RAPORT DE MEDIU - Primaria Rasnov

Parteneriat cu natura 

RAPORT DE MEDIU 

PLAN URBANISTIC GENERAL 

ORAŞUL RÂŞNOV 

- JUDEŢUL BRAŞOV – 

PRIMĂRIA ORAŞULUI RÂŞNOV 

Copie nr. 1 

August 2012 

Printat pe hârtie reciclată

RAPORT DE MEDIU 

PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL RÂŞNOV 

Colectiv de elaborare: 

Geograf Ioana ANDREI 

Geograf Dragoş MĂNTOIU 

Ing. Alexandra DOBA 

Dr. Ecolog Marius NISTORESCU 

Descrierea documentului şi revizii 

Rev 

Nr. 

Detalii Data Elaborat 

Tehnic 

Verificat 

Calitate 

Aprobat 

00 Draft Grup de Lucru 1 Februarie 2012 IA AD AD - 

01 Raport de mediu August 2012 IA, DM AD AD MN 

Referinţă Document: 

Raport de mediu_PUG Rasnov_rev01.docx 

Lista de difuzare 

Rev Destinatar Nr. copie Format Confidenţialitate 

APM Braşov 1 Printat, Electronic 

Primăria oraşului Râşnov 2 Printat, Electronic 

01 SC Urbanteam SRL 1 Electronic 

Nu 

Membrii Grupului de lucru 1 Electronic 

EPC Consultanţă de mediu 1 Electronic 

Verificat: 

Aprobat: 

Ing. Alexandra DOBA 

_________ 

Dr. Ecolog Marius NISTORESCU 

Director General 

Şoseaua N. Titulescu nr. 16, Sector 1, Bucureşti 

Punct de lucru: Str. Ana Davila, nr. 37, et. 2, Sector 5, Bucureşti 

Tel/Fax: 021-33.55.195 

Mobil: 0745.08.44.44 

office@epcmediu.ro 

www.epcmediu.ro

Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov 

RAPORT DE MEDIU_Rev01 

A NU SE 

COPIA 

Pagina 3



CUPRINS 

1 INTRODUCERE .............................................................................................................................. 12 

2 METODOLOGIA ELABORĂRII SEA PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV ................... 13 

3 SCURTĂ PREZENTARE A PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI 

RÂŞNOV .................................................................................................................................................... 16 

3.1 CONTEXTUL ACTUAL ................................................................................................................ 16 

3.2 STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI RÂŞNOV .............................. 16 

3.3 PRINCIPALELE OBIECTIVE ŞI MĂSURI PROPUSE PRIN PUG ORAŞUL RÂŞNOV .................. 18 

3.4 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ....................................................... 27 

4 ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI ............................................................... 35 

4.1 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ................................................................................................ 35 

4.2 EVOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUG ORAŞUL RÂŞNOV .. 71 

5 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE 

SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ....................................... 75 

6 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PUG ORAŞUL 

RÂŞNOV .................................................................................................................................................... 76 

7 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, 

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG 

ORAŞUL RÂŞNOV.................................................................................................................................. 78 

8 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .................................. 80 

8.1 METODOLOGIA DE EVALUARE ................................................................................................ 80 

8.2 EVALUAREA OBIECTIVELOR PUG ORAŞUL RÂŞNOV ........................................................... 80 

8.3 CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PUG 

ORAŞUL RÂŞNOV ................................................................................................................................... 83 

8.4 EVALUAREA MĂSURILOR ŞI A EFECTELOR DE MEDIU CUMULATIVE GENERATE DE 

IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ASUPRA OBIECTIVELOR DE MEDIU RELEVANTE ....... 85 

9 EVALUAREA ADECVATĂ A EFECTELOR POTENŢIALE ALE IMPLEMENTĂRII 

PNMBD ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ..... 90 

9.1 INTRODUCERE ........................................................................................................................... 90 

9.2 INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR POSIBIL A 

FI AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ............................................................ 91 

9.3 IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ....................................................................... 106 

Pagina 4



10 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV 

ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ ................................................... 116 

11 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE 

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL 

IMPLEMENTĂRII PUG ...................................................................................................................... 116 

12 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA 

VARIANTELOR ALESE ..................................................................................................................... 121 

13 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR 

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUG ......................................................................... 124 

14 REZUMAT NONTEHNIC ..................................................................................................... 127 

INDEX TABELE 

Tabel nr. 3-1 Bilanţul teritorial al suprafeţelor din intravilanul existent şi propus ........................... 20 

Tabel nr. 3-2 Măsurile şi propunerile de dezvoltare urbanistică propuse în PUG Oraşul Râşnov 22 

Tabel nr. 4-1 Valorile concentraţiei medii anuale de PM10 înregistrate la staţiile de monitorizare 

din aglomerarea Braşov (*) .............................................................................................................. 41 

Tabel nr. 4-2 Valorile concentraţiei medii anuale de SO2 înregistrate la staţiile de monitorizare din 

aglomerarea Braşov (*) ..................................................................................................................... 41 

Tabel nr. 4-3 Valorile concentraţiei medii anuale de benzen înregistrate la staţiile de monitorizare 

din aglomerarea Braşov (*) .............................................................................................................. 42 

Tabel nr. 4-4 Valorile concentraţiilor medii anuale de metale grele înregistrate la staţiile de 

monitorizare din aglomerarea Braşov (*) ...................................................................................... 42 

Tabel nr. 4-5 Valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate la nivelul anului 2008 în oraşul 

Râşnov pentru indicatorii SO2, NO2, PM10 (*) .......................................................................... 43 

Tabel nr. 4-6 Tipuri de peisaj existente la nivelul oraşului Râşnov şi caracteristicile acestora ........ 63 

Tabel nr. 4-7 Lista monumentelor istorice de pe teritoriul oraşului Râşnov ..................................... 64 

Tabel nr. 4-8 Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de 

structuri (conform datelor INS) ...................................................................................................... 68 

Tabel nr. 4-9 Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării PUG Oraşul Râşnov 

(„Alternativa 0”) ................................................................................................................................ 72 

Tabel nr. 6-1 Probleme de mediu relevante pentru PUG Oraşul Râşnov ......................................... 76 

Tabel nr. 7-1 Aspecte de mediu şi obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului de 

lucru a PUG Oraşul Râşnov ............................................................................................................ 78 

Tabel nr. 8-1 Scala de cuantificare a efectelor generate de punerea în aplicare a măsurilor PUG 

Râşnov asupra obiectivelor de mediu relevante ........................................................................... 80 

Pagina 5



Tabel nr. 8-2 Compatibilităţile reciproce între obiectivele PUG Oraşul Râşnov ............................. 82 

Tabel nr. 8-3 Compatibilităţile dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele relevante de 

mediu .................................................................................................................................................. 82 

Tabel nr. 8-4 Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea măsurilor propuse 

în PUG Oraşul Râşnov .................................................................................................................... 86 

Tabel nr. 9-1 Siturile Natura 2000 identificate la nivelul oraşului Râşnov şi suprafeţele ocupate de 

acestea ................................................................................................................................................. 90 

Tabel nr. 9-2 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0013 Bucegi şi evaluarea sitului în ceea ce 

le priveşte ........................................................................................................................................... 94 

Tabel nr. 9-3 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi ..................................................................... 96 

Tabel nr. 9-4 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 

92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi .............................................. 96 

Tabel nr. 9-5 Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 


Tabel nr. 9-6 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 


Tabel nr. 9-7 Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi ................................................................... 100 

Tabel nr. 9-8 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0207 Postăvarul şi evaluarea sitului în 

ceea ce le priveşte ............................................................................................................................ 103 


identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul ............................................................ 104 

Tabel nr. 9-10 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 

92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul ..................................... 104 





Tabel nr. 9-13 Activităţi antropice ce au fost identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi, 

consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată ................................................................. 108 

Tabel nr. 9-14 Activităţi antropice ce au fost identificate în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi, 

consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată diacritice ................................................ 109 

Tabel nr. 9-15 Activităţi antropice ce au fost identificate în interiorul sitului ROSCI0207 

Postăvarul, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată ............................................ 113 

Pagina 6



Tabel nr. 9-16 Activităţi antropice ce au fost identificate în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul, 

consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată diacritice ................................................ 114 

Tabel nr. 11-1 Măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea potenţialele efecte negative 

asupra mediului ............................................................................................................................... 117 

Tabel nr. 13-1 Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PUG oraşul Râşnov asupra 

mediului ............................................................................................................................................ 125 

INDEX FIGURI 

Figura nr. 2-1 Etapele elaborării Raportului de mediu ......................................................................... 15 

Figura nr. 3-1 Situaţia existentă şi cea propusă a teritoriului administrativ al oraşului Râşnov ...... 20 

Figura nr. 4-1 Localizarea Judeţului Braşov şi a Oraşului Râşnov în cadrul Regiunii de Dezvoltare 

7 - Centru ........................................................................................................................................... 35 

Figura nr. 4-2 Unităţi de relief de pe teritoriul Oraşului Râşnov ........................................................ 37 

Figura nr. 4-3 Harta hipsometrică a teritoriului oraşului Râşnov........................................................ 38 

Figura nr. 4-4 Harta geologică a teritoriului oraşului Râşnov .............................................................. 39 

Figura nr. 4-5 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale NO 2 – 2008 (sursa: Programul integrat 

de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov) .......... 43 

Figura nr. 4-6 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale PM 10 – 2008 (sursa: Programul integrat 


Figura nr. 4-7 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale SO 2 – 2008 (sursa: Programul integrat 


Figura nr. 4-8 Calitatea apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov (procente) ..................... 46 

Figura nr. 4-9 Harta calităţii apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov ................................ 47 

Figura nr. 4-10 Harta calităţii corpurilor de apă subterană în zona oraşului Râşnov ....................... 49 

Figura nr. 4-11 Suprafeţele ocupate de clasele şi tipurile de sol existente la nivelul oraşului Râşnov 

............................................................................................................................................................. 51 

Figura nr. 4-12 Harta solurilor în zona oraşului Râşnov ...................................................................... 52 

Figura nr. 4-13 Utilizarea terenului pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov ........................... 53 

Figura nr. 4-14 Localizarea ariilor naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov .............................. 55 

Figura nr. 4-15 Suprafeţele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov din 

suprafaţa totală administrativă (%) ................................................................................................. 56 


suprafaţa totală a fiecărei arii protejate .......................................................................................... 56 

Pagina 7



Figura nr. 4-17 Localizarea intravilanului existent faţă de ariile protejate identificate la nivelul 

oraşului Râşnov ................................................................................................................................. 57 

Figura nr. 4-18 Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi la nivelul oraşului Râşnov (după Planul 

de Management al Parcului Natural Bucegi) ................................................................................. 58 

Figura nr. 4-19 Suprafaţa de fond forestier din totalul suprafeţei administrative a oraşului Râşnov 

(%) ....................................................................................................................................................... 59 

Figura nr. 4-20 Evoluţia numărului total de locuitori în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov 

(sursa INS) ......................................................................................................................................... 61 

Figura nr. 4-21 Evoluţia numărului de locuitori pe sexe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov 

(sursa INS) ......................................................................................................................................... 61 

Figura nr. 4-22 Evoluţia numărului total de locuinţe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov 

(sursa INS) ......................................................................................................................................... 62 

Figura nr. 4-23 Tipuri de peisaj existente în zona oraşului Râşnov (sursa EEA) ............................. 63 

Figura nr. 4-24 Peisaj de tip Continental-Munţi-Sedimente-Teren Arabil (în prim plan), peisaj 

Alpin-Munţi-Roci-Pădure (în plan secund) ................................................................................... 64 

Figura nr. 4-25 Reţeaua de transporturi existentă la nivelul oraşului Râşnov ................................... 67 

Figura nr. 4-26 Evoluţia numărului de turişti cazaţi pe tipuri de structuri de primire turistică ...... 69 

Figura nr. 4-27 Evoluţia capacitatăţii de cazare turistică în funcţie pe tipuri de structurile de 

primire turistică ................................................................................................................................. 69 

Figura nr. 8-1 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov ........................... 81 

Figura nr. 8-2 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele 

relevante de mediu ............................................................................................................................ 81 

Figura nr. 8-3 Bilanţul suprafeţelor din intravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor 

zone funcţionale - situaţia actuală (PUG aprobat) şi cea viitoare propusă prin PUG ............ 84 

Figura nr. 8-4 Suprafeţele din extravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor categorii 

de folosinţă - situaţia viitoare propusă prin PUG ........................................................................ 85 

Figura nr. 8-5 Ponderea potenţialelor efecte generate de implementarea PUG Oraşul Râşnov .... 85 

Figura nr. 8-6 Rezultatele evaluării cumulative ale implementării PUG Oraşul Râşnov (sunt 

prezentate potenţialele efecte negative şi pozitive asupra obiectivelor relevante de mediu – 

obiectivele SEA) ................................................................................................................................ 89 

Figura nr. 9-1 Suprafeţele ocupate de siturile Natura 2000 în cadrul oraşului Râşnov din suprafaţa 

totală a fiecărui sit identificat ........................................................................................................... 91 

Figura nr. 9-2 Numărul de habitate şi specii menţionate în anexele I şi II a Directivei 92/43/CEE 

identificate pe teritoriul sitului ROSCI 0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 

2000).................................................................................................................................................... 92 

Pagina 8



Figura nr. 9-3 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi şi suprafaţa acestora 

pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................... 93 

Figura nr. 9-4 Evaluarea sitului ROSCI0013 Bucegi în ceea ce priveşte habitatele identificate pe 

teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) ......................................................... 94 

Figura nr. 9-5 Evaluarea speciilor de nevertebrate identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 

Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000) ........................................................................ 98 

Figura nr. 9-6 Evaluarea speciilor de plante identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi 

(conform Formularului standard Natura 2000) ..................................................................................... 99 

Figura nr. 9-7 Ponderea speciilor de floră şi faună importante (altele decât cele din anexele I, II 

din Directivă) identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi, în funcţie de categoria în 

care au fost încadrate ...................................................................................................................... 100 


identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform Formularului standard Natura 

2000).................................................................................................................................................. 101 

Figura nr. 9-9 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform 

Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 102 

Figura nr. 9-10 Evaluarea sitului ROSCI0207 Postăvarul în ceea ce priveşte habitatele identificate 

pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................. 103 

Figura nr. 9-11 Ponderea speciilor de floră şi faună importante (altele decât cele din anexele I, II 

din Directivă) identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul, în funcţie de categoria 

în care au fost încadrate ................................................................................................................. 106 

Figura nr. 9-12 Intensitatea activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform 


Figura nr. 9-13 Influenţa activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform 


Figura nr. 9-14 Intensitatea activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform 


Figura nr. 9-15 Influenţa activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform 


Figura nr. 9-16 Zonele de extindere a intravilanului faţă de limita ROSCI0013 Bucegi ............... 111 

Figura nr. 9-17 Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare existentă (cu linie continuă) şi propusă 

(cu linie întreruptă) şi localizarea acestora faţă de limita ROSCI0013 Bucegi ....................... 111 

Figura nr. 9-18 Intensitatea activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul 

(conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................... 112 

Figura nr. 9-19 Influenţa activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform 


Pagina 9



Figura nr. 9-20 Intensitatea activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform 


Figura nr. 9-21 Influenţa activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform 


Figura nr. 9-22 Zonele de extindere a intravilanului oraşului Râşnov faţă de limita ROSCI0207 

Postăvarul ......................................................................................................................................... 115 

Figura nr. 12-1 Suprafeţele (ha) ocupate de zonele funcţionale în cadrul celor 2 Alternative ale 

planului ............................................................................................................................................. 121 

Figura nr. 12-2 Suprafeţele ocupate de intravilan în cadrul celor 2 Alternative ale planului......... 122 

Figura nr. 12-3 Suprafaţa totală (ha) ocupată de categoria funcţională “Spaţii verzi şi de protecţie” 

în cadrul celor 2 Alternative ale planului propuse ...................................................................... 123 

Pagina 10



ABREVIERI ŞI ACRONIME 

ANAR 

ANPM 

APM 

ARPM 

CUT 

CJ 

Directiva SEA 

DN 

EIA 

EPC 

GES 

GIS 

HG 1076/2004 

INS 

MMGA /MMDD/MMP 

Natura 2000 

ONG 

PATJ 

PLAM 

PNDR 

POT 

PJGD 

PUD 

PUG 

PUZ 

SEA / ESM 

SGA 

UAT 

UE 

Administraţia Naţională Apele Române 

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului 

Agenţia pentru Protecţia Mediului 

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului 

Coeficient de utilizare a terenului 

Consiliul Judeţean 

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor 

anumitor planuri şi programe asupra mediului 

Drum naţional 

Evaluarea impactului asupra mediului (evaluarea la nivel de proiect a efectelor de 

mediu) 

EPC Consultanţă de mediu – elaboratorul Raportului de mediu 

Gaze cu efect de seră 

Sistem Geografic Informaţional 

Hotărârea de Guvern nr. 1076/8.07.2004 privind stabilirea procedurii de 

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (MO nr. 

707/5.08.2004) 

Institutul Naţional de Statistică 

Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor / Ministerul Mediului şi Dezvoltării 

Durabile / Ministerul Mediului şi Pădurilor 

Reţea Europeană de Arii protejate creată pentru conservarea habitatelor şi 

speciilor de interes comunitar 

Organizaţie nonguvernamentală 

Plan de amenajare a teritoriului judeţului 

Plan Local de Acţiune pentru Mediu 

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 

Procent de ocupare a terenului 

Plan Judeţean de Gestiune a Deşeurilor 

Plan Urbanistic de Detaliu 

Plan Urbanistic General 

Plan Urbanistic Zonal 

Evaluare strategică de mediu 

Sistem de Gospodărirea Apelor 

Unitate Administrativ Teritorială 

Uniunea Europeană 

Pagina 11



1 1 INTRODUCERE 

Prezenta lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a 

Planului Urbanistic General (PUG) şi a Regulamentului Local de Urbanism (RLU) al 

Oraşului Râşnov, judeţul Braşov (denumit pe scurt PUG Râşnov). Lucrarea a fost întocmită de 

SC EPC Consultanţă de Mediu SRL, societate acreditată de Ministerul Mediului şi Pădurilor 

pentru elaborarea de rapoarte de mediu (Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al 

elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului poziţia 209/13.04.2010). 

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei nr. 2 a 

Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 „privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu 

pentru planuri şi programe”. 

Planul Urbanistic General (PUG) al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov este promovat de către 

Primăria Oraşului Râşnov, în calitate de titular al planului, şi prevede obiectivele, acţiunile şi 

măsurile de dezvoltare pentru Oraşul Râşnov, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului 

Judeţean Braşov (PATJ Braşov) şi Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona 

Metropolitană Braşov Pol Naţional de Creştere. 

Scopul realizării Planului Urbanistic General îl reprezintă dezvoltarea localităţii corelată cu 

potenţialul zonei, necesităţile şi opţiunile populaţiei. Planul Urbanistic General are caracter 

director de analiză şi reglementare operaţională a situaţiei existente pe termen scurt, precum şi 

prevederi pe termen mediu şi lung. 

Planul Urbanistic General reactualizat pentru Oraşul Râşnov va fi aprobat prin Hotărâre a 

Consiliului Local şi va constitui baza legală pentru realizarea programelor şi strategiei de 

dezvoltare din perimetrul oraşului. Durata de valabilitate a PUG-ului analizat este de 10 ani de la 

data aprobării de către Consiliul Local al Oraşului Râşnov. 

Memoriul General, Regulamentul de Urbanism şi planşele de reglementare pentru Actualizarea 

Planului Urbanistic General al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov sunt elaborate de către S.C. 

URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti, urb. Dana Apostol în conformitate cu prevederile legislaţiei 

specifice în domeniu (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu 

modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de 

amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV – a – Reţeaua de localităţi, cu modificările şi 

completările ulterioare, Ordinul nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid 

privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general”). 

Pagina 12



2 

2 METODOLOGIA ELABORĂRII SEA PENTRU 

PUG ORAŞUL RÂŞNOV 

Scopul evaluării strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea consideraţiilor cu 

privire la mediu în pregătirea şi adoptarea Planului Urbanistic General actualizat al Oraşului 

Râşnov. Parcurgerea procedurii SEA este o garanţie a promovării dezvoltării durabile în cadrul 

acestui Plan. 

Evaluarea stategică de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului 

European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra 

mediului) şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a 

evaluării de mediu pentru planuri sau programe (MO nr. 707/5.08.2004), care transpune 

prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţională. 

Metodologia utilizată în evaluarea strategică de mediu include cerinţele documentelor mai sus 

amintite, precum şi recomandările metodologice din: 

• „Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi 

programe”, elaborat de MMGA şi ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006; 

• „Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe” şi „Ghidul privind 

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism”, 

elaborate în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 

772.03.03) „Întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a 

Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”. 

Principalele avantaje ale realizării SEA în planificarea privind amenajarea teritoriului şi 

urbanism sunt următoarele: 

• Suport pentru asistarea deciziilor prin identificarea efectelor secundare, cumulative şi sinergice 

asupra unor componente de mediu sau ale unor sectoare de dezvoltare, considerând diferite 

alternative pentru atingerea obiectivelor dorite; 

• Asigură contribuţia la o dezvoltare durabilă prin anticiparea şi prevenirea efectelor negative de 

mediu (la sursă, în stadii incipiente) şi deci evită apariţia unor surprize nedorite; 

• Întăreşte evaluarea de impact la nivel de proiect prin identificarea domeniului de evaluare şi 

informarea asupra aspectelor critice ce trebuie tratate în faza de dezvoltare a proiectelor 

(eficientizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului). 

Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea următoarelor etape: 

a) etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu; 

b) etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului de mediu; 

c) etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu. 

Pagina 13



În conformitate cu cerinţele articolului 9 alin. (1) din HG 1076/2004, Primăria Oraşului Râşnov, 

în calitate de titular al Planului Urbanistic General, a notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului 

Braşov şi a informat publicul prin anunţuri repetate în mass-media cu privire la elaborarea primei 

versiuni a planului. 

În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (2) din HG 1076/2004, odată cu notificarea, s-a pus la 

dispoziţia APM Braşov şi a publicului, spre consultare, prima versiune a planului şi s-a solicitat 

declanşarea etapei de încadrare pentru a se decide dacă planul se supune procedurii evaluării 

strategice de mediu. 

În urma analizării primei versiuni a PUG Oraşul Râşnov (documentaţie înregistrată la APM 

Braşov cu numărul de înregistrare 13654/28.10.2011), APM Braşov emite decizia de încadrare nr. 

13654/06.02.2012, prin care se hotărăşte că planul se supune procedurii de realizare a evaluării de 

mediu conform prevederilor H.G. 1076/2004, competenţa emiterii actului de reglementare 

(avizul de mediu) fiind a ARPM SIBIU. Această instituţie a delegat, prin adresă oficială, către 

APM Braşov emiterea Avizului de Mediu pentru PUG Râşnov. 

Ulterior etapei de încadrare, a fost organizat primul grup de lucru la sediul APM Braşov, acesta 

fiind alcătuit din reprezentanţi ai titularului de plan, persoane fizice sau juridice atestate conform 

prevederilor legale în vigoare care elaborează Raportul de mediu şi reprezentanţi ai autorităţilor 

publice interesate de efectele implementării planului precum: 

• Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov; 

• Consiliul Judeţean Braşov; 

• Inspectoratul pentru Situaţii de Braşov; 

• Administraţia Naţională de Apă – Sucursala Braşov; 

• Inspectoratul Teritorial de Muncă Braşov; 

• Direcţia de Sănătate Publică Braşov; 

• Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Braşov; 

• Direcţia generală pentru cultură Braşov. 

În cadrul grupului de lucru au fost analizate efectele semnificative pe care planul le are asupra 

mediului şi s-au stabilit domeniul şi nivelul de detaliu al informaţiilor ce trebuie incluse în 

Raportul de mediu, precum şi necesitatea includerii unor aspecte privind evaluarea adecvată. 

