieze<br />
necesitatea implicării tuturor factorilor responsabili (instituţiile statului,<br />
administraţia publica locală, universităţi, agenţi economici) în politica de<br />
dezvoltare a resurselor umane, în creşterea gradului de ocupare şi în combaterea<br />
excluziunii sociale se impune ca prioritate pentru dezvoltarea şi transformarea<br />
oraşului Râşnov într-un pol urban important al reţelei de localităţi braşovene.<br />
72
3.3. Organizarea circulaţiei<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Din punct de vedere al circulaţiei, principalele probleme ale actualizării<br />
acestui P.U.G. au fost ridicate de:<br />
- analiza efectelor induse de traversarea teritoriului de către viitoarea<br />
autostradă Bucureşti-Braşov,<br />
- propunerea unor extinderi de intravilan în corelare cu prevederile<br />
documentaţiilor urbanistice aprobate de la avizarea vechiului <strong>PUG</strong> şi până<br />
în prezent,<br />
- eliminarea disfuncţionalităţilor sau diminuarea efectelor acestora.<br />
În urma consultărilor cu administraţia locală şi în măsura datelor avute la<br />
dispoziţie au fost propuse o serie de măsuri. Acestea au la bază legislaţia în<br />
vigoare .<br />
Drumurile naţionale şi judeţene îşi păstrează categoria funcţională din care<br />
fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţii, servind totodată şi<br />
ca străzi principale.<br />
Zonele de protecţie, situate de o parte şi de alta a drumurilor se întind faţă<br />
de ax până la 50 m pentru autostrăzi, 22 m pentru drumurile naţionale, 20 m<br />
pentru drumurile judeţene. În intravilan zonele de siguranţă şi de protecţie vor fi<br />
stabilite în urma unui studiu de trafic.<br />
În vederea fluidizării traficului, în zonele de extindere a intravilanului, se<br />
interzice amplasarea oricăror construcţii care generează un trafic suplimentar, la<br />
o distanţă mai mică de 50 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul<br />
autostrăzii Bucureşti-Braşov şi al drumului naţional european E574 (DN73),<br />
respectiv 30 m pentru celelalte drumuri de interes naţional (DN73A, DN1E) şi<br />
judeţean (DJ101). Accesul în zonele care cuprind in perimetrul lor drumuri de<br />
interes national se va realiza numai prin artere colectoare. Artere colectoare<br />
propuse vor intersecta drumurile naţionale în intersecţii deja existente, care vor<br />
fi amenajate corespunzător noilor volume de trafic.<br />
În scopul desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei feroviare şi al prevenirii<br />
evenimentelor de cale ferată, se instituie zona de siguranţă şi zona de protecţie a<br />
căii ferate.<br />
Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare cuprinde fâşiile de teren în<br />
limita de 20 m fiecare, situate de o parte şi de alta a axului căii ferate, necesare<br />
73
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
pentru amplasarea instalaţiilor de conducere operativă a circulaţiei trenurilor,<br />
precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului.<br />
Zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe,<br />
situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, în limita a<br />
maximum 100 m de la axa căii ferate, precum şi terenurile destinate sau care<br />
servesc, sub orice formă, asigurării funcţionării acesteia.<br />
Proiectarea intersecţiilor noi şi amenajarea celor existente se va face<br />
ţinându-se seama de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic,<br />
de condiţiile de vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei, amenajarea căilor de<br />
acces la drumurile publice făcându-se cu acordul prealabil al administratorului<br />
drumului public şi al poliţiei rutiere.<br />
În zonele de extindere a intravilanului, configuraţia tramei stradale şi a<br />
tuturor acceselor rutiere vor fi stabilite în documentaţiile urbanistice care vor<br />
detalia prevederile Planului Urbanistic General, fiind recomandate soluţii care sa<br />
nu limiteze accesibilitatea in zonele învecinate.<br />
În condiţiile în care reţeaua stradală a oraşului va fi degrevată de traficul<br />
de tranzit prin realizarea autostrăzii, considerăm necesară elaborarea unui studiu<br />
de circulaţie care să reglementeze accesul traficului greu, să studieze<br />
posibilitatea creării de străzi rezidenţiale şi pietonale şi realizarea unui sistem de<br />
sensuri unice (de exemplu in perimetrul delimitat de străzile Narciselor, Izvorului,<br />
M.Viteazul, Florilor, Uzinei, Câmpului, Caraiman, Braşovului).<br />
Având în vedere amplasarea oraşului, transportul public va fi studiat la<br />
nivelul zonei metropolitane a Braşovului, iar amplasarea staţiilor se va face la<br />
propunerea administraţiei publice locale, cu avizul administratorului drumului şi<br />
al politiei rutiere, cu amenajarea lor, acolo unde se poate asigura spaţiul necesar,<br />
în afara fluxului circulaţiei.<br />
Se impune cu prioritate identificarea de terenuri pentru amenajarea de noi<br />
parcaje, mai ales la dotările existente şi obiectivele de interes turistic (inclusiv<br />
pentru autocare/microbuze) şi impunerea asigurării locurilor de parcare/garare la<br />
construcţiile noi, conform Regulamentului General de Urbanism.<br />
Prin realizarea viitoarei autostrăzi dintre Comarnic şi Braşov se urmăreşte<br />
în principal rezolvarea a trei probleme majore ale circulaţiei:<br />
● descongestionarea traficul pe Drumul Naţional nr. 1;<br />
74
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
● creşterea vitezei de deplasare, de la o medie de 10 -15 km/h cât este în<br />
prezent, la 80 km/h;<br />
● îmbunătăţirea condiţiilor de acces într-o zonă turistică de interes<br />
naţional, în condiţii sporite de siguranţă a traficului.<br />
Studiile de trafic au prognozat, pe reţeaua existentă (în ipoteza fără<br />
autostradă), o creştere a numărului de vehicule pe DN 73 Braşov-Râşnov, de la<br />
10276 în 2005 la 25367 în 2025, iar pe DN 73A de la 2684 în 2005 la 23613 în<br />
2025.<br />
Conform aceloraşi studii, tot pentru anul 2025, valorile de trafic atras de<br />
autostradă sunt de 16144 vehicule pe tronsonul Predeal – Râşnov şi de 32318<br />
vehicule pe tronsonul Râşnov – Cristian.<br />
Traseul autostrăzii A3 intersectează o serie de drumuri de diverse categorii<br />
(agricole, exploatare, comunale, judeţene, naţionale) întrerupând continuitatea<br />
acestora. În funcţie de importanţa lor, s-au prevăzut intersecţii denivelate fără<br />
acces la autostradă, sau devierea lor în lungul autostrăzii şi gruparea în vederea<br />
realizării unei treceri comune peste autostradă.<br />
Traseu autostrada Bucureşti-Braşov tronsonul Comarnic – Braşov<br />
75
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Secţiunea Predeal – Braşov (Cristian)<br />
Secţiunea de autostradă Predeal – Braşov (Cristian) şi Racordarea<br />
Autostrăzii la reţeaua de drumuri existente reprezintă sectorul 5 al Autostrăzii.<br />
Aceasta are următoarele caracteristici tehnice:<br />
• Lungime : 21,80 km ;<br />
• Parte carosabilă : 2 x (2 x 3,50 m) sau 2 x (2 x 3,75 m);<br />
• Benzi de ghidare : 4 x 0,25 m sau 4 x 0,50 m ;<br />
• Benzi de staţionare de urgenţă : 2 x 2,50 m ;<br />
• Acostamente de pământ : 2 x 0,50 m ;<br />
• Spaţii pentru parapet : 2 x 0,75 m ;<br />
• Zona mediană (impermeabilizată) : 2,50 m sau 3,00 m;<br />
• Poduri, pasaje, şi viaducte pe autostradă: 19;<br />
• Viteza de proiectare : 80 km/h si 100 km/h şi 120 km/h ;<br />
• Clasa de încărcare : E (V80, A30).<br />
Traseul de autostradă pe secţiunea Predeal – Braşov ( Cristian ) străbate 2<br />
zone distincte: de munte şi apoi platou. Pe zona de munte există o succesiune de<br />
viaducte lungi şi debleuri mari, cu declivităţi mari în profil longitudinal, care<br />
necesită introducerea benzii a 3-a pentru vehicule lente. Benzile suplimentare se<br />
realizează prin transformarea benzii de staţionare în bandă de circulaţie.<br />
Sectoarele unde este necesară introducerea unei benzi pentru vehicule lente sunt<br />
următoarele: km146+800 – km149+500 (dreapta) şi, respectiv, km 149+500 –<br />
km 157+600 (stânga). Lungimea totală a acestor sectoare este de 10,80 km.<br />
Pe sectorul de autostrada Predeal – Cristian sunt 2 profiluri transversale<br />
tip cu următoarele caracteristici:<br />
• Profilul transversal tip cu lăţimea platformei de 23,50 m se aplică intre<br />
Predeal şi Râşnov. Se adaugă 2 fâşii laterale de câte 0,75 m pentru parapete.<br />
Acest profil transversal tip are:<br />
- parte carosabilă 2 x 7.00 m<br />
- benzi de ghidare 4 x 0.25 m<br />
- benzi de staţionare de urgenţă 2 x 2.50 m<br />
- acostamente 2 x 0.50 m<br />
- spatii pentru parapete 2 x 0.75 m<br />
- zona mediană 2.50 m (impermeabilizată)<br />
• Profilul transversal tip cu lăţimea platformei de 26,00 m se aplică între<br />
Râşnov şi Cristian. Se adaugă 2 fâşii laterale de câte 0,75 m pentru parapete.<br />
76
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Acest profil transversal tip are:<br />
- parte carosabilă 2 x 7.50 m<br />
- benzi de ghidare 4 x 0.50 m<br />
- benzi de staţionare de urgenţă 2 x 2.50 m<br />
- acostamente 2 x 0.50 m<br />
- spaţii pentru parapete 2 x 0.75 m<br />
- zona mediană 3.00 m (impermeabilizată)<br />
Centrul de întreţinere şi coordonare (CIC) Râşnov Km 162+150<br />
Centrul de întreţinere şi coordonare (CIC) este situat în spaţiul din<br />
interiorul nodului Râşnov Km 162+150 CIC este o unitate de deservire a unui<br />
sector de Autostradă, având rolul de a menţine Autostrada în stare<br />
corespunzătoare de exploatare şi de a asigura securitatea circulaţiei rutiere în<br />
sectorul arondat, reasigurând reparaţia utilajelor din dotare.<br />
Centru de întreţinere şi coordonare CIC Râşnov este un complex tehnic<br />
care are o serie de sarcini grupate astfel:<br />
circulaţiei;<br />
• supravegherea traficului, a influenţei factorilor meteorologici asupra<br />
• acordarea de prim ajutor în caz de accidente;<br />
• întreţinerea autostrăzii pe tronsonul aferent, a spaţiilor de servicii,<br />
marcajelor, a instalaţiilor de iluminat şi a instalaţiilor de telecomunicaţii;<br />
• refaceri şi remedieri după accidente sau calamităţi naturale;<br />
• perceperea de taxe şi amenzi;<br />
• alimentarea cu combustibil a utilajelor de întreţinere;<br />
• întreţinerea utilajelor din dotare, etc.<br />
Lăţimile podurilor, viaductelor şi pasajelor autostrăzii corespund Normelor<br />
TEM/2001 , Normativului pentru proiectarea autostrăzilor extraurbane indicativ<br />
PD 162-83 şi normelor tehnice 46/27.01.1998 anexa la ordonanţa 43/1997<br />
aprobata prin Legea 82/15.04.1998 si anume:<br />
• lăţimea părţii carosabile pentru toate lucrările de artă pe autostradă,<br />
între parapetele interioare ale unui sens de circulaţie - 12.00 m<br />
• lăţimea părţii carosabile pentru pasajele peste autostradă pentru drumuri<br />
naţionale, judeţene cu două benzi de circulaţie - 7.80m+2x1.50m<br />
• lăţimea părţii carosabile pentru pasajele peste autostradă pentru drumuri<br />
comunale şi de exploatare - 7.00m+2x1.50m<br />
• pasaje pe bretele cu două benzi - 9.00 m<br />
77
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
• pasaje pe bretea cu o bandă - 6.00 m<br />
Înălţimile de gabarit rutier şi CF pentru pasajele denivelate sunt<br />
următoarele:<br />
• pasajele peste autostradă şi cele pe autostradă la traversarea de drumuri<br />
naţionale, judeţene şi comunale - 5.50 m<br />
• pasajele peste liniile CF - min. 7.50 m<br />
La traversarea căilor ferate s-a ţinut cont de eventualele dublări ale<br />
acestora. Gabaritul pe orizontală respecta STAS 4392-84 si Fisele UIC 777.<br />
• Înălţimea liberă sub poduri, până la nivelul maxim al apelor de viitură cu<br />
asigurare de 2% pe pârâurile şi râurile traversate, este de - min 1.00 m<br />
Pentru a evita accesul pe autostradă (oameni, animale,etc.), pe toată<br />
lungimea acesteia a fost prevăzută o împrejmuire de două tipuri: cu înălţimea de<br />
1,40 m, pentru zonele de câmpie şi de 1,80 m, pentru zonele în care sunt<br />
traversate păduri.<br />
Nodul rutier Râşnov<br />
Pentru accesul autovehiculelor la Autostradă, s-a prevăzut nodul rutier la<br />
Râşnov, la km 162+150, în apropierea intersecţiei actuale între DN 73 şi DN 73A.<br />
Pentru realizarea nodului rutier, a fost proiectat un pasaj pe bretea, care are<br />
lungimea totala de 119,00 m. Tablierul are lungimea 2X20,00 + 30,00 +<br />
2X20,00 = 110,00 m pe cinci deschideri.<br />
Partea carosabilă are 9,00 m; nu există trotuare.<br />
Lăţimile buclelor şi bretelelor s-au proiectat conform normelor şi<br />
normativelor în vigoare; aceste lăţimi sunt:<br />
• 7,50 m + supralărgire pentru bucle şi bretele cu 1 bandă,<br />
• 10,50 m + supralărgire pentru bucle şi bretele cu 2 benzi<br />
Lăţimile de mai sus includ 2X0,75 m platforma de pământ pentru<br />
amplasarea parapetului.<br />
3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial.<br />
In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren<br />
care, alături de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au<br />
fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a solicitărilor<br />
populaţiei de a construi locuinţe unifamiliale şi spaţii destinate activităţilor de<br />
comerţ, servicii şi mică producţie.<br />
78
propus.<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
• Zona de locuinţe reprezintă 58.02 % din teritoriul intravilanului<br />
Extinderea destinată zonei de locuinţe este desfăşurată de-a lungul DJ101,<br />
zona fiind cunoscută sub numele de Glăjărie. Prin aceasta extindere se urmăreşte<br />
omogenizarea, unificarea trupurilor de intravilan existent rezultate din diverse<br />
documentaţii de urbanism aprobate (PUD/PUZ), crearea unei unităţi<br />
compoziţionale a unei zone dezvoltate în prezent total haotic. Acest lucru se<br />
poate realiza prin trasarea, cu caracter orientativ, a unor trasee de străzi ce au<br />
rol de a orienta parcelările viitoare.<br />
Pe întreaga suprafaţă a acestei zone este obligatorie întocmirea de<br />
PUZ-uri pe suprafeţe mai mari, nu strict pe terenul studiat, astfel încât<br />
să se demonstreze coordonarea şi corelarea cu documentaţiile deja<br />
aprobate.<br />
Zona mixtă (M1 instituţii publice, servicii şi locuinţe şi M2 mica<br />
industrie, depozite şi prestări servicii) reprezintă 7.6% (M1 - 1.61%, M2 –<br />
5.99%) din teritoriul intravilan propus.<br />
În cadrul organizării viitoare a oraşului Râşnov sunt menţinute dotările<br />
comerciale şi de servicii existente.<br />
Prin delimitarea zonelor mixte de dotări, servicii şi funcţiuni reprezentative<br />
se încearcă gruparea acestora în zone de interes de-a lungul unor artere de<br />
circulaţie importante şi cu potenţial polarizator pentru obţinerea unei configuraţii<br />
morfo-structurale bine definită a localităţii.<br />
Prezentul <strong>PUG</strong> propune transformarea prin conversii funcţionale a zonelor<br />
industriale şi agro-zootehnice nefuncţionale situate în intravilanul oraşului în zone<br />
mixte tip M2 (mica industrie, depozite şi prestări servicii).<br />
Aceasta strategie urmăreşte rezolvarea problemelor de folosire ineficientă<br />
a terenurilor localităţii prin ocuparea acestora cu amplasamente industriale şi<br />
agrozootehnice dezafectate, obiectivul strategic fiind îndepărtarea acestor<br />
funcţiuni din intravilanul oraşului şi amplasarea acestora în<br />
cadrul unor zone<br />
special constituite şi destinate acestor funcţiuni, spre periferia localităţii<br />
obţinându-se astfel o configuraţie urbanistică morfo-structurală echilibrată.<br />
S-a urmărit amplasarea zonelor mixte (atât M1 cât şi M2) de-a lungul<br />
căilor de comunicaţie majore având la bază două raţiuni:<br />
- Asigurarea accesului facil la infrastructura majoră de transport (vitală<br />
acestui tip de funcţiuni)<br />
79
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
- Evitarea unei dezvoltări necontrolate şi deficitare a locuinţelor de-a<br />
lungul căilor de comunicaţie majore (ştiut fiind faptul că în timp acest tip<br />
de dezvoltare duce la congestionarea traficului şi ridică probleme<br />
importante în ceea ce priveşte asigurarea accesului la utilităţi, precum<br />
apa curentă şi canalizarea)<br />
Zona unităţilor industriale şi de depozite reprezintă 1.63 % din totalul<br />
intravilanului propus si este<br />
Zona spaţii verzi (V)<br />
Aceasta zonă este foarte slab reprezentată, 5.11 % din teritoriul<br />
intravilanului propus.<br />
În prezent, aceasta zona este reprezentată de zonele verzi de protecţie<br />
pentru căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi cursurile de apă.<br />
Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un<br />
procent de minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea<br />
microclimatului zonei.<br />
De asemenea se propune amenajarea de zone verzi, terenuri de sport,<br />
îmbogăţirea acestora cu dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie către<br />
infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de<br />
producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape.<br />
Pentru zonele de protecţie ale reţelelor majore de gaze şi a liniilor electrice<br />
aeriene, zone aflate sub interdicţie de construire se propune amenajarea<br />
acestora ca spaţii verzi.<br />
propus.<br />
Zona de sport şi agrement (Sp) reprezintă 1.16% din intravilanul<br />
Aceasta zonă este constituită din:<br />
- zona destinată construirii complexului sportiv format din pista de<br />
biatlon şi complexul de trambuline K15, K35 si K64, proiect de importanţă<br />
naţională;<br />
- complexul sportiv de la Forban.<br />
Zona de dotări turistice şi servicii complementare (St) reprezintă<br />
14,68% din intravilanul propus.<br />
Zona cu destinaţie specială reprezintă 1.56% din intravilanul propus.<br />
Aceasta cuprinde unităţile militare, fiind supusă prevederilor normelor şi<br />
legislaţiei specifice în vigoare.<br />
80
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Căile de comunicaţie reprezintă 6.88% (căi rutiere – 6.51%, căi ferate –<br />
0.37%) din teritoriul intravilan propus. Zona aferentă circulaţiei carosabile va<br />
suferi modificări calitative, în primul rând prin modernizarea străzilor existente şi<br />
în al doilea rând prin realizarea de noi străzi în zonele de extindere prevăzute.<br />
Zona de gospodărie comunală reprezintă 0.79 % (construcţii şi<br />
amenajări izolate pentru gospodărie comunală – 0.5%, cimitire – 0.29%) din<br />
teritoriul intravilan propus.<br />
81
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Bilanţul teritorial pentru intravilanul oraşului Râşnov:<br />
Locuinţe şi<br />
funcţiuni<br />
complementare<br />
Instituţii şi servicii<br />
de interes public<br />
Unităţi agrozootehnice<br />
Unităţi industriale<br />
şi depozitare<br />
Spaţii verzi şi de<br />
protecţie<br />
Zonă mixtă<br />
Zonă de activităţi<br />
sportive, loisir şi<br />
agrement<br />
Gospodărie<br />
comunală<br />
Zone cu destinaţie<br />
specială<br />
ZONE FUNCŢIONALE<br />
L1<br />
Subzona locuinţe individuale cu max.<br />
P+2 niveluri în zone construite<br />
L2<br />
Subzona locuinţe individuale cu max.<br />
P+2 niveluri situate în noile extinderi<br />
sau enclave neconstruite<br />
L3<br />
Subzona case de vacanţă şi dotări<br />
turistice<br />
L4<br />
Subzona locuinţe colective cu maxim<br />
P+6 niveluri<br />
ZC<br />
Zona centrală (funcţiuni de<br />
reprezentare, servicii si locuire)<br />
A1<br />
Subzona activităţi agrozootehnice<br />
A2<br />
Subzona activităţi industriale şi<br />
depozitare<br />
V<br />
Zona verde culoare de protecţie faţă de<br />
infrastructura tehnică şi oglinzi de apă<br />
din intravilan<br />
M1<br />
Subzona mixtă (servicii şi locuire)<br />
M2<br />
Subzona mixtă (servicii, mică industrie,<br />
depozite)<br />
St<br />
Dotări turistice şi servicii<br />
complementare<br />
Sp<br />
Dotări sportive<br />
G1<br />
Subzona construcţiilor şi amenajărilor<br />
izolate pentru gospodărie comunală<br />
G2<br />
Subzona cimitirelor<br />
S<br />
Unităţi militare<br />
Oraşul<br />
Râşnov<br />
EXISTENT<br />
SUPRAFAŢĂ (HA)<br />
Trupuri<br />
2 -106<br />
TOTAL<br />
PROCENT %<br />
din total<br />
intravilan<br />
Oraşul<br />
Râşnov<br />
Glăjărie<br />
PROPUS<br />
SUPRAFAŢĂ (HA)<br />
Cheile<br />
Râşnoavei<br />
Trupuri<br />
2 -41<br />
TOTAL<br />
PROCENT<br />
% din total<br />
intravilan<br />
164,39 164,39 14,76% 164,39 164,39 9,66%<br />
296,88 18,81 315,69 28,34% 141,35 20,29 161,64 9,50%<br />
194,13 194,13 17,43% 517,91 108,13 626,04 36,80%<br />
10,74 10,74 0,96% 34,95 34,95 2,05%<br />
28,17 28,17 2,53% 28,17 28,17 1,66%<br />
23,64 8,94 32,58 2,92% 5,22 0,23 1,25 6,70 0,39%<br />
55,02 55,02 4,94% 20,95 20,95 1,23%<br />
29,80 13,87 43,67 3,92% 38,28 35,83 12,80 86,91 5,11%<br />
27,47 27,47 1,61%<br />
101,89 101,89 5,99%<br />
100,16 100,16 8,99% 207,56 42,14 249,70 14,68%<br />
19,97 19,97 1,79% 19,70 19,70 1,16%<br />
3,23 5,35 8,58 0,77% 3,23 4,13 1,22 8,58 0,50%<br />
5,01 5,01 0,45% 5,01 5,01 0,29%<br />
21,39 5,07 26,46 2,38% 21,39 2,70 2,37 26,46 1,56%<br />
82
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Căi de comunicaţie<br />
şi transport<br />
ZONE FUNCŢIONALE<br />
C1<br />
Căi rutiere<br />
C2<br />
Căi ferate<br />
Oraşul<br />
Râşnov<br />
EXISTENT<br />
SUPRAFAŢĂ (HA)<br />
Trupuri<br />
2 -106<br />
TOTAL<br />
PROCENT %<br />
din total<br />
intravilan<br />
Oraşul<br />
Râşnov<br />
Glăjărie<br />
PROPUS<br />
SUPRAFAŢĂ (HA)<br />
Cheile<br />
Râşnoavei<br />
Trupuri<br />
2 -41<br />
TOTAL<br />
PROCENT<br />
% din total<br />
intravilan<br />
61,24 31,56 92,80 8,33% 63,55 20,28 14,53 12,37 110,73 6,51%<br />
6,23 6,23 0,56% 6,23 6,23 0,37%<br />
Ape 5,44 2,42 7,86 0,71% 5,44 5,13 2,34 12,91 0,76%<br />
Altele (cantoane căi ferate, Cumidava) 2,39 2,39 0,21% 0,23 2,39 2,62 0,15%<br />
TOTAL INTRAVILAN LOCALITATE / TRUPURI 711,18 402,67 667,52 586,44 239,60 207,49<br />
