RAPORT DE MEDIU - Primaria Rasnov

Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov
RAPORT DE MEDIU_Rev01
Ape uzate. Sistemul de canalizare existent în oraşul Râşnov este realizat în sistem separativ
pentru ape uzate menajere şi ape pluviale. Canalizarea apelor uzate menajere este rezolvată pe
cca 50% din străzi. Evacuarea apelor uzate se face printr-un colector de canalizare cu secţiuni
ovoid la staţia de epurare a municipiului Braşov. Colectorul de canalizare preia pe traseu şi apele
uzate din comunele Cristian şi Ghimbav. În prezent se execută un colector de canalizare din
staţiunea Poiana până la colectorul ovoid 500/750 mm Râşnov – Cristian.
Pentru apele pluviale există în prezent reţele şi colectoare de canalizare pluvială în zona centrală
a oraşului care descarcă apele colectate în pârâul Ghimbăşel. S-au mai executat reţele de canalizare
pluvială în cartierul Primăverii pentru noul cartier realizat, cu descărcare în pârâul Ghimbăşel şi pe
strada Vânători. În celelalte zone evacuarea apelor pluviale se face prin rigole.
Exploatarea instalaţiilor de apă din oraşul Râşnov se face de către Societatea “GOSCOM”
Râşnov care se află în administrarea Consiliului Local Râşnov. Societatea “GOSCOM” Râşnov
asigură şi exploatarea instalaţiilor de apă şi canalizare din comuna Cristian, situată la nord de
oraşul Râşnov, la cca 2 km distanţă.
4.1.4 SOL ŞI UTILIZAREA TERENULUI
Condiţiile fizico-geografice (roca mamă, relief, clima, hidrografie, vegetaţia) şi acţiunea factorului
uman s-au trasmis atât în caracteristicile solurilor cât şi în repartiţia teritorială a principalelor tipuri
de sol.
În oraşul Râşnov se regăsesc 11 tipuri de sol şi mai multe subtipuri, toate grupate în 9
clase: argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate,
spodosoluri, umbrisoluri (figura 4-11).
Clasa cambisoluri se regăseşte pe cea mai mare suprafaţă administrativă. Principala caracteristică
a acestor soluri este prezenţa unui orizont de alterare. Cambisolurile au textură mijlocie şi fină cu
o bună stabilitate structurală, porozitate ridicată, capacitate bună de reţinere a apei şi un drenaj
intern favorabil. Adesea, au reacţie neutră sau slab acidă, fertilitate chimică satisfăcătoare şi o
faună activă. În această clasă au fost incluse două tipuri de sol: eutricambosol (brun eumezobazic)
şi districambosol (brun acid). În zonele montane sunt ocupate cu păduri şi pajişti
naturale (în cazul tipului brun acid), păduri şi pajişti de slabă calitate cu un volum edafic redus (în
cazul tipului brun eu-mezobazic).
Clasa argiluvisoluri este reprezentată prin soluri brune-luvice, soluri brune argiloiluviale şi
luvisoluri albice. Sunt soluri relativ vechi. Roca mamă este formată din argilă nisipoasă şi luturi.
Prezintă fertilizări şi amendamente cu calcar pentru ridicarea productivităţii.
Clasa molisolurilor (cernisolurilor) este caracterizată de soluri tinere, formate sub păduri de
stejar şi pajişti stepizate şi se disting prin culoarea închisă. Tipurile de sol din această clasă ce se
regăsesc pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov sunt reprezentate de rendzine şi soluri
cernoziomoide. Rendzinele se dezvoltă pe calcare sau materiale parentale calcarifere care apar
între 20 şi 50 cm adâncime. Au un volum edafic redus datorită faptului că roca dură apare
Pagina 50