Elaborarea prezentului Raport de mediu a presupus parcurgerea următoarelor etape: 

• Analiza stării mediului la nivelul Oraşului Râşnov (aspecte relevante pentru PUG), luând în 

considerare datele şi informaţiile existente; 

• În urma caracterizării stării actuale a mediului a fost identificat un set de aspecte de mediu 

şi probleme de mediu ce sunt relevante pentru spaţiul analizat şi care pot fi abordate direct 

prin intermediul PUG; 

• Pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost formulate obiective 

relevante de mediu cărora planul trebuie să se adreseze; 

Pagina 14



• A fost realizată o analiză a evoluţiei probabile a stării mediului (a acelor aspecte de mediu 

relevante, identificate anterior) în condiţiile neimplementării prevederilor PUG (Alternativa 

„0”); 

• Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PUG Oraşul 

Râşnov, prin analizarea modului în care obiectivele şi măsurile propuse contribuie la atingerea 

obiectivelor de mediu relevante; 

• Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare cumulativă care să poată 

oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare ale stării mediului în condiţiile 

implementării PUG; 

• A fost de asemenea realizată o listă de indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor 

PUG Oraşul Râşnov asupra mediului; 

• Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind prevenirea, 

reducerea şi compensarea oricărui potenţial efect advers asupra mediului asociat 

implementării PUG. 

1. Analiza stării mediului 

2. Aspecte relevante de mediu / 

probleme de mediu 

4. Alternativa “0” 

3. Obiective relevante de mediu 

PUG ORAŞUL 

RÂŞNOV 

5. Evaluare efecte 

potenţiale obiective şi 

măsuri 

6. Posibile evoluţii ale 

stării mediului 

8. Program de 

monitorizare a 

efectelor 

7. Recomandări pentru prevenirea 

/reducerea /compensarea efectelor 

adverse 

9. Raport de mediu 

Figura nr. 2-1 Etapele elaborării Raportului de mediu 

Pagina 15



3 

3 SCURTĂ PREZENTARE A PLANULUI 

URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI RÂŞNOV 

3.1 CONTEXTUL ACTUAL 

Actualul Plan Urbanistic General al Oraşului Râşnov a fost aprobat în anul 2000. Durata de 

valabilitate a unui Plan Urbanistic General este de 5-10 ani, acest lucru impunând reactualizarea şi 

aprobarea unui nou PUG. 

Suprafaţa teritoriului intravilan existent, aprobată prin Planul Urbanistic General elaborat în anul 

2000, este de 1113,85 ha. În perioada 2000-2010 teritoriul intravilan al oraşului Râşnov a fost 

extins pe baza Planurilor Urbanistice Zonale, ceea ce a condus însă la o fragmentare a teritoriului 

şi apariţia unui număr foarte mare de trupuri dispersate (106 trupuri). Planul Urbanistic General 

propune integrarea acestor dezvoltări anteriore, corelarea ca pe un ansamblu unitar, menit să 

ofere confort urban locuitorilor. 

3.2 STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI RÂŞNOV 

Planul Urbanistic General actualizat al Oraşului Râşnov este alcătuit din Memoriu General, 

Regulament Local de Urbanism şi parte grafică (Încadrarea în teritoriul administrativ, Situaţia 

existentă, Reglementari urbanistice, Alimentare cu apă şi Canalizare). Actualizarea PUG Oraşul 

Râşnov este realizată de S.C. URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti. 

Planul Urbanistic General are caracter director şi de reglementare operaţională, constituind baza 

legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. 

Reactualizarea Planului Urbanistic General al Oraşului Râşnov urmăreşte, prin introducerea în 

cadrul documentaţiei de urbanism existente a constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice 

generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor 

construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi 

sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene. 

Actualizarea Planului Urbanistic General şi al Regulamentului de Urbanism al Oraşului Râşnov a 

avut la bază o serie de documente şi studii elaborate la nivelul Oraşului Râşnov, precum şi 

documentaţii de urbanism elaborate pentru diferite planuri urbanistice: 

Planul Urbanistic General al oraşului Râşnov, elaborat de S.C. PROIECT BRAŞOV S.A.; 

Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind necesităţile şi opţiunile 

populaţiei; 

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov, INCD Urbanproiect, UAUIM Bucureşti; 

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Braşov Pol Naţional de 

Creştere, Agenţia Metropolitană Braşov, Martie 2009; 

Pagina 16



Concept de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a 

Judeţului Braşov în colaborare cu Compartimentul de Protecţia Mediului al Consiliului 

Judeţean Braşov, 2007; 

Elemente din Planurile de Amenajare ale Teritoriului Naţional; 

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, 

septembrie 2004; 

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru, Agenţia Regională pentru 

Protecţia Mediului Sibiu, Decembrie 2006; 

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor judeţul Braşov, S.C. Interdevelopment S.R.L. - 

Consulting & Engineering, S.C. Standard Consulting S.R.L., ianuarie 2008; 

Raport privind starea mediului în judeţul Braşov – 2008, Agenţia pentru Protecţia Mediului 

Braşov; 

Fişa localităţii, Oficiul judeţean de statistică Braşov; 

AJOFM; 

Documentaţii de urbanism aprobate (PUZ-uri). 

Structura Memoriului General al Actualizării Planului Urbanistic General şi a Regulamentului 

Local de Urbanism al Oraşului Râşnov cuprinde 4 capitole principale şi o serie de subcapitole 

structurate după cum urmează: 

1. INTRODUCERE 

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei 

1.2. Obiectul lucrării 

1.3. Surse documentare 

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 

2.1. Evoluţie 

2.2. Elemente ale cadrului natural 

2.3. Relaţii in teritoriu 

2.4. Activităţi economice 

2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 

2.6. Circulaţii 

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. 

2.8. Zone cu riscuri naturale 

2.9. Echiparea edilitară 

2.10. Probleme de mediu 

2.11. Disfuncţionalităţi 

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 

3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu 

3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale 

3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor umane 

3.3. Organizarea circulaţiei 

3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial. 

3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 

3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului 

Pagina 17



3.7. Protecţia mediului 

3.8. Reglementări urbanistice 

3.9. Obiective de utilitate publică 

4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE 

Memoriul General al Planul Urbanistic General al Oraşului Râşnov, împreună cu Regulamentul 

local de urbanism aferent, capătă odată cu aprobarea lor, valoare juridică oferind instrumentul de 

lucru necesar administraţiei locale şi judeţului Braşov ce vor urmări aplicarea lor, iar autorizaţiile 

de construire în zona analizată urmând a fi eliberate direct în baza acestor documente sau pe bază 

de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) sau Planurilor Urbanistice de Detaliu (PUD) în cazul 

anumitor amplasamente. 

3.3 PRINCIPALELE OBIECTIVE ŞI MĂSURI PROPUSE PRIN PUG ORAŞUL 

RÂŞNOV 

Planul Urbanistic General al Oraşului Râşnov a fost elaborat cu scopul: 

stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi dezvoltare 

urbanistică a localităţilor; 

utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice; 

precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţi 

geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent); 

evidenţierii fondului construit valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul 

localităţii; 

creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor; 

fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică; 

asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi 

autorizaţiilor de construire; 

corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului. 

Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaţială economico - socială 

durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecţia, conservarea şi 

reabilitarea mediului natural şi construit. 

Obiectivele specifice ale formulării prevederilor de reglementare a dezvoltării Oraşului Râşnov 

sunt reprezentate de: 

• O.S.1 

Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi judeţean; 

Pagina 18



• O.S.2 

• O.S.3 

• O.S.4 

• O.S.5 

• O.S.6 

Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman; 

Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii; 

Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; 

Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile; 

Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale; 

• O.S.7 Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de 

construire; 

• O.S.8 

• O.S.9 

Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; 

Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; 

• O.S.10 Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan; 

• O.S.11 Stabilirea obiectivelor de utilitate publică; 

• O.S.12 Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi 

realizare a construcţiilor. 

Principial, măsurile propuse în PUG vizează dezvoltarea Oraşului Râşnov, oferind un instrument 

de lucru la îndemâna administraţiei publice locale în următoarele domenii: proiectare, 

administraţie centrală şi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane particulare 

beneficiare. 

Un aspect important pentru actualizarea PUG Oraşului Râşnov este reprezentat de bilanţul 

suprafeţelor (vezi figura 3-1). Această abordare ne permite realizarea unei evaluări de mediu cât 

mai riguroase prin compararea situaţiei existente cu cea viitoare, rezultată în urma propunerilor 

planului analizat. 

Pagina 19



Propus 

11,25% 

88,75% 

Intravilan 

Extravilan 

Existent 

7,37% 

92,63% 

ha 

Figura nr. 3-1 Situaţia existentă şi cea propusă a teritoriului administrativ al oraşului Râşnov 

Analizând figura 3-1 se poate constata că noul PUG propune creşterea intravilanului oraşului, 

prin trecerea unei suprafeţe de 587,2 ha din extravilan în intravilan, ceea ce va determina o 

scădere a suprafeţei extravilanului cu aproximativ 4%. 

Suprafaţa intravilanului propus prin actualizarea PUG Oraşul Râşnov este de 1703,33 ha, 

reprezentând 11,25% din suprafaţa totală a teritoriului oraşului. Limita intravilanului propus 

include toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii, precum şi suprafeţele necesare 

dezvoltării localităţii pe o perioadă de 7-10 ani. Teritoriul intravilan a fost împărţit în unităţi 

teritoriale de referinţă (UTR – uri), fiecare unitate teritorială de referinţă având unu sau mai multe 

trupuri. Acestea sunt zone convenţionale din localitate care prezintă caracteristici similare din 

punct de vedere funcţional şi morfologic şi aceleaşi tendinţe de dezvoltare. 

În tabelul următor este prezentat bilanţul teritorial al suprafeţelor din intravilanul existent şi cel 

propus. 

Tabel nr. 3-1 Bilanţul teritorial al suprafeţelor din intravilanul existent şi propus 

ZONE 

FUNCŢIONALE 

Locuinţe şi 

Funcţiuni 

Complementare 

0 5000 10000 15000 20000 

SUBZONA 

L1 Subzona locuinţe 

individuale cu max. P+2 

niveluri în zone construite 


individuale cu max. P+2 

niveluri situate în noile 

extinderi sau enclave 

neconstruite 

L3 Subzona case de vacanţă 

şi dotări turistice 


colective cu maxim P+6 

niveluri 

Suprafata 

(ha) 

164,27 

Existent A0 

Total 

ha/zonă 

funcţională 

% din 

total 

A1 Rezultat prin PUG 

Total 

ha/zonă 

funcţională 

Suprafata 

(ha) 

14.72 164,27 

% din 

total 

9,64 

315,69 28,28 176,77 10,38 

683,82 

1002,18 

193,12 17,30 626,19 36,76 

10,74 0,96 34,95 2,05 

Pagina 20



ZONE 

FUNCŢIONALE 

Instituţii şi servicii 

de interes public 

Unităţi agrozootehnice 

Unităţi Industriale şi 

Depozitare 

Spaţii Verzi şi de 

Protecţie 

Zonă mixtă 

Zonă de activităţi 

sportive, loisir şi 

agrement 

Gospodărie 

Comunală 

Zone cu destinaţie 

specială 

Căi de Comunicaţie 

şi Transport 

SUBZONA 

ZC Zona centrală (funcţiuni 

de reprezentare, servicii si 

locuire) 

A1 Subzona activităţi 

agrozootehnice 

Suprafata 

(ha) 

Existent A0 

Total 

ha/zonă 

funcţională 

% din 

total 

A1 Rezultat prin PUG 

Total 

ha/zonă 

funcţională 

Suprafata 

(ha) 

% din 

total 

28,17 28,17 2,52 28,17 28,17 1,65 

32,58 32,58 2,92 6,7 6,7 0,39 

A2 Subzona unităţi 

industriale şi depozitare 

55,02 55,02 4,93 20,95 20,95 1,23 

V Zona verde culoare de 

protecţie faţă de 

infrastructura tehnică şi 

43,67 43,67 3,91 86,91 86,91 5,10 

oglinzi de apă din intravilan 

M1 Subzona mixtă (servicii 

0 

0.00 27,47 

1,61 

şi locuire) 

0 

129,36 

M2 Subzona mixtă (servicii, 

0 0.00 101,89 5,98 

mică industrie, depozite) 

St Dotări turistice şi servicii 

100,16 

8,97 248,54 

complementare 

120,13 

268,24 

14,59 

Sp Dotări sportive 19,97 1,79 19,7 1,16 

G1 Construcţii şi amenajări 

izolate pentru gospodărie 8,58 

0,77 8,58 

0,50 

13,59 

13,59 

comunală 

G2 Cimitire 5,01 0,45 5,01 0,29 

S Unităţi militare 29,87 29,87 2,68 14,74 14,74 0,87 

C1 Căi rutiere 92,8 

8,31 110,73 

6,50 

99,03 

116,96 

C2 Căi ferate 6,23 0,56 6,23 0,37 

Ape 7,86 7,86 0,70 12,91 12,91 0,76 

Altele (cantoane căi ferate, Cumidava) 2,39 2,39 0,21 2,62 2,62 0,15 

TOTAL (ha) 1116,13 100 1703,33 100 

În tabelul următor sunt prezentate cele 63 de măsuri/propuneri de dezvoltare urbanistică 

identificate în actualizarea PUG Oraşul Râşnov, împărţite în 8 domenii de intervenţie. 

Pagina 21



Tabel nr. 3-2 Măsurile şi propunerile de dezvoltare urbanistică propuse în PUG Oraşul Râşnov 

DOMENII 

MĂSURI/ PROPUNERI DE DEZVOLTARE 

1. Proiecte de eliminare a cauzelor alunecărilor de teren (consolidări versanţi, plantări, etc.) şi a zonelor afectate de inundaţii; 

2. Interzicerea definitivă a construcţiilor în zonele expuse riscurilor antropice/naturale şi amenajarea ca spaţii verzi (recomandare); 

3. Realizarea construcţiilor noi pe baza studiilor geotehnice în zonele cu potenţial de instabilitate; 

4. Dezvoltarea prioritară a terenurilor neconstruite existente în intravilan (inclusiv echiparea edilitară a acestora) şi în zonele ce sunt 

uşor de echipat din punct de vedere tehnico-edilitar şi au acces la serviciile şi dotările existente; 

5. Conversia funcţională a zonelor industriale şi agro-zootehnice abandonate în zone mixte de servicii şi activităţi productive 

nepoluante; 

FONDUL 

CONSTRUIT ŞI 

UTILIZAREA 

TERENURILOR 

6. Dezvoltarea noilor zone introduse in intravilan pe baza de PUZ - uri întocmite pe suprafeţe mai mari care să reglementeze 

echiparea edilitară şi infrastructura de drumuri; 

7. Unificarea trupurilor izolate de intravilan rezultate în urma PUZ – urilor aprobate, în zone compacte în vederea stabilirii unor 

reglementări unitare; 

8. Rezervarea de terenuri pentru construcţia de dotări şi servicii publice, precum şi locuinţe pentru tineri şi locuinţe sociale; 

9. Asigurarea bazei necesare dezvoltării activităţilor productive, comerciale, a serviciilor precum şi a turismului; 

10. Dezvoltarea turismului cultural prin valorificarea potenţialului oferit de cetate şi de zona centrală precum şi de obiceiurile şi tradiţiile 

localnicilor; 

11. Dezvoltarea turismului sportiv şi a agrementului prin realizarea unor baze sportive pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a unor 

noi dotări de agrement şi recreere; 

12. Reabilitarea blocurilor de locuinţe colective şi a clădirilor vechi ce pot avea valoare ambientală sau sunt situate în apropierea 

Pagina 22



DOMENII 

centrului istoric. 


13. Reamenajarea şi modernizarea spaţiilor verzi existente precum şi extinderea şi diversificarea acestora; 

SPAŢII 

PLANTATE, 

AGREMENT ŞI 

SPORT 

CĂI DE 

COMUNICAŢIE ŞI 

TRANSPORT 

14. Realizarea unei baze sportive de schi fond şi biatlon pe valea Cărbunari; 

15. Realizarea de fâşii plantate faţă de zonele industriale, faţă de drumurile principale şi faţă de albia râurilor; 

16. Realizarea unor trasee turistice în zona munţilor Bucegi şi Postăvarul, respectând statul acestora de arii naturale protejate; 

17. Amenajarea peisagistică a spaţiilor verzi existente; 

18. Organizarea unor noi spaţii de joacă pentru copii. 

19. Realizarea autostrăzii Transilvania care va spori accesibilitatea oraşului şi a zonei turistice învecinate; 

20. Realizarea nodului rutier Râşnov pentru accesul autovehiculelor de pe DN73 şi DN73A la autostradă; 

21. Realizarea şoselei de centură Cristian – Râşnov, cu racord la autostradă; 

22. Realizarea de drumuri colectoare faţă de drumurile de interes naţional pentru zone de extindere a intravilanului; 

23. Modernizarea străzilor existente prin refacerea îmbrăcăminţii rutiere şi amenajarea de trotuare ; 

24. Amenajarea intersecţiilor dintre arterele principale şi străzi de categorii inferioare; 

25. Amenajarea unor noi parcări (cca. 450 locuri) prioritar în zona centrală şi în zonele propuse pentru dezvoltarea turismului; 

26. Amenajarea unei parcări subterane în zona Centrului Istoric; 

27. Propunerea de drumuri noi, de completare a reţelei stradale existente; 

28. Realizarea unor studii de circulaţie care să reglementeze accesul traficului greu, precum şi crearea unor străzi pietonale şi a unor 

străzi cu sens unic în condiţiile degrevării reţelei stradale de traficul de tranzit; 

29. Dezvoltarea transportului public în parteneriat cu celelalte localităţi ale zonei metropolitane Braşov; 

Pagina 23



DOMENII 


30. Introducerea transportului public cu mijloace ecologice care să asigure legătura cu oraşul Braşov. 

31. Regularizarea pârâul Ghimbăşel atât în aval cât şi în amonte unde oraşul s-a dezvoltat, în special în zonele afectate de inundaţiile din 

2009; 

32. Realizarea unor lucrări de regularizare (îndiguiri) pe valea Glăjeriei şi Râşnoavei pentru protejarea construcţiilor turistice; 

33. Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile până în 2015 prin înlocuirea reţelelor şi branşamentelor existente învechite; 

ECHIPARE 

EDILITARĂ 

34. Realizarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apă cu o singură sursă (captări de izvoare) în zonele turistice Valea Glăjeriei şi 

Valea Râşnoavei ; 

35. Extinderea reţelei de canalizare pe toate străzile existente şi în zonele propuse spre dezvoltare; 

36. Extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în zonele de dezvoltare propuse; 

37. Extinderea reţelelor de tensiune joasă pe străzile proiectate, precum şi realizarea de noi posturi de transformare în centrele de 

consum; 

38. Înlocuirea liniilor de joasă tensiune pe majoritatea străzilor conform studiilor întocmite de SC Electrica SA; 

39. Montarea în subteran a reţelelor tehnico – edilitare. 

40. Protejarea şi reabilitarea monumentelor istorice, de arhitectură, a ansamblurilor urbane şi a siturilor arheologice; 

PROTEJAREA 

ZONELOR CU 

VALOARE DE 

PATRIMONIU 

41. Reabilitare sit Cumidava – Râşnov; 

42. Reabilitarea centrul istoric în Oraşul Râşnov; 

43. Promovarea şi înscrierea monumentelor istorice în diverse trasee turistice tematice; 

44. Reabilitarea, renovarea şi realizarea unor noi spaţii publice în zona centrală astfel încât să fie prezervat caracterul istoric al centrului 

istoric; 

Pagina 24



DOMENII 


45. „Cetatea Ţărănească Râşnov Cetatea de altă dată” – parc tematic în vecinătatea obiectivului istoric. 

46. Limitarea extinderii zonei construite pe terenuri aflate în zonele de protecţie faţă de reţelele tehnico-edilitare, sau în zonele lipsite de 

infrastructura edilitară, fără asigurarea echipării corespunzătoare conform legilor şi normelor în vigoare; 

47. Reglementări în utilizarea terenului pentru potenţiale surse de poluare, care să respecte distanţele normate de protecţie şi evitarea 

amplasării unor funcţiuni ce pot genera - sau pot fi generatoare de poluare; 

PROBLEME DE 

MEDIU 

48. Retehnologizarea unităţilor agricole şi industriale în scopul reducerii emisiilor de noxe în atmosferă; 

49. Lucrări de amenajare a albiilor şi văilor torenţiale; 

50. Mărirea suprafeţelor zonelor verzi prin realizarea de noi zone cu funcţiuni de agrement şi recreere; 

51. Implementarea proiectului pentru colectarea selectiva a deşeurilor, precum şi realizarea staţiei de transfer de la Râşnov; 

52. Reducerea poluării aerului generată de traficul auto prin devierea acestuia pe autostrada Transilvania şi realizarea unor perdele 

vegetale de protecţie. 

53. Dezvoltarea unor proiecte comune în parteneriat cu localităţile situate în zona metropolitană a municipiului Braşov (trasee şi zone 

turistice, zone comerciale şi de servicii, zone de activităţi productive, echipamente tehnico-edilitare şi de gospodărie comunală, 

proiecte privind protecţia mediului, etc.); 

DEZVOLTARE 

ECONOMICĂ 

54. Crearea de locuri de muncă în servicii, şi activităţi din sectorul productiv, în care să fie atrase o parte a persoanelor ieşite timpuriu de 

pe piaţa muncii; 

55. Promovarea antreprenoriatului, ca forţă motrice a economiei locale, prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep să 

administreze o afacere; 

56. Susţinerea înfiinţării de pensiuni turistice, mici fabrici şi ateliere meşteşugăreşti; 

57. Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov. 

Pagina 25



DOMENII 


58. Facilităţi economico-financiare privind locuinţele acordate tinerelor familii; 

59. Îmbunătăţirea sistemului de educaţie prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu aparatură şi echipamente necesare; 

EVOLUŢIE 

DEMOGRAFICĂ 

60. Îmbunătăţirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu aparatură şi echipamente necesare; 

61. Stimularea încadrării în muncă a tinerilor; 

62. Diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi instituirea unor programe de formare şi reconversie 

profesională; 

63. Centrul ROSENAU pentru educaţie incluzivă – Râşnov. 

Pagina 26


3.4 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE 

Denumirea strategiei/ 

planului sau programului 

Planul de Amenajare a 

Teritoriului Naţional 

(PATN) 

Orizontul 

de timp 

Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov 


Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional are caracter director şi fundamentează programele strategice sectoriale pe termen 

mediu şi lung şi determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul 

cerinţelor europene. PATN se elaborează pe secţiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României. 

Secţiunile aprobate până în prezent sunt: Secţiunea I – Reţele de transport, Secţiunea a II-a – Apa, Secţiunea a III-a – Zone 

protejate, Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, Secţiunea a V-a – Zone de risc natural. În prezent se află în curs de 

elaborare Secţiunea a VI-a – Zone cu resurse turistice, Secţiunea a VII-a – Infrastructura pentru educaţie şi Secţiunea a VIII-a 

– Zone rurale. 

În PATN există prevederi ce vizează direct Oraşul Râşnov, respectiv: 

- Secţiunea I: Tronsonul autostrăzii Sibiu-Făgăraş-Braşov-Ploieşti va traversa teritoriul oraşului Râşnov; 

- Secţiunea II: Până în 2015 se propun următoarele lucrări hidroedilitare de reabilitare pe teritoriul oraşului Râşnov: 

majorarea debitelor la captare-tratare, majorarea capacităţii de compensare, înmagazinare, reabilitarea reţelei de 

distribuţie, extinderea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare, precum şi completarea staţiei de epurare cu trepte 

avansate (biologică şi chimică); 

- Secţiunea III: Pe teritoriul oraşului Râşnov se găsesc următoarele arii protejate: parcul natural Bucegi, rezervaţia 

Peştera Valea Cetăţii, respectiv Monumentul şi ansamblul de arhitectură Cetatea Râşnov, Biserica ortodoxă Sfântul 

Nicolae (biserici şi ansambluri mănăstireşti), ce fac parte din categoria valorilor de patrimoniu cultural de interes 

naţional; Oraşul Râşnov face parte de asemenea din unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a 

patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional; 

- Secţiunea IV: localitate de rang III; 

- Secţiunea V: localizat în zonă cu o intensitatea seismică de grad VII (grade MSK), nu este afectat de inundaţii. 

Planul de Amenajare a 

Teritoriului Judeţean 

Braşov (PATJ Braşov) 

2002 - .... 

PATJ Braşov are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului. 