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1113,85 100,00% PROPUNERE 1701,05 100,00%<br />
83
Nr. Trup<br />
Trup 1<br />
Trup 2<br />
Trup 3<br />
Trup 4<br />
Trup 5<br />
Trup 6<br />
Trup 7<br />
Trup 8<br />
Trup 9<br />
Trup 10<br />
Trup 11<br />
Trup 12<br />
Trup 13<br />
Trup 14<br />
Trup 15<br />
Trup 16<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Teritoriul intravilanul existent al oraşului Râşnov este format din:<br />
Oraşul Râşnov (Trup 1) S= 711,18 ha<br />
şi 105 trupuri izolate totalizând 402,67,53 ha, astfel :<br />
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT al localităţii S= 1113,85 ha.<br />
Nume trup<br />
Râşnov<br />
Glăjărie<br />
Cetatea Cumidava<br />
Construire locuinţe - Nofal Mohammad + Tolea Bebe<br />
Construire locuinţe - Popa Nicu<br />
Construire case de locuit - Balanescu Raul<br />
Construire locuinţe - Popoiu Mioara<br />
Canton CFR<br />
Post trafo<br />
Ferma Avicola (pasari)<br />
Cetatea Râşnov<br />
Complex turistic Valea Cetăţii<br />
Construire ansamblu case de vacanţă cu dotări sportive - Calmuc Silviu<br />
Construire case de vacanţă, dotări turistice şi agrement - Butnar Valentin<br />
Construire case de vacanta si agrement - Cristoloveanu Alexie + Construire<br />
ansamblu case de vacanta, dotatari turistice si agrement - Cherciu Dragos<br />
Zona dotari turistice, sport, agrement - Triandafil Catalin si altii<br />
Trup 17 Complex turistic Pănicel 1<br />
Trup 18<br />
Trup 19<br />
Trup 20<br />
Trup 21<br />
Trup 22<br />
Trup 23<br />
Trup 24<br />
Trup 25<br />
Trup 26<br />
Trup 27<br />
Trup 28<br />
Trup 29<br />
Trup 30<br />
Trup 31<br />
Trup 32<br />
Trup 33<br />
Trup 34<br />
Trup 35<br />
Construire case de vacanta - Barbu Stelian<br />
Construire case de vacanta - Barbu Stelian<br />
Construire case de vacanta - Miron Justin<br />
Construire case de vacanta si dotari turistice si de agrement - Stamate<br />
Andrei<br />
Construire case de vacanta, dotari turistice si agrement - Richards Claudia<br />
Construire case de vacanta - Botoman Victor<br />
Construirea a 26 case de vacanta - Scurtu Dan<br />
Construire case de vacanta - Constantinescu Valeriu<br />
Construire case de vacanta - Olteanu Georgeta<br />
Case de vacanta, spatii cazare, sport si agrement - Radulescu Gabriel<br />
Case de vacanta, spatii cazare, sport si agrement - Radulescu Gabriel<br />
Case de vacanta, spatii cazare, sport si agrement - Radulescu Gabriel<br />
Case de vacanta, spatii cazare, sport si agrement - Radulescu Gabriel<br />
Pensiuni si case vacanta Glajerie - Butnar Valentin<br />
Construire casa de vacanta si pensiune turistica - Teodorescu Paul<br />
Construire case de vacanta - Devalkener Carmen + Construire case de<br />
vacnta, complex sportiv, zona de agrement - Jucu Ingrid<br />
Construire case de vacanta - Popa Mircea si alti + Balan Gabriel si altii<br />
Construire case de vacanta - Oprea Stela + Construire case de vacanta,<br />
zona de agrement si turism - Tatomir Gheorghe + Construire casa de<br />
vacanta - Mititelu Constantin<br />
84
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Nr. Trup<br />
Trup 36<br />
Trup 37<br />
Trup 38<br />
Trup 39<br />
Trup 40<br />
Trup 41<br />
Trup 42<br />
Trup 43<br />
Trup 44<br />
Trup 45<br />
Trup 46<br />
Trup 47<br />
Trup 48<br />
Trup 49<br />
Trup 50<br />
Trup 51<br />
Trup 52<br />
Trup 53<br />
Trup 54<br />
Trup 55<br />
Trup 56<br />
Trup 57<br />
Trup 58<br />
Trup 59<br />
Trup 60<br />
Trup 61<br />
Trup 62<br />
Trup 63<br />
Trup 64<br />
Trup 65<br />
Trup 66<br />
Trup 67<br />
Trup 68<br />
Trup 69<br />
Trup 70<br />
Trup 71<br />
Trup 72<br />
Trup 73<br />
Trup 74<br />
Trup 75<br />
Nume trup<br />
casa de vacanta - Stefanica Gheorghe<br />
Construire casa de vacanta - Balan Ioan<br />
Construire pastravarie - Heltianu Ioan<br />
Pensiune turistica rurala, sera si han - Rusu Marius + Construire casa de<br />
vacanta - Sbarcea Anca<br />
Construirea a doua case de vacanta - Toister Adriana<br />
Construire casa de vacanta - Enachescu Andrei<br />
Panicel (ferma agricola)<br />
Construire case de vacanta - SC DACIA PROPERTIES & SERVICE<br />
Construire casa de vacanta - Butnar Alexandru<br />
Construire complex turistic - SC NOVA CONS SRL<br />
Casa de vacanta - Vornicu Marius<br />
Construire casa de vacanta - Cristea Cristina + Construire casa de vacanta -<br />
Vornicu Marius<br />
Construire case de vacanta - Scurtu Georgeta<br />
Complex turistic - S.C. Soiu Media Group S.R.L<br />
Construire complex turistic - Georgescu Constantin<br />
Construire casa de vacanta din lemn - Dogariu Tudor<br />
Cabana Cheia<br />
Complex turistic, echitatie - S.C ERSAND S.R.L<br />
Statie reglare gaz<br />
Pensiune - Costiug Dumitru<br />
Construire locuinte, case de vacanta, pensiuni, alimentatie publica - Ducar<br />
Gheorghe<br />
Construire locuinte, case de vacanta, pensiuni, alimentatie publica - Ducar<br />
Gheorghe<br />
Construire case de vacanta - Bogoiu Teodora<br />
Construire sat vacanta - Ducar Dumitru<br />
Construire case de vacanta - Dumitru Marius<br />
Construire case de vacanta - Barsan Ioan si altii<br />
Construire case de vacanta - SC Domoconta SRL si altii<br />
Construire case de vacanta - Pojar Radu<br />
Construire complex turistic si agrement - S.C. MALTA Pr. Dev. S.R.L<br />
Construire locuinte si case de vacanta Bergel Ana<br />
Construire hotel, cladiri apartamente de vacanta - Cocean Gheorghe +<br />
Modificare PUZ - construire complex turistic - Cocean Gheorghe<br />
Ferma Cheia (gater, ciupercarie)<br />
Ferma Cheia (nefunctionala)<br />
Construire complex turistic rural si dotari turistice - Ursu Ioan<br />
Construire case de vacanta - Dogaru Cornel<br />
Construire pensiune - SC Euromotor SRL<br />
Construire case de vacanta si dotari complementare - Cristolovean<br />
Gheorghe si altii<br />
Construire pensiuni si case de vacanta - Butnar Valentin<br />
Construire Complex Turistic Rural - SC Cheiile Rasnoavei SRL<br />
Construire case de vacanta - Stakenburg Giurgi<br />
85
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Nr. Trup<br />
Trup 76<br />
Trup 77<br />
Trup 78<br />
Trup 79<br />
Trup 80<br />
Trup 81<br />
Trup 82<br />
Trup 83<br />
Trup 84<br />
Trup 85<br />
Trup 86<br />
Trup 87<br />
Trup 88<br />
Trup 89<br />
Trup 90<br />
Trup 91<br />
Trup 92<br />
Trup 93<br />
Trup 94<br />
Trup 95<br />
Trup 96<br />
Trup 97<br />
Trup 98<br />
Trup 99<br />
Trup 100<br />
Trup 101<br />
Trup 102<br />
Trup 103<br />
Trup 104<br />
Trup 105<br />
Trup 106<br />
Nume trup<br />
Construire pensiune - Puscaru Voicu<br />
Construirea a 5 cabane - Mezei Dorel si altii<br />
Construirea a 5 cabane - Mezei Dorel si altii<br />
Construire pensiune - Mirea Iulian<br />
Construirea a 5 cabane - Mezei Dorel si altii<br />
Constructii turistice, vile, pensiuni si functiuni complementare - Radulescu<br />
Marius<br />
Construire hotel si casa de vacanta - Cocean Gheorghe<br />
Construire hotel si casa de vacanta - Cocean Gheorghe<br />
Construire hotel si casa de vacanta - Cocean Gheorghe<br />
Complex Cerbul<br />
Construire complex turistic - SC MIKE INTERNATIONAL SRL<br />
Ansamblu ecumenic - Asociatia Ordinul Fratilor Minori<br />
Construire apartamente de vacanta, hotel, vile si dotari complementare -<br />
Yellow Sky<br />
Construire dotari turistice si de agrement - S.C. Comnicoserv S.R.L<br />
Construire case de vacanta - Gornescu Bogdan<br />
SC Pajisti (casa de vacanta SC Carmen International)<br />
Construire dotari turistice si de agrement - S.C. Comnicoserv S.R.L<br />
Construire casa de vacanta - Grigore Sandu<br />
Construire dotari turistice si de agrement - S.C. Comnicoserv S.R.L<br />
Construire casa de vacanta, imprejmuire si utilitati - Sterescu Gabriel<br />
Complex sportiv MAPN + Construire case de vacanta - Miloiu Cristian si altii<br />
Construire obiective turistice si de agrement - Stanciu Raimond +<br />
Construire hotel 4 stele - S.C. Comnico Serv S.R.L<br />
Construire obiective turistice si de agrement - Stanciu Raimond<br />
Construire obiective turistice si de agrement - Stanciu Raimond<br />
Cabana Diham<br />
Construire casa de vacanta, garaj si imprejmuire - Mititelu Gheorghe<br />
Construire casa de vacanta si anexe<br />
Cabana Malaiesti<br />
Construire ansamblu rezidential si functiuni complementare - Marcu Carmen<br />
Canton CFR<br />
Trambulina schi si pista biatlon Valea Carbunarii<br />
Teritoriul cuprins în intravilanul de perspectiva al oraşului Râşnov este<br />
format din:<br />
Oraşul Râşnov (Trup 1) S= 667,52 ha<br />
şi 40 trupuri izolate totalizând 1033,53 ha, astfel :<br />
- Trup 2 : Glăjărie, S=586,44 ha<br />
- Trup 3 : Construire ansamblu rezidenţial şi funcţiuni complementare -<br />
Marcu Carmen, S=2,86 ha<br />
- Trup 4 : Cetatea Cumidava, S=2,18 ha<br />
86
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
- Trup 5 : Construire locuinţe - Nofal Mohammad + Tolea Bebe, S=5,4 ha<br />
- Trup 6 : Construire locuinţe - Popa Nicu, S=1 ha<br />
- Trup 7 : Construire case de locuit - Balanescu Raul, S=2,24 ha<br />
- Trup 8 : Construire locuinţe - Popoiu Mioara, S=0,57 ha<br />
- Trup 9 : Canton CFR, S=0,06 ha<br />
- Trup 10 : Canton CFR, S=0,13 ha<br />
- Trup 11 : Post trafo, S=1,07 ha<br />
- Trup 12 : Ferma Avicola (păsări), S=1,25 ha<br />
- Trup 13 : Cetatea Râşnov, S=1,73 ha<br />
- Trup 14 : Complex turistic Valea Cetăţii, S=6,17 ha<br />
- Trup 15 : Mestecăniş, S=49,64 ha<br />
- Trup 16 : Zona dotări turistice, sport, agrement - Triandafil Catalin şi alţii,<br />
S=1,65 ha<br />
- Trup 17 : Construire case de vacanţă - Barbu Stelian, S=1,40 ha<br />
- Trup 18 : Construire case de vacanţă şi dotări turistice şi de agrement -<br />
Stamate Andrei, S=1,66 ha<br />
- Trup 19 : Construire casă de vacanţă - Enăchescu Andrei, S=0,39 ha<br />
- Trup 20 : Pănicel (fermă agricolă), S=1,08 ha<br />
- Trup 21 : Construire complex turistic - SC NOVA CONS SRL, S=3,4 ha<br />
- Trup 22 : Casă de vacanţă - Vornicu Marius, S=0,27 ha<br />
- Trup 23 : Construire casa de vacanţă - Cristea Cristina + Construire casa<br />
de vacanţă - Vornicu Marius, S=0,88 ha<br />
- Trup 24 : Construire case de vacanţă - Scurtu Georgeta, S=0,31 ha<br />
- Trup 25 : Staţie reglare gaz, S=0,15 ha<br />
- Trup 26 : Complex turistic - S.C. Soiu Media Group S.R.L, S=2,76 ha<br />
- Trup 27 : Construire complex turistic - Georgescu Constantin, S=0,33 ha<br />
- Trup 28 : Construire casa de vacanta din lemn - Dogariu Tudor, S=0,8 ha<br />
- Trup 29 : Cheile Râşnoavei, S=239,6 ha<br />
- Trup 30 : Construcţii turistice, vile, pensiuni şi funcţiuni complementare -<br />
Rădulescu Marius, S=6,58 ha<br />
- Trup 31 : Construire hotel şi casă de vacanţă - Cocean Gheorghe, S=1,61 ha<br />
Trup 32 : Construire hotel şi casă de vacanţă - Cocean Gheorghe, S=0,19 ha<br />
- Trup 33 : Construire hotel şi casă de vacanţă - Cocean Gheorghe, S=0,1 ha<br />
- Trup 34 : Complex Cerbul, S=1,73 ha<br />
87
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
- Trup 35 : Construire complex turistic - SC MIKE INTERNATIONAL SRL,<br />
S=6,07 ha<br />
- Trup 36 : Ansamblu ecumenic - Asociaţia Ordinul Fraţilor Minori, S=0,67 ha<br />
- Trup 37 : Construire apartamente de vacanţă, hotel, vile şi dotări<br />
complementare - Yellow Sky, S=12,26 ha<br />
- Trup 38 : Forban, S=34,28 ha<br />
- Trup 39 : Proviţa, S=41,21 ha<br />
- Trup 40 : Cabana Mălăieşti, S=0,49 ha<br />
- Trup 41 : Valea Cărbunarii, S=15,79 ha<br />
TOTAL INTRAVILAN PROPUS al localităţii S= 1701,05 ha.<br />
TOTAL EXTINDERI S= 587,2 ha<br />
Se observă faptul că intravilanul a crescut cu un procent de 52,72 %.<br />
3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale<br />
Nu este cazul.<br />
3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului<br />
3.6.1. Gospodăria apelor<br />
Cel mai important curs de apă, pârâul Ghimbăşel, traversează oraşul<br />
Râşnov pe o secţiune regularizată cu maluri din beton armat sau zidărie de<br />
piatră. Este necesară prelungirea zonei regularizate atât în aval cât şi în amonte<br />
unde oraşul s-a dezvoltat, s-au construit locuinţe care au avut de suferit în urma<br />
ploilor abundente din luna iulie 2009. Este necesar a se asigura curăţirea albiei<br />
cursurilor de apă astfel încât să nu existe piedici în scurgerea apelor.<br />
De asemenea sunt necesare lucrări de regularizare (îndiguiri) pe văile<br />
Glăjeriei (pârâul Mare) cât şi pe Valea Râşnoavei (pârâul Mic) pentru protejarea<br />
construcţiilor turistice realizate sau în curs de realizare.<br />
3.6.2. Alimentare cu apă<br />
Debitele de apă necesare calculate conform capitolului 1.2. sunt următoarele :<br />
(a) Zona localităţii Râşnov :<br />
88
Nr.<br />
crt<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Etapa Q zi mediu Qzi maxim Q orar maxim<br />
mc/zi l/s mc/zi l/s mc/h l/s<br />
l/s<br />
3.350 39 4.400 51 270 75<br />
actuală<br />
1 Situaţia<br />
2 Anul 2015 3.110 36 4.040 47 240 67<br />
(b) Valea Glăjeriei<br />
Nr.<br />
crt<br />
Etapa Q zi mediu Qzimaxim Q orar maxim<br />
mc/zi l/s mc/zi l/s mc/h l/s<br />
l/s<br />
40 0,5 52 0,65 3,1 0,9<br />
actuală<br />
1 Situaţia<br />
2 Anul 2015 80 1,0 104 1,30 6,2 1,8<br />
(c) Valea Râşnoavei :<br />
Nr.<br />
crt<br />
Etapa Q zi mediu Qzimaxim Q orar maxim<br />
mc/zi l/s mc/zi l/s mc/h l/s<br />
l/s<br />
13 0,15 17 0,20 1,0 0,3<br />
actuală<br />
1 Situaţia<br />
2 Anul 2015 39 0,45 51 0,60 3,0 0,9<br />
La oraşul Râşnov apar consumuri mai mici în anul 2015 faţă de situaţia<br />
actuală deoarece în situaţia actuală sunt pierderi mari de apă din cauza reţelelor<br />
vechi şi cu defecţiuni cât şi a faptului că nu există contoare de măsurare a<br />
consumurilor de apă la fiecare consumator. Prin remedierea acestor deficienţe se<br />
va ajunge la reducerea consumurilor de apă. Consumurile de apă s-au redus faţă<br />
de trecut şi din cauza încetării activităţii la o serie de unităţi productive (f-ca de<br />
scule).<br />
Sursa actuală din drenurile existente pe valea Cheii are un debit de 60 l/s<br />
care asigură debitul zilnic maxim necesar. Rezervoarele existente pe dealul<br />
Dobrice, cu o capacitate de 3.300 mc asigură un procent de cca 80 % din<br />
consumul zilnic ceea ce corespunde normelor.<br />
Se impune însă reabilitarea reţelelor existente, respectiv înlocuirea conductelor<br />
existente din ţeavă de oţel, cu durata de exploatare depăşită, cu conducte din<br />
polietilenă cu durata de utilizare de 50 de ani.<br />
Pentru zona Glăjerie sau Valea Râşnoavei se recomandă realizarea unor<br />
sisteme centralizate de alimentare cu apă cu o singură sursă, captări de izvoare,<br />
89
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
rezervoare de compensare, o distribuţie centralizată şi o exploatare de către o<br />
unitate de specialitate. S-a propus realizarea unei captări pe Valea Glăjeriei şi a<br />
altei captări pe Valea Râşnoavei astfel încât distribuţia apei să se facă pe cale<br />
gravitaţională, cu consumuri minimale de energie.<br />
Ca rezervă pentru eventuale dezvoltări ulterioare rămâne şi utilizarea<br />
captării de apă foste a uzinei Chimica Râşnov cu un debit de 120 l/s. SGA Braşov<br />
şi-a dat acordul pentru alimentarea cu apă a localităţii Râşnov din această sursă<br />
care asigură distribuţia gravitaţională în localitate, la un preţ mult mai redus faţă<br />
de alte soluţii propuse (preluare apă din Braşov prin pompări succesive). Pentru<br />
asigurarea condiţiilor de potabilitate, staţia existentă în prezent trebuie<br />
recondiţionată şi completată cu o treaptă suplimentară de filtrare.<br />
Pentru îmbunătăţirea (modernizarea) condiţiilor de exploatare este<br />
necesară asigurarea unui program de monitorizare a presiunilor din reţelele de<br />
distribuţie, în punctele importante, cu montarea de manometre şi instalaţii<br />
telemetrice de transmitere la un post dispecer comun.<br />
De asemenea, este necesară montarea de echipamente de măsurare a<br />
nivelului apei în rezervoare şi transmiterea datelor la postul dispecer.<br />
3.6.3. Canalizare ape uzate menajere<br />
Debitele de ape uzate evacuate la canalizare sunt următoarele :<br />
(a) Zona localităţii Râşnov:<br />
Nr. Etapa Q zi mediu Qzi maxim Q orar maxim<br />
crt<br />
mc/zi l/s mc/zi l/s mc/h l/s<br />
l/s<br />
1 Situaţia 2.680<br />
3.520 40,7 216 60,0<br />
actuală<br />
31,0<br />
2 Anul 2015 2.488<br />
3.232 37,4 192 53,3<br />
28,8<br />
(b) Valea Glăjeriei:<br />
Nr.<br />
crt<br />
Etapa Q zi mediu Qzimaxim Q orar maxim<br />
mc/zi l/s mc/zi l/s mc/h l/s<br />
l/s<br />
32 0,4 42 0,5 2,5 0,7<br />
actuală<br />
1 Situaţia<br />
2 Anul 2015 64 0,8 83 1,0 5,0 1,4<br />
90
(c) Valea Râşnoavei:<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Nr.<br />
crt<br />
Etapa Q zi mediu Qzimaxim Q orar maxim<br />
mc/zi l/s mc/zi l/s mc/h l/s<br />
l/s<br />
10 0,12 14 0,16 0,8 0,2<br />
actuală<br />
1 Situaţia<br />
2 Anul 2015 30 0,36 41 0,50 2,4 0,7<br />
vigoare.<br />
Reţelele şi colectorul de canalizare existente corespund normelor în<br />
Pentru viitor se prevede extinderea reţelei de canalizare menajere pe toate<br />
străzile existente. Cea mai importantă extindere este pe strada Caraiman (DN<br />
73), în zona centrală a localităţii. Din cauza drumului naţional este necesar a se<br />
executa reţele de canalizare pe ambele părţi ale străzii.<br />
Pentru dotările turistice de pe Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei se<br />
prevede prelungirea reţelei de canalizare existente în zonele respective pentru<br />
asigurarea îmbunătăţirea condiţiilor de protecţie a mediului.<br />
Evacuarea apelor uzate se realizează gravitaţional.<br />
3.6.4. Canalizare ape pluviale<br />
Pentru apele pluviale se prevede extinderea reţelelor existente pe toate străzile<br />
cu racordare la conducte existente sau direct în pârâul Ghimbăşel.<br />
3.6.5. Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale<br />
Având în vedere că localitatea Râşnov are în prezent un sistem de<br />
distribuţie a gazelor naturale pe majoritatea străzilor, asigurarea încălzirii, a<br />
preparării apei calde de consum şi a hranei se va face cu acest combustibil.<br />
Reţelele sunt executate de 10 - 15 ani, se încadrează în durata normală de<br />
exploatare şi nu este necesară încă înlocuirea lor. Pentru zonele în care se<br />
realizează noi construcţii se vor executa extinderi cu conducte noi de polietilenă<br />
care au durata normată de exploatare de 50 de ani.<br />
Având în vedere însă preţul ridicat al gazelor naturale există şi varianta<br />
montării de centrale termice cu combustibil solid, cazane cu gazeificare, ce<br />
asigură un randament de peste 85 % şi costuri mult mai mici în exploatare,<br />
suportate mai uşor de către populaţie.<br />
91
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Pentru zonele turistice de pe Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei se<br />
recomandă utilizarea de soluţii de încălzire cu panouri radiante electrice care<br />
funcţionează automatizat în funcţie de temperatura fixată de beneficiar. Soluţia<br />
cu panouri radiante<br />
electrice este mai comodă în exploatare şi asigură<br />
temperatura dorită într-un timp redus, în comparaţie cu o centrală termică pe<br />
combustibil solid.<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Debitele de gaze naturale necesare sunt următoarele :<br />
Etapa de dezvoltare<br />
1 Situaţia actuală 7.000<br />
2 Etapa 2015 14.000<br />
Debite instalate (mc/h)<br />
Consumurile din anul 2015 vor creşte datorită creşterii numărului de<br />
imobile care îşi vor instala instalaţii de gaze naturale, respectiv extinderi pe străzi<br />
pe care nu există în prezent aceste reţele.<br />
În prezent există tendinţa utilizării unor noi resurse de energie la costuri<br />
mai scăzute, pe bază de energii neconvenţionale.<br />
Se recomandă utilizarea de instalaţii solare pentru prepararea apei calde de<br />
consum, pompe de căldură, turbine eoliene, turbine hidraulice.<br />
3.6.6. Instalaţii electrice<br />
Pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivelor proiectate se<br />
prevede extinderea reţelelor de tensiune joasă pe toate străzile proiectate. La<br />
obiectivele mai importante se prevăd posturi de transformare noi racordate la<br />
reţeaua de medie tensiune.<br />
crt.<br />
Puterile electrice necesare sunt următoarele :<br />
Nr.<br />
Etapa<br />
dezvoltare<br />
de<br />
Puteri<br />
(kwh)<br />
instalate<br />
Puteri maxim absorbite<br />
(kwh)<br />
1 Situaţia actuală 120.000 30.000<br />
2 Etapa 2015 140.000 40.000<br />
92
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Având în vedere creşterea gradului de dotare cu aparate electrice şi noile<br />
construcţii ce se vor executa se vor reevalua posturile de transformare existente<br />
şi se vor executa posturi noi amplasate în centrele de consum.<br />
Pentru obiectivele turistice din zonele Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei se<br />
prevăd racorduri din linia aeriană existentă de 20 kv, posturi de transformare,<br />
reţele şi racorduri până la fiecare obiectiv.<br />
Pe Valea Carbunarii se prevede realizarea unor dotari sportive de iarna,<br />
trambuline de sarituri cu schiurile si pista de biatlon.<br />
În conformitate cu indicii realizaţi la lucrări similare, puterile necesare la<br />
complexul sportiv sunt următoarele:<br />
Pinstalat = 480,00 kw ; P maxim absorbită = 280,00 kw.<br />
Alimentarea cu energie electrică se va rezolva prin racordare la postul de<br />
transformare PT 18 z existent în oraşul Râşnov, linie de 20 kv, L = 1,0 km, post<br />
de transformare nou PT 20/0,4/400 kvA. Din postul de transformare proiectat se<br />
prevede o reţea electrică subterană de 0,4 kv la obiectivele proiectate :<br />
telescaun, clădire anexă, staţie de pompare apă pentru zăpadă artificială,<br />
iluminat exterior, etc.<br />
Prin studiile tehnice întocmite de către SC Electrica se propune înlocuirea<br />
liniilor de joasă tensiune pe majoritatea străzilor şi un post nou de transformare<br />
în zona străzii Teiului.<br />
