RAPORT DE MEDIU - Primaria Rasnov

More documents

Recommendations

Info

Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov RAPORT DE MEDIU_Rev01 Ape uzate. Sistemul de canalizare existent în oraşul Râşnov este realizat în sistem separativ pentru ape uzate menajere şi ape pluviale. Canalizarea apelor uzate menajere este rezolvată pe cca 50% din străzi. Evacuarea apelor uzate se face printr-un colector de canalizare cu secţiuni ovoid la staţia de epurare a municipiului Braşov. Colectorul de canalizare preia pe traseu şi apele uzate din comunele Cristian şi Ghimbav. În prezent se execută un colector de canalizare din staţiunea Poiana până la colectorul ovoid 500/750 mm Râşnov – Cristian. Pentru apele pluviale există în prezent reţele şi colectoare de canalizare pluvială în zona centrală a oraşului care descarcă apele colectate în pârâul Ghimbăşel. S-au mai executat reţele de canalizare pluvială în cartierul Primăverii pentru noul cartier realizat, cu descărcare în pârâul Ghimbăşel şi pe strada Vânători. În celelalte zone evacuarea apelor pluviale se face prin rigole. Exploatarea instalaţiilor de apă din oraşul Râşnov se face de către Societatea “GOSCOM” Râşnov care se află în administrarea Consiliului Local Râşnov. Societatea “GOSCOM” Râşnov asigură şi exploatarea instalaţiilor de apă şi canalizare din comuna Cristian, situată la nord de oraşul Râşnov, la cca 2 km distanţă. 4.1.4 SOL ŞI UTILIZAREA TERENULUI Condiţiile fizico-geografice (roca mamă, relief, clima, hidrografie, vegetaţia) şi acţiunea factorului uman s-au trasmis atât în caracteristicile solurilor cât şi în repartiţia teritorială a principalelor tipuri de sol. În oraşul Râşnov se regăsesc 11 tipuri de sol şi mai multe subtipuri, toate grupate în 9 clase: argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate, spodosoluri, umbrisoluri (figura 4-11). Clasa cambisoluri se regăseşte pe cea mai mare suprafaţă administrativă. Principala caracteristică a acestor soluri este prezenţa unui orizont de alterare. Cambisolurile au textură mijlocie şi fină cu o bună stabilitate structurală, porozitate ridicată, capacitate bună de reţinere a apei şi un drenaj intern favorabil. Adesea, au reacţie neutră sau slab acidă, fertilitate chimică satisfăcătoare şi o faună activă. În această clasă au fost incluse două tipuri de sol: eutricambosol (brun eumezobazic) şi districambosol (brun acid). În zonele montane sunt ocupate cu păduri şi pajişti naturale (în cazul tipului brun acid), păduri şi pajişti de slabă calitate cu un volum edafic redus (în cazul tipului brun eu-mezobazic). Clasa argiluvisoluri este reprezentată prin soluri brune-luvice, soluri brune argiloiluviale şi luvisoluri albice. Sunt soluri relativ vechi. Roca mamă este formată din argilă nisipoasă şi luturi. Prezintă fertilizări şi amendamente cu calcar pentru ridicarea productivităţii. Clasa molisolurilor (cernisolurilor) este caracterizată de soluri tinere, formate sub păduri de stejar şi pajişti stepizate şi se disting prin culoarea închisă. Tipurile de sol din această clasă ce se regăsesc pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov sunt reprezentate de rendzine şi soluri cernoziomoide. Rendzinele se dezvoltă pe calcare sau materiale parentale calcarifere care apar între 20 şi 50 cm adâncime. Au un volum edafic redus datorită faptului că roca dură apare Pagina 50
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov RAPORT DE MEDIU_Rev01 aproape de suprafaţa solului şi adesea prezintă un conţinut ridicat de material scheletic, fiind considerate slab fertile. Cernoziomoidele se dezvoltă pe roci sedimentare, fiind considerate cele mai fertile soluri din ţară având în vedere însuşirile fizice şi chimice cele mai bune. Clasa solurilor neevoluate şi trunchiate include solurile aluviale şi de stâncărie. În această clasă intră şi solurile care au o structură bine diferenţiată, dar au fost trunchiate prin eroziune sau au fost puternic influenţate de activităţile antropice. Clasa spodisoluri este reprezentată în totalitate de tipul solurilor podzolice. Vegetaţia sub care s- au format este reprezentată de specii lemnoase de molidişuri şi jnepenişuri la care se adaugă vegetaţia ierboasă de pajişti alpine. Sunt soluri puternic acide, având o fertilitate scăzută. Clasa umbrisoluri este cel mai slab reprezentată la nivelul oraşului, fiind identificată prin prezenţa tipului de soluri humicosilicatice. Acestea se dezvoltă sub o vegetaţie specifică etajului alpin şi subalpin unde se întâlnesc specii ierboase acidofile. Acest tip de sol este considerat foarte slab fertil. Starea actuală a calităţii solurilor este determinată atât de condiţiile naturale în care se găsesc solurile respective, cât şi de modul de gospodărire al acestora (nu întotdeauna sunt folosite metodele corecte). Fertilitatea solului este afectată şi de diferite cauze cum ar fi: eroziunea, conţinutul redus de humus, compactarea, aciditatea, sărăturarea, textura excesivă (nisipoasă sau argiloasă), deficitul sau excesul de apă şi de elemente nutritive. Aceste activităţi au un impact negativ asupra solului prin reducerea capacităţii sale productive şi de suport (pierderi ale fertilităţii solului, ale carbonului şi biodiversităţii, este redusă capacitatea de retenţie a apei, sunt întrerupte ciclurile de producere a gazelor şi a nutrienţilor, este redusă capacitatea de degradare a contaminanţilor). Figura nr. 4-11 Suprafeţele ocupate de clasele şi tipurile de sol existente la nivelul oraşului Râşnov Pagina 51
Page 1 and 2: Parteneriat cu natura RAPORT DE MED
Page 3 and 4: Plan Urbanistic General - Oraşul R
Page 49: Plan Urbanistic General - Oraşul R
Page 101 and 102:
Plan Urbanistic General - Oraşul R
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
show all

RAPORT DE MEDIU - Primaria Rasnov

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?