Rolul PATJ este de a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative componente la nivelul întregului judeţ, 

asigurând un cadru global şi unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context regional, naţional şi european. Prevederile 

PATJ constituie elemente obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială şi urbanistică ce se întocmesc pentru 

Pagina 27




Orizontul 

de timp 


unităţile teritorial administrative din cadrul judeţului. PATJ Braşov preia prevederile PATN. 


Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului şi a programului de măsuri, pentru Oraşul Râşnov se pot 

aminti: 

• traseul turistic rutier cu valoare peisagistică situat între Predeal şi Râşnov; 

Master Plan pentru 

judeţul Braşov (sectoarele 

de apă şi apă uzată) 

2007 – 2037 

• încurajarea zootehniei, ridicarea gradului de confort a structurilor de primire existente şi modernizarea spaţiilor de 

alimentaţie publică aferente, construirea unor spaţii de cazare noi, circa 100 locuri, în hoteluri de confort sporit şi dotări 

adecvate; 

• lucrări de reabilitare a drumului naţional 73A pe tronsonul Predeal-Râşnov; 

• alimentarea cu apă a oraşului Rîşnov din acumularea Pleşiţa (situată pe râul Bârsa) în urma amenajarii bazinului 

hidrografic Olt; 

• mărirea capacităţii de înmagazinare a apei potabile; 

• extinderea reţelei de canalizare; 

• realizarea unei staţii de tratare a apei şi prelungirea conductei de aducţiune; 

• alte măsuri referitoare la infrastructură: 

- realizarea drumului expres Calafat-Craiova-Piteşti-Braşov-Bacău, reabilitarea DN 73A tronsonul Braşov – Piteşti 

- extinderea reţelelor de gaze către noi consumatori, în localităţile racordate la reţele de gaze; 

- realizarea unor studii pentru implementare a unor sisteme şi tehnologii corecte şi moderne de alimentare cu energie 

termică. 

Master Planul a fost elaborat în cadrul proiectului Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA 

2005/RO/16/P/PA/001-03 în sectorul mediului din România. Master Planul prezintă rezultatele analizei şi strategiei de 

dezvoltare a sistemelor de apă şi apă uzată în vederea asigurarii respectarii în întregime a reglementărilor şi directivelor 

româneşti şi ale UE. 

La momentul elaborării Master Planului, oraşul Râşnov prezenta următoarele: 

Pagina 28




Orizontul 

de timp 

• o rată de conectare la sistemele de apă de 96,3%; 

• o rată de conectare la reţeaua de ape uzate de 83,8%. 


Planul de investiţii pe termen lung prevede pentru Oraşul Râşnov: 


• realizarea colectorului de canalizare Zărneşti – Râşnov: colector Dn 600 mm, inclusiv lucrări, subtraversare curs de 

apă, subtraversare drum, consolidare praguri de fund pt. pârâurile Turcu şi Panicel (global), camine de vizitare şi 

schimbare de direcţie; 

• lucrari la surse de apă: aducţiune nouă Cristian – Râşnov: aducţiune Dn 250 mm, inclusiv lucrări, camere de golire, 

aerisire, dezaerisire, inclusiv echipament, cămine de vane de linie, inclusiv echipament, subtraversare drum naţional, 

inclusiv lucrări, cămine de joncţiune, inclusiv echipament; 

• lucrari de tratare a apei: 

staţie pompare nouă: clădire staţie de pompare, global, echipament de pompare, inclusiv variator de frecvenţă 

şi panou electric (Q =75 l/s, H = 30 m), instalaţii hidraulice, vane şi ranforsări, instalaţie electrică şi automatizari, 

global; 

staţie de clorinare: construcţie staţie de clorinare, pregătire şi dozaj pentru dezinfecţie finală, neutralizator în 

caz de scăpări accidentale de clor; 

• reţele de distribuţie: 

reabilitarea reţelei de distribuţie în Râşnov: conducte pentru reţeaua de distribuţie Pn 10, Dn 110 mm, 

inclusiv lucrări, conducte pentru reţeaua de distribuţie Pn 10, Dn 160 mm, inclusiv lucrări, conducte pentru 

reţeaua de distribuţie Pn 10, Dn 250 mm, inclusiv lucrări, conducte de legatură Dn 25 mm, inclusiv lucrări, 

hidranţi stradali Dn 80 mm, inclusiv lucrări, cămine de vane pe reţeaua de distribuţie, inclusiv echipament şi 

lucrări; 

program de înlocuire a reţelei de distribuţie: înlocuirea conductelor reţelei de distribuţie, Dn 160 mm, 

inclusiv lucrări, înlocuirea căminelor de vane şi joncţiune în reţeaua de distribuţie, înlocuirea hidranţilor stradali, 

Dn 80 mm, inclusiv lucrări, înlocuirea conductelor de legatură Dn 25 mm, la locuinţe individuale, inclusiv vane şi 

apometre; 

Pagina 29




Orizontul 

de timp 

• canal: 



reabilitare reţea de canalizare în Râşnov: colector Dn 250 mm, inclusiv lucrări, colector Dn 300 mm, inclusiv 

lucrări, colector Dn 400 mm, inclusiv lucrări, branşamente la reţeaua de canalizare Dn 150 mm, L=10 m, cămine 

de vizitare în reţeaua de canalizare; 

creşterea capacităţii colectorului Râşnov-Braşov: colector Dn 600 mm, inclusiv lucrări, adâncimea medie H 

= 3.0 m, cămine de vizitare în reţeaua de canalizare Dn 700 mm, subtraversare cu sifon Dn 600 mm a pârâlului 

Ghimbăşel , L=40 m, subtraversare cu sifon Dn 600 mm pentru Timişul Sec, L=30 m, îndiguri la subtraversare, 

subtraversare cu foraj orizontal a drumurilor judeţene şi naţionale cu Dn 600 mm, L=20 m, subtraversare cu 

foraj orizontal a căii ferate cu Dn 600 mm, L=35 m, refacerea legăturii reţelei de canalizare existentă cu 

colectorul reabilitat, diam mediu Dn 200 mm, L=10m; 

program de înlocuire a conductelor de canalizare: înlocuire a conductelor de canalizare cu diam Dn 300 mm, 

H=2.50 m, inclusiv lucrări, înlocuire cămine de vizitare în reţeaua de canalizare, înlocuire branşamente în reţeaua 

de canalizare, Dn 150 mm, L=10m; 

sistem de colectarea ape pluviale: colector ape pluviale Dn 500 mm, inclusiv lucrări, camere de descărcare în 

reţeaua de canalizare, guri de scurgere în reţeaua de canalizare; 

• epurare ape uzate: nu sunt necesare investiţii. 

Program integrat de 

Gestionare a calităţii 

aerului în aglomerarea 

Braşov pentru indicatorii 

NO2, PM10 şi SO2 

2010 - 2015 

Programul/programul integrat de gestionare a calitatii aerului constituie instrumentul pentru realizarea masurilor si actiunilor 

din Planul national de actiune în domeniul protectiei atmosferei si atingerea obiectivelor din Strategia nationala privind 

protectia atmosferei. 

Oraşul Râşnov nu face parte din această aglomerare, însă în anumite situaţii analiza hărţilor de dispersie a poluanţilor permite 

identificarea valorilor concentraţiilor unor poluanţi. Astfel au fost identificate următoarele valori ale concentraţiilor 

poluanţilor: 

• NO2: - concentraţie maximă orară în anul 2008: 80 - 140 µg/m³ 

- concentraţie maximă anuală în anul 2008: 12,5 - 15 µg/m³ 

• PM10 - concentraţie maximă zilnică în anul 2008: 30,01 – 45 µg/m³ 

Pagina 30




Orizontul 

de timp 


- concentraţie maximă anuală în anul 2008: 26,01 – 35 µg/m³ 

• SO2 - concentraţia medie anuală în anul 2008: 7,55 – 7,75 µg/m³ 


Planul Regional de 

Gestionare a Deşeurilor 

(PRGD) Regiunea 7 

Centru, revizia 1, 

versiunea Ianuarie 2011 

Planul Judeţean de 

Gestionare a Deşeurilor, 

Judeţul Braşov (PJGD 

Braşov) 

Planul Regional de 

Acţiune pentru Protecţia 

Mediului - Regiunea 7 

CENTRU 

Planul Local de Acţiune 

pentru Protecţia Mediului 

Judeţul Braşov 

2008 - 2018 

2008 - 2013 

2007 - 2013 

2006 - 2013 

Revizuirea PRGD se realizează în cadrul proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat, minimizarea deşeurilor şi dezvoltare 

durabilă în Regiunea 7 Centru” al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Sibiu, proiect finanţat prin intermediul 

Programului Norvegian de Cooperare pentru Creştere Economică şi Dezvoltare Durabilă în România. 

În acest document se menţionează că Master planul privind sistemul de management integrat al deşeurilor pentru judeţul 

Braşov nu a fost încă finalizat, fiind în discuţie realizarea unei instalaţii de incinerare cu valorificare energetică. 

Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor - Braşov (PJGD) este un document de planificare elaborat în scopul de a asigura 

cadrul pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului, care să asigure îndeplinirea 

obiectivelor şi ţintelor legislative şi a celor prevăzute în planurile de nivel superior (naţional şi regional). 

În cadrul PJGD Braşov a fost prevăzută închiderea depozitului orăşenesc neconform de la Râşnov în anul 2008, urmând ca 

deşeurile să fie transportate direct la depozitul conform Braşov. 

Planul recomandă înfiinţarea unei staţii de transfer în oraşul Râşnov până în anul 2013. 

Nu sunt propuneri referitoare la Oraşul Râşnov. 

Planul Local de Acţiune pentru Mediu reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de 

mediu la nivel judeţean, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru 

Mediu, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu şi cu Programele de Dezvoltare Locale, Judeţene şi Regionale. 

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Braşov a fost iniţiat şi implementat prin programul PHARE « 

implementarea Aquis-ului de Mediu » în cadrul proiectului PHARE RO 0006.14.03 “Asistenţă tehnică pentru întărirea 

inspectoratelor locale de Protecţia Mediului şi înfiinţarea Inspectoratelor Regionale de Protecţia Mediului”. 

Printre problemele identificate în cadrul PLAM pentru oraşul Râşnov se numără: 

Pagina 31




Orizontul 

de timp 



• starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de distribuţie a apei potabile ce are ca obiectiv specific reabilitarea şi 

modernizarea reţelelor de distributie apă în localităţile urbane; 

• starea degradată a sistemelor de canalizare existente ce are ca obiectiv specific sistarea deversărilor de ape neepurate 

datorită funcţionării defectuoase sau degradării colectoarelor de canalizare; 

• poluarea apelor subterane datorată depozitării necorespunzătoare a deşeurilor industriale şi menajere pentru care se 

propune controlul, diminuarea şi eliminarea poluării apelor subterane în zona fostei unităţi industriale 

Romacril; 

• insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile în sistem controlat. 

Epurarea apelor uzate din oraşul Râşnov se realizează la Staţia de epurare Stupini. 

Planul Integrat de 

Dezvoltare Urbană 

(PIDU) pentru polul de 

creştere (PC) Braşov 

2007 - 2013 

Elaborarea PIDU s-a realizat pe baza unuia dintre obiectivele strategice ale perioadei 2007-2013 stabilite în Cadrul Strategic 

Naţional de Referinţă (CSNR - 2007-2013) şi anume necesitatea sprijinirii dezvoltării polilor de creştere existenţi şi/sau în 

formare. În cadrul acestui document pentru oraşul Râşnov sunt prevăzute următoarele acţiuni: 

Domeniul I. Infrastructură: 

• reactualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a oraşului Râşnov; 

• construcţia centurii ocolitoare Cristian – Râşnov, cu racord la autostradă; 

• asfaltarea străzilor Bălcescu şi Brazilor; 

• amenajarea parcării subterane în Centrul Istoric; 

• proiect ascensor pe plan înclinat pentru acces cetate Râşnov; 

• realizarea unei baze sportive de schi fond şi biatlon pe valea Cărbunari; 

• amenajare ştrand şi complex turistic; 

• proiect privind înfiinţarea centrului ROSENAU pentru educaţie incluzivă; 

• extinderea Şcolii Generale nr. 2. 

Domeniul III. Protecţia mediului: 

Pagina 32




Orizontul 

de timp 


• dezvoltarea reţelei de aducţiune apă potabilă şi evacuare ape uzate. 

Domeniul IV. Dezvoltare economică: 

• reabilitare sit Cumidava; 

• realizarea parcului tematic „Cetatea Ţărănească Râşnov Cetatea de altă dată”; 

• promovarea potenţialului turistic al oraşului. 


De asemenea, localităţile cuprinse în Polul de Creştere Braşov sunt interesate să se realizeze sistemul de transport public 

metropolitan, care să asigure conexiunea şi fluenţa traficului între localităţi, pentru toate categoriile de populaţie. Localitatea 

Râşnov este interesată de introducerea transportului public cu mijloace de transport ecologice pentru conectarea cu Braşovul, 

ce pot fi exploatate atât în scop utilitar cât şi turistic. 

Planul de management al 

Parcului Natural Bucegi 

Elaborat 

2007 

Aprobat 

2011 

Plan de management al Parcului Natural Bucegi a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 187 din 23 februarie 2011, 

acesta fiind documentul oficial prin care se realizează gospodărirea unitară şi integrală a ariei naturale protejate. În cadrul cap. 

5 sunt prezentate ţintele şi acţunile prevăzute pentru întreaga suprafaţă a parcului natural, structurate pe 7 domenii, fiecare 

domeniu având unul sau mai multe obiective şi câte un indicator de realizare. Acţiunile prevăzute au un caracter predominant 

general, fiind aplicabile şi pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov. Acestea sunt cuprinse în cadrul următoarele domenii: 

• „A. Cunoaşterea şi conservarea speciilor, a diversităţii biologice, a peisajului şi a mediului fizico-geografic” cu indicatorul 

de realizare: Conservarea biodiversităţii şi peisajului în Parcul Natural Bucegi; 

• „B. Utilizarea durabilă a resurselor din ecosistemele naturale” cu indicatorul de realizare: Menţinerea activităţilor 

tradiţionale durabile şi utilizarea raţională a resurselor; 

• „C. Turism şi recreere” cu indicatorul de realizare: Menţinerea prestigiului turistic al Masivului Bucegi şi diversificarea 

formelor de turism în Parc, cu accent pe ecoturism; 

• „D. Cercetarea ştiinţifică” cu indicatorul de realizare: Cunoaşterea caracteristicilor si functionarii biosistemelor, in 

conditiile amplificarii impactului antropic; 

• „E. Educaţie şi conştientizare publică” cu indicatorul de realizare: Schimbarea mentalităţii în rândul comunităţilor, 

proprietarilor, administratorilor din Parc şi a turiştilor; 

Pagina 33




Orizontul 

de timp 



• „F. Comunităţi locale” cu indicatorul de realizare: Creşterea calităţii vieţii, reflectată în aspectul aşezărilor şi beneficiile 

directe sau indirecte ale comunităţilor; 

• „G. Management si administraţie” cu indicatorul de realizare: Îndeplinirea Contractului de Administrare şi dezvoltarea 

durabilă a Parcului Natural Bucegi acţiunea: Marcarea pe teren a zonei de dezvoltare durabila conform legislatiei si 

planului de management. 

Specific, pentru Râşnov sunt prevazute in cadrul domeniului C7. Menţinerea punctelor de permanenţă Salvamont. 

Monitorizarea modului de modernizare a infrastructurii specifice şi dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activităţilor 

turistice, prevenirea accidentelor, informarea turiştilor, monitorizarea permanentă şi specializată a turismului în zona montană, 

siguranţa turiştilor urm[toarele aspecte: 

• Formaţiuni Salvamont Râşnov; 

• Realizarea unui Punct de Informare la nivelul oraşului Râşnov. 

Pagina 34



4 

4 ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII 

MEDIULUI 

4.1 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI 

4.1.1 ASPECTE GENERALE 

Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizată pe baza datelor şi informaţiilor referitoare la 

teritoriul Oraşului Râşnov disponibile la momentul elaborării Raportului de mediu. Analiza stării 

actuale a mediului a fost realizată pentru fiecare aspect de mediu relevant, selectat în cadrul 

discuţiilor grupului de lucru. 

Aspectele de mediu relevante considerate sunt următoarele: aer, apă, sol, modificări climatice, 

biodiversitate, managementul riscurilor de mediu, conservarea /utilizarea eficientă a resurselor 

naturale, populaţia şi sănătatea umană, peisajul natural, moştenirea culturală, transport durabil, 

turism durabil, creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu. 

Aşezare geografică. Oraşul Râşnov este situat în judeţul Braşov, în zona Sudică a acestuia. Din 

punct de vedere geografic oraşul se găseşte la intersecţia paralelei de 45º35’ latitudine nordică, cu 

meridianul 25º27’ longitudine estică. 

Figura nr. 4-1 Localizarea Judeţului Braşov şi a Oraşului Râşnov în cadrul Regiunii de Dezvoltare 

7 - Centru 

Pagina 35



Suprafaţa teritoriului administrativ al Oraşului Râşnov este de 15147,32 ha, cu o populaţie stabilă 

de 14.081 persoane (conform datelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 

2011 furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov). 

Teritoriul intravilanului existent al oraşului Râşnov este format din: 

• Oraşul Râşnov (Trup 1) S= 711,18 ha; 

• 105 trupuri izolate totalizând 404,95 ha. 

Oraşul Râşnov se învecinează cu următoarele unităţi administrativ-teritoriale: 

• Nord – Vest: comuna Vulcan; 

• Vest: Oraşul Zărneşti; 

• Sud- Vest: Comuna Bran; 

• Sud: Oraşul Buşteni, judeţul Prahova; 

• Sud – Est: Oraşul Predeal; 

• Est: Municipiul Braşov; 

• Nord – Est: comuna Cristian. 

Circulaţia majoră se desfăşoară pe arterele: 

• DN 73: Râşnov – Cristian (5 km); 

• DN 73A: Râşnov – Zărneşti (12 km); 

• DN 73: Râşnov – Bran (12 km); 

• DN 73: Râşnov – Braşov (12 km); 

• DN 73A: Râşnov – Predeal. 

Relieful. Oraşul Râşnov este amplasat în Depresiunea Ţara Bârsei la poalele unei zone muntoase 

şi se află în a doua treaptă a amfiteatrului de relief pe terenul aluvionar a râului Ghimbăşel. Pe 

teritoriul administrativ al oraşului se regăsesc de asemenea zone montane precum Masivul Bucegi 

(Sud), Munţii Bârsei reprezentat prin Masivul Postăvarul (Nord-Est), Munţii Codlei (Vest) 

precum şi o zonă deluroasă reprezentată de Clăbucetele Predealului (Est) (Figura nr. 4-2). 

Pagina 36



Figura nr. 4-2 Unităţi de relief de pe teritoriul Oraşului Râşnov 

Depresiunea Ţara Bârsei este de origine tectonică formată prin fracturarea şi scufundarea unui 

compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură, la sfârşitul Pliocenului. Apele 

care au pătruns în această zonă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe 

grosimi de câteva sute de metri. Ulterior retragerii apelor, la începutul cuaternarului, suprafaţa 

depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenţii externi (eroziune şi acumulare 

torenţială şi fluviatilă etc.) care au determinat fizionomia actuală. 

Altitudinea medie a reliefului are valoarea de 1508 m, cu valoarea maximă de 2482 în Munţii 

Bucegi şi valori minime până la 534 m în zona depresionară. Valori altitudinale ridicate se 

înregistrează şi în zona sud- estică şi sudică a teritoriului administrativ analizat ce corespund 

sectoarelor montane (Figura nr. 4-3). 

Pagina 37



Figura nr. 4-3 Harta hipsometrică a teritoriului oraşului Râşnov 

Geologia. Substratul geologic şi tectonica teritoriului aparţin unui spaţiu morfostructogenetic de 

contact, în care se remarcă interferenţa dintre structurile faliate şi structurile plicative cu dispunere 

longitudinală, reliefate ca anticlinale şi sinclinale deformate tectonic (anticlinalul Postăvaru, 

sinclinalul Bucegilor). Fundamentul zonei montane este alcătuit din şisturi cristaline vechi (seria 

de Leaota), care suportă în Munţii Bucegi un strat gros de peste 2000 m, de conglomerate 

cretacice (conglomeratele de Bucegi). 

Masivul Postăvaru constituie o uriaşă cută anticlinală, situată în prelungirea nordică a masivului 

cristalin al Leaotei, alcătuită din calcare de vârstă jurasică, conglomerate polimictice şi gresii 

cretacice. Calcarele predomină în cadrul culmilor din vest şi sud, unde apar forme endo- şi 

exocarstice de dimensiuni reduse (lapiezuri, doline, peşteri). 

Clăbucetele Predealului, înconjurate de masive mai înalte, se suprapun în zonele joase luncilor, 

glacisurilor de luncă şi teraselor. 

Pagina 38



Ca vârstă, pe teritoriul oraşului sunt prezente în principal formaţiuni: 

• Quaternare de vârstă holocen inferior, caracterizate prin depozite deluvial – proluviale 

argilo-nisipoase cu grosimi de 4-5 m şi cu intercalaţii de material grosier aluvionar 

(sectorul depresiunii Ţara Bîrsei); 

• Cretacice şi jurasice, aferente zonelor montane, alcătuite preponderent din calcare, 

conglomerate şi gresii. În zona munţilor Bucegi se observă apariţia în substratul geologic a 

depozitelor glaciare. 

De asemenea, pe teritoriu oraşului Râşnov se observă prezenţa unor falii normale, verticale ce 

delimitează Masivul Bucegi de Clăbucetele Predealului, respectiv Clăbucetele Predealului de 

Masivul Postăvaru (Figura nr. 4-4). 

Figura nr. 4-4 Harta geologică a teritoriului oraşului Râşnov 

Pagina 39



4.1.2 AER 

Teritoriul analizat se desfăşoară în zona climatului temperat continental, iar prin poziţia 

geografică într-un climat al depresiunilor montane, într-o zonă de interferenţă a influenţelor 

climatice estice şi vestice, expusă mai mult maselor de aer continental dar şi sub influenţa maselor 

de aer oceanic. 

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6 şi 8 ºC şi cresc dinspre sud (altitudini mai 

ridicate) spre nord. În general se observă o creştere a maximelor absolute în raport cu scăderea 

altitudinii reliefului şi cu particularităţile locale ale acestuia. Frecvente sunt inversiunile de 

temperatură cu deosebire iarna şi la începutul verii, când masele de aer rece şi dens se stagnează în 

zona depresionară, precum şi îngheţurile timpurii (în medie în prima decadă a lunii octombrie, dar 

apărând şi din septembrie) şi cele târzii ce influenţează în mod direct muncile agricole. 

Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor se situează în jurul valorii de 700 mm, mai 

ridicată decât media pe ţară. 

În ceea ce priveşte calitatea aerului, conform Raportului privind Starea mediului în judeţul 

Braşov pentru anul 2010, elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, la nivelul 

judeţului emisiile sunt în scădere, dar calitatea aerului încă trebuie să se îmbunătăţească. 

Supravegherea calităţii aerului la nivelul judeţului se realizează prin intermediul a 5 staţii automate 

de monitorizare: 

1. Staţie de trafic: staţia BV1 – B-dul Calea Bucureşti – amplasată în zonă cu trafic intens; 

2. Staţie de trafic: staţia BV3 – B-dul Gării – amplasată în zonă cu trafic intens şi trafic greu; 

3. Staţie de fond urban: staţia BV2 – str. Castanilor – amplasată în zonă rezidenţială, pentru 

a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană; 

4. Staţie de fond industrial: staţia BV5 – B-dul Al. Vlahuţă – al cărei amplasament a rezultat 

din evaluarea preliminară a calităţii aerului pentru a evidenţia influenţa emisiilor din zona 

industrială asupra nivelului de poluare din zona de sud a municipiului Braşov; 

5. Staţie de fond suburban: staţia BV4 – comuna Sânpetru – având ca obiectiv evaluarea 

expunerii la ozon a populaţiei si vegetaţiei de la marginea aglomerării. 

Dintre acestea, cele mai apropiate staţii de monitorizare de oraşul Râşnov sunt BV1 – staţie de 

trafic, respectiv BV2 – staţie de fond urban. Conform raportului pe anul 2011 privind Calitatea 

Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, 

nu au fost suficiente date pentru a putea evidenţia corect trendul concentraţiilor indicatorilor 

analizaţi (PM 10 , O 3 , NO 2 , SO 2 , CO, benzen, metale grele). 