3.6.7. Instalaţii de telecomunicaţii<br />
În funcţie de cerinţe se vor executa extinderi de canalizaţii telefonice,<br />
internet, televiziune prin cablu pe străzile proiectate.<br />
În perspectivă se recomandă schimbarea sistemelor de distribuţie a<br />
reţelelor electrice sau de telecomunicaţii de la montaj aerian la montaj subteran,<br />
în special în zonele centrale ale localităţii.<br />
Pentru modernizări de instalaţii se vor întocmi studii tehnice de<br />
specialitate.<br />
93
3.7. Protecţia mediului<br />
solului:<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Căile de limitare şi/sau eliminare a poluării şi degradării aerului, apei şi<br />
1. inventarierea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare, acestea<br />
incluzând: localizare, parametrii fizici ai emisiilor, debite masice ale poluanţilor,<br />
mod de utilizare a instalaţiilor (inclusiv a celor de captare şi de epurare a gazelor<br />
daca este cazul)<br />
2. reducerea etapizată şi progresivă a emisarilor în corelare cu progresul<br />
ştiinţific şi tehnic în domeniu şi în funcţie de disponibilităţile financiare pe baza<br />
studiilor cost-eficienţă<br />
3. elaborarea si aplicarea unui sistem de reglementari pentru protecţia<br />
mediului la nivel local<br />
4. pentru toate zonele industriale şi de depozitare se prevăd plantarea de<br />
perdele forestiere de protecţie faţă de vecinătăţi şi zone tampon acolo unde este<br />
necesar<br />
5. s-au instituit zone de siguranţă şi de protecţie acolo unde legislaţia şi<br />
normele sanitare o impun (cimitire, ape, rezervoare de ape, staţii de epurare, căi<br />
de comunicaţie şi infrastructură edilitară, monumente istorice).<br />
3.7.1. Gestionarea deşeurilor<br />
a) GENERALITĂŢI<br />
Activitatea de gestionare a deşeurilor la nivel naţional se află într-o fază de<br />
restructurare şi reorganizare ca urmare a transpunerii prevederilor legislaţiei<br />
europene în domeniul gestionării deşeurilor în legislaţia naţională prin Ordonanţa<br />
de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi<br />
aprobată prin Legea 426/2001 cu completările şi modificările ulterioare.<br />
Această nouă lege are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea<br />
si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din<br />
punct de vedere ecologic şi economic. Obiectivul general îl reprezintă reducerea<br />
impactului gestionării deşeurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea<br />
beneficiilor economice prin utilizarea deşeurilor ca resursă şi îndeplinirea<br />
cerinţelor legislaţiei europene.<br />
Concret, noua strategie naţională în domeniu va avea ca rezultat<br />
închiderea tuturor depozitelor de deşeuri şi platformelor de gunoi necontrolate,<br />
94
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
construirea unor depozite ecologice de deşeuri şi a unor staţii de transfer locale,<br />
în cadrul unui sistem de colectare integrat pentru zonele urbane şi rurale.<br />
La nivel naţional, până la 16 iulie 2009, România trebuia să închidă 78 de<br />
depozite municipale neconforme, din care la nivelul regiunii 7 Centru un număr<br />
de 49 depozite neconforme.<br />
La nivelul judeţului Braşov existau 9 depozite de deşeuri municipale<br />
NECONFORME CLASA ”B” (conform HG 349/2005), în 4 municipii şi 5 oraşe,<br />
conform tabelului de mai jos:<br />
Depozit<br />
Depozitele de deşeuri municipale - situaţia existentă la nivelul<br />
judeţului Braşov<br />
Anul de sistare<br />
depozitare<br />
(cf HG 349/2005)<br />
Suprafaţa depozitului la<br />
momentul sistării<br />
depozitării, (ha)<br />
Braşov 2007 15<br />
Făgăraş 2008 15<br />
Râşnov 2008 2,4<br />
Săcele 2008 3<br />
Zărneşti 2008 2<br />
Codlea 2009 2,14<br />
Predeal 2009 0,5<br />
Victoria 2009 1,5<br />
Rupea 2017 1,5<br />
Total 30,39<br />
Sursa datelor: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru<br />
De asemenea , la nivelul regiunii 7 Centru, în mediu rural, funcţionau un<br />
număr de 1049 spaţii de depozitare care, în general, erau terenuri neamenajate.<br />
La nivelul judeţului Braşov, conform datelor furnizate de către Agenţia de<br />
Protecţie a Mediului (APM), funcţionau un număr de 59 spaţii de depozitare în<br />
mediul rural, care trebuiau să fie închise şi ecologizate până la 16 iulie 2009.<br />
Suprafaţa ocupată de aceste depozite era de cca. 30 ha în mediul urban şi de<br />
cca. 22 ha în mediul rural.<br />
95
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
Harta depozitelor - situaţia existentă la nivelul Regiunii 7 Centru<br />
Sursa: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru<br />
În Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este prevăzut că în judeţul<br />
Braşov vor fi funcţiona două depozite ecologice: cel care deja funcţionează la<br />
Braşov şi unul în zona Făgăraşului. Depozitul de la Făgăraş este, deocamdată,<br />
doar în stadiul de proiect, atâta timp cât încă nu a fost identificată o locaţie<br />
pentru amenajarea acestuia.<br />
Depozit ecologic zonal Braşov, operat de către S.C. FIN-ECO S.A. Braşov.<br />
A fost pus în funcţiune în 2004, iar anul estimat de închidere este 2029.<br />
Depozitul deserveşte un număr de 450.000 locuitori din municipiul Braşov şi<br />
localităţile arondate Braşov, Bod, Bran, Budila, Cristian, Dumbrăviţa, Feldioara,<br />
Fundata, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Moieciu, Ormeniş, Poiana Mărului, Prejmer,<br />
Sânpetru, Şinca, Târlungeni, Vama Buzăului, Teliu, Codlea, Săcele, Predeal,<br />
Râşnov şi Zărneşti.<br />
Staţiile de transfer sunt spaţii amenajate şi autorizate în care deşeurile<br />
sunt colectate, selectate pe categorii (acolo unde nu a fost efectuată operaţiunea<br />
96
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
de colectare selectivă) în deşeuri metalice, deşeuri combustibile formate din<br />
plastic, lemn, hârtie şi deşeuri biodegradabile pentru fabricarea compostului iar<br />
deşeurile care nu pot fi valorificate vor fi transferate la depozitul conform de<br />
deşeuri pentru eliminare definitivă. În general, staţiile de transfer sunt construite<br />
pentru distante de peste 60 km de amplasamentul depozitului de deşeuri şi<br />
volume anuale de deşeuri de peste 10.000 tone. Pentru a fi justificate din punct<br />
de vedere economic, staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de<br />
transport mai mari decât costurile de operare. Cele şase staţii de transfer din<br />
judeţul Braşov trebuie construite la Râşnov, Măieruş, Predeal, Prejmer, Hoghiz şi<br />
Victoria, dar, deocamdată, doar primăriile din Prejmer, Predeal, Hoghiz şi Victoria<br />
au făcut primii paşi spre realizarea staţiilor de transfer, singura staţie funcţională<br />
deja fiind la Prejmer.<br />
b) GESTIONAREA DEŞEURILOR ÎN ORAŞUL RÂŞNOV<br />
Serviciul de salubrizare al oraşului Râşnov (precolectare, colectare,<br />
transport şi depozitare deşeuri municipale) se desfăşoară sub controlul,<br />
autorităţilor publice locale.<br />
Activitatea de salubrizare este realizată prin gestiune delegată de către<br />
S.C. Goscom Cetate Râşnov S.A. care, în baza unui contract de delegare a<br />
gestiunii, realizează gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea<br />
şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în vederea realizării<br />
acestor servicii.<br />
Autorităţile au propus o schemă generală de optimizare a gestionarii<br />
deşeurilor. Aceasta cuprinde colectarea selectivă a deşeurilor la sursă, ceea ce<br />
presupune organizarea sistemului de colectare, amenajarea unor puncte de<br />
colectare a deşeurilor refolosibile şi dotarea acestor puncte cu containere<br />
personalizate, transportul deşeurilor reciclabile de la punctele de colectare la<br />
staţia de sortare sau la unităţi economice abilitate să recicleze materiale<br />
refolosibile, în timp ce deşeurile nereciclabile vor fi transportate la staţia de<br />
transfer, după care vor fi trimise la depozitul ecologic zonal Braşov sau Făgăraş.<br />
Până în prezent, practica curentă de colectare a deşeurilor menajere este<br />
colectarea în amestec. Colectarea selectivă a deşeurilor menajere este încă în<br />
stadiu incipient.<br />
Consiliul Local Râşnov, în parteneriat cu Consiliul Local Cristian,<br />
intenţionează să implementeze un proiect pentru dezvoltarea colectării selective<br />
97
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
de deşeuri prin achiziţionarea de autogunoiere şi containere, finanţat prin fonduri<br />
structurale.<br />
În urma implementării acestui proiect, în valoare de 625.150 de<br />
euro, se aşteaptă o îmbunătăţire a colectării deşeurilor, în special a ceea ce<br />
priveşte colectarea selectivă, precum şi un nivel îmbunătăţit de informare şi<br />
educare în rândul celor 16.000 de locuitori ai oraşului Râşnov. Vor fi achiziţionate<br />
5.060 de europubele cu care vor fi dotate gospodăriile din localitate, dar şi 100<br />
de instalaţii de compost in care vor fi reciclate deşeurile biodegradabile. Alte 220<br />
de containere vor fi amplasate în zone ale oraşului Râşnov pentru iniţierea<br />
colectării selective. Tot prin intermediul proiectului, vor fi achiziţionate trei<br />
autogunoiere, personalul urmând să beneficieze de pregătire specifică în<br />
exploatarea şi întreţinerea sistemului de gestionare a deşeurilor menajere.<br />
Depozitul Râşnov este neconform şi a sistat activitatea la 31.12.2008, fiind<br />
în curs de emitere Avizul de Mediu<br />
cu Program de Conformare la sistarea<br />
activităţii şi închidere în baza proiectului de închidere a depozitului. Depozitul a<br />
fost deschis în anul 1989, pe o suprafaţă proiectată de 2,4 ha. Cantitatea de<br />
deşeuri depozitate anual era de aprox. 7000 mc., depozitul având o capacitate<br />
proiectată de 220.000mc.<br />
Realizarea Staţiei de Transfer Râşnov a început, a fost obţinut Certificatul<br />
de Urbanism pentru amplasamentul Staţiei de Transfer, fiind în curs de realizare<br />
documentaţia în vederea obţinerii avizelor solicitate. De asemenea au fost<br />
realizate studiile geodezice, topografice şi cadastrale pentru amplasamentul<br />
viitoarei Staţii de Transfer.<br />
Staţia de transfer va fi realizată în colaborare cu SC.FIN-ECO SA Braşov,<br />
urmând ca Primăria Râşnov să contribuie cu terenul iar FIN-ECO să realizeze<br />
investiţia în valoare de 160.000 euro. După finalizare, aceasta va<br />
prelua<br />
deşeurile generate atât de oraş cât şi din zonele arondate conform proiectului<br />
privind ”Managementul Integrat al Deşeurilor“, aprobat prin Hotărâre<br />
Consiliului Judeţean.<br />
anume:<br />
Frecvenţa de colectare va fi în conformitate cu prevederile legale şi<br />
- pentru fracţiunea umedă odată la doua zile în sezonul cald şi odată la trei<br />
zile în sezonul rece; deşeurile generate de unităţile de alimentaţie publică,<br />
învăţământ sau spitaliceşti sunt transportate zilnic în sezonul cald la punctele de<br />
pre-colectare;<br />
a<br />
98
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
- pentru fracţiunea uscată: săptămânal sau atunci când este cazul<br />
indiferent de anotimp.<br />
În Râşnov colectarea şi transportul deşeurilor pre-colectate în punctele de<br />
pre-colectare se face cu autogunoiere cu capacităţi de regulă cuprinse între 16 ş<br />
18 mc, dar şi cu alte tipuri dimensionale în măsura în care acestea sunt<br />
justificate din punct de vedere economic sau funcţional.<br />
Având în vedere dezvoltarea localităţii (atât în sfera turismului cât şi a<br />
zonelor rezidenţiale cu locuinţe de vacanţă, putem presupune o creştere<br />
importantă a cantităţilor de deşeuri generate, fiind indicat ca autoritatea locală<br />
sa urgenteze înfiinţarea spaţiilor cu dotări specifice activităţii de colectare<br />
diferenţiată şi depozitare temporară în special a deşeurilor provenite din<br />
ambalaje (vezi modelul Bran sau Predeal descris in PRGD Regiunea 7 Centru).<br />
3.8. Reglementări urbanistice<br />
În urma analizei multicriteriale a situaţiei existente dar şi ţinând cont de<br />
solicitările autorităţii locale, teritoriul intravilan stabilit a fost împărţit în mai<br />
multe zone funcţionale, fiecăreia corespunzându-i o unitate teritorială de<br />
referinţă. Aceste UTR-uri au fost stabilite având la bază mai multe criterii:<br />
funcţiunea dominantă, caracteristicile ţesutului existent, condiţiile de amplasare<br />
şi configurare a clădirilor în zona respectivă, urmărind delimitarea lor astfel încât<br />
să se poate stabili, la nivelul fiecărei unităţi un set de reglementări unitare şi<br />
omogene. Aceste zone funcţionale, UTR-uri sunt:<br />
- zona de locuinţe care a fost împărţită în patru subzone astfel: L1 zona de<br />
locuinţe individuale situate în zonele existente constituite, în ţesutul tradiţional al<br />
localităţii, L2 – zona de locuinţe noi situate în enclavele neconstruite şi în zonele<br />
de extindere ale intravilanului şi L3 – zona de locuinţe şi case de vacantă şi L4<br />
zona de locuinţe individuale şi colective mici<br />
- zona de activităţi productive care cuprinde zonele industriale şi cele de<br />
depozite (A2) si cele agro-zootehnice (A1)<br />
- zona spaţiilor verzi care cuprinde culoarele de protecţie faţă de<br />
infrastructura tehnică şi oglinzi de apă din intravilan<br />
- cele doua tipuri de zone mixte M1 – zona mixtă de servicii şi locuire şi<br />
M2 - zona mixtă care cuprinde funcţiuni de mică industrie, depozite şi prestări<br />
servicii<br />
- zona sport şi agrement (Sp) care cuprinde zona complexului sportiv cu<br />
pista de biatlon şi trambuline K15, K35, K64.<br />
99
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
- zona de dotări turistice şi servicii aferente (St)<br />
- zona de căi de comunicaţie care este reprezentată de căile rutiere (C1) şi<br />
căile ferate (C2)<br />
- zona de gospodărie comunală care cuprinde atât construcţiile şi<br />
amenajările izolate pentru gospodărie comunală (G1), cât şi într-o subzonă<br />
distinctă, cimitirele (G2).<br />
Prin instituirea acestor UTR-uri prezentul <strong>PUG</strong> încearcă o reconfigurare a<br />
zonificării funcţionale a oraşului.<br />
În urma analizei situaţiei existente s-a observat o tendinţă de dezvoltare<br />
total aleatorie şi haotică. Aceasta creează incompatibilităţi funcţionale, zone<br />
destructurate şi un mod total ineficient de utilizare a terenului.<br />
Reglementările impuse au menirea de a direcţiona şi a controla această<br />
dezvoltare. Ţinând cont de necesităţile şi tendinţele evidente de dezvoltare ale<br />
oraşului a fost creionată o strategie care urmăreşte unificarea şi omogenizarea<br />
ţesutului, crearea unei compoziţii urbanistice coerente în dezvoltările viitoare. Un<br />
alt obiectiv strategic este îndepărtarea zonelor industriale şi agrozootehnice<br />
nefuncţionale din intravilanul oraşului şi amplasarea acestora spre periferia<br />
localităţii, obţinându-se astfel o configuraţie urbanistică morfo-structurală<br />
echilibrată şi evitându-se utilizarea total ineficientă a terenurilor prin ocuparea lor<br />
cu amplasamente dezafectate.<br />
Se încearcă păstrarea şi extinderea acolo unde se poate a zonelor verzi de<br />
sport şi agrement. Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune ca<br />
minimum 25% din suprafaţa fiecărei parcele noi sa fie amenajată ca spaţiu<br />
verde.<br />
Se instituie zona de protecţie de 100.00 m în jurul monumentelor istorice<br />
înscrise în Lista monumentelor istorice, zone de protecţie sanitară de 50.00 m în<br />
jurul cimitirelor, iar în jurul fermelor zone de protecţie de 500.00 m . La drumuri<br />
se instituie zone de protecţie de 50.00 m din axul autostrăzii, 22.00 m din axul<br />
drumului naţional, şi 20.00 m din axul drumului judeţean.<br />
Pentru zonele de conversii funcţionale se instituie interdicţie de<br />
construire până la întocmirea PUZ. Este obligatorie întocmirea PUZ pe<br />
întreaga suprafaţă a zonelor respective în vederea configurării tramei<br />
stradale, rezolvării acceselor şi a echipării tehnico-edilitare. Această<br />
interdicţie urmăreşte evitarea fragmentării zonelor destinate funcţiunilor mixte,<br />
100
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
realizarea unor configuraţii ale tramelor stradale coerente şi unitare cu<br />
rezolvarea acceselor fără a se îngreuna traficul pe căile de comunicaţie majore.<br />
În enclavele neconstruite din intravilanul existent dar şi în zonele de<br />
extinderi de intravilan este necesară întocmirea de PUZ-uri pentru stabilirea<br />
detaliată şi exactă a tramei stradale, a lotizării, acceselor şi echipării tehnicoedilitare.<br />
Pentru zonele Glăjărie şi Cheile Râşnoavei este obligatorie<br />
întocmirea de PUZ-uri pe suprafeţe mai mari, nu strict pe terenul studiat,<br />
ci stabilite astfel încât să se demonstreze coordonarea şi corelarea cu<br />
documentaţiile(PUD/PUZ) deja aprobate.<br />
Ţinând cont de caracterul specific al localităţii, prezentul <strong>PUG</strong> propune în<br />
privinţa regimului de înălţime al viitoarelor construcţii să nu se depăşească P+2<br />
pentru locuinţele individuale şi P+6 pentru cele colective.<br />
În cadrul localităţii nu apare necesitatea instaurării interdicţiei definitive<br />
de construire pentru zone cu riscuri naturale sau tehnologice grave.<br />
3.9. Obiective de utilitate publică<br />
În baza legislaţiei actuale, lucrările considerate a fi de utilitate publică<br />
sunt, în general, următoarele: prospecţiunile şi exploatările geologice, căile de<br />
comunicaţie, alinierea şi lărgirea străzilor, echiparea tehnico-edilitară, îndiguiri şi<br />
regularizări de râuri, sisteme de irigaţii şi lucrări de gospodărire a apelor, clădirile<br />
şi terenurile necesare obiectivelor sociale şi de administraţie publică, salvarea,<br />
protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, apărarea ţării.<br />
Din analiza situaţiei existente a rezultat ca necesar a fi realizate<br />
următoarele obiective de utilitate publică:<br />
1. amenajarea intersecţiilor importante de pe teritoriul localităţii, a<br />
străzilor propuse şi realizarea autostrăzii Transilvania.<br />
2. echiparea tehnico-edilitară în teritoriu<br />
3. Protejarea monumentelor de arhitectură<br />
4. Ca obiective de utilitate publică, se propun spre înfiinţare în Râşnov:<br />
spaţii verzi, parcuri (amplasamentele acestora vor fi stabilite prin PUZ)<br />
101
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ RÂŞNOV<br />
- MEMORIU GENERAL DE URBANISM -<br />
4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE<br />
Prezenta documentaţie urmează a fi supusă discuţiei autorităţilor locale, şi<br />
ale Judeţului Braşov şi apoi avizată şi aprobată conform reglementarilor Legii nr.<br />
350/2001.<br />
Odată aprobat Planul Urbanistic General şi Regulamentul aferent<br />
capătă valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei<br />
locale şi judeţului Braşov ce vor urmări aplicarea lor.<br />
Stabilirea reglementarilor impuse s-a realizat în baza analizei<br />
multicriteriale la nivelul localităţilor componente privind:<br />
- Funcţiunea dominantă în zonă;<br />
- Fondul construit existent;<br />
- Circulaţia şi echiparea edilitară;<br />
Având în vedere că studiul privind organizarea viitoare a localităţii a<br />
condus la extinderea intravilanului existent, se impune ca aceste zone sa fie<br />
tratate mai amănunţit în Planuri Urbanistice Zonale.<br />
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face conform<br />
Regulamentului aferent Planului Urbanistic General – care cuprinde :<br />
- Prescripţii şi reglementari generale la nivelul teritoriului cuprins în<br />
intravilanul propus al comunei;<br />
- Prescripţii specifice de construibilitate la nivelul unităţilor teritoriale de<br />
referinţă.<br />
Întocmit,<br />
Urb. Dana Apostol<br />
102
<strong>PUG</strong> ORAªUL RªNOV<br />
JUDEÞUL BRAªOV<br />
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM<br />
BENEFICIAR: PRIMÃRIA ORAªULUI RªNOV<br />
PROIECTANT: S.C. URBAN TEAM S.R.L.<br />
SEPTEMBRIE 2009
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- REGULAMENT LOCAL DE URBANISM -<br />
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL<br />
ORASULUI RASNOV, JUD. BRASOV<br />
CUPRINS:<br />
I - PRESCRIPTII GENERALE<br />
1. DOMENIU DE APLICARE<br />
2. CORELARI CU ALTE DOCUMENTATII.<br />
3. CONDITII DE APLICARE.<br />
4. CONDITII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR<br />
5. DIVIZIUNEA TERENULUI IN ZONE, SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE DE<br />
REFERINTA.<br />
6. OBSERVATII<br />
II. PRESCRIPTII SPECIFICE UNITATILOR TERITORIALE DE REFERINTA<br />
M – ZONA MIXTA: M1 si M2<br />
L- ZONA DE LOCUINTE: L1, L2, L3 si L4<br />
Zc – ZONA CENTRALA<br />
A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE: A1 si A2<br />
V - ZONA SPATIILOR VERZI<br />
Sp - ZONA DE ACTIVITATI SPORTIVE, LOISIR SI AGREMENT<br />
St - ZONA DE TURISM SI SERVICII COMPLEMENTARE<br />
S – ZONE CU DESTINATIE SPECIALA: S1<br />
C - ZONA CAI DE COMUNICATIE: C1 si C2<br />
G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA : G1 si G2<br />
1
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT<br />
PLAN URBANISTIC GENERAL<br />
ORAS RASNOV, JUD. BRASOV<br />
I - PRESCRIPTII GENERALE<br />
1. DOMENIU DE APLICARE<br />
1.1. Prezentul regulament local de urbanism este parte integranta a Planului<br />
Urbanistic General al orasului <strong>Rasnov</strong>.<br />
1.2. Regulamentul local de urbanism cuprinde si detaliaza prevederile referitoare la<br />
modul de utilizare a terenurilor si de amplasare, dimensionare si realizare ale<br />
constructiilor.<br />
1.3. Prezentul regulament are un caracter director. Prevederile sale permit<br />
autorizarea directa, cu exceptia derogarilor si situatiilor speciale. In acest caz se<br />
impune elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale sau Planuri Urbanistice de<br />
Detaliu.<br />
Prin derogare se intelege modificarea conditiilor de construire: functiuni admise,<br />