Pagina 40



4.1.2.1 Calitatea aerului la nivelul aglomerării Braşov 

Concentraţia de PM 10 

Valorile înregistrate în ultimii doi ani la staţiile de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea 

Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de PM 10 mai mici decât valoarea limită anuală 

pentru potecţia sănătăţii umane de 40 µg/m 3 (tabel 4-1). Pentru staţia BV1 se observă o creştere a 

concentraţiei de PM 10 faţă de anul 2009. 

Tabel nr. 4-1 Valorile concentraţiei medii anuale de PM10 înregistrate la staţiile de monitorizare 

din aglomerarea Braşov (*) 

Anul Staţia BV1 Staţia BV3 Staţia BV4 

2011 26,0 µg/m 3 35,7 µg/m 3 20,4 µg/m 3 

2010 23,0 µg/m 3 30,3 µg/m 3 16,9 µg/m 3 

2009 22,4 µg/m 3 40,3 µg/m 3 20,6 µg/m 3 

Cod depăşiri - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (**) 40 µg/m 3 

* Sursa raportul pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov 

** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător 

Concentraţia de SO 2 

Conform raportului pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov 

elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, valorile concentraţiilor medii orare de SO 2 

au fost mai mici decât valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 µg/m 3 şi 

pragul de alertă pentru SO 2 de 500 µg/m 3 . Valorile înregistrate în ultimii patru ani la staţiile de 

monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de 

SO 2 mai mici decât valoarea limită anuală pentru potecţia vegetaţiei de 20 µg/m 3 (tabel 4-2). 

Pentru staţia BV1 se observă o creştere a concentraţiei de SO 2 faţă de anul 2008. 

Tabel nr. 4-2 Valorile concentraţiei medii anuale de SO2 înregistrate la staţiile de monitorizare 


Anul Staţia BV1 Staţia BV2 Staţia BV3 Staţia BV4 Staţia BV5 

2011 5,7 µg/m 3 - 5,7 µg/m 3 - - 

2010 6,4 µg/m 3 5,4 µg/m 3 4,5 µg/m 3 - - 

2009 6,7 µg/m 3 6,1 µg/m 3 6,5 µg/m 3 5,4 µg/m 3 4,8 µg/m 3 


Cod depăşiri – nivel critic (anual) pentru protecţia vegetaţiei (**) 20 µg/m 3 



** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, pentru acest indicator, valorile limită 

pentru protecţia sănătăţii umane sunt orare sau zilnice 

Pagina 41



Concentraţia de benzen 

Valorile înregistrate în ultimii patru ani la staţiile de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea 

Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de benzen mai mici decât valoarea limită anuală 

pentru potecţia sănătăţii umane de 5 µg/m 3 (tabel 4-3). Pentru staţia BV4 se observă o creştere a 

concentraţiei de benzen faţă de anul 2008. 

Tabel nr. 4-3 Valorile concentraţiei medii anuale de benzen înregistrate la staţiile de monitorizare 


Anul Staţia BV1 Staţia BV2 Staţia BV3 Staţia BV4 Staţia BV5 

2011 - - - 1,8 µg/m 3 - 

2010 2,4 µg/m 3 2,8 µg/m 3 2,7 µg/m 3 2,3 µg/m 3 - 


2008 - 3,4 µg/m 3 3,6 µg/m 3 1,1 µg/m 3 - 

Cod depăşiri - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (**) 5 µg/m 3 




Concentraţiile de metale grele 

Valorile înregistrate în ultimii trei ani la staţiile de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea 

Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de metale grele (Pb, Ni, Cd) mai mici decât 

valoarea limită anuală pentru potecţia sănătăţii umane de 0,5 µg/m 3 pentru Pb, respectiv valori 

mai mici decât valorile ţintă pentru anul 2013 (Ni, Cd) (tabel 4-3). 

Tabel nr. 4-4 Valorile concentraţiilor medii anuale de metale grele înregistrate la staţiile de 

monitorizare din aglomerarea Braşov (*) 

Staţia BV1 Staţia BV3 Staţia BV4 

Anul Pb 

µg/m 3 

Ni 

ng/ m 3 

Cd 

ng/ m 3 

Pb 

µg/m 3 

Ni 

ng/ m 3 

Cd 

ng/ m 3 

Pb 

µg/m 3 

Ni 

ng/ m 3 

Cd 

ng/ m 3 

2011 0,0369 3,9 0,90 0,0349 3,02 1,17 0,0186 2,1 0,46 

2010 0,0264 5,2 0,82 0,0281 3,7 1,01 0,0143 4,8 0,48 

2009 0,0358 5,2 0,47 0,0309 5,3 0,84 0,0234 2,4 0,40 

Cod depăşiri – valori limită pentru protecţia sănătăţii umane (plumb), 

valori ţintă pentru 2013 (nichel, cadmiu)** 

0,5 20 5 




4.1.2.2 Calitatea aerului la nivelul oraşului Râşnov 

Conform documentului privind Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea 

Braşov pentru indicatorii NO 2 , PM 10 şi SO 2 elaborat de Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov, 

propus a se derula în perioada 2010 – 2015, în care sunt realizate hărţi privind modelarea 

Pagina 42



distribuţiei spaţiale a concentraţiilor medii anuale pentru NO 2 , PM 10 , SO 2 la nivelul anului 2008 

(figurile nr. 4-5 – 4-7), pot fi estimate valorile acestor indicatori şi la nivelul oraşului Râşnov (tabel 

nr. 4-5). Poate fi observat faptul că la nivelul anului 2008, în oraşul Râşnov nu au fost înregistrate 

depăşiri ale valorilor limită anuale pentru nici unul dintre indicatorii analizaţi (atât din punct de 

vedere al protecţiei sănătăţii umane cât şi al protecţiei vegetaţiei). 

Tabel nr. 4-5 Valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate la nivelul anului 2008 în oraşul 

Râşnov pentru indicatorii SO2, NO2, PM10 (*) 

Indicator 

Interval valori ale 

Valori limită anuale Nivel critic (anual) 

concentraţiilor 

Zona în care s-au 

pentru protecţia pentru protecţia 

înregistrate la nivelul 

înregistrat concentraţiile 

sănătăţii umane (**) vegetaţiei (**) 

anului 2008 

NO2 

15 - 26 µg/m 3 

40 µg/m 3 30 µg/m 3 

Zona central-vestică a 

oraşului 

12 - 15 µg/m 3 Zone adiacente centrului 

PM10 

30,01 - 35 µg/m 3 

Zona centrală 

40 µg/m 3 - (***) 

26,01 - 30 µg/m 3 Zone limitrofe 

7,6 - 7,75 µg/m 

SO 3 

Zona centrală 

2 - (***) 20 µg/m 

7,55 - 7,6 µg/m 3 3 

Zone limitrofe 

* Sursa: Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru 

Protecţia mediului Braşov); 

** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; 

*** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător pentru indicatorul SO 2 valorile limită 

ale concentraţiilor pentru protecţia sănătăţii umane sunt orare sau zilnice, iar pentru PM 10 nu există valoare 

limită a concentraţiei pentru protecţia vegetaţiei. 

Figura nr. 4-5 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale NO 2 – 2008 (sursa: Programul integrat de 

gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov) 

Pagina 43



Figura nr. 4-6 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale PM 10 – 2008 (sursa: Programul integrat 

de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov) 

Figura nr. 4-7 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale SO2 – 2008 (sursa: Programul integrat de 

gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov) 

Pagina 44



Principalele surse de poluare a aerului în Oraşul Râşnov sunt reprezentate de: 

• Surse mobile (existenţa unui parc auto învechit) şi circulaţia automobilelor pe DN 73, 

respectiv DN 73A, ce traversează localitatea, şi drumurile judeţene; 

• Emisiile provenite de la centralele termice ce funcţionează pe bază de gaze naturale - 

principala sursă de încălzire (sursă de impurificare a atmosferei cu COV – CH4, benzen, oxizi 

de azot, CO2); 

• Unităţile agrozootehnice (ex. Ferma de găini ouătoare cu o capacitate de 73 920 găini 

ouătoare/ciclu aparţinând societăţii S.C. NECRI SAN S.R.L) sursele fiind reprezentate de 

incineratorul de cadavre (poluanţi: pulberi totale, HCl, NO 2 , SO 2 , CO, CO 2 , carbon organic 

total, NH 3 , cenuşă), fermentaţia dejecţiilor pe platforma de stocare temporară a dejecţiilor, 

procesele metabolice ce au loc în halele de creştere păsări (poluanţi: CH 4 , NH 3 , N 2 O, CO 2 , 

miros - H 2 S, pulberi); 

• Depozitarea necontrolată a deşeurilor (în scădere datorită existenţei unui contract pentru 

colectarea deşeurilor cu societatea SC Goscom Cetate Râşnov SA); 

• Diverse activităţi care se constituie în surse de particule (lucrări agricole, construcţii, drumuri). 

4.1.3 APĂ 

Ape de suprafaţă. Oraşul Râşnov este situată în bazinul hidrografic Olt. Cursurile de apă de 

suprafaţă ce străbat teritoriul oraşului (figura 4-9) sunt reprezentate de: 

• pârâul Ghimbăşel ce se formează din unirea a două ramuri: Ghimbăşelul Mare ce 

izvorăşte din versantul nordic al Bucegilor şi Pârâul Mic ce se formează în urma 

confluenţei pârâului Cheii, pârâului Mic (ce izvorăsc din Clăbucetele Predealului) şi al 

pârâului Poiana (ce izvorăşte din versantul sud-vestic al muntelui Postăvaru); 

• pârâul Pănicel (ce izvorăşte din masivul Bucegi) primeşte ca afluent de stânga pârâul 

Sohodol, ambele străbătând depresiunea Bîrsei; 

• râul Bârsa (cu izvoare în Munţii Făgăraş, Taga şi Piatra Craiului), ce urmăreşte limita 

Nord - Vestică administrativă a teritoriului oraşului Râşnov. 

Pe teritoriul oraşului există următoarele lucrări de regularizare: 

consolidare mal Bîrsa pe o lungime de 3,5 km, pe sectorul Vulcan-Stupini (limita vestică a 

teritoriului administrativ); 

regularizare Ghimbăşel pe o lungime de 4,8 km, în zona în care acesta traversează zona 

intravilanului oraşului Râşnov; 

regularizare Pârâul Valea Cetăţii (Pârâul Mic) în zona de trecere a localităţii Râşnov, de la 

restaurantul Valea Cetăţii până la vărsarea în Ghimbăşel. Pârâul curge printr-un canal din 

tuburi de beton armat Dn 2000 mm; 

Pagina 45



regularizare Panicel (2 km). 

Printre lucrările propuse se regăseşte proiectul privind regularizarea pârâului Bârsa pe 

sectorul Zărneşti-Halchiu-Braşov ce cuprinde amenajarea albiei pe o lungime de 7,78 km, 

apararea de mal pe o lungime de aproximativ 1 km, 12 traverse colmatare, 23 praguri îngropate. 

Pe teritoriul oraşului Râşnov este prezentă o secţiune de monitorizare pentru elementele de 

calitate biologică şi fizico-chimice a apelor de suprafaţă, la staţia de supraveghere situată pe râul 

Ghimbăşel. 

Din punct de vedere al calităţii apelor de suprafaţă, conform Planului Naţional de Management 

aferent porţiunii naţionale a bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, cursurile de apă 

de suprafaţă de pe teritoriul oraşului Râşnov, au majoritar o stare ecologică moderată (59% din 

lungimea acestora), urmat de 24% ce prezintă o stare ecologică bună, iar doar 17% din 

lungimea totală a râurilor au fost încadrate cu o stare ecologică slabă (figura 4-8). 

Figura nr. 4-8 Calitatea apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov (procente) 

Cursurile de apă de suprafaţă ce prezintă o stare ecologică moderată sunt reprezentate de râul 

Ghimbăşel şi afluentul de dreapta al acestuia (Pârâul Mic), respectiv de afluenţii acestuia din 

urmă (Pârâul Cheii şi Poiana). O stare ecologică bună prezintă pârâul Pănicel şi afluentul de 

stânga al acestuia, pârâul Sohodol. Singurul corp de apă de suprafaţă ce prezintă o stare 

ecologică slabă este Râul Bîrsa (figura 4-9). 

Sursele care afectează calitatea apelor pe teritoriul administrativ al oraşului sunt reprezentate în 

principal de sursele cu activităţi de mică industrie, sursele agricole precum şi de sursele mobile 

(traficul auto) şi apele insuficient epurate ce sunt evacuate de staţiile de epurare existente în 

amontele lcalităţii. Dintre sursele cu activităţi de mică industrie de pe teritoriul oraşului 

Râşnov menţionăm: 

Fabrica de scule RÂŞNOV SA - Fabricarea uneltelor de mână; 

ROM RE RO MUNTEANU SRL - Fabricarea cleiurilor şi gelatinelor; 

VINILACRILCONSULT SA - Fabricarea altor produse chimice; 

EMSILVA SRL - Silvicultură şi exploatare forestieră; 

ARA SRL - Fabricarea altor articole din metal; 

PROD AURORA SRL - Fabricarea băuturilor alcoolice distilate; 

Pagina 46



SC CONDMAG SA – Balastieră. 

În afară de aceste surse cu activităţi de mică industrie localizate în interiorul administrativ al 

oraşului Râşnov menţionăm şi sursele industriale aflate în amontele localităţii, care evacuează 

ape epurate în cursurile de apă ce traversează ulterior oraşul Râşnov. Dintre acestea menţionăm 

societatea ECOPAPER S.A. Zărneşti, (localizată în oraşul Zărneşti), ce desfăşoară activitatea de 

fabricare a hârtiei şi cartonului. Apele provenite de la staţia de epurare din incinta societăţii sunt 

evacuate în cursul Râului Bârsa, cu un Qmed.ev de 30,3 l/s. 

Printre sursele agricole ce afectează calitatea apelor de suprafaţă menţionăm ca surse posibile 

utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor chimice şi a fertilizatorilor în agricultură (sursă 

difuză de poluare), cît şi de unităţile cu activităţi agricole sau de creştere a animalelor. 

Figura nr. 4-9 Harta calităţii apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov 

Pagina 47



Ape subterane. 

Oraşul Râşnov este situată într-o zonă în care, conform Planului Naţional de Management aferent 

porţiunii naţionale a bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, se întâlnesc 

următoarele corpuri de apă subterană (figura 4-10): 

ROIL03 - corp de apă subterană freatic; 

ROOT02 - corp de apă subterană freatic; 

ROOT04 - corp de apă subterană freatic; 

ROOT11 - corp de apă subterană de adâncime. 

În zona analizată există un program de monitorizare a apelor subterane, atât cantitativă cât şi 

calitativă (supraveghere şi operaţional). 

Din punct de vedere al stării cantitative, toate corpurile de apă identificate pe teritoriul 

administrativ al oraşului Râşnov prezintă o stare cantitativă bună. 

Conform Raportului privind calitatea mediului în Judeţul Braşov în anul 2010 al Agenţiei pentru 

Protecţia Mediului Braşov, toate corpurile de apă subterană identificate pe teritoriul 

administrativ al oraşului Râşnov au fost încadrate ca având o starea calitativă chimică bună. 

Astfel, putem observa o îmbunătăţire a calităţii chimice a apelor subterane în cazul corpului 

de apă subterană ROOT02, care, la momentul elaborării Planului de Management al bazinului 

Hidrografic Olt (pentru care au fost utilizate în principal date şi informaţii din anul 2007) 

prezenta o stare calitativă chimică slabă. În cadrul acestui corp de apă subterană analizele 

efectuate în anul 2010 au evidenţiat depăşiri la indicatorii nitraţi şi fosfaţi. Principalii factori 

poluatori, care afectează calitatea apei subterane în cazul corpului de apă subterană ROOT02 sunt 

reprezentaţi de produsele chimice (îngrăşăminte, pesticide) utilizate în agricultură, ce provoacă o 

poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produsele menajere şi produsele rezultate din 

zootehnie. 

Facem precizarea că teritoriul Oraşului Râşnov face parte din localităţile vulnerabile la 

poluarea cu nitraţi. 

Pagina 48



Figura nr. 4-10 Harta calităţii corpurilor de apă subterană în zona oraşului Râşnov 

Apa destinată consumului uman. În prezent în Oraşul Râşnov există sistem centralizat de 

alimentare cu apă cu o lungime de 40 km, cu reţele de distribuţie pe toate străzile. Alimentarea cu 

apă a localităţii se realizează din sursa Cheile Râşnoavei prin drenaje executate de-a lungul 

pârâului Valea Cheii. De asemenea menţionăm că noile construcţii turistice existente pe Valea 

Glăjeriei sau Valea Râşnoavei se alimentează cu apă prin puţuri forate sau captări de izvoare. 

Apa colectată este înmagazinată într-un rezervor tampon de 100 mc de unde este condusă la 

rezervoarele de compensare existente în zona “DOBRICE”, la cota 687 m. Rezervoarele au o 

capacitate totală de 3.300 mc. De la rezervoare apa se distribuie prin artere şi reţele de distribuţie, 

existente. Numărul branşamentelor existente la consumatori (populaţie, agenţi economici) este de 

aproximativ 2.440. Lungimea totală a branşamentelor existente este de aproximativ 19,5 km. 

Dezinfectarea apei captate se face manual, direct în rezervoarele tampon, din cadrul gospodăriei 

captării izvoarelor, cu cloramina. Având în vedere lungimea traseului de aproximativ 7000ml / 

fir, pana la ajungerea apei în bateria de rezervoare din oraşul Râşnov, apa se consideră 

dezinfectată. Menţionăm că săptămânal se fac analizele de potabilitate a apei captate. 

Pagina 49



Ape uzate. Sistemul de canalizare existent în oraşul Râşnov este realizat în sistem separativ 

pentru ape uzate menajere şi ape pluviale. Canalizarea apelor uzate menajere este rezolvată pe 

cca 50% din străzi. Evacuarea apelor uzate se face printr-un colector de canalizare cu secţiuni 

ovoid la staţia de epurare a municipiului Braşov. Colectorul de canalizare preia pe traseu şi apele 

uzate din comunele Cristian şi Ghimbav. În prezent se execută un colector de canalizare din 

staţiunea Poiana până la colectorul ovoid 500/750 mm Râşnov – Cristian. 

Pentru apele pluviale există în prezent reţele şi colectoare de canalizare pluvială în zona centrală 

a oraşului care descarcă apele colectate în pârâul Ghimbăşel. S-au mai executat reţele de canalizare 

pluvială în cartierul Primăverii pentru noul cartier realizat, cu descărcare în pârâul Ghimbăşel şi pe 

strada Vânători. În celelalte zone evacuarea apelor pluviale se face prin rigole. 

Exploatarea instalaţiilor de apă din oraşul Râşnov se face de către Societatea “GOSCOM” 

Râşnov care se află în administrarea Consiliului Local Râşnov. Societatea “GOSCOM” Râşnov 

asigură şi exploatarea instalaţiilor de apă şi canalizare din comuna Cristian, situată la nord de 

oraşul Râşnov, la cca 2 km distanţă. 

4.1.4 SOL ŞI UTILIZAREA TERENULUI 

Condiţiile fizico-geografice (roca mamă, relief, clima, hidrografie, vegetaţia) şi acţiunea factorului 

uman s-au trasmis atât în caracteristicile solurilor cât şi în repartiţia teritorială a principalelor tipuri 

de sol. 

În oraşul Râşnov se regăsesc 11 tipuri de sol şi mai multe subtipuri, toate grupate în 9 

clase: argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate, 

spodosoluri, umbrisoluri (figura 4-11). 

Clasa cambisoluri se regăseşte pe cea mai mare suprafaţă administrativă. Principala caracteristică 

a acestor soluri este prezenţa unui orizont de alterare. Cambisolurile au textură mijlocie şi fină cu 

o bună stabilitate structurală, porozitate ridicată, capacitate bună de reţinere a apei şi un drenaj 

intern favorabil. Adesea, au reacţie neutră sau slab acidă, fertilitate chimică satisfăcătoare şi o 

faună activă. În această clasă au fost incluse două tipuri de sol: eutricambosol (brun eumezobazic) 

şi districambosol (brun acid). În zonele montane sunt ocupate cu păduri şi pajişti 

naturale (în cazul tipului brun acid), păduri şi pajişti de slabă calitate cu un volum edafic redus (în 

cazul tipului brun eu-mezobazic). 

Clasa argiluvisoluri este reprezentată prin soluri brune-luvice, soluri brune argiloiluviale şi 

luvisoluri albice. Sunt soluri relativ vechi. Roca mamă este formată din argilă nisipoasă şi luturi. 

Prezintă fertilizări şi amendamente cu calcar pentru ridicarea productivităţii. 

Clasa molisolurilor (cernisolurilor) este caracterizată de soluri tinere, formate sub păduri de 

stejar şi pajişti stepizate şi se disting prin culoarea închisă. Tipurile de sol din această clasă ce se 

regăsesc pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov sunt reprezentate de rendzine şi soluri 

cernoziomoide. Rendzinele se dezvoltă pe calcare sau materiale parentale calcarifere care apar 

între 20 şi 50 cm adâncime. Au un volum edafic redus datorită faptului că roca dură apare 

Pagina 50



aproape de suprafaţa solului şi adesea prezintă un conţinut ridicat de material scheletic, fiind 

considerate slab fertile. Cernoziomoidele se dezvoltă pe roci sedimentare, fiind considerate cele 

mai fertile soluri din ţară având în vedere însuşirile fizice şi chimice cele mai bune. 

Clasa solurilor neevoluate şi trunchiate include solurile aluviale şi de stâncărie. În această clasă 

intră şi solurile care au o structură bine diferenţiată, dar au fost trunchiate prin eroziune sau au 

fost puternic influenţate de activităţile antropice. 

Clasa spodisoluri este reprezentată în totalitate de tipul solurilor podzolice. Vegetaţia sub care s- 

au format este reprezentată de specii lemnoase de molidişuri şi jnepenişuri la care se adaugă 

vegetaţia ierboasă de pajişti alpine. Sunt soluri puternic acide, având o fertilitate scăzută. 

Clasa umbrisoluri este cel mai slab reprezentată la nivelul oraşului, fiind identificată prin 

prezenţa tipului de soluri humicosilicatice. Acestea se dezvoltă sub o vegetaţie specifică etajului 

alpin şi subalpin unde se întâlnesc specii ierboase acidofile. Acest tip de sol este considerat foarte 

slab fertil. 

Starea actuală a calităţii solurilor este determinată atât de condiţiile naturale în care se găsesc 

solurile respective, cât şi de modul de gospodărire al acestora (nu întotdeauna sunt folosite 

metodele corecte). Fertilitatea solului este afectată şi de diferite cauze cum ar fi: eroziunea, 

conţinutul redus de humus, compactarea, aciditatea, sărăturarea, textura excesivă (nisipoasă sau 

argiloasă), deficitul sau excesul de apă şi de elemente nutritive. 

Aceste activităţi au un impact negativ asupra solului prin reducerea capacităţii sale productive şi 

de suport (pierderi ale fertilităţii solului, ale carbonului şi biodiversităţii, este redusă capacitatea de 

retenţie a apei, sunt întrerupte ciclurile de producere a gazelor şi a nutrienţilor, este redusă 

capacitatea de degradare a contaminanţilor). 

Figura nr. 4-11 Suprafeţele ocupate de clasele şi tipurile de sol existente la nivelul oraşului Râşnov 

Pagina 51



Figura nr. 4-12 Harta solurilor în zona oraşului Râşnov 

Conform listelor publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, la nivelul oraşului 

Râşnov nu există situri contaminate şi nici situri potenţial contaminate. 

Facem însă precizarea că în prezent pe teritoriul oraşului calitatea solurilor nu este afectată de 

activităţi industriale deoarece există doar activităţi de mică industrie. Amplasamentul fostei uzine 

chimice Romacril prezintă suprafeţe de sol ce prezintă modificări faţă de starea iniţială. În prezent 

activitatea de producţie este foarte redusă, fapt ce a stopat existenţa unor potenţiale efecte 

negative în privinţa calităţii solui din zonă. Zonele în care există un risc potenţial de a fi afectată 

calitatea solurilor sunt reprezentate de către unităţile cu activităţi agricole. 

La nivelul oraşului Râşnov există de asemenea unele suprafeţe mici, îndeosebi în viroage, afectate 

de lipsa temporară a stratului vegetal precum şi loturi mici de teren cu depozitări accidentale de 

Pagina 52



reziduuri menajere, fără ca această situaţie să polueze arealul. Degradări ale solurilor sunt 

semnalate de asemenea pe suprafeţe mici datorită unor eroziuni sau alunecări de teren, amploarea 

acestor fenomene fiind controlabilă şi nesemnificativă. 

Colectarea deşeurilor se realizează de către firma SC Goscom Cetate Râşnov SA. Aceasta 

realizează colectarea deşeurilor menajere şi transportul acestora la staţia de transfer înfiinţată în 

oraşul Râşnov. După cântărire şi compactare deşeurile sunt transportate de la staţia de transfer la 

groapa ecologică de la Săcele. 

În ceea ce priveşte utilizarea terenurilor, pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov cea mai 

mare suprafaţă este reprezentată de pădure (48% din teritoriul administrativ), urmată de teren 

arabil (16%), păşuni (15%), respectiv de fâneţe (8%) şi intravilan (8%). Restul terenului este 

ocupat de suprafeţe reduse reprezentate de păşuni împădurite (2%), tufărişuri şi mărăcinişuri, 

drumuri, fâneţe împădurite (1%), respectiv nisipuri, teren neproductiv, lacuri şi bălţi naturale, 

fâneşe cu tufărişuri şi mărăcinişuri, bolovani, grohotiş, stâncării, pietriş şi ape curgătoare (sub 1%) 

(figura 4-13). 

Figura nr. 4-13 Utilizarea terenului pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov 

4.1.5 SCHIMBĂRI CLIMATICE 

Prin Legea nr. 3/2001 România a ratificat Protocolul de le Kyoto, angajându-se să reducă emisiile 

de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de referinţă 1989. 

Dinamica acestor emisii în intervalul de timp scurs din anul 1989 a cunoscut un trend descendent 

în intervalul 1989 – 1999 (o scădere a emisiilor cu ~50% faţă de anul 1989) datorat în principal 

declinului activităţilor economice, urmat de o tendinţă de creştere a emisiilor în intervalul 2000 – 

2004, reflectând dezvoltarea economică din această perioadă, şi o uşoară tendinţă de scădere în 

utimii ani, datorată îmbunătăţirilor tehnologice. Estimările făcute până în prezent, pe baza acestei 

Pagina 53



tendinţe de creştere a emisiilor gazelor cu efect de seră, indică ca fiind foarte probabilă 

îndeplinirea ţintei stabilite pentru 2012. 

La nivel naţional, cea mai mare contribuţie la emisiile totale de gaze cu efect de seră o deţine 

dioxidul de carbon (71.39% - valoarea medie 1989 - 2007), urmat de CH 4 (17.33% - valoarea 

medie 1989 - 2007) şi N 2 O (10.7% - valoarea medie 1989 - 2007). 

Estimarea impactului schimbărilor climatice asupra României s-a realizat printr-un studiu al 

Academiei Române, în care s-au selectat diferite Modele de Circulaţie Generală a atmosferei, care 

reflectă cel mai bine condiţiile din ţara noastră. Conform rezultatelor generate de aceste modele, 

în condiţiile dublării concentraţiei dioxidului de carbon în atmosferă, se aşteaptă pentru deceniile 

următoare o creştere a temperaturii medii globale cuprinsă între 2,4 şi 7,4˚C. Impactul 

schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel 

regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, modificarea ciclului hidrologic, sporirea 

suprafeţelor aride, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii 

fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii etc. 

Pentru România, modificarea condiţiilor climatice regionale şi locale influenţează ecosistemele, 

aşezările umane şi infrastructura. Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundaţii, secete) 

sunt tot mai frecvente, iar pagubele produse de acestea sunt semnificative. Predicţiile bazate pe 

efectele schimbărilor climatice globale arată o creştere a frecvenţei de apariţie a evenimentelor 

meteorologice extreme. 

Efectele schimbărilor climatice se manifestă în mediul rural, dar şi urban prin afectarea negativă a 

producţiei agricole, dar şi a biodiversităţii. S-a pus de asemenea în evidenţă faptul că, datorită 

creşterii temperaturilor şi scăderii volumului precipitaţiilor, în zonele împădurite joase şi deluroase 

se va înregistra în anii următori o scădere considerabilă a productivităţii pădurilor. 

La nivelul Oraşului Râşnov nu există un inventar al emisiilor de GES din diferite surse. Pe 

teritoriul oraşului Râşnov nu există operatori cu instalaţii /activităţi încadrate în anexa 1 a 

Directivei 2003/87/CE modificată si completată cu Directiva 2009/29/CE. 

4.1.6 BIODIVERSITATE 

Pe teritoriul Administrativ al Oraşului Râşnov se regăsesc următoarele arii naturale protejate 

(figura 4-14): 

• De interes naţional: 

- Parcul Natural Bucegi; 

- 4 Rezervaţii naturale: Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii, Rezervaţia Naturală 

Muntele Postăvaru, Rezervaţia naturală Bucegi, Abruptul Prahovean Bucegi; 

• De interes comunitar: 

Pagina 54



- 2 arii naturale protejate NATURA 2000: ROSCI0013 Bucegi şi ROSCI0207 

Postăvarul. 

Pentru realizarea hărţilor şi analizelor din acest capitol au fost utilizate limitele SCI-urilor şi 

rezervaţiilor naturale disponibile pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor 

(http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-naturale-protejate/), iar limita 

Parcului Natural Bucegi a fost extrasă din Planul de Management aprobat prin HG 1035/2011 

(deoarece această limita aprobată este diferită faţă de cea disponibilă pe site-ul ministerului). 

Figura nr. 4-14 Localizarea ariilor naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov 

Pagina 55



Din suprafaţa totală a unităţii administrative Râşnov (intravilan şi extravilan), 19,24% este ocupată 

de SCI Bucegi, 18,92% de Parcul Natural Bucegi (care se suprapune în mare parte cu SCI Bucegi) 

şi 1,6% de SCI Postăvarul. Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii ocupă 0,01% din suprafaţa 

totală administrativă, iar Abruptul Prahovean Bucegi 0,29%. Celelalte Rezervaţiile naturale ocupă 

suprafeţe restrânse şi se suprapun cu ariile protejate de interes comunitar Natura 2000: 

ROSCI0013 Bucegi (pentru Rezervaţia naturală Bucegi), respectiv ROSCI0207 Postăvaru (pentru 

Rezervaţia naturală Muntele Postăvaru). 

1.60% Parcul Natural Bucegi 

Abruptul Prahovean Bucegi 

19.24 % 

18.92% 

Rezervatia naturala Bucegi 

(Abruptul Bucsoiu, Malaesti, Gaura) 

Rezervatia naturala Pestera Valea 

Cetatii 

Rezervatia naturala Muntele 

Postavarul 

1.61% 

7.05% 

0.10% 

0.29% 

ROSCI0013 Bucegi 

ROSCI0207 Postavarul 


suprafaţa totală administrativă (%) 

În ceea ce priveşte suprafaţa ariilor protejate existente pe teritoriul UAT Râşnov din totalul 

suprafetelor ocupate de acestea se observă că Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii se 

regăseşte în întregime pe teritoriul oraşului. Aceasta este urmată de Rezervaţia naturală Bucegi 

(Abruptul Bucşoiu, Mălăeşti, Gaura) care se regăseşte în proporţie de 62,19% pe teritoriul UAT 

Râşnov. Abruptul Prahovean Bucegi ocupă pe teritoriul oraşului Râşnov cea mai mică suprafaţă 

din totalul suprafeţei acestuia (0,8%). 

ROSCI0207 Postavarul 

ROSCI0013 Bucegi 

Rezervatia naturala Muntele Postavarul 

Rezervatia naturala Pestera Valea Cetatii 

Rezervatia naturala Bucegi (Abruptul Bucsoiu, 

Malaesti, Gaura) 

Abruptul Prahovean Bucegi 

Parcul Natural Bucegi 

Suprafaţa în alte UAT-uri (ha) 

15.63 

Suprafaţa în UAT Râşnov (ha) 

242.23 

2914.42 

244.31 

1067.79 

44.59 

2865.69 

0% 20% 40% 60% 80% 100% 


suprafaţa totală a fiecărei arii protejate 

Pagina 56



Analizând limita intravilanului existent se observă că în partea Sudică aceasta se apropie foarte 

mult, iar în unele zone chiar depăşeşte (foarte puţin) limita Parcului Natural Bucegi, respectiv 

limita ROSCI0013 Bucegi (figura 4-17). Această zonă corespunde zonei de dezvoltare durabilă (în 

vest), respectiv zonei de management durabil (în sud) a Parcului Natural Bucegi (figura 4-18). În 

interiorul Rezervaţiei Naturale Bucegi, respectiv în interiorul parcului Natural Bucegi (zona de 

protecţie integrală), se află o suprafaţă de aproximativ 0,28 ha (conform Planului de management 

al Parcului Natural Bucegi, anexa 5) intravilan reprezentată de Cabana Mălăieşti şi Salvamont. 

Figura nr. 4-17 Localizarea intravilanului existent faţă de ariile protejate identificate la nivelul 

oraşului Râşnov 

Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi prezintă pe teritoriul oraşului Râşnov următoarele 

zone (figura 4-18): 

• Zona de dezvoltare durabilă; 

• Zona de management durabil; 

Pagina 57



• Zona de protecţie integrală (în care este inclusă intravilanul reprezentat de Cabana 

Mălăieşti şi Salvamont). 

Pe teritoriul analizat nu există zone de protecţie strictă. 

Figura nr. 4-18 Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi la nivelul oraşului Râşnov (după 

Planul de Management al Parcului Natural Bucegi) 

Oraşul Râşnov face parte din categoria unităţilor administrative al căror teritoriu include zone cu 

valoare naturală ridicată (HNV), conform hărţii publicate în PNDR (2007 – 2013). 

4.1.7 MANAGEMENTUL RISCURILOR DE MEDIU 

Inundaţiile. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V- a şi a 

Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov, teritoriul oraşului Râşnov nu este afectat 

de fenomenul de inundaţie. În cazul precipitaţiilor abundente (80 – 100 l/mp) sau în cazul ploilor 

torenţiale, zonele ce pot fi afectate de inundaţii sunt cele situate în zonele neregularizate ale 

pârâului Ghimbăşel din amonte de oraşul Râşnov. Pâraiele şi văile afluente din amonte au 

Pagina 58



regimuri torenţiale fără să aibă bazine de retenţie care să atenueze undele de viitură. În perioade 

cu precipitaţii bogate rezultă debite maxime de scurgere care produc inundaţii în localităţile 

limitrofe. O dată cu apele sunt aduse şi debite solide de nisip, pietriş, lemne care se depun pe albia 

majoră a cursului de apă. În general nu se produc pagube majore. 

Alunecările de teren. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – Anexa 6 

Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, situează teritoriul 

oraşului Râşnov într-o macrozonă teritorială cu un potenţial mediu de produce al alunecărilor şi o 

probabilitate de alunecare redusă. Oraşul nu este încadrat între unităţile teritoriale afectate de 

alunecări de teren primare sau reactivate. În ultimii ani (2009-2011), alunecările de teren au 

produse pagube izolate unor locuinţe dar şi drumului naţional 1E Râşnov – Poiana Braşov din 

cauza prăbuşirii pe carosabil a unui zid de sprijin. Acestea alunecări au fost antrenate de către 

ploile abundente căzute într-un interval de timp scurt. 

Cutremure de pământ. Sub raport seismic, conform SR 11000/1-93, Oraşul Râşnov se 

încadrează în zona de intensitate seismică de gradul VII 1 (MSK), corespunzător unei perioade de 

revenire de 50 de ani. 

4.1.8 CONSERVAREA /UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR NATURALE 

Principala resursă naturală a oraşului o constituie fondul forestier (administrat de Ocolul Silvic al 

oraşului Râşnov), cu o suprafaţă totală de 7.198,46 ha, din care o suprafaţă de 1572 ha sunt situate 

în Parcul Natural Bucegi. În vederea utilizării durabile a fondului forestier, Ocolul Silvic al 

oraşului Râşnov are ca ţintă obţinerea unui arboret cu înaltă valoare productivă, urmărind 

păstrarea speciilor fundamentale de bază. În acest sens, au loc anual împăduriri, în cursul anului 

2011 fiind efectuate completări pe o suprafaţă de 1,2 ha. 

Fond forestier Râşnov 

52% 

48% 

Alte suprafete 

Figura nr. 4-19 Suprafaţa de fond forestier din totalul suprafeţei administrative a oraşului Râşnov 

(%) 

Energie electrică. Oraşul Râşnov este alimentat din sistemul naţional de alimentare cu energie 

electrică, respectiv reţelele de transport şi distribuţie de 110 respectiv 20 kV. 

Teritoriul administrativ al oraşului Râşnov este străbătut în partea vestică de LEA 400 kV Bradu- 

Braşov (de la stâlpul 365 la stâlpul 378), pusă în funcţiune în anul 1980. 

Pagina 59



Racordarea localităţii se face printr-o staţie de transformare 110/20 kV situată în zona fabricii de 

scule, unitatea 2. De la staţia de transformare pleacă reţele de 20 kV la care sunt racordate 19 

posturi de transformare de 20 / 0,4 kVA. Din aceste posturi pleacă reţele de distribuţie de 0,4 kV 

pe toate străzile localităţii pentru alimentarea clădirilor existente. Reţeaua de joasă tensiune de 

380kV este montată în general aerian, pe stâlpi din beton armat, iar în noile cartiere de locuit sunt 

cabluri montate subteran. 

Pe valea Glăjeriei există o hidrocentrală în amonte de staţia de captare a fostei uzine chimice cu o 

capacitate de 400 kVA. Hidrocentrala funcţionează de cca 70 de ani şi este legată la sistemul 

naţional de distribuţie printr-o linie de 20 kV. La această linie de 20 kV sunt racordate pensiunile 

sau casele de vacanţă din zonă prin posturi de transformare de 20/0,4 kV. 

Gaze naturale. Oraşul Râşnov este alimentat cu gaze naturale din conducta de înaltă presiune 

(magistrală) Dn 250 mm ce leagă fronturile de captare din bazinul Mediaş cu localităţile din 

judeţul Braşov. Două conducte magistrale de gaze naturale merg spre Zărneşti – Bran iar 4 

conducte pe Valea Râşnoavei spre Predeal. 

În partea de nord a oraşului, lângă fosta uzină Chimică, există o staţie principală de reglare, 

predare – primire, de la care pleacă conducte de presiune redusă în cartierul Chimica şi o 

conductă de medie presiune până la fosta fabrică de scule (FSR). În incinta fabricii exista o staţie 

de reglare de sector de la care pleacă reţele de distribuţie în localitatea Râşnov. 

Sistemul de distribuţie existent este depăşit în prezent din cauza creşterii numărului de 

consumatori racordaţi şi este necesară o redimensionare. 

4.1.9 POPULAŢIE ŞI SĂNĂTATE UMANĂ 

Conform datelor INS, populaţia oraşului Râşnov la 1 iulie 2010 era de 16479 locuitori. Datele 

statistice din perioada 2000 – 2010 indică o tendinţă generală de creştere a populaţiei, cu o 

perioadă de scădere accentuată (2000-2002), urmată de o perioadă de creştere, în intervalul 2000- 

2010 numărul total de locuitori crescând cu 371 persoane. Datele provizorii ale Recensământului 

Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, indică însă 

pentru oraşul Râşnov o populaţie stabilă de 14.081 locuitori (cu aproximativ 2400 de locuitori mai 

puţin faţă de anul 2010). 

Pagina 60



Nr. persoane 

16600 

16400 

16200 

16000 

15800 

15600 

15400 

15200 

15000 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

TOTAL 16108 15943 15520 15699 15795 15882 15982 16055 16193 16332 16479 

Figura nr. 4-20 Evoluţia numărului total de locuitori în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov 

(sursa INS) 

8600 

8400 

8200 

8000 

7800 

7600 

7400 

7200 

Masculin 

Feminin 

7000 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Figura nr. 4-21 Evoluţia numărului de locuitori pe sexe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov 

(sursa INS) 

Din punct de vedere al repartizării pe sexe, situaţia este relativ echilibrată, la nivelul anului 2010 

51,31% fiind populaţie de sex feminin şi 48,68% de sex masculin. 

Numărul de locuinţe la nivelul anului 2010 era de cca. 5400. Poate fi observată o evoluţie 

ascendentă a numărului de locuinţe începând din anul 2000. Starea locuinţelor este în general 

bună, acestea fiind în general racordate la reţelele edilitare existente în oraş. 

Pagina 61



5500 

5400 

5300 

5200 

5100 

5000 

4900 

4800 

4700 

4600 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Figura nr. 4-22 Evoluţia numărului total de locuinţe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov 

(sursa INS) 

Conform datelor deţinute de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2010 în Oraşul 

Râşnov existau 5 farmacii, 1 laborator medical, 10 cabinete medicale de familie, 4 cabinete 

medicale de specialitate şi 9 cabinete stomatologice (4 proprietate publică, 5 proprietate privată). 

Pe teritoriul oraşului Râşnov există de asemenea Serviciul Salvamont ce funcţionează cu un 

numar de 2 angajaţi şi încă aproximativ 20 de voluntari. 

4.1.10 PEISAJ 

Oraşul Râşnov prezintă un peisaj diversificat, în mare parte rezultat din organizarea topografică şi 

geologică a teritoriului. Identitatea peisagistică a oraşului este dată în principal de păduri. Se 

disting ca peisaj caracteristic pădurile, livezile, păşunile şi fâneţele, văile şi zonele cultivate. 

Principalele trăsături care dau valoare peisajului sunt: 

• Valoarea estetică (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor peisagistice); 

• Valoarea tradiţională (elemente endemice naturale, elemente distinctive de natură 

culturală). 

Pentru realizarea analizei peisajului în zona oraşului Râşnov a fost utilizată baza de date 

LANMAP2 existentă la nivel european. Tipurile de peisaj sunt stabilite pe baza criteriilor care ţin 

cont de: 

• Tipul de climat al zonei; 

• Topografie; 

• Materialul parental al rocii; 

• Modul de utilizare al terenului. 

Pagina 62



În tabelul următor sunt prezentate tipurile de peisaj ce au fost identificate la nivelul oraşului 

Râşnov, precum şi caracteristicile acestora. Spaţial, acestea sunt prezentate în figura 4-24, unde se 

regăsesc şi tipurile de peisaj din zonele învecinate oraşului Râşnov. 

Tabel nr. 4-6 Tipuri de peisaj existente la nivelul oraşului Râşnov şi caracteristicile acestora 

Material Utilizarea 

Zona Climat 

Tip de peisaj 

parental terenului 

Vest, Centru 

şi Sud-Vest 

Alpin Roci calcaroase Pădure Alpin-Munţi-Roci-Pădure 

Nord Continental Aluviuni Arabil 

Sud 

Est 

Alpin Sudic 

Alpin Sudic 

Roci cristaline şi 

magmatite 

Formaţiuni 

detritice 

Pădure 

Pădure 

Continental-Munţi- 

Sedimente-Teren Arabil 

Alpin-Munţi-Roci-Pădure 

Alpin-Munţi-Roci-Pădure 

Figura nr. 4-23 Tipuri de peisaj existente în zona oraşului Râşnov (sursa EEA) 

Pagina 63



Diversitatea formelor de relief, precum şi a ecosistemelor naturale şi seminaturale existente pe 

teritoriul oraşului fac ca valoarea peisajului să fie una ridicată, ceea ce impune pe de o parte 

considerarea unor măsuri de protecţie a peisajului, precum şi identificarea unor soluţii durabile de 

valorificare turistică a acestuia. 

Figura nr. 4-24 Peisaj de tip Continental-Munţi-Sedimente-Teren Arabil (în prim plan), peisaj 

Alpin-Munţi-Roci-Pădure (în plan secund) 

Nr. 

crt. 

4.1.11 MOŞTENIREA CULTURALĂ ŞI PATRIMONIUL ISTORIC 

Imobilele rămase cu valoare ambientală şi arhitecturală sunt puţine la nivelul oraşului, fără să se fi 

păstrat nealterate în proporţie de 100%. Mare parte din aceste imobile necesită lucrări de 

consolidare şi intervenţie atentă, cu păstrarea elementelor valoroase de arhitectură. 

Conform PATN, secţiunea a III-a, anexa nr. IV, Oraşul Râşnov face parte din unităţile 

administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare 

culturală de interes naţional. În tabelul următor sunt prezentate obiectivele de interes cultural 

din oraşul Râşnov prezente în Lista monumentelor istorice aprobată prin Ordinul Ministrului 

Culturii şi Cultelor şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 670/2010. 

Tabel nr. 4-7 Lista monumentelor istorice de pe teritoriul oraşului Râşnov 

Denumire Cod LMI 2010 Localizare Datare 

1. Castrul roman Cumidava BV-I-s-A-11283 

„Grădiştea”, „La Cetate” 

("Erdenburg”) la cca. 3 km N-NV 

de oraş, vis-a-vis de Gara C.F.R., 

cca. 450 m în dreapta râului Bârsa 

sec. II - III p. Chr., 

Epoca romană 

2. 

Situl arheologic de la 

Râşnov 

BV-I-s-A-11284 „Dealul Cetăţii” („Grădina Cetăţii”) 

3. Fortificaţie medievală BV-I-m-A-11284.01 „Dealul Cetăţii” („Grădina Cetăţii”) Epoca medievală 

4. Fortificaţie dacică 

sec. III a. Chr. - I p. 

BV-I-m-A-11284.02 „Dealul Cetăţii” („Grădina Cetăţii”) 

Chr., Latène 

5. Cetatea Râşnovului BV-II-a-A-11755 La sud de localitate, pe Dealul sec. XIV - XVIII 

Pagina 64



Nr. 

crt. 

6. 

7. 

8. 

9. 

Denumire Cod LMI 2010 Localizare Datare 

Dubla incintă de vest, cu 

turnuri, barbacane, zwinger, 

casa paznicului, încăperi 

pentru provizii şi capelă 

(păstrate fragmentar), 

fântână 

Incinta de est, cu turn de 

poartă şi capelă (păstrată 

fragmentar) 

Ansamblul „Str. Ion Luca 

Caragiale” 

BV-II-m-A-11755.01 

BV-II-m-A-11755.02 

BV-II-a-B-11756 

Ansamblul „Str. Cetăţii şi str. 

BV-II-a-B-11757 

Romulus Cristoloveanu” 

10. Ansamblul „Str.Florilor” BV-II-a-B-11758 

11. Ansamblul „Pe Dobrice” BV-II-a-B-11759 

Cetăţii 

La sud de localitate, pe Dealul 

Cetăţii 

La sud de localitate, pe Dealul 

Cetăţii 

Str. Caragiale Ion Luca, între str. 

Izvorului şi str. Cloşca, ambele 

laturi ale străzii 

Str. Cetăţii, str. Romulus 

Cristoloveanu, ambele laturi ale 

străzilor 

Str. Florilor, între str. Armata 

Română şi str. Mihai Viteazul, 

ambele laturi ale străzii 

Str. Horea, str. Cloşca, str. 

Crişan, ambele laturi ale străzilor 

sec. XIV - XVIII 

sec. XIV - XVIII 

sec. XVIII - XIX 




12. Ansamblul „Piaţa Unirii” BV-II-a-B-11760 Piaţa Unirii, nr.1-22 sec. XVIII - XIX 

Ansamblul „Str. Ion 

Str. Creangă Ion, ambele laturi 

13. BV-II-a-B-11761 


Creangă” 

ale străzii 

Str. Republicii, ambele laturi ale 

14. Ansamblul „Str. Republicii” BV-II-a-B-20902 


străzii 

Str. Cristoloveanu Romulus 14 1384, ref. sec. XVIII- 

15. Biserica „Sf. Nicolae” BV-II-m-A-11762 

XIX 

Ansamblul bisericii 

16. 

evanghelice 

BV-II-a-A-11763 Str. Republicii 1 sec. XIII - XVIII 

Biserica evanghelică „Sf. 

17. 

Matthias” 

BV-II-m-A-11763.01 Str. Republicii 1 

sec. XIII - XVIII 

18. Zid de incintă BV-II-m-A-11763.02 Str. Republicii 1 sec. XIII - XVIII 

Conform PATJ Braşov Secţiunea Monumente Istorice şi de Arhitectură, situri arheologice şi 

ansambluri de arhitectură pentru oraşul Râşnov, elaborat la nivelul anului 1999 de către SC. 