regim de construire, inaltime maxima admisa, distante minime fata de limitele<br />
parcelei, POT, CUT.<br />
1.4. Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai in<br />
urmatoarele situatii:<br />
conditii dificile de fundare;<br />
dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se inscriu in prevederile<br />
regulamentului;<br />
obiective cu destinatii semnificative.<br />
1.5. Derogarile de la prezentul Regulament pot fi aprobate in conditiile<br />
legii 350/2001 cu modificarile si completarile ulterioare (art.32):<br />
- modificarea distantelor fata de limitele laterale si posterioare ale<br />
parcelei sunt posibile pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD<br />
aprobate conform legislatiei in vigoare.<br />
- modificarea uneia dintre conditiile stipulate in <strong>PUG</strong> privind functiunile<br />
admise, regimul de construire, inaltimea maxima admisa, CUT si retragerea<br />
cladirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si<br />
2
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
posterioare ale parcelelor este posibila pe baza unor Planuri Urbanistice<br />
Zonale – PUZ aprobate in conditiile si conform legislatiei in vigoare.<br />
1.6. Aprobarea unor modificari ale Planului Urbanistic General si implicit<br />
ale Regulamentului Local de Urbanism se poate face numai cu respectarea<br />
filierei de avizare.<br />
1.7. Impartirea teritoriului in unitati teritoriale de referinta (denumite in continuare<br />
UTR), s-a facut conform plansei de Reglementari.<br />
1.8. Definirea unei anumite unitati teritoriale de referinta este determinata de<br />
urmatorii parametri:<br />
(1) functiunile dominante admise cu sau fara conditionari;<br />
(2) configuratia parcelarului si a constructiilor pe lot, POT, CUT.<br />
Schimbarea unuia dintre parametri conduce la modificarea prevederilor<br />
regulamentului si deci, este necesara incadrarea terenului in alta categorie de UTR.<br />
2. CORELARI CU ALTE DOCUMENTATII.<br />
2.1. Prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale<br />
caror efecte sunt imprimate in configuratia cadrului construit actual al localitatilor si<br />
care isi pastreaza si in prezent valabilitatea.<br />
3. CONDITII DE APLICARE.<br />
3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de<br />
Urbanism si le aplica in corelare cu conditiile specifice orasului <strong>Rasnov</strong>.<br />
3.2. In cazul operatiunilor urbanistice importante ca arie, volum de constructii si<br />
complexitate a lucrarilor de infrastructura tehnica, prezentul regulament va fi<br />
detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice<br />
Zonale, realizate si aprobate conform legii.<br />
3.3. Pentru zonele de extindere situate intre intravilanul existent (1997) si<br />
intravilanul propus (marcate in plansa de reglementari urbanistice) este<br />
obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate conform<br />
legii.<br />
Pentru zona Cheile Rasnoavei si Glajarie este obligatorie intocmirea de<br />
PUZ-uri pe suprafete astfel stabilite, incat sa se poata realiza coordonarea<br />
si corelarea cu documentatiile de urbanism deja aprobate pe terenurile din<br />
vecinatate.<br />
3
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
4. CONDITII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR<br />
4.1. Pentru a fi construibila, o parcela trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii<br />
minime de construibilitate:<br />
- posibilitate de acces la drum public sau privat;<br />
- adancimea mai mare sau cel putin egala cu latimea parcelei;<br />
- unghiul format de frontul la strada cu fiecare din limitele laterale ale parcelei:<br />
75˚ ÷ 105˚;<br />
4.2. - este permisa divizarea unui lot in maximum trei parcele care sa indeplineasca<br />
conditiile de construibilitate; impartirea lotului in minimum 4 parcele distincte se<br />
va face in baza unui PUZ parcelare.<br />
5. DIVIZIUNEA TERENULUI IN ZONE, SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE<br />
DE REFERINTA.<br />
5.1. Regulamentul este alcatuit pentru urmatoarele zone, subzone si unitati<br />
teritoriale de referinta:<br />
M – ZONA MIXTA<br />
M1 – subzona mixta (servicii si locuire)<br />
M2 – subzona mixta (servicii, mica industrie, depozite)<br />
L - ZONA DE LOCUIT<br />
L1 - subzona locuinte individuale cu maxim P+2+m niveluri in zone construite<br />
(tesut traditional);<br />
L2 - subzona locuinte individuale cu maxim P+2+m niveluri situate in noile<br />
extinderi sau enclave neconstruite din intravilanul existent;<br />
L3 – subzona locuinte individuale cu maxim P+2+m niveluri, case de vacanta si<br />
dotari turistice<br />
L4 - subzona locuinte colective medii cu maxim P+6 niveluri<br />
A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE<br />
A1 – subzona activitati agrozootehnice<br />
A2 – subzona activitati industriale si depozitare<br />
V - ZONA SPATIILOR VERZI.<br />
4
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
V - zona verde – spatii verzi, culoare de protectie fata de infrastructura tehnica si<br />
oglinzi de apa din intravilan<br />
Sp - ZONA DE ACTIVITATI SPORTIVE, LOISIR SI AGREMENT<br />
St – ZONA DE TURISM SI SERVICII COMPLEMENTARE<br />
S – ZONA CU DESTINATIE SPECIALA<br />
C - ZONA CAI DE COMUNICATIE<br />
C1 – zona cai rutiere<br />
C2 – zona cai ferate<br />
G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA.<br />
G1 - subzona constructiilor si amenajarilor izolate pentru gospodarie comunala<br />
G2 - subzona cimitirelor<br />
6. OBSERVATII<br />
6.1. Indicarea unitatilor teritoriale de referinta este realizata in plansa de<br />
reglementari urbanistice(scara 1/5000 si 1/25000 UTR).<br />
6.2. Autorizarea executarii tuturor constructiilor va tine seama de zonele de<br />
servitute si de protectie ale retelelor tehnico-edilitare.<br />
6.3. In scopul evitarii degradarii spatiului public, autoritatile locale vor urmari:<br />
- modul de amplasare a anexelor gospodaresti in cazul locuintelor;<br />
- modul de amplasare a depozitelor si a constructiilor;<br />
- sa nu fie amplasate constructiile cu fatada posterioara spre strada;<br />
- sa nu fie folosite culori de tencuiala si finisaje care sa degradeze imaginea strazii<br />
si a spatiului public.<br />
5
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
II. PRESCRIPTII SPECIFICE UNITATILOR TERITORIALE DE REFERINTA<br />
M - ZONA MIXTA<br />
GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI.<br />
Zona mixta cuprinde functiuni de interes general si public, diverse categorii de<br />
activitati comerciale, servicii si de mica productie, in lungul principalelor artere de<br />
circulatie.<br />
Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes<br />
general (servicii tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert,<br />
restaurante, recreere), mici activitati productive manufacturiere si locuinte (doar<br />
pentru M1).<br />
Zona mixtă se caracterizează printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor<br />
funcţiuni de interes general şi public, formând în mod continuu linearităţi comerciale<br />
şi de servicii de-a lungul arterelor principale.<br />
Zona mixta poate fi atat de forma liniara in plan dacă este dispusa in lungul<br />
principalelor artere de circulatie, cat si de forma areala (centre de cartier, platforme<br />
industriale in conversie ca zone mixte, noi grupari functionale etc.). In cazul zonei<br />
mixte areale, de la caz la caz si in raport cu dimensiunile terenului, devin necesare<br />
circulatii carosabile si pietonale (strazi sau piatete), scuaruri, parcaje publice, ceea<br />
ce conduce la elaborarea unui PUZ.<br />
Strategia generala propusa prin P.U.G. si Regulamentul local aferent urmareste:<br />
1. Conturarea zonei mixte ca o zona de dezvoltare directionata a orasului in lungul<br />
unor artere principale, valorificand mai bine in acest scop infrastructura si creind un<br />
potential de dezvoltare pentru localitate<br />
2. Inlocuirea zonelor cu incompatibilitati functionale si transformarea lor in zone<br />
functionale mixte, dinamice si capabile sa asigure rapid conversia catre o zona bine<br />
organizata atat functional cat si morfo-structural.<br />
3. stabilirea unei configuratii urbanistice bine definite si conturate prin inlocuirea<br />
configuratie haotice actuale a zonelor respective.<br />
Pentru zonele M1 si M2 situate atat in extinderile de intravilan cat si in<br />
zonele supuse operatiunii de conversie functionala se instituie interdictie<br />
temporara de construire pana la intocmirea PUZ. Este obligatorie<br />
6
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
intocmirea PUZ pe intreaga suprafata a zonelor respective (aceste zone<br />
sunt marcate in plansa de reglementari urbanistice) in vederea configurarii<br />
tramei stradale, rezolvarii acceselor si a echiparii tehnico-edilitare.<br />
SECTIUNEA I: UTILIZARE FUNCTIONALA<br />
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE.<br />
Sunt admise urmatoarele utilizari:<br />
Pentru M1:<br />
- institutii, servicii si echipamente publice;<br />
- sedii ale unor firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare, consultanta in<br />
diferite domenii si alte servicii profesionale;<br />
- servicii sociale, colective si personale;<br />
- sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.;<br />
- lacasuri de cult;<br />
- comert cu amanuntul;<br />
- activitati manufacturiere;<br />
- depozitare mic-gros;<br />
- hoteluri, pensiuni, agentii de turism;<br />
- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.;<br />
- sport si recreere;<br />
- parcaje la sol;<br />
- spatii libere pietonale;<br />
- locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale<br />
- locuinte cu partiu obisnuit<br />
- grupari de functiuni admise alcatuind centre de cartier<br />
Pentru M2<br />
- institutii, servicii si echipamente publice<br />
- depozite en-gros<br />
- show-room pentru diferite produse de larg consum<br />
- hipermarket-uri<br />
- activitati industriale si productive nepoluante<br />
- activitati manufacturiere;<br />
- comert cu amanuntul;<br />
- spatii pentru alimentatie publica<br />
7
- parcaje la sol;<br />
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- conversii functionale catre alte functiuni corespunzatoare noilor caracteristici<br />
de zona mixta<br />
- activitati industriale productive si de servicii, IMM desfasurate in constructii<br />
industriale mici si mijlocii, distributia si depozitarea bunurilor si materialelor<br />
produse,<br />
- servicii pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii<br />
comerciale legate de transporturi si depozitare<br />
Functiuni complementare admise ale zonei sunt:<br />
- activitatile nepoluante;<br />
- spatii verzi amenajate;<br />
- accese pietonale si carosabile;<br />
- retele tehnico-edilitare.<br />
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI.<br />
Pentru M1<br />
- pentru orice utilizari se va tine seama de conditiile geotehnice si de zonare<br />
seismica;<br />
- se recomanda ca ponderea functiunii de locuire in UTR M1 sa nu depaseasca 40%<br />
pentru M1 si M2<br />
- in cazul conversiei functionale (a zonelor industriale si agrozootehnice)<br />
este obligatorie identificarea si eliminarea surselor remanente de poluare<br />
sau contaminare a solului.<br />
ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE.<br />
Se interzic urmatoarele utilizari:<br />
Pentru M1<br />
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul<br />
generat;<br />
- cresterea animalelor<br />
- depozitare en-gros;<br />
- statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini;<br />
- curatatorii chimice;<br />
- depozitari de materiale refolosibile;<br />
8
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- platforme de precolectare a deseurilor;<br />
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau<br />
toxice;<br />
- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din<br />
circulatiile publice sau din institutiile publice;<br />
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si<br />
constructiile de pe parcelele adiacente;<br />
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe<br />
parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.<br />
Pentru M2<br />
- locuinte<br />
- cresterea animalelor<br />
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul<br />
generat;<br />
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si<br />
constructiile de pe parcelele adiacente;<br />
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe<br />
parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.<br />
SECTIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A<br />
CLADIRILOR<br />
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME,<br />
DIMENSIUNI)<br />
- Pentru zona mixta se recomanda amplasarea constructiilor pe parcele in<br />
regim izolat.<br />
- In cazul constructiilor publice dispuse izolat, se recomanda ca terenul sa aiba<br />
minimum 1000 mp, cu un front la strada de minimum 30 metri;<br />
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT<br />
- retragerile se vor stabili prin PUZ, cu urmatoarele conditionari:<br />
La amplasarea cladirilor fata de aliniament (in zonele neconstruite din intravilanul<br />
existent si in zonele de extinderi de intravilan) se vor respecta urmatoarele<br />
retrageri minime (conform Ordonantei 70/2001 art. 41 - 10):<br />
9
Pentru M1si M2:<br />
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- retragerea minima obligatorie fata de marginea imbracamintii<br />
asfaltice a unui drum national european (DN73 – E574) este de 50,00<br />
m si fata de marginea imbracamintii asfaltice a unui drum national<br />
sau judetean (DN 73A, DJ101) este de 30 m.<br />
- In zonele cuprinse in limitele intravilanului existent (in zonele construite)<br />
cladirile vor fi dispuse fata aliniament in functie de caracterul strazii, de profilul<br />
activitatii si de normele specifice existente.<br />
- In cazul dispunerii cladirilor pe aliniament inaltimea maxima nu poate depasi<br />
distanta dintre aliniamentele de pe laturile opuse ale strazii.<br />
- In cazul in care cladirile de pe parcelele adiacente prezinta calcane este<br />
obligatorie alipirea la acestea. Cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o<br />
adancime ce nu va depasi 20.00 m pe latura comuna.<br />
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI<br />
POSTERIOARE ALE PARCELELOR<br />
- Cladirile publice se vor amplasa in regim izolat, retragerile fata de limitele<br />
laterale vor fi de minimum jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de<br />
2.00 m, retragerea fata de limitele posterioare va fi de minimum jumatate din<br />
inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 5.00 m, cu obligativitatea asigurarii unui<br />
acces de 3.00 m pentru autovehiculul de stingere a incendiilor pe una din laturi.<br />
- Cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor invecinate dispuse pe limitele<br />
laterale ale parcelelor pe o distanta de maximum 20.00 metri;<br />
- In cazul in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele laterale<br />
cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se<br />
invecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avand pe fatada<br />
laterala ferestre, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita<br />
opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu<br />
mai putin de 3.00 metri;<br />
- Se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de<br />
separatie dintre doua zone functionale distincte, cazuri in care se admite realizarea<br />
noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu<br />
jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri.<br />
10
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- Cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin<br />
jumatate din inaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.00 metri.<br />
In cazul cladirilor comerciale si de productie se admite regimul compact de<br />
construire cu conditia respectarii celorlalte prevederi ale regulamentului.<br />
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI<br />
PARCELA.<br />
Cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea celei mai<br />
inalte; distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 4.00 m.<br />
ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE.<br />
- Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de<br />
minimum 4.00 metri latime dintr-o circulatie publica in mod direct.<br />
- Pentru a asigura accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor in curtea<br />
posterioara distanta dintre cladire si una din limitele laterale va fi de minimum<br />
3.00 m.<br />
- In cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil in curtea<br />
posterioara astfel incit sa se permita accesul autovehiculelor de stingere a<br />
incendiilor, distanta dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi<br />
30.00 m.<br />
- Se pot realiza pasaje si curti comune, private sau accesibile publicului<br />
permanent sau numai in timpul programului de functionare precum si pentru<br />
accese de serviciu.<br />
- Trama stradala, accesele in zona, parcajele publice, circulatiile pietonale se vor<br />
stabili prin PUZ<br />
- In toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a<br />
persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.<br />
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR.<br />
- Stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite<br />
numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice.<br />
- In cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare<br />
normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj<br />
11
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
in cooperare sau concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv in zona<br />
adiacenta la o distanta de maximum 250 metri.<br />
ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR.<br />
- Inaltimea maxima admisibila in planul fatadei nu va depasi P+4 (15.00 m la<br />
cornisa) pentru M1 si P+2 (10.00 m la cornisa) pentru M2, cu conditia ca<br />
inaltimea cladirilor sa nu depaseasca distanta dintre aliniamente. Daca inaltimea<br />
cladirii depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de la<br />
aliniament cu o distanta minima egala cu plusul de inaltime al cladirii fata de<br />
distanta dintre aliniamentele strazii.<br />
- pot fi adaugate suplimentar unu sau doua niveluri, cu conditia retragerii<br />
acestora dupa o linie la 45˚ in plan vertical fata de planul fatadei.<br />
- in intersectiile importante se admite un nivel suplimentar pentru obtinerea<br />
unor perspective directe (sau indirecte) sustinute.<br />
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR<br />
Aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si<br />
exprimarii prestigiului investitorilor, dar cu conditia realizarii unor ansambluri<br />
compozitionale care sa tina seama de particularitatile sitului, de caracterul general al<br />
zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de covizibilitate.<br />
- Se interzice folosirea culorilor de tencuiala si finisajelor care sa degradeze<br />
imaginea strazii si a spatiului public.<br />
Reguli particulare pentru comert<br />
- Cererile de Certificat de urbanism pentru crearea de vitrine, trebuiesc insotite<br />
de un dosar continand toate elementele necesare unei bune cunoasteri a<br />
contextului zonei sau fatada totala a imobilului si a celor alaturate.<br />
- Este admisa si recomandata conversia functiunilor de la parterul cladirilor cu<br />
front la domeniul public in functiuni cu acces public si deschiderea de vitrine spre<br />
domeniul public<br />
- Ocuparea caii publice va fi limitata prin regulile in vigoare. Singurele ce pot fi<br />
autorizate sunt amenajarile temporare reduse la simple etalaje mobile in masura in<br />
care ele nu incomodeaza circulatia pietonala<br />
12
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- Sistemele de protectie impotriva furtului si de inchidere, trebuie sa fie complet<br />
ascunse atunci cand magazinul este deschis<br />
ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA.<br />
- Toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare<br />
- Toate cladirile vor fi racordate la reteaua de electricitate. Se recomanda<br />
ingroparea retelelor electrice in subteran.<br />
- Toate cladirile vor fi dotate cu instalatii sanitare.<br />
- Se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele de telecomunicatii.<br />
- Se va asigura evacuarea rapida si captarea apelor pluviale din spatiile rezervate<br />
pietonilor si de pe terase. Racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este<br />
obligatoriu sa fie facuta astfel incat sa se evite producerea ghetii pe trotuare.<br />
- Se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile<br />
publice si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV.<br />
ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE<br />
- In gradinile de fatada ale echipamentelor publice minimum 40% din suprafata<br />
va fi prevazuta cu plantatii inalte.<br />
- Terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit<br />
cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 50 mp.<br />
- Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi<br />
inconjurate cu un gard viu de 1,20 metri inaltime.<br />
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI.<br />
- Se recomanda separarea spre strada a terenurilor echipamentelor publice si<br />
bisericilor cu garduri transparente de 2,00 metri inaltime din care 0,60 metri soclu<br />
opac, dublate de gard viu. Gardurile de pe limitele laterale si posterioare vor fi<br />
opace si vor avea inaltimea de maximum 2,00 metri.<br />
- Spatiile comerciale si alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard,<br />
pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii si pot fi utilizate ca terase pentru<br />