Proiect Braşov SA, în cadrul localităţii au fost identificate trei zone importante, ce prezintă 

caracteristici diferite: 

1. Zona compact românească care s-a dezvoltat de-a lungul străzilor Horia, Cloşca şi Crişan 

şi firul văii Dobricea, numită şi „cartierul Dobrice”. Aceasta poate fi recunoscută prin 

forma de amplasament „înghesuit” a caselor, gospodăriile desfăşurându-se pe suprafeţe 

mici; 

2. Zona săsească care s-a dezvoltat în jurul Bisericii Evanghelice, de-a lungul străzilor 

Florilor, Caraimanului, brazilor, Izvoarelor, I.L. Caragiale până la intersecţia cu str. R. 

Cristoloveanu şi str. Republicii. Gospodăriile săseşti se desfăşoară pe suprafeţe mai mari 

cu case construite din materiale durabile şi anexe gospodăreşti încăpătoare. 

Pagina 65



3. Zona construită în jurul Bisericii Sf. Nicolae care face tranziţia dintre zona săsească şi 

zona românescă, ce prezintă caracteristici atât de casă veche românescă cât şi de casă 

săsească. 

4.1.12 TRANSPORT DURABIL 

Oraşul Râşnov este un vechi nod rutier, aici intersectandu-se drumurile care fac legatura 

Ardealului cu Ţara Românească, oraşul fiind aşezat pe vechiul drum comercial care legă Braşovul 

de Câmpulung Muscel, DN 73. Din Râşnov se poate face accesul spre staţiunea turistică Poiana 

Braşov situată la 9 km pe DN1E, spre Bran pe DN73A la 15 km, spre Predeal pe DN73A. 

Oraşul Râşnov este străbătut de: 

• traseul drumului naţional DN 73 (E574), la 5 km de Cristian, la 12 km de Braşov şi la 12 

km de Bran; 

• traseul drumului naţional DN 73A, la 12 km de Zârneşti şi la 22 km de Predeal; 

• traseul drumului naţional DN 1E, la 9 km de Poiana Braşov; 

• traseul drumului judeţean DJ 101. 

Din punct de vedere al infrastructurii feroviare, teritoriul oraşului Râşnov este străbătut de calea 

ferata Braşov-Zărneşti, cu staţia şi halta Râşnov, şi de un racord CF industrial. 

Reţeaua stradală a oraşului este formată din străzi de categoriile a III a şi a IV a, cu elemente 

geometrice ale profilului transversal având, multe dintre ele, valori reduse şi diferite de-a lungul 

traseului, cu asimetrii de amenajare stânga-dreapta, unele fără trotuare amenajate, fără amenajări 

pentru scurgerea eficientă a apelor meteorice, cu intersecţii la distante mici şi/sau neamenajate 

corespunzător, cu vizibilitate redusă, unele trasee sinuoase, toate aceste caracteristici purtând, în 

cele mai multe cazuri, amprenta istorică a modului de construire în evoluţia ţesutului urban şi a 

condiţiilor de relief. Intersecţiile drumurilor naţionale cu calea ferată sunt amenajate la nivel. 

Transportul de persoane se poate face şi cu autobuze ale firmelor de transport spre localităţile 

învecinate, sau apelând la serviciile de transport persoane în regim de taxi. 

Pagina 66



Figura nr. 4-25 Reţeaua de transporturi existentă la nivelul oraşului Râşnov 

Pentru reducerea zgomotului din zona intravilanului oraşului Râşnov a fost identificată o porţiune 

de 2,3 km lungime pe DN73, unde pentru reducerea poluării fonice a fost luată măsura limitarii 

vitezei de deplasare pentru traficul rutier. Pentru celelalte zone s-a luat măsura asfaltarii 

drumurilor, montarea în anumite zone a limitatoarelor de viteză sau organizarea circulaţiei pe sens 

unic. 

Accesul la reţeaua de căi ferate se face prin intermediul gării situate în localitatea Râşnov, precum 

şi halta Romacril. De aici se poate face transportul de persoane prin intermediul curselor de tren 

spre oraşul Zărneşti sau municipiul Braşov. 

Pagina 67



4.1.13 TURISM DURABIL 

Oraşul Râşnov a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare a turismului, atât datorită aşezării 

sale geografice cât şi investiţiilor realizate în acest domeniu. O mare parte din proiectele derulate 

de Primăria oraşului Râşnov au avut la bază lucrari menite să atragă un numar cât mai mare de 

turişti: îmbunătăţirea infrastructurii oraşului, organizarea de concursuri de talie internaţională, 

promovarea Cetăţii Ţărăneşti, precum şi mediatizarea unor evenimente şi manifestări locale 

tradiţionale. 

Numărul de unităţi de cazare, pe structuri de pe teritoriul oraşului Râşnov este prezentat în 

tabelul următor. Poate fi observată o creştere a numărului total de structuri de primire turistică, 

dar şi apariţia unei noi tipuri de structuri de primire turistică începând cu anul 2011 (pensiuni 

agroturistice). 

Tabel nr. 4-8 Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri 

de structuri (conform datelor INS) 

Tipuri de 

structuri 

Număr/an 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 

Hosteluri : : : : : : : : : : 1 : 

Cabane turistice 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 2 

Campinguri 1 1 1 1 1 : : : : : : : 

Pensiuni 

turistice 

: : : 2 6 8 11 15 15 16 14 22 

Pensiuni 

agroturistice 

: : : : : : : : : : : 1 

Total 3 3 3 5 9 10 13 17 17 17 16 25 

Creşterea numărului total de structuri turistice se datorează creşterii numărului total de turişti ce 

aleg teritoriul oraşului Râşnov ca destinaţie turistică. Până în anul 2008 s-a înregistrat o creştere 

accentuată a numărului total de turişti cazaţi în această zonă, acesta depăşind la nivelul anului 

menţionat 18000 turişti. În perioada 2008-2009 se observă un declin în ceea ce priveşte numărul 

de turişti care au fost cazaţi la nivelul oraşului, fapt datorat în mare măsură crizei economice, ce a 

determinat pe de o parte scăderi în ceea ce priveşte numărul de turişti cât şi reducerea numărului 

de zile petrecute la nivelul destinaţiei. 

Pagina 68



20000 

18000 

16000 

14000 

12000 

10000 

8000 

6000 

Hosteluri 

Cabane 

turistice 

Campinguri 

Pensiuni 

turistice 

Pensiuni 

agroturistice 

Total 

4000 

2000 

0 

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 

Figura nr. 4-26 Evoluţia numărului de turişti cazaţi pe tipuri de structuri de primire turistică 

Structurile care au înregistrat cel mai mare număr de turişti cazaţi sunt reprezentate de către 

pensiunile turistice (figura 4-26), fapt ce demonstrează şi interesul crescut al investitorilor pentru 

dezvoltarea unor astfel de structuri, atât în privinţa capacităţilor de cazare, cât şi în dezvoltarea 

unor structuri noi (figura 4-27). 

120000 

100000 

Hosteluri Cabane turistice Campinguri 

Pensiuni turistice 

Pensiuni agroturistice 

80000 

60000 

40000 

20000 

0 

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 

Figura nr. 4-27 Evoluţia capacitatăţii de cazare turistică în funcţie pe tipuri de structurile de 

primire turistică 

Pagina 69



Dintre dotarile pentru agrement existente la nivelul oraşului Râşnov menţionăm: 

• baza sportivă care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pistă de schi role, trasee de schi 

fond şi biatlon; 

• teren de fotbal situat la baza Cetăţii Râşnov, unde au loc antrenamente şi meciuri ale 

echipei locale de fotbal FC Râşnov; 

• sală de sport amplasată în vecinatatea stadionului; 

• teren de fotbal acoperit privat; 

• un patinoar şi 3 terenuri de tenis private (situate în zona Valea Cetăţii); 

O alta zonă preferată pentru activităţi sportive este Cheile Râşnoavei. Aici se pot practica sporturi 

precum bungee-jumping, căţărări şi paint-ball. Deasemenea sunt oferite de catre investitori 

particulari servicii de practicare a echitaţiei. 

Dintre lucrările propuse/ în curs de execuţie pentru extinderea şi completarea dotărilor 

de agrement existente menţionăm: 

• Baza Olimpică (care va cuprinde Baza de Biatlon şi trei trambuline - K15, K35, K65- 

pentru sarituri cu schiurile), ce se amenajează în zona Valea Cărbunarii datorită faptului că 

în anul 2013 oraşul Râşnov va fi una dintre locaţiile în care se vor desfăşura Jocurile 

Olimpice de Iarnă pentru Tineret; 

• tot în zona Valea Cărbunarii va fi locaţia primei pârtii de schi alpin din Râşnov destinată 

amatorilor, precum şi o pistă pentru sănii; 

• parc tematic “Parcul cu dinozauri” ce se va amenaja la poalele Cetăţii Ţărăneşti Râşnov; 

• pista de sănii-maşinuţe practicabilă atât iarna cât şi vara, amenajată prin parteneriat publicprivat 

la poalele Cetăţii Ţărăneşti Râşnov. 

Obiective turistice. 

Simbolul oraşului Râşnov este reprezentat de Cetatea Ţărănească, construcţie amplasată pe o 

stancă abruptă care domină oraşul, fiind vizibilă de la distanţă. Aceasta a fost prima dată 

menţionată într-un document din anul 1355, fiind construită ca o cetate ţărănească cu scopul de a 

adaposti şi apăra locuitorii Râşnovului în caz de invazii. În ultimii ani, Cetatea Ţărănească a fost 

vizitată de un numar din ce în ce mai mare de turişti, atât datorită promovării susţinute de către 

autorităţile locale cât şi investiţiilor realizate în zonă. La baza cetăţii se va finaliza în cursul anului 

amenajarea unei parcări cu 118 locuri de parcare pentru autoturisme şi 7 locuri pentru autocare, 

lucrare realizată din fonduri proprii. 

La circa 3 km de oraş, în vecinătatea râului Bârsa se află ruinele Castrului Roman Cumidava, 

una dintre cele mai vechi aşezări precursoare a actualului oraş Râşnov. Săpăturile arheologice 

desfăşurate în mai multe rânduri au evidenţiat o mare diversitate de ceramică tip dacică, 

demonstrând că în apropiere sau chiar în castru locuiau daci. 

Pagina 70



Relieful oraşului Râşnov se constituie ca atracţie turistică de sine stătătoare. La extremitatea 

sudică a oraşului se află partea sudică a Masivului Postăvaru numită Cheile Râşnoavei, zona 

preferată pentru drumeţii, alpinism, odihnă sau recreere. 

În partea sud-estică a oraşului se află Parcul Natural Munţii Bucegi, importantă destinaţie 

turistică favorizând turismul de recrere şi odihnă prin numeroasele cabane şi trasee turistice. 

Alte obiective turistice sunt reprezentate de evenimentele culturale locale precum: 

• Zilele Râşnovului şi Festivalul Ecvestru; 

• Festivalul Off-Road; 

• Curtea Comedianţilor; 

• Festivalul de Film Istoric “Nemuritorii”; 

• Festivalul Isoric Academic ”În Numele Trandafirului”; 

• “Serbările Zapezii”. 

4.2 EVOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUG 

ORAŞUL RÂŞNOV 

Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului reprezintă o cerinţă atât a Directivei 

SEA 1 (vezi art. 5 şi anexa I-b) cât şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 2 (vezi art.15). Scopul 

acestei analize este de a evalua modul în care PUG Oraşul Râşnov răspunde nevoilor şi cerinţelor 

stării mediului din teritoriul analizat şi a tendinţelor sale de evoluţie. 

Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului 

actual de cunoaştere şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendinţele 

evoluţiei sale (vezi secţiunea anterioară a raportului). Analiza este structurată pe aspectele de 

mediu relevante pe baza cărora s-a realizat caracterizarea stării mediului. 

Este cunoscut faptul că evaluarea stării viitoare a mediului şi în mod particular a Alternativei 0 

este dificil de realizat în condiţiile în care datele necesare nu sunt disponibile şi a existenţei a 

numeroase lipsuri şi incertitudini în privinţa caracterizării actuale a stării mediului. 

Scenariul de realizare al Alternativei „0” presupune posibilitatea neimplementării PUG Oraşul 

Râşnov. Cu privire la această situaţie ipotetică se pot face următoarele precizări: 

1 Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 Iunie 2001 asupra evaluării efectelor unor planuri şi 

programe asupra mediului. 

2 HG 1076 din 8.07.2004 pentru stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (Monitorul 

Oficial nr.707 din 5.08.2004) 

Pagina 71



• Planul Urbanistic General are caracter de reglementare specifică şi asigură corelarea 

dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului de Amenajare al Teritoriului Judeţean 

Braşov. Lipsa lui /neimplementarea prevederilor sale nu scuteşte autorităţile responsabile de 

aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele şi bunele practici de protecţie a 

mediului; 

• Planul va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context local şi 

regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen mediu a zonei (5-10 ani). 

Reglementările configurativ-spaţiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecte 

economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protecţia mediului. Lipsa acestui 

document ar putea avea ca efect: 

O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii 

luate de diferite instituţii; 

Direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare. 

• Lipsa /neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunităţi importante de 

considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală. 

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea PUG Oraşul 

Râşnov crează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra opţiunilor privind 

dezvoltarea zonei. 

Tabel nr. 4-9 Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării PUG Oraşul Râşnov 

(„Alternativa 0”) 

Aspecte de mediu 

relevante 

Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării PUG 

Aer 

Apă 

Sol 

Modificări climatice 

• Există premizele menţinerii unei calităţi bune a aerului la nivelul oraşului, 

chiar şi în condiţiile realizării unor noi investiţii (ex. Autostrada 

Transilvania, nod rutier, şosea de centură). 

• Nerealizarea sau întârzierea realizării investiţiilor privind sistemul 

centralizat de canalizare şi staţia de epurare va contribui la deprecierea 

calităţii apelor subterane şi a celor de suprafaţă de pe teritoriul oraşului. 

• Se va menţine un proces lent de reducere a suprafeţelor acoperite cu sol 

natural ca urmare a extinderii zonelor locuite; 

• În lipsa extinderii şi îmbunătăţirii sistemului actual de colectare a 

deşeurilor se va continua practica aruncării acestora în mod necontrolat. 

• Se va menţine un nivel redus de emisii GES din sursele locale. 

Tendinţele de creştere ale emisiilor de GES se vor datora în principal 

dezvoltării propuse pentru infrastructura de transport (independent de 

PUG-ul propus). 

Pagina 72




relevante 


Biodiversitate 

Managementul 

riscurilor de mediu 

Conservarea 

/utilizarea eficientă a 

resurselor naturale 

Populaţia şi 

Sănătatea umană 

Peisajul natural 

Moştenirea culturală 

şi patrimoniul istoric 

Transport durabil 

• Ariile naturale protejate existente la nivelul oraşului Râşnov prezintă un 

statut bun de conservare a speciilor, însă sunt vulnerabile la unele 

activităţi antropice, precum drumeţiile montane, alpinism, speologie, 

poteci, trasee, trasee pentru ciclism. 

• Lipsa unui cadru unitar de dezvoltare a intravilanului în zonele limitrofe 

ariilor naturale protejate va conduce la dezvoltarea haotică şi dispersată a 

acestora, determinând o creştere a suprafeţelor afectate de activităţile 

antropice cu efecte negative asupra conservării şi managementului ariilor 

protejate. 

• În condiţiile unui management forestier durabil nu este de aşteptat ca 

riscurile de mediu (inundaţii şi alunecări de teren) să cunoască o tendinţă 

de creştere. 

• Neimplementarea şi nerespectarea prevederilor privind protecţia 

fondului forestier poate conduce la supraexploatarea acestei resurse. 

• Lipsa reabilitării reţelei de apă potabilă şi a sistemului de canalizare a 

apelor uzate va menţine ricurile asupra sănătăţii populaţiei. Există 

posibilitatea creşterii incidenţei unor boli legate de calitatea apei; 

• Lipsa îmbunătăţirii practicilor actuale legate de gestiunea deşeurilor 

municipale şi a celor din agricultură va conduce de asemenea la 

menţinerea incidenţei bolilor datorate acestor factori; 

• Lipsa unor prevederi privind îmbunătăţirea sistemului de sănătate prin 

modernizarea infrastructurii şi dotarea cu aparatură şi echipamente 

necesare poate de asemenea conduce la creşterea incidenţei bolilor sau 

înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei. 

• Peisajul natural existent pe teritoriul administrativ al Oraşului Râşnov are 

o valoare foarte ridicată. Acesta poate fi însă semnificativ afectat de lipsa 

unor politici coerente orientate către protejarea peisajului şi dezvoltarea 

integrată a zonelor construite. Un aspect important va rămâne fără 

soluţii pe termen scurt: integrarea peisagistică a zonei industriale. 

• Impulsionată de dezvoltarea turismului, preocuparea privind patrimoniul 

cultural şi istoric va creşte în următorii ani. Este important însă ca aceste 

preocupări să fie strâns corelate cu celelalte politici de dezvoltare 

urbanistică. 

• Prin lipsa de investiţii în infrastructura rutieră a oraşului se vor menţine 

un consum mai ridicat de combustibil şi valori mai ridicate ale nivelului 

Pagina 73




relevante 

Turism durabil 

Creşterea gradului de 

conştientizare asupra 

problemelor de 

mediu 


de zgomot şi emisiilor poluanţilor în atmosferă. 

• Există premizele unei creşteri lente a activităţilor de ecoturism precum şi 

a celor cu impact redus de mediu (mici pensiuni). 

• Lipsa programelor de informare şi sensibilizare a populaţiei va face în 

continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate 

de poluare, dar şi să reprezinte un factor important de presiune asupra 

mediului înconjurător. 

Alternativa „0” nu poate fi considerată o alternativă realistă datorită faptului că reactualizarea 

PUG este o cerinţă legislativă. Analiza efectuată ne permite însă să identificam acele aspecte care 

necesită a fi tratate în cadrul noii propuneri de PUG: o mai bună concentrare a eforturilor şi 

exprimarea unei viziuni unitare la nivelul oraşului este necesară pentru maximizarea eforturilor de 

reducere a externalităţilor de mediu şi totodată de conservare a elementelor naturale valoaroase ca 

fundament principal în dezvoltarea durabilă a oraşului (ex: protecţia ariilor naturale este esenţială 

pentru dezvoltarea turismului şi mai ales a ecoturismului). Considerarea rezultatelor evaluării de 

mediu va permite o mai bună adresare faţă de nevoile de protejare a mediului înconjurător şi o 

îmbunătăţire a efectelor pozitive în urma implementării planului. 

Pagina 74



5 

5 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR 

POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE 

IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV 

Scara la care se face evaluarea PUG Oraşul Râşnov judeţul Braşov este una locală. Analiza 

obiectivelor şi a măsurilor propuse nu a dus la identificarea unor situaţii de afectare semnificativă 

a componentelor de mediu (vezi capitolul 8). 

Facem însă precizarea că pentru fiecare dintre proiectele care vizează investiţii în activităţi cu 

impact potenţial asupra mediului (în înţelesul dat de Ordinul 863/2002) se vor realiza studii de 

evaluare a impactului asupra mediului. Numai aceste evaluări vor fi în măsură să identifice, la o 

scară spaţio-temporală adecvată şi pentru proiecte concrete, caracteristicile de mediu ce pot fi 

afectate semnificativ. 

Următoarele aspecte trebuie luate în considerare atunci când se analizează oportunitatea realizării 

unor proiecte ce ar putea avea efecte negative: 

• Este important ca decizia privind executarea unor astfel de lucrări să se ia numai după 

realizarea unor studii detaliate privind impactul pe termen lung şi la distanţă al proiectelor 

asupra ecosistemelor naturale; 

• Orice analiză (tehnică, economică, de impact) trebuie să ia in calcul mai multe alternative. 

Alternativa prioritară trebuie considerată cea care permite atingerea scopului propus cu cele 

mai mici costuri de mediu; 

• O analiză cost beneficiu corectă (parte integrantă a unui studiu de fezabilitate) va trebui să ia 

în considerare măsuri adecvate de reducere şi compensare a efectelor pe măsura impactului 

generat, inclusiv refacerea integrală (structurală şi funcţională) a sistemelor ecologice afectate. 

Pagina 75



6 

6 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE 

RELEVANTE PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV 

În capitolul 4.1 al prezentei lucrări a fost prezentată analiza efectuată asupra stării actuale a 

mediului la nivelul teritoriului Oraşului Râşnov. În acest capitol au fost selectate principalele 

probleme de mediu cu relevanţă directă pentru PUG Oraşul Râşnov. 

Tabel nr. 6-1 Probleme de mediu relevante pentru PUG Oraşul Râşnov 


Probleme de mediu 

Aer 

Apă 

Sol 



• Pe teritoriul oraşului nu există surse importante de poluare a atmosferei, 

indicatorii monitorizaţi la nivelul anului 2008 au indicat încadrarea 

acestora în limitele prevăzute de Ordinul 104/2011 privind calitatea 

aerului înconjurător. Sursele existente sunt legate de sursele mobile, 

încălzirea individuală şi agricultură. 

• Capacitatea insuficientă a sistemului centralizat de canalizare la nivelul 

oraşului şi lipsa unei staţii de epurare; 

• Încadrarea calităţii apei Râului Bârsa în clasa slabă de calitate din punct 

de vedere a stării ecologice. 

• Încadrarea a 59% dintre apele de pe suprafaţa oraşului în clasa de 

calitate moderată din punct de vedere a stării ecologice. 

• Utilizarea unor practici agricole necorespunzătoare ce contribuie la 

degradarea solurilor; 

• Depozitarea necontrolată a deşeurilor (cu răspândire destul de restrânsă 

însă). 

• Teritoriul analizat are contribuţii nesemnificative la inventarul emisiilor 

de gaze cu efect de seră şi totodată un potenţial ridicat pentru 

sechestrarea acestora (pădurile). Pe termen mediu (5 – 10 ani), este 

necesară realizarea unei evaluări privind cele mai bune opţiuni de 

intervenţie pentru limitarea efectelor asociate modificărilor climatice (în 

principal creşterea riscurilor la inundaţii şi aridizarea). 

• Existenţa activităţilor antropice care influenţează starea de conservare 

şi managementul ariilor protejate existente la nivelul oraşului Râşnov. 

• Spaţiile verzi existente în intravilanul oraşului corespund unei valori de 

peste 26,5 m 2 /cap locuitor, valoare superioară cerinţelor exprimate în 

OUG 195/2005. 

Pagina 76




Managementul 


Conservarea 

/utilizarea eficientă a 


Populaţia şi Sănătatea 

Umană 


Moştenirea culturală şi 

patrimoniul istoric 

Transport durabil 


Creşterea gradului de 

conştientizare asupra 

problemelor de mediu 

Probleme de mediu 

• Pe teritoriul Oraşului Râşnov nu există zone vulnerabile la inundaţii şi la 

alunecări de teren. 

• În prezent pe teritoriul oraşului utilizarea surselor de energie 

regenerabilă este redusă. 

• Nefinalizarea lucrărilor de reabilitare a sistemului centralizat de 

alimentare cu apă şi canalizare la nivelul oraşului şi a staţiei de epurare 

• Existenţa structurilor construite aparţinând fostelor activităţi industriale 

precum şi extinderea zonelor locuite. 

• La nivelul teritoriului oraşului există o concentrare foarte mare a 

patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional Acest 

patrimoniu necesită însă investiţii pentru conservare şi punere în valoare 

(în principal fortificaţiile şi casele vechi săseşti). 

• Lipsa transportului în comun şi a facilităţilor pentru transportul 

turiştilor cu mijloace nepoluante. 

• Existenţa unor zone cu probleme de poluare fonică în apropierea căii 

ferate şi a drumului naţional DN73. 

• Lipsa infrastructurii şi a facilităţilor necesare dezvoltării ecoturismului; 

• Lipsa punctelor de informare dedicate ariilor naturale protejate din oraş; 

• Lipsa monitorizării şi informării continue a cetăţenilor privind calitatea 

mediului. 