restaurante, cafenele etc.<br />
- In fata fronturilor comerciale retrase de la aliniament, indicarea limitelor<br />
terenului privat fata de domeniul public va putea fi realizata prin diferentierea<br />
pavajelor fata de trotuare si prin plantatii, jardiniere, elemente decorative;<br />
13
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A<br />
TERENULUI.<br />
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)<br />
Pentru M1 - P.O.T. maxim 70% (pentru functiuni publice, caracteristice<br />
zonei mixte)<br />
Pentru M2 - P.O.T. maxim 70%<br />
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)<br />
Pentru M1 - CUT maxim = 2,1 (pentru functiuni publice, caracteristice<br />
zonei mixte)<br />
Pentru M2 - CUT maxim = 2,1<br />
Pentru M1:<br />
- pentru noile constructii avand functiunea de locuire amplasate in<br />
cadrul acestui UTR, POT max nu va depasi 40% si CUT 1,2.<br />
14
L – ZONA LOCUINTE<br />
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI<br />
Zona de locuit se compune din subzone (tipuri de tesut urban), diferentiate dupa<br />
criteriile:<br />
(a) functional<br />
- caracterul locuintelor: individuale, colective<br />
- caracterul tesutului:<br />
- omogen rezidential,<br />
- mixat in proportii si modalitati diferite cu alte functiuni - comerciale,<br />
servicii, mica productie manufacturiera, mica productie agricola de<br />
subzistenta, dotari turistice si de agrement<br />
(b) morfologic:<br />
- tipul parcelarului:<br />
- rezultat din evolutia localitatii in timp,<br />
- creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localitatii pe<br />
terenuri agricole (prin operatiuni simple de topometrie sau prin operatiuni<br />
urbanistice);<br />
- configuratia in raport cu spatiul strazii:<br />
- diferentiata sau nu in raport cu distanta fata de strada a cladirilor de pe o<br />
parcela (constructii principale – constructii secundare – anexe)<br />
- parcele inguste si foarte adanci rezultate din diviziunea unor proprietati<br />
agricole, permitand numai constructia locuintelor tip vagon, oferind astfel<br />
in imaginea strazii numeroase calcane;<br />
- volumetria; regim de construire: discontinuu, inaltime mica (P - P+2 niveluri),<br />
mod de terminare al volumelor in sarpanta;<br />
(c) vechime: locuinte vechi si locuinte noi;<br />
(d) calitatea constructiei: definita prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor,<br />
rezistenta, nivelul de izolare termica, nivelul de dotare tehnico-edilitara a cladirilor.<br />
Prevederile regulamentului sustin evolutia ipotetica a orasului prin:<br />
- mentinerea zonelor bine constituie in cazul interventiilor punctuale;<br />
- reconstructia zonelor insalubre prin operatiuni de comasare si reparcelare;<br />
- extinderea pe terenuri neconstruite, intra si extravilane, a noi locuinte<br />
individuale pe baza unor operatiuni de reparcelare.<br />
15
Casele de vacanta<br />
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
1. casele de vacanta nu trebuie sa fie confundate cu a doua rezidenta de care<br />
difera prin faptul ca:<br />
- nu sunt locuite permanent;<br />
- au o arie construita desfasurat mai redusa decat o locuinta permanenta;<br />
- indicii urbanistici maximi (obisnuiti in alte tari europene), indiferent<br />
daca regimul de inaltime este P sau P+1 sunt POT=20%, CUT = 0,2<br />
mp.ADC/mp.teren<br />
- au nevoie un cadru natural de calitate<br />
- au un cadru construit specific (diferit de cel urban), cu dispunere libera a<br />
cladirilor (lotizari pe principii peisagistice, nu cu geometrii si linearitati urbane)<br />
- terenul caselor de vacanta trebuie sa poata asigura parcarea pentru 1-2<br />
automobile si sa asigure discretia si confortul utilizarii;<br />
2. gruparile de case de vacanta trebuie sa beneficieze de alimentare cu apa,<br />
canalizare si electricitate, fie prin racordare la retele publice, fie in mod independent<br />
, nu au nevoie de echipamente publice ci numai accesibilitate la unele dintre servicii<br />
turistice, medicale si personale, de comert si alimentatie publica, de unele<br />
amenajari pentru sport si recreere in spatii acoperite si/sau descoperite;<br />
3. din motive de securitate, gruparile de case de vacanta este bine sa fie grupate<br />
in apropierea unor zone locuite permanet;<br />
4. interzice amplasarea in zone cu risc de inundatii, de torenti, de alunecari de<br />
teren si de incendii de padure (recomandabila o distanta de minim 40 metri de<br />
liziera unei paduri);<br />
In zonele de protectie ale monumentelor istorice, definite conform Legii nr.<br />
422/2001, autorizarea interventiilor (amplasarea, configurarea<br />
volumetrica, aspectul arhitectural al unor noi cladiri si amenajari,<br />
desfiintarea constructiilor parazitare) se va face in baza unor documentatii<br />
de urbanism aprobate conform legislatiei in vigoare.<br />
Zona locuintelor individuale se compune din urmatoarele unitati de referinta:<br />
L1 - subzona locuintelor individuale cu maximum P+2+m niveluri situate in zone<br />
construite, in tesut traditional<br />
16
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
L1p - subzona locuintelor individuale cu maximum P+2+m niveluri situate in zone<br />
construite, in tesut traditional, in interiorul limitelor zonei protejate – pentru<br />
aceasta zona <strong>PUG</strong>-ul face doar niste precizari si stabileste linii directoare<br />
de actiune, urmand ca reglementarile si regulile de construire si<br />
interventie detaliate sa fie stabilite prin PUZ zona construita protejata.<br />
L2 - subzona locuinte individuale cu maxim P+2+m niveluri situate in noile<br />
extinderi sau enclave neconstruite din intravilanul existent<br />
L3 – subzona locuinte individuale cu maxim P+2+m niveluri, case de vacanta si<br />
dotari turistice<br />
L4 - subzona locuinte individuale si colective medii cu maxim P+6 niveluri<br />
SECTIUNEA I: UTILIZARE FUNCTIONALA<br />
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE<br />
Pentru L1+L1p+L2+L3<br />
- locuinte individuale cu maximum P+2+m niveluri in regim de construire<br />
discontinuu (cuplat sau izolat);<br />
- anexe gospodaresti;<br />
- echipamente publice specifice zonei rezidentiale;<br />
Pentru L3<br />
- case de vacanta, vile, pensiuni turistice, moteluri si hoteluri<br />
- dotari si servicii turistice<br />
- amenajari sport, recreere<br />
- dotari de agrement si loisir<br />
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI<br />
Pentru L1+L1p+L2+L3<br />
- se admit functiuni comerciale, turistice, de agrement si loisir, servicii<br />
profesionale si mici activitati manufacturiere si de productie, cu conditia sa nu<br />
genereze transporturi grele, sa nu fie poluante si sa nu utilizeze terenul liber al<br />
parcelei pentru depozitare si productie;<br />
- pentru terenurile situate pe pante mai mari de 5% se vor efectua studii<br />
geotehnice in vederea stabilirii riscurilor de alunecare, a masurilor de stabilizare a<br />
terenului si a conditiilor de realizare a constructiilor, infrastructurii, amenajarilor si<br />
plantatiilor<br />
17
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE<br />
Pentru L1+L1p+L2+L3 se interzic urmatoarele utilizari:<br />
- functiuni comerciale si servicii profesionale care genereaza un trafic important<br />
de persoane si marfuri, produc poluare;<br />
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin<br />
traficul generat (vehicule de transport greu), prin utilizarea incintei pentru<br />
depozitare si productie ori prin deseurile produse.<br />
- anexe pentru cresterea animalelor pentru productie.<br />
- depozitare en-gros;<br />
- depozitari de materiale refolosibile;<br />
- platforme de precolectare a deseurilor;<br />
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau<br />
toxice;<br />
- activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul<br />
vizibil din circulatiile publice;<br />
- statii de betoane;<br />
- autobaze;<br />
- statii de intretinere auto<br />
- spalatorii chimice;<br />
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si<br />
constructiile de pe parcelele adiacente;<br />
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe<br />
parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor<br />
meteorice.<br />
- orice lucrari de extindere la cladirile de locuit fara racordare la retele publice<br />
de apa si canalizare si fara incaperi sanitare in cladire<br />
pentru L3:<br />
- locuinte colective<br />
18
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A<br />
CLADIRILOR<br />
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR<br />
pentru L1 si L1p<br />
Se pastreaza caracteristicile tesutului traditional existent cu conditia respectarii<br />
conditiilor de construibilitate ale parcelelor conform Regulamentului General de<br />
Urbanism (suprafata minima de 150 mp pentru constructii insiruite – 200 mp<br />
pentru constructii izolate si cuplate, latimea lotului min. 8.00 m, respectiv 12.00 m<br />
si adancimea lotului mai mare decat latimea – deschiderea la strada a lotului)<br />
pentru L2<br />
- noile parcelari se vor realiza cu respectarea urmatoarelor conditii cumulate:<br />
- suprafata de minimum 500 mp si min. 15 m front la strada.<br />
- adancimea parcelei sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea<br />
acesteia.<br />
- unghiul format de frontul la strada cu fiecare din limitele laterale ale<br />
parcelei: 75˚ ÷ 105˚;<br />
pentru L3<br />
- o parcela este construbila daca are suprafata de minimum 1000mp<br />
- conform Hotararii Consiliului Local al Orasului <strong>Rasnov</strong> nr 135/30.10.2008<br />
privind aprobarea stabilirii suprafetei minime de teren, amplasata in zonele<br />
turistice ale orasului <strong>Rasnov</strong> si necesara edificarii unei constructii, o parcela<br />
este construibila daca are suprafata minima de 1000 m pentru casa de<br />
vacanta, 1500 mp pentru pensiune si 2000 mp pentru hotel sau motel<br />
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT<br />
Pentru L1 si L1p: – cladirile vor respecta retragerea de la aliniament care este<br />
caracteristica strazii respective;<br />
Pentru L1 si L2<br />
- Cladirile vor fi retrase de la aliniament cu minimum 5.00 m (pentru a permite<br />
in viitor parcarea celei de a doua masini si pentru a permite plantarea unor arbori in<br />
gradina de fatada fara riscul de deteriorare a gardurilor si trotuarelor de protectie)<br />
sau vor fi dispuse pe aliniament in functie de caracterul strazii si de normele<br />
specifice existente<br />
19
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
Pentru L2+L3 – retragerile fata de aliniament se stabilesc prin P.U.Z. aprobat<br />
conform legii, cu urmatoarele conditionari:<br />
- retragerea minima obligatorie fata de marginea imbracamintii<br />
asfaltice a unui drum national european (DN73 – E574) este de 50,00<br />
m si fata de marginea imbracamintii asfaltice a unui drum national<br />
sau judetean (DN 73A, DJ101)<br />
70/2001 art. 41 - 10)<br />
este de 30 m. (conform Ordonantei<br />
- in noile extinderi cu cladiri izolate sau cuplate se recomanda retragerea<br />
cladirilor fata de aliniament cu o distanta de minim 5.0 metri pentru a permite<br />
in viitor parcarea celei de a doua masini si pentru a permite plantarea unor<br />
arbori in gradina de fatada fara riscul de deteriorare a gardurilor si trotuarelor<br />
de protectie<br />
- in cazul parcelelor de colt nu se admit decat cladiri cu fatade pe ambele strazi<br />
(semi-cuplate sau izolate)<br />
- distantele se pot majora in cazul protejarii unor arbori sau in cazul alipirii la o<br />
cladire existenta situata mai retras, pentru a nu se crea noi calcane;<br />
- in fasia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor<br />
nu se permite nici o constructie cu exceptia imprejmuirilor, aleilor de acces si<br />
platformelor de maxim 0,4 m inaltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de<br />
terasament.<br />
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI<br />
POSTERIOARE ALE PARCELELOR<br />
In principal, la autorizarea constructiilor se va urmari:<br />
- in cazul in care exista o constructie in limita de proprietate, pe parcela invecinata,<br />
constructia noua se va realiza cuplata cu cea existenta;<br />
- cand constructiile se executa independent, picatura streasinii va trebui sa cada pe<br />
terenul proprietarului care construieste;<br />
- cladirile cuplate se vor alipi de calcanul cladirii de pe parcela alaturata si se vor<br />
retrage fata de cealalta limita la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea la<br />
cornisa in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu cu mai putin de 3 metri; in<br />
20
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
cazul in care parcela se invecineaza pe ambele limite laterale cu cladiri retrase fata<br />
de limita proprietatii avand fatade cu ferestre, cladirea se va realiza in regim izolat;<br />
- cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu jumatate<br />
din inaltimea la cornisa, dar nu cu mai putin de 2.00 metri conform codului civil;<br />
- retragerea fata de una din limitele laterale va fi de min. 3.00 m pentru accesul<br />
pompierilor la curtea din spate.<br />
- retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din<br />
inaltimea la cornise masurata in punctul cel mai inalt fata de teren dar nu cu mai<br />
putin de 5.0 metri pentru intimitatea utilizarii si pentru a putea fi plantati arbori pe<br />
limita de proprietate<br />
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI<br />
PARCELA<br />
- distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu inaltimea la<br />
cornisa a cladirii celei mai inalte pentru fatadele cu camere locuibile; distanta se<br />
poate reduce la jumatate, dar nu la mai putin de 4.00 m, daca fronturile opuse nu<br />
au camere locuibile;<br />
ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE<br />
- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minimum<br />
4.00m latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal<br />
obtinut pe una din proprietatile invecinate;<br />
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR<br />
- stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara<br />
circulatiilor publice.<br />
ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR<br />
- inaltimea maxima a cladirilor va fi P+2+m (10.00 m la cornisa);<br />
- inaltimea maxima pentru case de vacanta este de P+1 (6 m la cornisa).<br />
- se admit depasiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornisa cladirilor<br />
invecinate in cazul regimului de construire cuplat.<br />
- in intersectiile importante se admite un nivel suplimentar pentru obtinerea unor<br />
perspective directe (sau indirecte) sustinute.<br />
21
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR<br />
- cladirile noi sau modificarile / reconstructiile de cladiri existente se vor integra<br />
in caracterul general al zonei ;<br />
- garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si<br />
arhitectura cu cladirea principala;<br />
- se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de aluminiu pentru<br />
acoperirea cladirilor, garajelor si anexelor;<br />
- se interzice folosirea culorilor stridente (rosu, roz, verde, albastru, portocaliu,<br />
mov etc) care afecteaza in mod negativ imaginea spatiului public al strazilor. Este<br />
obligatorie folosirea unor nuante care sa se armonizeze cu vecinatatea si sa creeze<br />
o imagine coloristica unitara.<br />
Pentru L1p<br />
- orice interventie asupra monumentelor de arhitectura declarate sau propuse a fi<br />
declarate, se va putea realiza numai in conditiile legii; pentru interventii asupra<br />
restului cladirilor existente si pentru noile insertii se va tine seama de caracterul<br />
zonei, de exigentele create pe o distanta de 100 metri de monumentele de<br />
arhitectura existente sau propuse pentru a fi declarate precum si de caracteristicile<br />
cladirilor din proximitate ca volumetrie, arhitectura si relieful fatadelor, culoare si<br />
materiale de constructie;<br />
- se va acorda atentie aspectului cladirilor care intra in relatie de co-vizibilitate cu<br />
monumente de arhitectură si cu Cetatea;<br />
- se va acorda atentie modului de tratare a fatadelor, acoperisurilor si<br />
amenajarilor din curti, perceptibile intr-o perspectiva descendenta din Cetate;<br />
- in cazul conversiei parterului cladirilor de locuit in comert sau servicii fatada nu<br />
va fi modificata; (vitrinele de expunere se vor limita strict la conturul ferestrelor<br />
existente)<br />
ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA<br />
- toate cladirile noi vor fi dotate cu electricitate si instalatii de apa – canal in sistem<br />
public sau individual, proiectate si executate in conformitate cu normele sanitare.<br />
- Se recomanda ingroparea retelelor electrice in subteran.<br />
- se va asigura captarea si evacuarea apelor meteorice de pe acoperis pe<br />
proprietate.<br />
22
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice<br />
si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV.<br />
ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE<br />
- spatiile libere din interiorul parcelei, vizibile fie din Cetate, fie din circulatiile<br />
publice vor fi tratate peisagistic;<br />
- spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate<br />
si plantate cu un arbore la fiecare 50 mp.;<br />
- pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei trebuie sa<br />
se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese; astfel<br />
minimum 25% din suprafata parcelei trebuie sa fie amenajata ca spatiu verde.<br />
- in zonele cu denivelari de peste 5% se recomanda plantarea speciilor de arbori<br />
sau pomi fructiferi ale caror radacini contribuie la stabilizarea terenurilor.<br />
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI<br />
- imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maximum 1.80 m din care un<br />
soclu opac de 0,6 si o parte transparenta dublata cu gard viu;<br />
- gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu inaltimi de<br />
maximum 1.80 m.<br />
Pentru L1p – se vor stabili prin PUZ zona construita protejata<br />
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A<br />
TERENULUI<br />
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)<br />
POT max = 40%<br />
Pentru case de vacanta POT max=20%<br />
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)<br />
CUT maxim pentru inaltimi P = 0,4 mp.ADC/mp.teren<br />
CUT maxim pentru inaltimi P+1 = 0.8 mp.ADC/mp.teren<br />
CUT maxim pentru inaltimi P+2 = 1,0 mp.ADC/mp.teren<br />
Pentru case de vacanta CUT = 0,2 atat pentru regim de inaltime P cat si<br />
pentru P+1<br />
23
Pentru L3<br />
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
Pentru stabilirea tramei stradale, a acceselor si echiparii tehnico-edilitare<br />
si pentru a obtine un caracter unitar si o configuratie urbanistica morfostructurala<br />
uniforma si echilibrata, pe intreaga suprafata a acestui UTR<br />
este obligatorie intocmirea de PUZ-uri pe suprafete mai mari, nu strict pe<br />
terenul studiat. Prin urmare, la eliberarea certificatelor de urbanism<br />
solicitate in aceasta zona, comisia de urbanism din cadrul Primariei<br />
orasului <strong>Rasnov</strong> va stabili limita zonei de studiu astfel incat sa se poata<br />
indeplini cerintele de coordonare si corelare cu celelalte documentatii<br />
aprobate in vecinatate.<br />
L4 – SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE MEDII CU P+3 - P+6 NIVELURI<br />
Pentru ansamblurile existente realizate din locuinte colective medii (P+4), noile<br />
cerinte actuale ale locuitorilor si disfunctionalitatile aparute, cauzate de principiile<br />
de proiectare si mijloacele de executie anterioare anului 1990, precum si de unele<br />
modificari ulterioare ale ale cadrului construit si amenajat, impun pastrarea acestui<br />
tip de locuire in limitele actuale, fara noi extinderi. Se impun unele interventii<br />
corective pentru care va fi necesara initierea de catre administratie in cooperare cu<br />
asociatiile de proprietari a unor programe speciale si gasirea formulelor de finantare<br />
si organizare a operatiunilor, avand ca obiective:<br />
(1) identificarea si diferentierea clara a terenurilor care apartin domeniul public<br />
(circulatii publice, echipamente publice, spatii plantate publice, fasii de teren situate<br />
deasupra retelelor edilitare publice etc.), de cele care apartin domeniului privat<br />
(persoane fizice si juridice) si stabilirea modului de gestionare a acestora;<br />
(2) eliminarea/reducerea disfunctionalitatilor si a surselor de poluare care<br />
nemultumesc locuitorii si scad valoarea proprietatii;<br />
(3) refacerea amenajarilor exterioare (in special a spatiilor de joc si sport pentru<br />
copii si tineret si a spatiilor plantate);<br />
(4) extinderea si completarea echipamentelor publice deficitare;<br />
(5) introducerea unor rezolvari alternative civilizate la prolifererea abuziva a<br />
garajelor individuale si asigurarea parcajelor de rezidenta necesare conform<br />
normelor (semi ingropate sau subterane in interspatiul dintre cladiri);<br />
(6) diminuarea insecuritatii si infractionalitatii prin delimitarea si marcarea /<br />
ingradirea spatiilor aferente locuintelor colective pe grupari de blocuri;<br />
24
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
(7) interventii corective asupra clădirilor (cresterea izolarii termice si refacerea<br />
fatadelor, refacerea instalatiilor interioare, izolarea, acoperirea sau inverzirea<br />
teraselor)<br />
Zona cuprinsa in UTR L4 va fi reglementata prin PUZ, cu urmatoarele<br />
precizari:<br />
1. RHmax este de P+6<br />
2. POT max =40%<br />
3. CUT max = 1,6<br />
SECTIUNEA I: UTILIZARE FUNCTIONALA<br />
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE<br />
- locuinte colective cu P+3-6 niveluri in regim de construire discontinuu<br />
- anexe gospodaresti;<br />
- echipamente publice specifice zonei rezidentiale;<br />
- amenajari sport, agrement, recreere si loisir<br />
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI<br />
- se admit functiuni comerciale, de agrement si loisir, servicii profesionale si<br />
mici activitati manufacturiere si de productie, cu conditia sa nu genereze<br />
transporturi grele, sa nu fie poluante si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei<br />
pentru depozitare si productie;<br />
- pentru terenurile situate pe pante mai mari de 5% se vor efectua studii<br />
geotehnice in vederea stabilirii riscurilor de alunecare, a masurilor de stabilizare a<br />
terenului si a conditiilor de realizare a constructiilor, infrastructurii, amenajarilor si<br />
plantatiilor<br />
ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE<br />
se interzic urmatoarele utilizari:<br />
- locuinte individuale<br />
- functiuni comerciale si servicii profesionale care genereaza un trafic important<br />
de persoane si marfuri, produc poluare;<br />
25
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin<br />
traficul generat (vehicule de transport greu), prin utilizarea incintei pentru<br />
depozitare si productie ori prin deseurile produse.<br />
- anexe pentru cresterea animalelor pentru productie.<br />
- depozitare en-gros;<br />
- depozitari de materiale refolosibile;<br />
- platforme de precolectare a deseurilor;<br />
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau<br />
toxice;<br />
- activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul<br />
vizibil din circulatiile publice;<br />
- statii de betoane;<br />
- autobaze;<br />
- statii de intretinere auto<br />
- spalatorii chimice;<br />
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si<br />
constructiile de pe parcelele adiacente;<br />
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe<br />
parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor<br />
meteorice.<br />
- orice lucrari de extindere la cladirile de locuit fara racordare la retele publice<br />
de apa si canalizare si fara incaperi sanitare in cladire<br />
SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A<br />
CLADIRILOR<br />
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR<br />
- se vor stabili prin PUZ<br />
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT<br />
Retragerile fata de aliniament se vor stabili prin PUZ<br />
- in fasia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor<br />
nu se permite nici o constructie cu exceptia imprejmuirilor, aleilor de acces si<br />
26
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
platformelor de maxim 0,4 m inaltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de<br />
terasament.<br />
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI<br />
POSTERIOARE ALE PARCELELOR<br />
Se va stabili prin PUZ cu urmatoarea conditionare:<br />
- retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din<br />
inaltimea la cornise masurata in punctul cel mai inalt fata de teren<br />
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI<br />
PARCELA<br />
Se va stabili prin PUZ cu urmatoarea conditionare:<br />
- distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu inaltimea la<br />
cornisa a cladirii celei mai inalte; distanta se poate reduce la jumatate, daca<br />
fronturile opuse nu au camere locuibile;<br />
ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE<br />
- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minimum<br />
4.00m latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal<br />
obtinut pe una din proprietatile invecinate;<br />
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR<br />
- stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara<br />
circulatiilor publice.<br />
ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR<br />
- inaltimea maxima a cladirilor va fi P+6 (21.00 m la cornisa);<br />
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR<br />
- cladirile noi sau modificarile / reconstructiile de cladiri existente se vor integra<br />
in caracterul general al zonei ;<br />
- garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si<br />
arhitectura cu cladirea principala;<br />
27
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de aluminiu pentru<br />
acoperirea cladirilor, garajelor si anexelor;<br />
- se interzice folosirea culorilor stridente (rosu, roz, verde, albastru, portocaliu,<br />
mov etc) care afecteaza in mod negativ imaginea spatiului public al strazilor. Este<br />
obligatorie folosirea unor nuante care sa se armonizeze cu vecinatatea si sa creeze<br />
o imagine coloristica unitara.<br />
ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA<br />
- toate cladirile noi vor fi dotate cu electricitate si instalatii de apa – canal in sistem<br />
public sau individual, proiectate si executate in conformitate cu normele sanitare.<br />
- Se recomanda ingroparea retelelor electrice in subteran.<br />
- se va asigura captarea si evacuarea apelor meteorice de pe acoperis pe<br />
proprietate.<br />
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice<br />
si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV.<br />
ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE<br />
- spatiile libere din interiorul parcelei, vizibile fie din Cetate, fie din circulatiile<br />
publice vor fi tratate peisagistic;<br />
- spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate<br />
si plantate cu un arbore la fiecare 50 mp.;<br />
- pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei trebuie sa<br />
se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese; astfel<br />
minimum 25% din suprafata parcelei trebuie sa fie amenajata ca spatiu verde.<br />
- in zonele cu denivelari de peste 5% se recomanda plantarea speciilor de arbori<br />
sau pomi fructiferi ale caror radacini contribuie la stabilizarea terenurilor.<br />
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI<br />
Se vor stabili prin PUZ<br />
28
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A<br />
TERENULUI<br />
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)<br />
POT max = 40%<br />
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)<br />
CUT maxim pentru inaltimi P+3 = 1,6 mp.ADC/mp.teren<br />
CUT maxim pentru inaltimi P+4 = 1,6 mp.ADC/mp.teren<br />
CUT maxim pentru inaltimi P+5 = 1,6 mp.ADC/mp.teren<br />
CUT maxim pentru inaltimi P+6 = 1,6 mp.ADC/mp.teren<br />
29
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
Zc – ZONA CENTRALA<br />
Este zona aflata in interiorul zonei centrale, dar in afara zonei protejate.<br />
Potentialul deosebit al acestei zone pentru dezvoltarea centrului orasului impune<br />
realizarea unui Plan Urbanistic Zonal, fiind interzise abordarile punctuale prin<br />
Planuri Urbanistice de Detaliu, anterior aprobarii P.U.Z.<br />
Prevederile acestui regulament care provin din considerente de ansamblu asupra<br />
localitatii si zonei centrale vor fi preluate, dezvoltate si detaliate prin regulamentul<br />
P.U.Z.<br />
Zona centrala este zona delimitata cu linie mov intrerupta in plansa de reglementari<br />
urbanistice.<br />
Definirea acestei zone are ca scop atragerea si dirijarea functiunilor de interes<br />
public, gruparea acestora pentru o mai buna accesibilitate si crearea unui pol<br />
investitional.<br />
In interiorul limitelor acestei zone se aplica prevederile UTR L1 - fiind o zona<br />
construita cu tesut constituit de tip traditional - cu urmatoarele precizari:<br />
- se admit si se incurajeaza functiuni reprezentative, de importanta locala si<br />
regionala:<br />
- sedii de companii si firme<br />
- servicii financiar-bancare si de asigurari;<br />
- biblioteca-mediateca;<br />
- posta si telecomunicatii;<br />
- edituri, centre media;<br />
- activitati asociative diverse;<br />
- hoteluri pentru turismul de afaceri si alte spatii de receptie;<br />
- centre de expozitii, galerii;<br />
- servicii profesionale, colective si personale, servicii specializate pentru<br />
comert si pentru functionarea zonei centrale;<br />
- restaurante, cofetarii, cafenele, baruri;<br />
- centru comercial, magazine, galerii comerciale, comert cu obiecte de arta;<br />
- casino, dancing, cinema;<br />
- mici unitati productive manufacturiere si depozitare mic-gros legate de<br />
functionarea polului tertiar,<br />
- locuinte cu partiu special pentru profesiuni liberale;<br />
30
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- parcaje publice;<br />
- amenajari pietonale – piatete, scuaruri.<br />
- se interzice epuizarea rezervei de teren pentru zona centrală prin dispunerea<br />
unor functiuni inferioare statutului acestei zone.<br />
Pentru functiunile de reprezentare enumerate mai sus se permite un procent de<br />
ocupare POT max= 60% si un coeficient de utilizare (CUT) de pana la 1,4 astfel:<br />
Pentru regim de inaltime P, CUT=0,6<br />
Pentru regim de inaltime P+1, CUT=1,2<br />
Pentru regim de inaltime P+2, CUT =1,4<br />
- pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri, cu conditia retragerii acestora<br />
dupa o linie la 45˚ in plan vertical fata de planul fatadei.<br />
- in intersectiile importante se admite un nivel suplimentar pentru obtinerea unor<br />
perspective directe (sau indirecte) sustinute.<br />
Zcp – ZONA CENTRALA PROTEJATA<br />
Este zona centrala cuprinsa in limitele zonei protejate.<br />
Ea are un puternic caracter traditional si grupeaza constructii cu valoare istorica si<br />
arhitecturala.<br />
In interiorul acestei limite se recomanda atragerea unor functiuni comerciale<br />
traditionale, functiuni cu caracter turistic, deschise publicului si serviciile aferente,<br />
alimentatie publica, terase, magazine de souveniruri, etc.<br />
Strategia de dezvoltare si reglementarile specifice acestei zone se impun a<br />
fi detaliate prin PUZ – zona construita/centrala protejata.<br />
La nivelul prezentului <strong>PUG</strong> in interiorul limitelor acestei zone se aplica prevederile<br />
UTR L1p - fiind o zona construita cu tesut constituit de tip traditional - cu<br />
urmatoarea precizare:<br />
- se mentin caracteristicile tesutului urban existent; daca din necesitati functionale<br />
sunt necesare unele completari, extinderi sau demolari ale constructiilor parazitare,<br />
acestea se vor efectua pe baza unui P.U.Z. care se va aviza conform legii.<br />
31
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE<br />
GENERALITATI : CARACTERUL ZONEI<br />
Zona se compune din terenurile ocupate de activitati productive de bunuri<br />
(productie “concreta” incluzand toate categoriile de activitati industriale conform<br />
CAEN). Din aceasta zona fac parte atat unitatile existente care se mentin, cele care<br />
se afla in proces de restructurare presupunand conversie in profile industriale<br />
diferite sau in profile de servicii pentru industrie, distributie si comercializare, cat si<br />
terenurile rezervate pentru viitoare activitati productive si servicii.<br />
Zona se compune din urmatoarele subzone / unitati teritoriale de referinta:<br />
A1 - zona activitatilor agrozootehnice<br />
A2 - zona activitatilor industriale si depozitare<br />
Pentru acest UTR sunt admise utilizari compatibile cu caracteristicile de functionare<br />
pentru diferitele tipuri de unitati; in cazul in care aceste caracteristici nu permit<br />
dezvoltarea activitatilor si / sau este necesara schimbarea destinatiei, se cere<br />
P.U.Z. (reparcelare / reconfigurare).<br />
Pentru constructiile generatoare de riscuri tehnologice, listate in conformitate cu<br />
prevederile alin. (2) al art. 12 din R.G.U. (stabilite prin ordin comun al ministrilor<br />
industriei, agriculturii si alimentatiei, apelor, padurilor si protectiei mediului,<br />
sanatatii, transporturilor, apararii nationale si de interne) se va solicita autorizatia<br />
de construire in conformitate cu conditiile impuse prin acordul de mediu. Riscul<br />
tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezinta<br />
pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren sau de poluarea aerului, apei<br />
sau solului.<br />
Pentru intreprinderile care pot polua factorii de mediu sau pot produce zgomot si<br />
vibratii se instituie zone de protectie sanitara (procese industriale sau agricole care<br />
prezinta pericol de incendii, explozii, surpari de teren sau poluare).<br />
In cazul obiectivelor existente care se mentin, se va urmari diminuarea efectelor<br />
negative prin propunerea de realizare a unor perdele de protectie, fasii puternic<br />
plantate cu latimi variabile, in functie de terenurile libere existente.<br />
32
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
SECTIUNEA I: UTILIZAREA FUNCTIONALA<br />
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE<br />
Pentru A1+A2<br />
- sunt admise utilizari compatibile cu caracteristicile de functionare ale diferitelor<br />
tipuri de intreprinderi existente; in cazul in care aceste caracteristici nu permit<br />
dezvoltarea activitatilor si / sau este necesara schimbarea destinatiei se cere P.U.Z.<br />
(reparcelare / reconfigurare).<br />
- activitati productive nepoluante desfasurate in constructii agro-industriale,<br />
distributia si depozitarea bunurilor si materialelor, cercetarea agro-industriala care<br />
necesita suprafete mari de teren. Cuprind suprafete de parcare pentru angajati,<br />
accese auto sigure si suficient spatiu pentru camioane – incarcat / descarcat si<br />
manevre. In mod obisnuit sunt permise activitatile care necesita spatii mari in jurul<br />
cladirilor si care nu genereaza emisii poluante.<br />
- Activitati industriale productive de diferite profiluri (agro-industriale, industriale)<br />
avand in general marimi mijlocii.<br />
Pentru A2 - se admit:<br />
- activitati industriale productive si de servicii, IMM desfasurate in constructii<br />
industriale mici si mijlocii, distributia si depozitarea bunurilor si materialelor<br />
produse,<br />
- servicii pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii<br />
comerciale legate de transporturi si depozitare<br />
– activitati productive desfasurate in constructii industriale mici si mijlocii, destinate<br />
productiei, distributiei si depozitarii bunurilor si materialelor, si activitati comerciale<br />
care nu necesita suprafete mari de teren.<br />
Pentru A1 + A2 se admit:<br />
- parcaje;<br />
- statii de intretinere si reparatii auto;<br />
- statii de benzina;<br />
- comert, alimentatie publica si servicii profesionale;<br />
- locuinte de serviciu pentru personalul care asigura permanenta sau securitatea<br />
unitatilor.<br />
Functiuni complementare ale zonei sunt:<br />
- unitatile industriale nepoluante;<br />
- unitati depozitare;<br />
33
- servicii;<br />
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- accese pietonale si carosabile;<br />
- perdele protectie;<br />
- retele tehnico-edilitare.<br />
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI<br />
Pentru A1+A2<br />
- activitatile actuale vor fi permise in continuare cu conditia diminuarii cu cel putin<br />
50% a poluarii actuale in termen de 3 ani;<br />
- extinderea activitatilor actuale va fi permisa cu conditia sa nu agraveze situatia<br />
poluarii;<br />
- se pot localiza cu aceleasi conditii de diminuare a poluarii urmatoarele functiuni:<br />
a) productie manufacturiera;<br />
b) depozite si complexe vanzari en-gros cu exceptia celor care utilizeaza substante<br />
explozive sau toxice conform prevederilor legale;<br />
c) depozite si complexe vanzari en-detail numai pentru produse care nu pot fi<br />
transportate la domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi.<br />
- in cazul conversiei functionale este obligatorie reabilitarea si adaptarea cladirilor<br />
industriale abandonate;<br />
- in cazul conversiei functionale este obligatorie identificarea si eliminarea surselor<br />
remanente de poluare sau contaminare a solului.<br />
ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE<br />
– se interzice localizarea unitatilor care nu se inscriu in profilul zonei sau pot<br />
incomoda functionarea acesteia.<br />
- se interzice localizarea activitatilor poluante si care prezinta risc tehnologic.<br />
- se interzice amplasarea unitatilor de invatamant prescolar, scolar si gimnazial, a<br />
serviciilor publice sau de interes general si a spatiilor pentru sport in interiorul<br />
limitelor in care poluarea depaseste CMA.<br />
- se interzice amplasarea locuintelor, cu exceptia locuintelor de serviciu.<br />
- amplasarea pe DN sau DJ a activitatilor care prin natura loc au un aspect dezagrabil<br />
(depozite de deseuri metalice, depozite de combustibili solizi, etc.); astfel de unitati<br />
vor fi retrase de la circulatiile principale de acces in oras si de la linia de cale ferata<br />
principala si vor fi mascate prin perdele de vegetatie inalta si medie;<br />
34
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
SECTIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A<br />
CLADIRILOR<br />
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME,<br />
DIMENSIUNI)<br />
- pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafata minima de 3000 mp. si<br />
un front minim la strada de 30.00 m. Parcelele cu dimensiuni si suprafete mai mici<br />
decat cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activitati productive.<br />
- dimensiunile se pastreaza si in cazul parcelelor noi aparute prin diviziunea unor<br />
parcele anterioare (prin schimb, instrainare, etc.).<br />
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT<br />
- retragerile de la aliniament se vor preciza prin PUZ, dar ele nu pot fi mai mici de<br />
6.00 m<br />
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI<br />
POSTERIOARE ALE PARCELELOR<br />
- cladirile pot fi alipite de constructiile de pe parcelele alaturate cu functiuni<br />
similare, situate pe limita de proprietate, in cazul in care acestea nu prezinta<br />
incompatibilitati (trepidatii, risc tehnologic);<br />
- in toate celelalte cazuri, cladirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei<br />
la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 6.00 metri;<br />
- in toate cazurile retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi de minim<br />
6.00 metri;<br />
- in cazul cladirilor amplasate pe parcele situate catre alte unitati teritoriale de<br />
referinta decat A, se interzice amplasarea cladirilor pe limita parcelei catre aceste<br />
alte zone;<br />
- se vor respecta distantele minime egale cu jumatate din inaltimea cladirii, dar nu<br />
mai putin de 6.00 metri fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor.<br />
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI<br />
PARCELA<br />
- distanta intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea cladirii celei mai<br />
inalte, dar nu mai putin de 6,00 metri;<br />
35
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- distanta de mai sus se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt<br />
accese in cladire si/sau daca nu sunt ferestre care sa lumineze incaperi in care se<br />
desfasoara activitati permanente;<br />
- in toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendii si de<br />
alte norme tehnice specifice.<br />
ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE<br />
- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica<br />
sau privata de circulatie sau sa beneficieze de servitute de trecere, legal instituita,<br />
printr-o proprietate adiacenta avand o latime de minim 4.00 metri pentru a permite<br />
accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de transport grele;<br />
- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele.<br />
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR<br />
- stationarea vehiculelor atat in timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si in<br />
timpul functionarii cladirilor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate<br />
avand prevazute in interiorul parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere;<br />
- in spatiul de retragere fata de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat<br />
parcajelor cu conditia inconjurarii acestora cu un gard viu avand inaltimea de<br />
minimum 1,20m.<br />
ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLADIRILOR<br />
- cu urmatoarele conditionari:<br />
- se vor respecta inaltimi maxime ale cladirilor de 10.00 metri;<br />
- inaltimea pe strazile interioare ale zonei industriale nu va depasi distanta<br />
intre aliniamente;<br />
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR<br />
- volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu<br />
vecinatatile imediate;<br />
- fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada<br />
principala;<br />
36
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA<br />
- toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura<br />
preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si<br />
functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare;<br />
- in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii<br />
competente care administreaza resursele de apa.<br />
- Se recomanda ingroparea retelelor electrice in subteran.<br />
ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE<br />
- orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica va fi astfel<br />
amenajata incat sa nu altereze aspectul general al localitatii.<br />
- suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu<br />
arbori in proportie de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot<br />
frontul incintei;<br />
- suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi<br />
plantate cu un arbore la fiecare 200 mp;<br />
- se vor prevedea plantatii inalte in lungul limitelor incintelor care reprezinta<br />
totodata linii de separatie fata de alte subzone si unitati teritoriale de referinta.<br />
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI<br />
- imprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de minimum 2.00 m din<br />
care un soclu de 0.60 m., si vor fi dublate cu un gard viu.<br />
- portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea<br />
vehiculelor tehnice inainte de admiterea lor in incinta, pentru a nu incomoda<br />
circulatia pe drumurile publice.<br />
SECTIUNEA III:<br />
TERENULUI<br />
POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A<br />
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)<br />
- se va stabili prin PUZ<br />
- POT maxim recomandat: 60%<br />
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI<br />
- Se va stabili prin PUZ<br />
- CUT max recomandat =1.8<br />
37
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
S - ZONA CU DESTINATIE SPECIALA.<br />
GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI.<br />
Eliberarea autorizatiilor de construire se va face cu respectarea normelor specifice şi cu<br />
avizele ministerelor tutelare conform legilor în vigoare pe baza documentatiilor PUD<br />
Din considerente urbanistice se recomanda ca unitatile care necesita o protectie<br />
speciala în privinta vizibilitatii incintei sa fie împrejmuite spre strada cu un gard<br />
transparent cu înaltimea de maxim 2.20 metri şi minim 1.80 metri din care un soclu<br />
opac de 0.40 metri, dublat spre interior la circa 2.50 metri de un al doilea gard de<br />
înaltimea şi opacitatea necesara, între cele doua garduri fiind dispuse plantatii dense<br />
de arbori şi arbuşti.<br />
SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA<br />
ART. 1 – 3 : fara precizari.<br />
SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A<br />
CLADIRILOR<br />
ART. 4 – 13 : fara precizari.<br />
ART. 14 - ÎMPREJMUIRI.<br />
- împrejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2.20 metri<br />
şi minim 1.80 metri, din care un soclu opac de 0,60 metri şi vor fi dublate cu gard viu; în<br />
cazul necesitatii unei protectii suplimentare conform unor norme specifice, se<br />
recomanda dublarea spre interior, la 2.50 – 5,00 metri distanta, cu un al doilea gard<br />
conform normelor, între cele doua garduri fiind plantati în mod compact arbori şi<br />
arbuşti;<br />
- împrejmuirile catre parcelele laterale şi posterioare vor fi opace, de 2,50<br />
metri inaltime sau vor fi în conformitate cu normele specifice.<br />
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A<br />
TERENULUI<br />
ART. 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)<br />
POT maxim conform normelor specifice – recomandabil 50 %.<br />
ART. 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)<br />
CUT conform normelor specifice - recomandabil 1,8<br />
38
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
V<br />
- ZONA SPATIILOR VERZI.<br />
GENERALITATI : CARACTERUL ZONEI<br />
Zona cuprinde spatii verzi publice cu acces nelimitat si spatii plantate de protectie<br />
fata de infrastructura tehnica majora (cai de comunicatie si retele tehnicoedilitare),<br />
oglinzi de apa din intravilan si fasii plantate de protectie sanitara.<br />
SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA.<br />
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE.<br />
– conform normelor specifice in vigoare<br />
- circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor<br />
plantate si accesul la activitatile permise;<br />
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI.<br />
-orice interventie necesita documentatii specifice aprobate de organele competente<br />
in conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995 a protectiei mediului si cu<br />
normele de protectie stabilite pe plan local.<br />
ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE.<br />
- se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare.<br />
- se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.<br />
- se interzic orice amenajari care sa atraga locuitorii in spatiile de protectie fata de<br />
infrastructura tehnica reprezentata de circulatii majore si de retele de transport a<br />
energiei electrice, petrolului si gazelor.<br />
SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A<br />
CLADIRILOR<br />
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR<br />
- fara obiect<br />
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT<br />
- fara obiect<br />
39
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI<br />
POSTERIOARE ALE PARCELELOR<br />
- fara obiect<br />
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI<br />
PARCELA<br />
– fara obiect<br />
ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE<br />
Pentru V2 - fara obiect<br />
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR<br />
- fara obiect<br />
ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR<br />
- Fara obiect<br />
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR<br />
- Fara obiect<br />
ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA<br />
- Fara obiect<br />
ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE<br />
- plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare<br />
categorie de spatii plantate<br />
- se recomanda, din considerente ecologice si de economisire a cheltuielilor de<br />
intretinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate conditiilor climatice<br />
specifice.<br />
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI<br />
- conform normelor specifice existente;<br />
- spre deosebire de parcuri si gradini, scuarurile si fasiile plantate nu vor fi ingradite<br />
dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet de 0,60 cm. inaltime, fie prin borduri<br />
40
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
in lungul carora, pe o distanta de minim 0,5 m. terenul va fi coborat cu minim 0,10<br />
m. sub nivelul partii superioare a bordurii pentru a impiedica poluarea cu praf<br />
provocata de scurgerea pamantului pe trotuare<br />
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A<br />
TERENULUI<br />
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)<br />
- Fara obiect<br />
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)<br />
- Fara obiect<br />
41
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
Sp - ZONA DE ACTIVITATI SPORTIVE<br />
GENERALITATI : CARACTERUL ZONEI<br />
Zona a fost delimitata la cerinta Primariei pentru a putea dezvolta o zona de interes<br />
a localitatii, zona destinata functiunii de sport si agrement.<br />
Configurarea acestei zone si reglementarile aferente au fost stabilite prin PUZ<br />
COMPLEX SPORTIV - baza sportiva de biatlon si complex trambuline – oras<br />
<strong>Rasnov</strong>, judetul Brasov<br />
Terenul cuprins in limitele acestui UTR este destinat realizarii unui complex sportiv<br />
de interes national format dintr-o baza sportiva de biatlon si un complex de<br />
trambuline K64, K35 si K15.<br />
42
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
St - ZONA DE TURISM SI SERVICII COMPLEMENTARE<br />
GENERALITATI : CARACTERUL ZONEI<br />
Aceasta zona este strabatuta de cai de comunicatie majore, cum ar fi autostrada si<br />
DN 73A. De aceea prin prezentul regulament se urmareste atragerea unor functiuni<br />
adecvate care sa valorifice si sa beneficieze de aceasta infrastructura si<br />
descurajarea construirii de locuinte.<br />
O alta ratiune pentru care se incearca descurajarea construirii de locuinte este<br />
aceea de a evita o problema des intalnita in localitatile din Romania si anume<br />
problema acceselor directe in drumurile nationale (intersectari foarte dese a cu<br />
strazi de categorii inferioare sau chiar strazi de acces la loturi).<br />
SECTIUNEA I: UTILIZAREA FUNCTIONALA<br />
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE<br />
- unitati de cazare: vile, pensiuni, moteluri, hoteluri<br />
- servicii complementare activitatilor turistice<br />
- servicii de alimentatie publica<br />
- dotari de sport de diferite tipuri<br />
- dotari de agrement si loisir<br />
- terenuri de sport si constructiile aferente<br />
- piste de cicilism, carting, skating, mountain bike<br />
- echipamente publice specifice acestor functiuni;<br />
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI<br />
- comert alimentar si nealimentar de dimensiuni reduse (max 1000mp ADC)<br />
- pentru terenurile situate pe pante mai mari de 5% se vor efectua studii<br />
geotehnice in vederea stabilirii riscurilor de alunecare, a masurilor de stabilizare a<br />
terenului si a conditiilor de realizare a constructiilor, infrastructurii, amenajarilor si<br />
plantatiilor<br />
ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE<br />
se interzic urmatoarele utilizari:<br />
- locuinte permanente<br />
43
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- comert alimentar si nealimentar in suprafete mai mari de 1000 mp ADC<br />
- activitati productive<br />
- depozitare en-gros;<br />
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si<br />
constructiile de pe parcelele adiacente;<br />
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele<br />
vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.<br />
SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A<br />
CLADIRILOR<br />
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR<br />
Se vor stabili prin PUZ, cu urmatoarea precizare:<br />
- parcela este construibila daca are suprafata minima de: 1000 m pentru casa de<br />
vacanta, 1500 mp pentru pensiune si 2000 mp pentru hotel sau motel (conform<br />
hotararii consiliului local al orasului rasnov nr 135/30.10.2008 privind aprobarea<br />
stabilirii suprafetei minime de teren, amplasata in zonele turistice ale orasului<br />
<strong>Rasnov</strong> si necesara edificarii unei constructii)<br />
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT<br />
Retagerea fata de aliniament se va stabili prin PUZ<br />
- in fasia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor<br />
nu se permite nici o constructie, cu exceptia imprejmuirilor, aleilor de acces si<br />
platformelor de maxim 0,40 metri inaltime fata de cota terenului anterior lucrarilor<br />
de terasament.<br />
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI<br />
POSTERIOARE ALE PARCELELOR<br />
In principal, la autorizarea constructiilor se va urmari:<br />
- in cazul in care exista o constructie in limita de proprietate, pe parcela invecinata,<br />
constructia noua se va realiza cuplata cu cea existenta;<br />
- cand constructiile se executa independent, picatura streasinii va trebui sa cada pe<br />
terenul proprietarului care construieste;<br />
44
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu jumatate<br />
din inaltimea la cornisa, dar nu cu mai putin de 2.00 metri conform codului civil;<br />
retragere fata de una din limitele laterale va fi de min. 3.00 m pentru accesul<br />
pompierilor la curtea din spate.<br />
- retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din<br />
inaltimea la cornisa, masurata in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu mai<br />
putin de 5 metri.<br />
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI<br />
PARCELA<br />
- distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu inaltimea la<br />
cornisa a cladirii celei mai inalte pentru fatadele cu camere locuibile; distanta se<br />
poate reduce la jumatate, dar nu la mai putin de 4.00 m, daca fronturile opuse nu<br />
au camere locuibile;<br />
ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE<br />
- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minimum<br />
4,00 m latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal<br />
obtinut pe una din proprietatile invecinate;<br />
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR<br />
- stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara<br />
circulatiilor publice.<br />
ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR<br />
- inaltimea maxima la cornisa a cladirilor va fi 10.00 m (P+2+m);<br />
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR<br />
- cladirile noi sau modificarile / reconstructiile de cladiri existente se vor integra<br />
in caracterul general al zonei<br />
- se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de aluminiu pentru<br />
acoperirea cladirilor, garajelor si anexelor;<br />
- se interzice folosirea culorilor de tencuiala si finisajelor care sa degradeze<br />
imaginea strazii si a spatiului public.<br />
45
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA<br />
- toate cladirile noi vor fi dotate cu electricitate si instalatii de apa – canal in sistem<br />
public sau individual, proiectate si executate in conformitate cu normele sanitare.<br />
- Se recomanda ingroparea retelelor electrice in subteran.<br />
- se va asigura captarea si evacuarea apelor meteorice de pe acoperis pe<br />
proprietate.<br />
ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE<br />
- spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada;<br />
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI<br />
- imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maximum 1.80 m din care un<br />
soclu opac de 0,6 si o parte transparenta dublata cu gard viu;<br />
- gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu inaltimi de<br />
maximum 2.00 m.<br />
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A<br />
TERENULUI<br />
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)<br />
POT MAX = 60%<br />
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)<br />
CUT MAX = 1.8<br />
Pentru stabilirea tramei stradale, a acceselor si echiparii tehnicoedilitare<br />
si pentru a obtine un caracter unitar si o configuratie urbanistica<br />
morfo-structurala uniforma si echilibrata, pe intreaga suprafata a acestui<br />
UTR este obligatorie intocmirea de PUZ-uri pe suprafete mai mari, nu strict<br />
pe terenul studiat. Prin urmare, la eliberarea certificatelor de urbanism<br />
solicitate in aceasta zona, comisia de urbanism din cadrul Primariei orasului<br />
<strong>Rasnov</strong> va stabili limita zonei de studiu astfel incat sa se poata indeplini<br />
cerintele de coordonare si corelare cu celelalte documentatii aprobate in<br />
vecinatate.<br />
46
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
C - ZONA CAI DE COMUNICATIE.<br />
Zona este compusa din terenuri pentru cai de comunicatie rutiera (C1) si cai ferate<br />
(C2)<br />
C1 - GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI.<br />
Autorizarea constructiilor din zona drumurilor publice se emite in temeiul Ordinului<br />
nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor. Pentru lucrari in zona drumurilor<br />
publice si in vecinatatea zonei de protectie a acestora, solicitantul autorizatiei de<br />
construire trebuie sa obtina avizul organelor publice locale specializate.<br />
Se vor respecta propunerile din plansa de Reglementari Circulatii si profilurile<br />
propuse.<br />
SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA.<br />
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE.<br />
- cai de comunicatie rutiera si constructiile aferente<br />
- unitati ale intreprinderilor de transporturi, garaje<br />
- spatii alveolare carosabile pentru transportul in comun<br />
- refugii si treceri de pietoni<br />
- retele tehnico-edilitare<br />
- spatii verzi amenajate<br />
- parcaje pentru salariati si pentru calatori.<br />
- lucrari de terasamente<br />
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI.<br />
- incintele unitatilor de transport si garajele publice vor obtine avizul de mediu si se<br />
vor incadra in normele admisibile de poluare si de asigurare impotriva riscului de<br />
incendiu si explozie.<br />
- garajele si parcajele publice vor fi plantate si inconjurate de gard viu de minim<br />
1,20 m inaltime.<br />
- lucrarile, constructiile, amenajarile amplasate in zonele de protectie ale drumurilor<br />
publice trebuie:<br />
47
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- sa nu prezinte riscuri in realizare sau exploatare si surse de poluare (sisteme de<br />
transport gaze, titei, produse petroliere, energie electrica si alte lucrari de acelasi<br />
gen);<br />
- sa nu afecteze desfasurarea optima a circulatiei (capacitate, fluenta, siguranta);<br />
- sa respecte in extravilan urmatoarele distante minime de protectie de la axul<br />
drumului, functie de categoria acestuia:<br />
- autostrazi – 50 m;<br />
- drumuri nationale - 22 m;<br />
- drumuri judetene - 20 m;<br />
ARTICOLUL 3 – UTILIZARI INTERZISE.<br />
- se interzic orice utilizari care afecteaza buna functionare si diminueaza<br />
posibilitatile ulterioare de modernizare sau extindere;<br />
- se interzic orice constructii sau amenajari pe terenurile rezervate pentru:<br />
- largirea unor strazi sau realizarea strazilor propuse;<br />
- modernizarea intersectiilor;<br />
- realizarea spatiilor de parcare;<br />
- se interzic pe terenurile vizibile din circulatia publica rutiera: depozitari de<br />
materiale, piese sau utilaje degradate, amenajari de santier abandonate, platforme<br />
cu suprafete deteriorate, constructii degradate, terenuri lipsite de vegetatie, gropi<br />
de acumulare a apelor meteorice, depozite de deseuri etc.;<br />
- in zona de siguranta si protectie aferenta drumurilor este interzisa autorizarea<br />
urmatoarelor lucrari:<br />
- constructii, instalatii, plantatii sau amenajari care prin amplasare, configuratie<br />
sau exploatare impieteaza asupra bunei desfasurari, organizari si dirijari a<br />
traficului sau prezinta riscuri de accidente;<br />
- panouri independente de reclama publicitara.<br />
- se interzice:<br />
- cuplarea cladirilor de locuit cu constructii aferente circulatiei rutiere;<br />
- amplasarea in incinta unitatilor de transporturi si a garajelor publice a unor<br />
constructii care prin natura activitatilor desfasurate pot produce poluare peste<br />
normele admisibile si / sau prezinta risc de incendiu / explozie.<br />
48
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
SECTIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A<br />
CLADIRILOR<br />
Conform documentatiilor de urbanism (PUD si PUZ) si studiilor de specialitate.<br />
ARTICOLUL 8 – CIRCULATII SI ACCESE<br />
Se vor stabili prin PUZ, cu urmatoarele conditii:<br />
- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele.<br />
- accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie<br />
sa fie pastrate libere in permanenta.<br />
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR<br />
- stationarea vehiculelor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate<br />
avand prevazute in interiorul parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere;<br />
ARTICOLUL 10 – INALTIMEA MAXIM ADMISA<br />
Fara obiect<br />
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR<br />
Fara obiect<br />
ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA<br />
Conform documentatiilor de urbanism, a studiilor de specialitate si legislatiei<br />
specifice in vigoare<br />
Se recomanda ingroparea retelelor electrice in subteran.<br />
ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE<br />
- orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica va fi astfel<br />
amenajata incat sa nu altereze aspectul general al localitatii.<br />
- suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi<br />
plantate cu un arbore la fiecare 200 mp;<br />
- se vor prevedea plantatii inalte in lungul drumurilor cu conditia de a nu impiedica<br />
vizibilitatea.<br />
49
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI<br />
Fara obiect<br />
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A<br />
TERENULUI<br />
Conform documentatiilor de urbanism si a studiilor de specialitate si legislatiei<br />
specifice in vigoare<br />
C2 - SUBZONA CAI DE COMUNICATIE FEROVIARE<br />
GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.<br />
Zona de căi ferate cuprinde infrastructura feroviară, construcţiile şi instalaţiile<br />
aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată.<br />
Autorizarea constructiilor din zona cailor ferate se emite in temeiul OUG nr.<br />
12/1998 privind transportul pe caile ferate romane. Pentru lucrari in zona cailor<br />
ferate si in vecinatatea zonei de protectie a acestora, solicitantul autorizatiei de<br />
construire trebuie sa obtina avizul organelor publice specializate.<br />
Zona este constituită din clădiri de interes public, platforme şi liniile de cale ferată.<br />
SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ.<br />
ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.<br />
In zona de protecţie a infrastructurii feroviare se pot amplasa cu avizul organelor<br />
publice specializate:<br />
a) construcţii si instalaţii aferente exploatării si întreţinerii liniilor de cale ferata;<br />
b) construcţii si instalaţii pentru exploatarea materialului rulant si a mijloacelor de<br />
restabilire a circulaţiei<br />
c) instalaţii fixe pentru tracţiune electrica;<br />
d) instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii,<br />
transmisiuni de date si construcţiile aferente acestora;<br />
Prin zona de protecţie a infrastructurii feroviare se înţelege fâşia de teren indiferent<br />
de proprietar, cu lăţimea de 100 m măsurata de la limita zonei cadastrale C.F.R.,<br />
situata de o parte si de alta a caii ferate. (conform RGU)<br />
50
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.<br />
Construcţiile care se amplasează in zona de protecţie a infrastructurii feroviare<br />
situata in intravilan se autorizează cu avizul organelor publice specializate.<br />
Lucrările de investiţii ale agenţilor economici si ale instituţiilor publice , care<br />
afectează zona de protecţie a infrastructurii feroviare , se vor autoriza numai cu<br />
avizul organelor publice specializate si anume:<br />
a) cai ferate industriale;<br />
b) lucrări hidrotehnice;<br />
c) traversarea caii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate;<br />
d) subtraversarea liniilor de cale ferata de reţele de telecomunicaţii, energie<br />
electrica, conducte sub presiune de apa, gaze, produse petroliere,<br />
termotehnologie si canale libere.<br />
ARTICOLUL 3 – UTILIZARI INTERZISE<br />
Se interzice construirea de orice fel in zona de siguranţa a caii ferate. In<br />
prezentul regulament prin zona de siguranţă a caii ferate se înţelege fâşia de<br />
teren de 20.00 m de o parte si de alta din axul caii ferate de-a lungul<br />
acesteia.<br />
In zona de protecţie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:<br />
a) amplasarea oricăror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de<br />
plantaţii care împiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;<br />
b) efectuarea oricăror lucrări care , prin natura lor ar provoca alunecări de<br />
teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor,<br />
extragerea de materiale de construcţii sau care modifica echilibrul pânzei<br />
freatice subterane;<br />
c) depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care<br />
contravin normelor de protecţie a mediului sau care ar putea provoca<br />
degradarea infrastructurii cailor ferate romane, a zonei de protecţie a<br />
infrastructurii cailor ferate precum si a condiţiilor de desfăşurare normala a<br />
traficului.<br />
Se interzice amplasarea reclamelor luminoase care sa deranjeze vizibilitatea<br />
semnalelor C.F.<br />
Depozitarea sau manipularea unor substanţe sau deşeuri de felul celor de la<br />
articolul 3.c) este permisa numai cu respectarea condiţiilor stabilite de Compania<br />
51
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
Naţionala de Cai Ferate C.F.R. – S.A. amenajările si instalaţiile de transvazare sau<br />
de depozitare a materialelor, substanţelor sau deşeurile menţionate mai sus se pot<br />
realiza pe baza de studii privind implicaţiile asupra activităţii feroviare si de mediu<br />
executate de unităţi de proiectare autorizate pe baza avizului organelor publice<br />
specializate.<br />
SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A<br />
CLĂDIRILOR<br />
Conform documentaţiilor de urbanism (PUD si PUZ) si studiilor de specialitate.<br />
ARTICOLUL 8 – CIRCULATII SI ACCESE<br />
In conformitate cu PUZ, cu următoarele condiţii:<br />
- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică<br />
având o lăţime de minimum 3,50 metri pentru a permite accesul mijloacelor de<br />
stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele;<br />
- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele.<br />
Accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie sa<br />
fie păstrate libere in permanenta.<br />
ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR<br />
Cu următoarele condiţionări:<br />
- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în<br />
timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate<br />
având prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;<br />
- în spaţiul de retragere faţă de aliniament se pot prevedea parcaje cu condiţia<br />
înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum 1.20m, dar fara<br />
sa obtureze vizibilitatea de-a lungul liniilor ferate si a semnalelor CF.<br />
ARTICOLUL 10 – INALTIMEA MAXIM ADMISA<br />
Înălţimea maxim admisa se stabileşte prin studii de specialitate, documentaţii de<br />
urbanism şi funcţie de tema beneficiarului.<br />
52
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR<br />
Volumele construite vor fi simple şi<br />
vecinătăţile imediate;<br />
se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu<br />
Faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada<br />
principală;<br />
ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ<br />
Toate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apă şi canalizare şi se va asigura<br />
preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi<br />
funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;<br />
In cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii<br />
competente care administrează resursele de apă.<br />
ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE<br />
Orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică va fi astfel<br />
amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii.<br />
- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi<br />
plantate cu un arbore la fiecare 200 mp;<br />
Se vor prevedea plantaţii înalte cu condiţia de a nu împiedica vizibilitatea liniilor si a<br />
semnalelor CF în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de separaţie<br />
faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă.<br />
ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI<br />
Împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2.00 metri din<br />
care un soclu de 0.60 m., şi vor fi dublate cu un gard viu.<br />
SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A<br />
TERENULUI<br />
Conform documentaţiilor de urbanism<br />
53
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
G - ZONA GOSPODARIE COMUNALA<br />
GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI.<br />
Zona G reuneste toate functiunile care apartin gospodariei comunale si asigura<br />
servirea populatiei cu transport in comun, piete comerciale, echipare edilitara,<br />
cimitire si salubritate.<br />
Delimitarea acestor zone se va face tinand seama si de conditiile de protectie a<br />
retelelor tehnico-edilitare si servitutile impuse de catre acestea, vecinatatilor<br />
prezentate in Anexa la prezentul regulament.<br />
Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica si a constructiilor de orice fel pe<br />
terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publica (protectia sanitara a<br />
surselor, retelelor, statia de epurare, statii de pompare, etc.) se face pe baza<br />
documentatiei de urbanism sau de amenajarea teritoriului aprobate conform legii.<br />
Autorizarea executarii constructiilor in subzonele aflate in imediata vecinatate a zonei<br />
G trebuie sa tina seama de distanta minima de protectie sanitara. Aceste distante pot<br />
fi modificate pe baza unui studiu de impact avizat de institutii specializate.<br />
Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:<br />
G1 - subzona constructiilor si amenajarilor pentru gospodarie comunala<br />
G2 - subzona cimitirelor<br />
SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA.<br />
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE.<br />
Pentru G1<br />
- constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala:<br />
- birouri autonome;<br />
- incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa,<br />
canalizare, alimentare cu energie electrica si termica, transportul public urban,<br />
piete comerciale, salubritate, intretinerea spatiilor plantate;<br />
Pentru G2<br />
- cimitire si cladiri anexe:<br />
- cimitire;<br />
- capela mortuara;<br />
- mausoleu - osuar;<br />
- circulatii carosabile;<br />
54
- parcaje;<br />
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- circulatii pietonale;<br />
- plantatii;<br />
- pavilion pentru administratie, depozitare si anexe sanitare.<br />
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI.<br />
Pentru G1 - se vor asigura zonele de protectie prevazute prin norme;<br />
Pentru G2 - se va asigura, conform normelor, o zona de protectie sanitara de<br />
50.00 metri.<br />
ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE.<br />
Pentru G1 - pentru incintele situate in zone rezidentiale se interzic orice activitati<br />
care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin<br />
transporturile pe care le genereaza;<br />
Pentru G2 – fara obiect<br />
SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A<br />
CLADIRILOR.<br />
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME,<br />
DIMENSIUNI).<br />
Pentru G1 - pentru incintele tehnice, in functie de complexitatea impactului<br />
functiunii in teritoriul inconjurator, se va elabora un PUZ sau PUD si un studiu de<br />
impact asupra mediului;<br />
- pentru pietele comerciale se vor elabora documentatii de urbanism P.U.Z. avizate<br />
conform legii.<br />
Pentru G2 – fara obiect<br />
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT.<br />
Pentru G1 - cladirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe<br />
aliniament in cazul in care pe strada respectiva majoritatea cladirilor mai noi se afla<br />
in aceasta situatie, sau se vor retrage la o distanta de minim 6.00 metri in cazul in<br />
care majoritatea fronturilor dominante noi sunt retrase de la strada;<br />
55
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- in cazul incintelor tehnice situate in zone de activitati industriale, de servicii si<br />
depozitare, se impun retrageri ale cladirilor de la aliniament la o distanta de<br />
minimum 10.00 metri.<br />
Pentru G2 – fara obiect<br />
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI<br />
POSTERIOARE ALE PARCELELOR<br />
Pentru G1 - distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din<br />
inaltimea cladirii, dar nu mai putin de 6.0 metri;<br />
- se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu<br />
functiuni publice si de locuit;<br />
- in cazul in care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, in cazul in<br />
care au loc procese de productie non-stop (3 schimburi) sau in caz de risc<br />
tehnologic se vor respecta normele specifice in vigoare.<br />
Pentru G2 – fara obiect<br />
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI<br />
PARCELA<br />
Pentru G1 - distanta minima intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea la<br />
cornisa a cladirii celei mai inalte, dar nu mai putin de 6.0 metri;<br />
- distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca pe fatadele<br />
opuse nu sunt accese in cladirile respective si nu sunt ferestre care lumineaza<br />
incaperi in care se desfasoara activitati permanente;<br />
- in toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.<br />
Pentru G2 – fara obiect<br />
ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE.<br />
Pentru G1 +G2 - se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie<br />
publica;<br />
ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR.<br />
Pentru G1 +G2 - stationarea autovehiculelor pentru admiterea in incinta se va<br />
asigura in afara spatiului circulatiei publice;<br />
56
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
- locurile de parcare vor fi asigurate in afara circulatiilor publice;<br />
- in spatiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40%<br />
din teren pentru parcaje ale salariatilor si vizitatorilor.<br />
ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR.<br />
Pentru G1 - inaltimea cladirilor nu va depasi inaltimea maxima admisa in unitatile<br />
de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor si a cosurilor; pentru cladirile de tip<br />
hala se recomanda o inaltime maxima de 10.00 metri.<br />
Pentru G2 – fara obiect<br />
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR<br />
Pentru G1 - volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul<br />
zonei si cu vecinatatile imediate;<br />
- fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada<br />
principala;<br />
- tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din<br />
cladirile inconjuratoare mai inalte.<br />
Pentru G2 - se va tine seama de caracterul sobru al functiunii.<br />
ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA.<br />
Pentru G1 - toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va<br />
asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si<br />
functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare;<br />
- in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii<br />
competente care administreaza resursele de apa;<br />
- pietele comerciale vor fi dotate cu servicii sanitare conform normelor si legislatiei<br />
in vigoare.<br />
Pentru G2 - se vor asigura puncte de apa; in cazul alimentarii cu apa in sistem<br />
propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de<br />
apa;<br />
- se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite si a altor deseuri;<br />
- se va asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor meteorice.<br />
57
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE<br />
Pentru G1 - orice parte a terenului incintei, vizibila dintr-o circulatie publica, va fi<br />
amenajata astfel incat sa nu altereze aspectul general al localitatii;<br />
- suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu<br />
arbori in proportie de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot<br />
frontul incintei;<br />
- parcajele din dreptul fatadei vor fi inconjurate de un gard viu de 1.20 metri si vor<br />
fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare;<br />
- suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi<br />
plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.;<br />
Pentru G2 - se vor asigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara<br />
a incintei in proportie de minim 5 % din suprafata totala a cimitirului.<br />
ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI.<br />
Pentru G1 - imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de minim<br />
2.00 metri din care un soclu de 0.60 m., si vor fi dublate cu gard viu; in cazul<br />
necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 2.50<br />
metri distanta cu un al doilea gard transparent de 2.50 metri inaltime, intre cele<br />
doua garduri fiind plantati arbori si arbusti;<br />
- in scopul de a nu incomoda circulatia pe drumurile publice cu trafic intens si cu<br />
transport in comun, portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a<br />
permite stationarea vehiculelor tehnice inainte de admiterea lor in incinta.<br />
Pentru G2 - imprejmuirile spre strada vor fi semi-opace sau opace, vor fi tratate<br />
arhitectural in mod discret, potrivit functiunii, avand inaltimi de maxim 2,00 metri;<br />
- se va acorda atentie modului de tratare arhitecturala a accesului.<br />
SECTIUNEA III: POSIBILITATI<br />
TERENULUI.<br />
MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A<br />
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT).<br />
Pentru G1 - POT maxim = 50%<br />
Pentru G2 - fara obiect<br />
58
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT).<br />
Pentru G1 -<br />
Pentru G2 -<br />
CUT maxim = 1,5 mp ADC / mp teren<br />
fara obiect<br />
59
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
ANEXA 1<br />
CADRUL LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM<br />
Regulamentul Local de Urbanism este elaborat in conformitate cu urmatoarele acte<br />
normative specifice sau complementare domeniului urbanismului:<br />
• Codul Civil.<br />
• Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul<br />
- M. Of. 373 - 10.VII.2001<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificari si completari:<br />
ORD. G 69/13 august 2004 - M. Of. nr. 773 - 24.VIII.2004<br />
- Legea 289/07iulie 2006<br />
ORD. G 18/31 ianuarie 2007 - M. Of. nr. 81 - 01.II.2007<br />
- Legea 168/12iunie 2007<br />
ORD. G 27/27 august 2008 - M. Of. nr. 628 - 29.VIII.2008<br />
• Legea nr. 50/2001 a amenajarii teritoriului si a urbanismului;<br />
- M. Of. 163 - 7.VIII.1991<br />
Emitent : Parlament<br />
Rectificare - M. Of. 183 - 12.IX.1991<br />
Modificari si completari:<br />
O. 91 - M. Of. 228 -14.XI.1991<br />
Lege P 125/16 octombrie 1996 - M. Of. 259 - 24.X.1996<br />
Lege P 50/29 iulie 1991 - M. Of. nr. 3 - 13.I.1997 - republicare<br />
ORD. G 4/14 ianuarie 1997 - M. Of. 18 - 24.I.1997<br />
Lege P 453/18 iulie 2001 - M. Of. 431 - 1.VIII.2001<br />
Lege P 401/7 octombrie 2003 - M. OF. 749 - 27.X.2003<br />
Lege P 199/25 mai 2004 - M. Of. nr. 487 - 31.V.2004<br />
Lege P 50/29 iulie 1991 - M. Of. nr. 933 - 13.X.2004 - republicare<br />
ORDU. G 122/24 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1152 - 06.XII.2004<br />
Rectificare - M. Of. nr. 961 - 31.X.2005<br />
• Legea nr. 18/1991 a fondului funciar.<br />
M. Of. 01 - 5 ianuarie 1998<br />
Emitent : Parlament<br />
60
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
A fost publicata prima data in M. Of. 37 - 20.II.1991<br />
Modificari si completari:<br />
-Lege P 29/21 martie 1991 - M. Of. 59 - 22.III.1991<br />
-ORD. G 23/21 august 1992 - M. Of. 213 - 28.VIII.1992<br />
-Lege P 14 - M. Of. 311 - 30.XI.1992<br />
-ORD. G 46/12 august 1994 - M. Of. 241 - 29.VIII.1994<br />
-ORD. G 20/4 august 1995 - M. Of. 184 - 15.VIII.1995<br />
-ORDU. G 5/31 august 1996 - M. Of. 207 - 2.IX.1996<br />
-ORD. G 57/28 august 1997 - M. Of. 225 - 30.VIII.1997<br />
-Lege P 169/27 octombrie 1997 - M. Of. nr. 299 - 04.XI.1997<br />
-ORDU. G 1/23 ianuarie 1998 - M. Of. 26 - 26.I.1998<br />
-Lege P 247/19 iulie 2005 - M. Of. nr. 653 - 22.VII.2005<br />
-ORDU. G 209/22 decembrie 2005 - M. Of. nr. 1194 - 30.XII.2005<br />
-Lege P 358/06 decembrie 2005 - M. Of. nr. 1106 - 07.XII.2005<br />
• Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele<br />
masuri pentru realizarea locuintelor.<br />
- M. Of. 163 - 7.VIII.1991<br />
Emitent : Parlament<br />
Rectificare - M. Of. 183 - 12.IX.1991<br />
Modificari si completari:<br />
O. 91 - M. Of. 228 -14.XI.1991<br />
-Lege P 125/16 octombrie 1996 - M. Of. 259 - 24.X.1996<br />
Lege P 50/29 iulie 1991 - M. Of. nr. 3 - 13.I.1997 - republicare<br />
ORD. G 4/14 ianuarie 1997 - M. Of. 18 - 24.I.1997<br />
Lege P 453/18 iulie 2001 - M. Of. 431 - 1.VIII.2001<br />
Lege P 401/7 octombrie 2003 - M. OF. 749 - 27.X.2003<br />
Lege P 199/25 mai 2004 - M. Of. nr. 487 - 31.V.2004<br />
Lege P 50/29 iulie 1991 - M. Of. nr. 933 - 13.X.2004 - republicare<br />
ORDU. G 122/24 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1152 - 06.XII.2004<br />
Rectificare - M. Of. nr. 961 - 31.X.2005<br />
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.<br />
- M. Of. 12 - 24.I.1995<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificari si completari:<br />
61
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
-H. G 272/14 iunie 1995 - M. Of. 193 - 28.VII.1995<br />
-H. G 399/9 iunie 1995 - M. Of. 131 - 29.VI.1995<br />
-H. G 925/20 noiembrie 1995 - M. Of. 286 - 11.XII.1995<br />
• Legea nr. 137/1995 cu modificarile si completarile ulterioare privind<br />
protectia mediului.<br />
- M. Of. 304 - 30.XII.1995<br />
Emitent : Parlament<br />
Rectificare - M. Of. 27 - 6.II.1996<br />
Modificari si completari:<br />
-H. G 314/12 iunie 1998 - M. Of. 221 - 17.VI.1998<br />
Republicare:<br />
-Lege 137/29 decembrie 1995 - M. Of. 70 - 17.II.2000<br />
• Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara.<br />
- M. Of. nr. 61 - 26.III.1996<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificari si completari:<br />
-ORDU. G 41/27 mai 2004 - M. Of. nr. 509 - 07.VI.2004<br />
-Lege P 247/19 iulie 2005 - M. Of. nr. 653 - 22.VII.2005<br />
Republicare:<br />
-Lege P 7/13 martie 1996 - M. Of. nr. 201 - 03.III.2006<br />
• Legea nr.26/1996 – Codul silvic.<br />
• Legea nr. 107/1996 a apelor.<br />
- M. Of. nr. 244 - 08.X.1996<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificari si completari:<br />
-Lege PRES 112/04 mai 2006 - M. Of. nr. 413 - 12.V.2006<br />
• Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauza de utilitate publica.<br />
• Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul<br />
juridic al drumurilor.<br />
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al<br />
acesteia.<br />
• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului<br />
national- Sectiunea a III-a- zone protejate.<br />
62
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
• Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a<br />
Teritoriului National -Sectiunea IV:Reteaua de localitati<br />
• Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.<br />
- M. Of. 407 - 24.VII.2001<br />
Emitent : Parlament<br />
Modificari si completari:<br />
-CODFIS. P/22 decembrie 2003 - M. Of. 927 - 23.XII.2003<br />
Republicare:<br />
-Lege P 422/18 iulie 2001 - M. Of. nr. 938 - 20.XI.2006<br />
• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului,<br />
adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000.<br />
• HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de<br />
Urbanism, cu completarile si modificarile ulterioare.<br />
- M. Of. 856 - 27.XI.2002<br />
- Emitent : Guvern,<br />
- A fost publicata prima data in M. Of. 149 - 16.VII.1996, Rectificare - M. Of. 199 -<br />
26.VIII.1996<br />
Modificari si completari:<br />
-Hotarare G 789/2 decembrie 1997 - M. Of. 356 - 15.XII.1997<br />
-Hotarare G 59/4 februarie 1999 - M. Of. 55 - 8.II.1999)<br />
• Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru<br />
aprobarea precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea<br />
teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru autorizarea constructiilor.<br />
• Ordinul ministerului sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de Igiena<br />
si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei<br />
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor<br />
tehnice privind incadrarea in categorii a drumurilor nationale.<br />
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor<br />
tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.<br />
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor<br />
tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.<br />
63
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL RASNOV, JUDETUL BRASOV<br />
- Regulament Local de Urbanism-<br />
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice<br />
privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in<br />
localitatile urbane si rurale.<br />
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor<br />
tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile rurale.<br />
• Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor<br />
metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor.<br />
• Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor<br />
generale de prevenire si stingere a incendiilor.<br />
Intocmit,<br />
urb. Dana APOSTOL<br />
64