Pagina 77



7 

7 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI 

STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR 

SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE 

PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV 

Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG 

Oraşul Râşnov au fost selectate şi analizate mai multe obiective relevante, legate în mod direct de: 

• Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG 1076/2004; 

• Problemele de mediu relevante pentru PUG Oraşul Râşnov (vezi capitolul 6), rezultate în 

urma analizării stării actuale a mediului; 

• Obiectivele şi măsurile propuse prin PUG Oraşul Râşnov; 

• Obiectivele naţionale şi regionale de mediu pentru perioada 2007 – 2012. 

Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată o analiză a documentelor 

de referinţă locale, judeţene, regionale şi naţionale. Obiectivele relevante de mediu au fost 

discutate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru SEA pentru PUG Oraşul Râşnov. Forma finală a 

acestor obiective este prezentată în Tabelul nr. 7-1. 

Tabel nr. 7-1 Aspecte de mediu şi obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului de 

lucru a PUG Oraşul Râşnov 


Obiective relevante 

Aer 

Apă 

Sol 


O.R.1 Îmbunătăţirea/menţinerea calităţii aerului. 

O.R.2 Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane. 

O.R.3 Îmbunătăţirea calităţii solului şi limitarea degradării suprafeţelor de sol. 

O.R.4 Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. 


Managementul 


Conservarea / 

utilizarea eficientă a 





O.R.5 Menţinerea unei stări bune de conservare a ariilor naturale protejate. 

O.R.6 Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună. 

O.R.7 Reducerea efectelor asociate manifestării unor riscuri de mediu. 

O.R.8 Exploatarea resurselor regenerabile în limita capacităţii lor de suport. 

O.R.9 Reducerea generării deşeurilor, creşterea gradului de colectare a deşeurilor, 

creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. 

O.R.10 Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei rezidente. 

O.R.11 Asigurarea protecţiei peisajului natural şi reabilitarea zonelor degradate. 

Pagina 78




Moştenirea culturală 

şi patrimoniul istoric 


Creşterea gradului 

de conştientizare 

asupra problemelor 

de mediu 

Obiective relevante 

O.R.12 Conservarea patrimoniului cultural şi a monumentelor istorice. 

O.R.13 Promovarea formelor de turism durabil. 

O.R.14 Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin 

informarea şi educarea publicului. 

Pagina 79


8 


8 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE 

ASUPRA MEDIULUI 

8.1 METODOLOGIA DE EVALUARE 

În conformitate cu prevederile articolului 14 din HG 1076/2004, în cadrul grupului de lucru SEA 

au fost analizate diferite posibilităţi de evaluare a PUG Oraşul Râşnov cu privire la domeniul şi 

nivelul de detaliu al informaţiilor ce trebuie incluse în raportul de mediu. 

Evaluarea PUG Oraşul Râşnov s-a realizat apoi la nivelul celor 63 de măsuri stabilite pentru 

implementare în cadrul Planului, acesta fiind considerat nivelul optim de sinteză şi deopotrivă de 

detaliere al acestuia. Evaluarea de mediu s-a realizat prin analizarea modului în care aceste măsuri 

contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante. 

Determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului s-a realizat ţinând cont de criteriile 

prezentate în Anexa nr. 1 a HG 1076/2004. 

Pentru evaluare a fost utilizat sistemul de notare prezentat în continuare. 

Tabel nr. 8-1 Scala de cuantificare a efectelor generate de punerea în aplicare a măsurilor PUG 

Râşnov asupra obiectivelor de mediu relevante 

Valoarea 

Justificare 

+3 Efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant 

+2 Efect pozitiv direct asupra obiectivului de mediu relevant 

+1 Efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant 

0 Niciun efect / efectul nu poate fi evaluat 

-1 Efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant 

-2 Efect negativ direct asupra obiectivului de mediu relevant 

-3 Efect negativ semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant 

Pentru evaluarea obiectivelor PUG Oraşul Râşnov, conform „Ghidului generic privind Evaluarea 

de mediu pentru planuri şi programe”, a fost realizată testarea compatibilităţii obiectivelor 

planului între ele, precum şi cu obiectivele relevante de mediu. 

Scopul acestei evaluări este acela de identificare a sinergiilor posibile precum şi a 

neconcordanţelor dintre cele două seturi de obiective (ale planului şi ale evaluării SEA). 

8.2 EVALUAREA OBIECTIVELOR PUG ORAŞUL RÂŞNOV 

Evaluarea obiectivelor PUG Oraşul Râşnov s-a realizat matricial, rezultatele fiind prezentate în 

tabelele 8-2 şi 8-3. În cadrul matricilor au fost identificate compatibilităţile astfel: „+” dacă 

obiectivele sunt compatibile, „x” dacă obiectivele nu sunt compatibile, „-” dacă nu a fost 

identificată nicio legătură între cele două obiective analizate. Atunci când compatibilitatea s-a 

Pagina 80



considerat că depinde de anumite prezumţii, s-a utilizat simbolul „?”. De asemenea, a fost 

considerat simbolul „=” în cazul în care obiectivele sunt identice sau aproape identice. 

Evaluarea obiectivelor PUG Oraşul Râşnov indică faptul că majoritatea obiectivelor formulate 

sunt compatibile (46%). Nu au fost identificate incompatibilităţi şi nici obiective care sunt 

aproape identice. În 27% dintre cazuri nu au putut fi stabilite relaţii clare, compatibilitatea 

depinzând de anumite prezumţii. De asemenea nu au fost identificate legături între obiectivele 

planului în 27% din cazuri. 

Figura nr. 8-1 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov 

În ceea ce priveşte evaluarea compatibilităţii între obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele 

relevante de mediu, 19% dintre obiectivele planului au fost considerate a fi compatibile cu 

obiectivele SEA. Au fost identificate incompatibilităţi între obiectivele planului şi obiectivele de 

mediu în proporţie de 1%. Pentru un procent de 52% din obiective nu au putut fi identificate în 

mod clar relaţii de compatibilitate sau incompatibilitate cu obiectivele de mediu. 

0% 

52% 

19% 

28% 

1% 

Compatibilitate 

Incompatibilitate 

Nu exista o legatura 

Depinde de prezumtii 

Aproape identice 

Figura nr. 8-2 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele 

relevante de mediu 

Pagina 81



Tabel nr. 8-2 Compatibilităţile reciproce între obiectivele PUG Oraşul Râşnov 

O.S.1 

O.S.2 + O.S.2 

O.S.3 + + O.S.3 

O.S.4 + + - O.S.4 

O.S.5 + + ? + O.S.5 

O.S.6 + + + + - O.S.6 

O.S.7 + + ? + + ? O.S.7 

O.S.8 + + ? + ? ? ? O.S.8 

O.S.9 ? + + - ? ? - ? O.S.9 

O.S.10 + ? - + - - - - - O.S.10 

O.S.11 + + ? - - - - - ? - O.S.11 

O.S.12 + + ? - + ? ? + + ? - O.S.12 

Tabel nr. 8-3 Compatibilităţile dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele relevante de 

mediu 

O.S.1 O.S.2 O.S.3 O.S.4 O.S.5 O.S.6 O.S.7 O.S.8 O.S.9 O.S.10 O.S.11 O.S.12 

O.R.1 ? ? x - - - + - - - ? ? 

O.R.2 ? ? x - + + + + + - ? ? 

O.R.3 ? ? +/? ? + - + + + ? ? ? 

O.R.4 ? ? x/? - - - + - + - ? ? 

O.R.5 ? ? x/? ? ? ? ? + - - ? ? 

O.R.6 ? ? x/? ? ? ? ? + - - ? ? 

O.R.7 ? ? +/? + + - + - + - ? ? 

O.R.8 ? ? x/? - - - - - - ? ? ? 

O.R.9 ? - + - ? ? + - + - ? ? 

O.R.10 ? + +/? ? + ? + + + ? ? ? 

O.R.11 ? +/ ? x/? ? ? - +/? + - - ? ? 

O.R.12 ? +/ ? ? - ? ? + + - ? ? ? 

O.R.13 ? +/ ? +/? - ? - + + + - ? ? 

O.R.14 ? ? - - - - - - - ? ? ? 

Pagina 82



8.3 CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE IMPLEMENTAREA 

PUG ORAŞUL RÂŞNOV 

Importanţă deosebită pentru evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG 

Oraşul Râşnov o prezintă bilanţul teritorial între modul actual de folosinţă al terenului şi cel ce va 

rezulta prin implementarea planului. 

O analiză facilă a bilanţului teritorial al intravilanului se poate face pe baza reprezentării grafice 

din Figura nr. 8-3, realizată pe baza datelor din tabelul nr. 3-2. Astfel, se constată faptul că PUG 

Oraşul Râşnov propune: 

• Scăderea suprafeţei extravilanului oraşului cu 587,20 ha şi trecerea acestei suprafeţe în 

intravilan; 

• Creşterea de cca. 1,5 ori a suprafeţei zonei de locuinţe şi funcţiuni complementare; 

• Scăderea cu aproximativ 26 ha (dintr-un total de aproximativ 33 ha) a suprafeţei zonei de 

unităţi agro-zootehnice 

• Creşterea suprafeţei zonei de spaţii verzi din intravilan de cca. 2 ori; 

• Creşterea suprafeţei zonei de căi de comunicaţii şi transport cu cca. 16 ha; 

• Introducerea unei noi categorii funcţionale – Zone mixte cu 2 subzone (M1 instituţii publice, 

servicii şi locuinţe şi M2 mica industrie, depozite şi prestări servicii) ce sunt rezultatul 

propunerilor de transformare prin conversii funcţionale a zonelor industriale şi agrozootehnice 

nefuncţionale situate în intravilanul oraşului; 

• Creşterea suprafeţelor zonei de activităţi sportive, loisir şi agrement de aproximativ 2,3 ori; 

• Scăderea zonei cu destinaţie specială (ce cuprinde unităţile militare, fiind supusă prevederilor 

normelor şi legislaţiei specifice în vigoare) cu aproximativ 15 ha. 

• Uşoare creşteri ale suprafeţelor zonelor de ape, Altele (cantoane căi ferate, Cumidava); 

În figura nr. 8-4 este prezentată situaţia propusă a suprafeţelor din extravilanul oraşului Râşnov, 

pe categosii de folosinţă, precum şi suprafaţa ocupată de intravilan din totalul administrativ. 

Suprafeţele cele mai întinse vor fi ocupate de către păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 

(48,3% din totalul administrativ), respectiv păşuni-fâneţe (25,5% din totalul administrativ). 

Pagina 83



Figura nr. 8-3 Bilanţul suprafeţelor din intravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor zone funcţionale - situaţia actuală (PUG aprobat) şi cea 

viitoare propusă prin PUG 

Pagina 84



Figura nr. 8-4 Suprafeţele din extravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor categorii 

de folosinţă - situaţia viitoare propusă prin PUG 

8.4 EVALUAREA MĂSURILOR ŞI A EFECTELOR DE MEDIU CUMULATIVE GENERATE DE 

IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ASUPRA OBIECTIVELOR DE MEDIU 

RELEVANTE 

Rezultatele evaluării efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu sunt prezentate tabelar, 

pentru fiecare dintre măsurile propuse prin PUG (prezentate în secţiunea 3.3, Tabelul nr. 3-3). 

Pentru economie de spaţiu titlul măsurilor şi obiectivelor relevante de mediu a fost codificat (vezi 

Capitolul 7 pentru prezentarea detaliată a obiectivelor relevante de mediu şi Capitolul 3 pentru 

măsurile propuse în cadrul PUG). Rezultatele evaluării sunt prezentate în tabelul nr. 8-4. 

Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea măsurilor prevăzute în PUG 

Oraşul Râşnov s-a realizat prin însumarea notelor de evaluare acordate (note de evaluare pozitive 

şi negative pentru fiecare obiectiv de mediu relevant). Imaginea de ansamblu a impactului generat 

de acest plan este prezentată în Figurile nr. 8-5 şi 8-6. Observaţii şi concluzii ale acestei evaluări 

sunt prezentate în continuare. 

Efecte 

negative 

12% 

Efecte 

pozitive 

88% 

Figura nr. 8-5 Ponderea potenţialelor efecte generate de implementarea PUG Oraşul Râşnov 

Analiza rezultatelor ne permite în primul rând să identificăm faptul că implementarea planului are 

un caracter preponderent pozitiv (ponderea efectelor negative este de cca. 12%). 

Pagina 85



Tabel nr. 8-4 Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea măsurilor propuse în PUG Oraşul Râşnov 

Obiective relevante de mediu 

Măsuri 

O.R.1 

Aer 

O.R.2 

Apă 

O.R.3 

Limitare 

poluare 

sol 

O.R.4 

Schimbari 

climatice 

O.R.6 

Stare bună 

conservare 

AP 

O.R.7 

Conservare 

habitate, 

floră faună 

O.R.8 

Managementul 

riscurilor de 

mediu 

O.R.9 

Resurse 

regenrabile 

O.R.10 

Valorificarea 

deşeurilor 

O.R.11 


Sănătatea 

umană 

O.R.12 

Peisajul 

natural 

O.R.13 Moştenirea 

culturală şi 


O.R.14 

Turism 

durabil 

O.R.15 Creşterea gradului 

de conştientizare asupra 


M.1 1 2 3 0 0 1 3 0 0 1 2 1 1 0 

M.2 1 1 3 1 0 0 3 0 0 1 2 1 1 0 

M.3 0 1 3 0 0 0 2 0 1 1 1 1 1 0 

M.4 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 

M.5 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 2 0 1 0 

M.6 1 1 1 -1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 

M.7 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 0 

M.8 0 1 -1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 

M.9 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 

M.10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 3 1 

M.11 0 0 -1 0 -1 0 0 0 0 1 0 0 2 0 

M.12 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 2 1 1 0 

M.13 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0 

M.14 0 0 -1 0 0 -1 0 1 0 1 -1 0 1 0 

M.15 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1 

M.16 0 0 0 0 1 1 0 1 0 1 1 0 2 0 

M.17 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0 

M.18 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 

M.19 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 0 1 -1 0 0 0 

M.20 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 0 1 -1 -1 1 0 

M.21 -1 -1 1 -1 0 0 0 0 0 1 -1 1 1 0 

Pagina 86




Măsuri 

O.R.1 

Aer 

O.R.2 

Apă 

O.R.3 

Limitare 

poluare 

sol 

O.R.4 

Schimbari 

climatice 

O.R.6 

Stare bună 

conservare 

AP 

O.R.7 

Conservare 

habitate, 

floră faună 

O.R.8 

Managementul 

riscurilor de 

mediu 

O.R.9 

Resurse 

regenrabile 

O.R.10 

Valorificarea 

deşeurilor 

O.R.11 


Sănătatea 

umană 

O.R.12 

Peisajul 

natural 




O.R.14 

Turism 

durabil 




M.22 -1 0 1 -1 0 0 0 0 0 1 -1 0 0 0 

M.23 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 

M.24 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 

M.25 -1 -1 -1 -1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 

M.26 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 0 1 0 -1 1 0 

M.27 -1 -1 1 -1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 

M.28 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 

M.29 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 

M.30 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0 

M.31 0 2 1 0 0 0 2 0 0 1 1 1 0 0 

M.32 0 2 1 0 0 0 2 0 0 1 1 1 2 0 

M.33 1 1 1 0 0 0 0 1 0 2 0 0 0 0 

M.34 0 1 1 0 0 0 0 1 0 2 0 0 1 0 

M.35 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0 

M.36 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 

M.37 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 

M.38 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 

M.39 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 

M.40 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 2 2 1 0 

M.41 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 2 2 1 0 

M.42 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 2 2 1 0 

M.43 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 2 0 

Pagina 87




Măsuri 

O.R.1 

Aer 

O.R.2 

Apă 

O.R.3 

Limitare 

poluare 

sol 

O.R.4 

Schimbari 

climatice 

O.R.6 

Stare bună 

conservare 

AP 

O.R.7 

Conservare 

habitate, 

floră faună 

O.R.8 

Managementul 

riscurilor de 

mediu 

O.R.9 

Resurse 

regenrabile 

O.R.10 

Valorificarea 

deşeurilor 

O.R.11 


Sănătatea 

umană 

O.R.12 

Peisajul 

natural 




O.R.14 

Turism 

durabil 




M.44 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 

M.45 1 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0 

M.46 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 

M.47 0 0 2 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 

M.48 2 0 1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 

M.49 0 1 1 0 0 0 2 0 0 0 1 0 0 0 

M.50 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 

M.51 1 1 1 0 0 0 0 0 2 1 0 0 0 1 

M.52 2 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 

M.53 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 

M.54 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 

M.55 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 

M.56 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 

M.57 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 2 0 

M.58 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 

M.59 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 

M.60 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 

M.61 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 

M.62 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 

M.63 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 

Pagina 88



Aer OR1 

Apa OR2 

Sol OR3 

Reducere GES OR4 

Stare buna conservare AP OR5 

Conservare habitare, flora, fauna OR6 

reducere riscuri de mediu OR7 

Exploatare resurse durabil OR8 

Reducere deseuri OR9 

Imbunatatire conditii de viata OR10 

Protectie peisaj natural OR11 

Conservare patrimoniu OR12 

Turism durabil OR13 

Informare cetateni OR14 

Efecte negative 

-20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70 

Efecte pozitive 

Figura nr. 8-6 Rezultatele evaluării cumulative ale implementării PUG Oraşul Râşnov (sunt 

prezentate potenţialele efecte negative şi pozitive asupra obiectivelor relevante de mediu – 

obiectivele SEA) 

Principalele contribuţii ale planului au fost identificate în raport cu obiectivele relevante de mediu 

privind Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei rezidente (O.R.10) şi Promovarea formelor 

de turism durabil. (O.R.13). De asemenea contribuţii importante apar şi în cazul obiectivelor 

relevante de mediu ce vizează Îmbunătăţirea calităţii solului şi limitarea degradării suprafeţelor de 

sol (O.R.3), Asigurarea protecţiei peisajului natural şi reabilitarea zonelor degradate (O.R.11) şi 

Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane (O.R.2). 

În cazul obiectivele de mediu O.R.1, O.R.2, O.R..3, O.R.4, O.R.5, O.R.6, O.R.11 şi O.R.12 au 

fost identificate şi potenţiale efecte negative, însă în toate cazurile ponderea efectelor pozitive este 

mai mare decât cea a potenţialelor efecte negative. 

PUG Oraşul Râşnov aduce contribuţii pentru toate obiectivele de mediu propuse. 

Pagina 89



9 

9 EVALUAREA ADECVATĂ A EFECTELOR 

POTENŢIALE ALE IMPLEMENTĂRII PNMBD 

ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE 

INTERES COMUNITAR 

9.1 INTRODUCERE 

Pentru a îndeplini cerinţele Directivelor Păsări şi Habitate, România a desemnat iniţial 273 Situri 

de Importanţă Comunitară şi 108 Situri de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate prin Ordinul 

de Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de 

importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi 

prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială 

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În cursul 

anului 2011, aceste acte normative au suferit modificări, în prezent fiind desemnate la nivelul 

României: 

• 383 SCI-uri, aprobate prin Ordinul 2387/2011; 

• 148 SPA-uri, aprobate prin HG 971/2011. 

Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 în România reprezintă 32,91% din suprafaţa ţării. SCIurile 

reprezintă 17,41% din suprafaţa ţării, iar SPA-urile 15,49% din suprafaţa ţării. 

La nivelul unităţii administrative Râşnov se regăsesc 2 situri Natura 2000 de importanţă 

comunitară (SCI-uri): ROSCI0013 Bucegi şi ROSCI0207 Postăvarul. Realizând o cuantificare 

putem afirma că: 

• la nivelul oraşului Râşnov se regăseşte un procent de 0,076% din suprafaţa totală ocupată 

de SCI-uri la nivelul ţării; 

• din suprafaţa totală a ROSCI0013 Bucegi, 7,51% se află pe teritoriul oraşului (figura 9.1); 

• din suprafaţa totală ocupată de ROSCI0207 Postăvarul, 18,59% se regăseşte la nivelul 

oraşului Râşnov (figura 9.1); 

• din suprafaţa ocupată de ROSCI0013 în judeţul Braşov, 21% se regăseşte pe teritoriul 

oraşului Râşnov; 

• din suprafaţa totală a UAT Râşnov, 19,24% este ocupată de ROSCI0013 Bucegi, iar 

1,60% de ROSCI0207 Postăvarul. 

Tabel nr. 9-1 Siturile Natura 2000 identificate la nivelul oraşului Râşnov şi suprafeţele ocupate de 

acestea 

Nume sit Natura 2000 identificat la 

nivelul UAT Râşnov 

Suprafaţa totală (ha) Suprafaţa în UAT Râşnov (ha) 

ROSCI0013 Bucegi 38786,67 2914,42 

ROSCI0207 Postăvarul 1302,94 242,23 

Pagina 90


Suprafaţa în alte UAT-uri (ha) 

Suprafaţa în UAT Râşnov (ha) 


ROSCI0207 

Postavarul 

1060,71 

242,23 

ROSCI0013 

Bucegi 

35872,25 

2914,42 

0% 20% 40% 60% 80% 100% 

Figura nr. 9-1 Suprafeţele ocupate de siturile Natura 2000 în cadrul oraşului Râşnov din suprafaţa 

totală a fiecărui sit identificat 

9.2 INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR POSIBIL 

A FI AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV 

9.2.1 ROSCI0013 BUCEGI 

Situl Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi este localizat la intersecţia meridianului 25º 30’ 40’’ 

longitudine E cu paralela 45º 22’ 52’’ latitudine N. Suprafaţa totală a sitului este de 38.787 ha, 

altitudinea medie este de 1452 m, cu un minim de 655 m şi un maxim de 2514 m. Se regăşeşte în 

Regiunea biogeografică Alpină şi pe teritoriul următoarelor judeţe, respectiv UAT-uri: 

• Braşov (23%): Moeciu de Sus, Râşnov, Bran, Predeal; 

• Prahova (34%): Azuga, Buşteni, Sinaia, Comarnic; 

• Damboviţa (43%): Moroieni. 

În oraşul Râşnov se regăseşte o suprafaţă de 2914,42 ha, reprezentând 7,51% din suprafaţa totală 

a sitului ROSCI0013 Bucegi. 

În ceea ce priveşte tipurile de habitate şi specii menţionate în anexa I, respectiv anexa II a 

Directivei 92/43/CEE, ce au fost identificate pe teritoriul sitului, conform Formularului standard 

Natura 2000, cele mai reprezentative ca număr sunt tipurile de habitate (24), urmate de numărul 

de specii de nevertebrate (12 specii). Pe teritoriul sitului a fost identificată o singură specie de 

peşti menţionată în Anexa II a Directivei 92/43/CEE (figura 9-2). 

Pagina 91



Specii de plante Anexa II Directiva 92/43/CEE 

8 

Specii de nevertebrate Anexa II Directiva 92/43/CEE 

12 

Specii de peşti Anexa II Directiva 92/43/CEE 

1 

Specii amfibieni şi reptile Anexa II Directiva 

92/43/CEE 

2 

Specii mamifere Anexa II Directiva 92/43/CEE 

5 

Habitate Anexa I Directiva 92/43/CEE 

24 

0 5 10 15 20 25 


identificate pe teritoriul sitului ROSCI 0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000) 

Din punct de vedere al habitatelor menţionate în Anexa I Directiva 92/43/CEE ce au fost 

identificate la nivelul ROSCI0013 Bucegi, cea mai mare suprafaţă la nivelul întregului sit este 

ocupată de habitatul 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) – 22,4%, urmată de habitatul 

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 11%, respectiv 6520 Fâneţe montane – 10%. Cele 

mai mici suprafeţe sunt ocupate de habitatele 6110*, 6230*, 6170, 7140, 4080, 3230, 8210, 8110, 

8120 (figura 9-3). 

Pagina 92



0,5% 

11% 

0,1% 

0.01 

0.1 

0.1 

1,7% 

1 2% 

0.01 

0.1 

0.1 

5% 

5% 

0.02 

0.1 

0.01 1 

4060 Tufărişuri alpine şi boreale 

4070 * Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 

6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi 

6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 

6230 * Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 

6520 Fâneţe montane 

8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 

3% 

10% 

9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană 

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 

2,6% 

6,6% 

5% 

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 

7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat) 

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 

9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotiţuri şi ravene 

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix 

22,4% 

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase 

8160 * Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan 

8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani) 

8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) 

Figura nr. 9-3 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi şi suprafaţa acestora pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 

2000) 

Pagina 93



Evaluarea globală a valorii sitului din punct devedere al conservării tipului de habitat natural 

indică pentru situl analizat o evaluare globală majoritar bună (75% dintre habitate), iar doar 20,8% 

o evaluare globală excelentă. Stadiul lor de conservare este excelent în proporţie de 33,3%, restul 

habitatelor având un stadiu de conservare bun. Din punct de vedere al suprafeţei relative 

acoperite (suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de 

acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional), 54,1% sunt semnificative, 29,1% prezintă 

o suprafaţă relativă bună iar 12,5% o supravaţă relativă excelentă (figura 9-4). 

Gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului încadrează 54,1% dintre 

habitatele identificate într-un grad bun de reprezentativitate, doar 33,3% fiind ecelent 

reprezentative. Habitatul 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor 

montane este singurul habitat prezent în situl ROSCI0013 Bucegi într-o proporţie 

nesemnificativă (tabel 9-2). 

% 

120.00 

100.00 

80.00 

60.00 

4,1% 

8,3% 

54,1% 

54,1% 

62,5% 

75% 

Nesemnificativa 

Semnificativa 

Buna 

Excelenta 

40.00 

20.00 

0.00 

29,1% 

33,3% 

33,3% 

20,8% 

12,5% 

Reprezentativitate Suprafaţă relativă Stadiul de conservare Evaluare globală 

Figura nr. 9-4 Evaluarea sitului ROSCI0013 Bucegi în ceea ce priveşte habitatele identificate pe 

teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) 

Tabel nr. 9-2 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0013 Bucegi şi evaluarea sitului în ceea ce 

le priveşte 

Nr. 

Suprafaţă Stadiul de Evaluare 

Denumire habitat 

Reprezentativitate 

crt. 

relativă conservare globală 

1 4060 Tufărişuri alpine şi boreale B B B B 

2 

4070 * Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron 

myrtifolium 

A A A A 

3 

6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti 

bazifite din Alysso-Sedion albi 

A B A A 

4 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine B B B B 

5 

6230 * Pajişti montane de Nardus bogate în 

specii pe substraturi silicioase 

B C B B 

Pagina 94



Nr. 

crt. 

6 

Denumire habitat 

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte 

higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel 

montan şi alpin 

Reprezentativitate 

Suprafaţă 

relativă 

Stadiul de 

conservare 

Evaluare 

globală 

B C B B 

7 6520 Fâneţe montane B B B B 

8 

8310 Peşteri în care accesul publicului este 

interzis 

C C A B 

9 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) A C A A 

10 

11 

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea 

montana (Vaccinio-Piceetea) 

9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra 

din regiunea montană 

A C A A 

A A A A 

12 

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor 

montane 

B C B B 

13 

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi 

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 

B C B B 

Salicion albae) 

14 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum B C B B 

15 

16 

17 

18 

7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării 

oscilante (nefixate de substrat) 

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a 

lungul râurilor montane 

9150 Păduri medio-europene de fag din 

Cephalanthero-Fagion 

9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi 

abrupţi, grohotiţuri şi ravene 

B C B B 

B C B B 

A C B B 

A B A B 

19 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix B A B B 

20 

21 

22 

23 

24 

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica 

de-a lungul râurilor montane 

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică 

pe roci calcaroase 

8160 * Grohotişuri medio-europene calcaroase 

ale etajelor colinar şi montan 

8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan 

până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi 

Galeopsietalia ladani) 

8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi 

calcaroase din etajul montan până în cel alpin 

(Thlaspietea rotundifolii) 

D 

C C B B 

B B B B 

B C B B 

A B A B 

La nivelul sitului au fost identificate 5 specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei 

Consiliului 92/43/CEE, dintre care pentru 3 specii nu există date numerice despre populaţiile 

acestora, fiind indicate doar prezenţa lor, o specie a fost identificată ca fiin rară (Lynx lynx) iar o 

specie comună (Ursus arctos) (tabel 9-3). În raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional, la 

nivelul sitului mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor de mamifere identificate este sub 2% 

Pagina 95



pentru fiecare specie în parte. Gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante 

pentru speciile identificate este bun pentru toate speciile de mamifere de interes comunitar 

identificate la nivelul sitului, ceea ce înseamnă fie că habitatele prezintă elemente bine conservate, 

indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, fie prezintă elemente în stare medie sau parţial 

degradată şi uşor de refăcut. Speciile de mamifere identificate prezintă populaţii neizolate dar la 

limita ariei de distribuţie (din punct de vedere al gradului de izolare a populaţiei prezente în sit 

faţă de aria de răspândire normală) şi o evaluare globală bună a valorii sitului pentru conservarea 

speciei respective. 


identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi 

Cod 

Specie 

Populaţie: 

Rezidentă 

Sit 

Pop. 

1354 Ursus arctos Comună



Cod 

Specie 

Populaţie: 

Rezidentă 

Sit 

Pop. 

Conservare Izolare Global 

2001 

Triturus 

montandoni 

Rară



Valoare excelenta 

Valoare bună 

Populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă 

Populaţie aproape izolată 

Excelentă 

Bună 

Populaţie: Rezidentă 

15≥p>2% 

2% Bună Populaţie aproape izolată 

Prezentă 15≥p>2% Bună 

1083 Lucanus cervus Rară 2% Bună 

4039 

Nymphalis 

vaualbum 

Prezentă? 

1015 Vertigo genesii Prezentă? 

Populaţie neizolată cu o 

arie de răspândire extinsă 









4048 Isophya costata Prezentă 15≥p>2% Bună Populaţie (aproape) izolată 

4052 

4054 

Odontopodisma 

rubripes 

Pholidoptera 

transsylvanica 

Prezentă



Cod 

4046 

Specie 

Cordulegaster 

heros 

Populaţie: 

Rezidentă 

Sit Pop. Conservare Izolare Global 

Rară 15≥p>2% Bună Populaţie (aproape) izolată 

Valoare 

bună 

Fişa sitului ROSCI0013 Bucegi identifică 8 specii de plante enumerate în Anexa II a Directivei 

Consiliului 92/43/CEE, prezente pe teritoriul sitului (tabel 9-7). Dintre acestea, 50% sunt specii 

foarte rare, 37,5% specii rare, iar 12,5% specii comune. Nu au fost menţionate specii pentru care 

să fie identificată doar prezenţa acestora. Din punct de vedere al mărimii şi densităţii populaţiilor 

speciilor prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional, 50% dintre 

speciile de plante identificate au pe teritoriul sitului între 15% şi 2% din populaţiile existente la 

nivel naţional, 37,5% au populaţii este 15% din totalul naţional, iar 12,5% au populaţii sub 2%. 

Dintre speciile de plante din Anexa II identificate, 87,5% prezintă un grad bun de conservare a 

trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective, iar 12,5% un grad excelent 

de conservare a habitatelor specifice. Populaţii neizolate cu o arie de răspândire extinsă sunt 

caracteristice în proporţie de 87,5% speciilor de plante identificate, restul populaţiilor fiind 

aproape izolate (din punct de vedere al gradului de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria 

de răspândire normală). O evaluare globală bună a valorii sitului pentru conservarea speciei 

respective este caracteristică pentru 82,5% dintre speciile de plante identificate, iar pentru 12,5% 

dintre specii situl prezintă o valoare excelentă (figura 9-6). 

Valoare excelenta 

Valoare bună 

Populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă 

Populaţie aproape izolată 

Excelentă 

Bună 

>15% 

Populaţie: Rezidentă 

15≥p>2% 




identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi 

Cod 

Specie 

Populaţie: 

Rezidentă 

4070 Campanula serrata Comună 15≥p>2% Bună 

4116 Tozzia carpathica Rară 15≥p>2% Bună 

1758 Ligularia sibirica Rară 15≥p>2% Bună 

Sit Pop. Conservare Izolare Global 







2113 Draba dorneri Foarte rară >15% Bună Populaţie (aproape) izolată 

1386 Buxbaumia viridis Foarte rară >15% Excelentă 

1381 Dicranum viride Foarte rară 15≥p>2% Bună 

1389 Meesia longiseta Foarte rară >15% Bună 

4097 

Iris aphylla ssp. 

Hungarica 

Rară



9.2.2 ROSCI0207 POSTĂVARUL 

Situl Natura 2000 ROSCI0207 Postăvarul este localizat la intersecţia meridianului 25º 33’ 58’’ 

longitudine E cu paralela 45º 33’ 45’’ latitudine N. Suprafaţa totală a sitului este de 1.303 ha, 

altitudinea medie este de 1146 m, cu un minim de 728 m şi un maxim de 1783 m. Se regăşeşte în 

Regiunea biogeografică Alpină, fiind în totalitate pe teritoriul judeţului Braşov în localităţile 

Râşnov, Predeal, Braşov şi Săcele. 

În oraşul Râşnov se regăseşte o suprafaţă de 242,23 ha, reprezentând 18,59% din suprafaţa totală 

a sitului ROSCI0207 Postăvarul. 

În ceea ce priveşte tipurile de habitate şi specii menţionate în anexa I, respectiv anexa II a 

Directivei 92/43/CEE, conform Formularului standard Natura 2000 au fost identificate pe 

teritoriul sitului 12 tipuri de habitate, câte 3 specii de mamifere, amfibieni şi reptile, nevertebrate 

şi plante. Pe teritoriul sitului nu au fost identificate specii de peşti menţionate în Anexa II a 

Directivei 92/43/CEE (figura 9-8). 

Specii de plante Anexa II Directiva 92/43/CEE 

Specii de nevertebrate Anexa II Directiva 

92/43/CEE 

3 

3 

Specii de peşti Anexa II Directiva 92/43/CEE 

0 

Specii amfibieni şi reptile Anexa II Directiva 

92/43/CEE 

Specii mamifere Anexa II Directiva 

92/43/CEE 

3 

3 

Habitate Anexa I Directiva 92/43/CEE 

12 

0 2 4 6 8 10 12 


identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform Formularului standard Natura 

2000) 

Din punct de vedere al habitatelor menţionate în Anexa I Directiva 92/43/CEE ce au fost 

identificate la nivelul ROSCI0207 Postăvarul, cea mai mare suprafaţă la nivelul întregului sit este 

ocupată de habitatul 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) – 39%, urmată de habitatul 

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 33%, respectiv 6520 Fâneţe montane – 20%. Cele 

mai mici suprafeţe sunt ocupate de habitatele 6170, 9180, 8120, 8210, 4080 (figura 9-9). 

Pagina 101


0,01% 0,01% 

1% 1% 

2% 0,5% 0,01% 

20% 

4060 Tufărişuri alpine şi boreale 


6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la 

nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 

6520 Fâneţe montane 

33% 

0,1% 

6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 

1% 

39% 

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana 

(Vaccinio-Piceetea) 

9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri 

şi ravene 

8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul 

montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) 

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci 

calcaroase 

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix 

Figura nr. 9-9 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform 

Formularului standard Natura 2000) 

Evaluarea globală a valorii sitului din punct devedere al conservării tipului de habitat natural 

indică pentru situl analizat o evaluare globală bună (pentru 91,67% dintre habitate), iar doar 

8,33% o evaluare globală excelentă. Toate habitatele menţionate în Anexa I ce au fost identificate 

la nivelul ROSCI0207 Postăvarul prezintă un stadiu de conservare bun. Din punct de vedere al 

suprafeţei relative acoperite (suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa 

totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional), pe teritoriul sitului se 

regasesc sub 2% dintre suprafeţele ocupate la nivel naţional de habitatele identificate(figura 9-9). 

Gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului încadrează 58,33% dintre 

habitatele identificate într-un grad bun de reprezentativitate, iar 16,67% fiind ecelent 

reprezentative. Pentru 25% dintre habitatele identificate situl analizat este bine reprezentat. Nu au 

fost identificate habitate prioritare prezente pe teritoriul sitului într-o proporţie nesemnificativă 

(tabel 9-10). 

Pagina 102



% 

100.00 

90.00 

80.00 

70.00 

60.00 

50.00 

40.00 

30.00 

20.00 

25% 

58,33% 

100% 

10.00 16,67% 

0.00 

Reprezentativitate Suprafaţă relativă Stadiul de conservare Evaluare globală 

Figura nr. 9-10 Evaluarea sitului ROSCI0207 Postăvarul în ceea ce priveşte habitatele identificate 

pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) 

100% 

8,33% 

91,67% 

Nesemnificativa 

Semnificativa 

Buna 

Excelenta 

Tabel nr. 9-8 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0207 Postăvarul şi evaluarea sitului în 

ceea ce le priveşte 

Cod Denumire habitat Reprezentativitate 

Suprafaţă 

relativă 

Stadiul de 

conservare 

Evaluare 

globală 

4060 Tufărişuri alpine şi boreale B C B B 

6430 

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte 

higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel B C B B 

montan şi alpin 

6520 Fâneţe montane B C B B 

6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine C C B B 

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) A C B B 

9150 

Păduri medio-europene de fag din 

Cephalanthero-Fagion 

C C B C 

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum B C B B 

9410 

Păduri acidofile de Picea abies din regiunea 

montana (Vaccinio-Piceetea) 

A C B B 

9180* 

Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi 

abrupţi, grohotişuri şi ravene 

B C B B 

8120 

Grohotişuri calcaroase şi de şisturi 

calcaroase din etajul montan până în cel 

B C B B 

alpin (Thlaspietea rotundifolii) 

8210 

Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică 

pe roci calcaroase 

B C B B 

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix C C B B 

La nivelul sitului au fost identificate 3 specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei 

Consiliului 92/43/CEE, pentru aceste specii nefiind cunoscute date numerice despre populaţiile 

acestora, fiind indicate doar prezenţa lor (tabel 9-9). În raport cu populaţiile prezente pe teritoriul 

naţional, la nivelul sitului mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor de mamifere identificate este 

Pagina 103



sub 2% pentru fiecare specie în parte. Gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt 

importante pentru speciile identificate este bun pentru toate speciile de mamifere de interes 

comunitar identificate la nivelul sitului, ceea ce înseamnă fie că habitatele prezintă elemente bine 

conservate, indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, fie prezintă elemente în stare medie 

sau parţial degradată şi uşor de refăcut. Două dintre speciile de mamifere identificate (Ursus arctos 

şi Canis lupus) prezintă populaţii neizolate cu arii de răspândire extinse, iar populaţiile speciei Lynx 

lynx sunt neizolate dar la limita ariei de distribuţie (din punct de vedere al gradului de izolare a 

populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală). Situl prezintă o evaluarea globală 

bună a valorii acestuia pentru conservarea fiecărei specii identificată. 


identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul 

Cod 

Specie 

Populaţie: 

Rezidentă 

Sit 

Pop. 

1354 Ursus arctos Prezentă



Dintre speciile de nevertebrate enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, pe 

teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul au fost identificate 3 specii (tabel 9-11). Pentru specia 

Rhysodes sulcatus prezenţa este nesigură fapt ce nu a permis evaluarea sitului în ceea ce priveşte 

situaţia populaţiilor, gradul de conservare a habitatelor specifice speciei, gradul de izolare şi 

valoarea globală. Pentru specia Pholidoptera transsylvanica a fost stabilită prezenţa în interiorul 

sitului, populaţiile acestei specii fiind aproape izolate (din punct de vedere al gradului de izolare a 

populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală) şi prezente la nivelul sitului în 

proporţie de sub 2% din totalul existent la nivel naţional. Specia Rosalia alpina ese o specie rar 

întâlnită la nivelul sitului analizat, având populaţii neizolate cu o arie de răspândire extinsă, 

regăsindu-se pe teritoroiul sitului sub 2% din totalul naţional menţionate anterior. Situl prezintă o 

evaluare globală bună a valorii acestuia pentru conservarea celor două specii de nevertebrate. 


identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul 

Cod 

Specie 

Populaţie: 

Rezidentă 

Sit 

Pop. 

1087 Rosalia alpina Rară



Cod 

1902 

Specie 

Cypripedium 

calceolus 

Populaţie: 

Rezidentă 

Sit 

Pop. 

Prezentă



• păşunat intensiv în unele locuri; 

• managementul forestier – exploatări forestiere pe suprafeţe restrânse; 

• colectarea şi incendierea jepilor, plante rare; 

• braconaj. 

La nivelul sitului au fost identificate un număr total de 53 activităţi antropice (33 în interiorul 

sitului şi 20 în jurul acestuia) ce au consecinţe asupra sitului Natura 2000, iar pentru fiecare dintre 

aceste activităţi au fost stabilite intensitatea (mare, medie, scăzută), procentul suprafeţei sitului 

afectat precum şi influenţa asupra sitului (pozitivă, neutră, negativă). 

Activităţile antropice identificate în interiorul sitului au consecinţe ce prezintă preponderent 

o intensitate medie asupra sitului (40%), doar 21% dintre acestea fiind identificate cu o intensitate 

mare. Aceste activităţi antropice din interiorul sitului au majoritar o influenţă negativă (în 

proporţie de 73%) asupra conservării şi managementului sitului, iar restul de 27% nu influenţează 

în mod negativ sau pozitiv evoluţia acestuia (figurile 9-12, 9-13). 

Mare Medie Scăzută 

Pozitivă Neutră Negativă 

39% 

21% 

27% 

40% 

73% 

Figura nr. 9-12 Intensitatea activităţilor antropice 

în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform 


Figura nr. 9-13 Influenţa activităţilor antropice 

în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi 

(conform Formularului standard Natura 2000) 

Activităţile cu o intensitate mare şi cu o influenţă negativă asupra conservării şi managementului 

sitului ce au fost identificate în interiorul ROSCI0013 Bucegi sunt reprezentate de: managementul 

forestier general, furajare stocuri de animale, îmbunătăţirea accesului la zonă, luare/îndepărtare de 

floră, incendiere, pradarea staţiunilor floristice (rezervaţiiile floristice) şi creşterea animalelor. 

Activitatea de păşunat afectează cea mai mare suprafaţă a sitului analizat (20-30%), fiind urmată 

de activitatea de Drumeţii montane, alpinism, speologie (10%) (tabel nr. 9-13). 

Pagina 107



Tabel nr. 9-13 Activităţi antropice ce au fost identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi, 

consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată 

Nr. 

crt. 

Cod Activitate Intensitate 

Procent al 

suprafeţei 

sitului afectat 

Influenţă 

1 160 Managementul forestier general A - 

2 151 Indepartarea haturilor si crangurilor B - 

3 171 Furajare stocuri de animale A - 

4 230 Vanatoare C 0 

5 530 Imbunatatirea accesului la zona A - 

6 710 Poluare fonica B - 

7 250 Luare/Indepartare de flora A - 

8 600 

Structuri (complexe) pentru sport si 

odihna 

B - 

9 166 

Indepartarea arborilor uscati sau in curs 

de uscare 

B 0 

10 511 Linii electrice C 0 

11 602 Complex de ski B - 

12 943 Alunecarile de teren B - 

13 942 Avalanse C - 

14 421 Depozitarea deseurilor menajere B 5 - 

15 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 10 0 

16 900 Eroziunea C 4 0 

17 230 Vanatoare C 2 0 

18 141 Abandonarea sistemelor pastorale C - 

19 165 Indepartarea latarisului B - 

20 180 Incendiere A - 

21 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C - 

22 622 

Plimbare,calarie si vehicule 

nemotorizate 

C - 

23 608 

Locuri de campare si zone de parcare 

pentru rulote 

B - 

24 409 Alte modele(tipuri) de habitare C - 

25 251 

Pradarea statiunilor floristice 

(rezervatiiile floristice) 

A - 

26 500 Retele de comunicare C 0 

27 512 Conducte C 0 

28 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B - 

29 944 Furtuni, cicloane B - 

30 140 Pasunatul B 20 - 

31 170 Cresterea animalelor A - 

32 140 Pasunatul B 35 - 

33 609 Alte complexe sportive/de odihna C 3 0 

Pagina 108



Activităţile antropice identificate în jurul sitului sunt activităţi cu o intensitate medie (în 

proporţie de 55%) asupra conservării şi managementului sitului. Dintre aceste activităţi, 58% au o 

influenţă negativă asupra conservării şi managementului sitului, 34% nu afectează, iar 8% prezintă 

o influenţă pozitivă (figurile 9-14, 9-15). 



30% 

15% 

8% 

58% 

34% 

55% 


în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform 



în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform 


Cea mai mare suprafaţă din jurul sitului este afectată de activitatea privind managementul forestier 

general (25%) care prezintă o influenţă pozitivă, urmată de activitatea privind realizarea potecilor, 

traseelor, traseelor pentru ciclism (cu influenţă neutră asupra sitului). Activităţile desfăşurate pe 

suprafaţa zonelor aflate în vecinătatea sitului care pot avea efecte asupra integrităţii sitului şi sunt 

carcterizate de o intensitate mare sunt reprezentate de creşterea animalelor, zone industriale sau 

comerciale, respectiv zone urbanizate, habitare umană (tabel 9-14). 

Tabel nr. 9-14 Activităţi antropice ce au fost identificate în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi, 


Nr. 

crt. 


Procent al suprafeţei 


Influenţă 

1 140 Pasunatul B 10 0 

2 160 Managementul forestier general B - 

3 170 Cresterea animalelor A - 

4 250 Luare/Indepartare de flora B 0 

5 410 Zone industriale sau comerciale A - 

6 500 Retele de comunicare C 0 

7 502 Drumuri, drumuri auto C - 

8 511 Linii electrice C 0 

9 702 Poluarea aerului B - 

10 942 Avalanse B 5 - 

11 140 Pasunatul C 10 0 

12 160 Managementul forestier general B 25 + 

13 230 Vanatoare B - 

Pagina 109



Nr. 

crt. 




Influenţă 

14 400 Zone urbanizate, habitare umana A - 


16 501 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism B 15 0 

17 503 Linii de cale ferata, TGV C - 

18 512 Conducte C 0 

19 710 Poluare fonica B - 

20 990 Alte procese naturale B 10 - 

Impact direct şi indirect. Una dintre activităţile antropice menţionate în formularul standard 

Natura 2000 pentru ROSCI0013 Bucegi este reprezentată de existenţa în jurul sitului a Zonelor 

urbanizate, habitare umană, ce prezintă o intensitate mare asupra conservării şi managementului 

sitului şi o influenţă negativă asupra acestora. Aceste activităţi sunt direct vizate de Planul propus, 

ţinând cont că planul prevede şi extinderi ale intravilanului şi ale reţelelor edilitare. În figura 9-16 

au fost identificate aceste zone, ce sunt localizate la limita sitului ROSCI0013 Bucegi. Se observă 

că intravilanul existent urmăreşte pe cea mai mare suprafaţă limita sitului, existând totuşi şi 

porţiuni mici în care această limită este depăşită (cel mai probabil datorită erorilor de digitizare). 

Intravilanul propus urmăreşte pe această secţiune limita intravilanului existent, extinderea 

realizându-se spre Nord-Est. În această situaţie, vor exista creşteri ale procentelor suprafeţelor 

din jurul sitului care vor fi afectate de activităţile privind Reţelele de comunicare, Drumurile, 

drumuri auto, Liniile electrice, Poluarea aerului, Zone urbanizate, habitare umană, Depozitarea 

deşeurilor menajere, Poluare fonică, Conducte. Toate aceste activităţi vor avea efecte pe termen 

lung asupra zonelor din vecinătatea sitului analizat, ce nu pot fi cuantificate în prezent. În zona 

sud-estică (zona Diham), extinderile se vor realiza pentru a unifica PUZurile deja aprobate, 

acestea fiind localizate la o distanţă minimă de 640 m faţă de limita ROSCI0013 Bucegi. 

În figura 9-17 a fost identificată o zonă în care lucrările propuse de alimentare cu apă în zona 

Glăjărie intersectează limita şi traversează pe o porţiune de aproximativ 200 m situl ROSCI0013 

Bucegi. Aceste propuneri vor avea efecte directe asupra sitului, pentru realizarea acestora fiind 

necesare efectuarea de defrişări, săpături ce vor conduce la efecte izolate caracterizate prin 

intensificarea presiunilor asupra conservării şi managementului sitului în zona respectivă şi o 

influenţă negativă asupra acestora. 

În ceea ce priveşte impactul cumulat, dintre UAT-urile pe teritoriul cărora se regăseşte SCI 

Bucegi, doar pentru oraşul Buşteni există PUG-ul elaborat, în etapa de dezbatere publică (încă nu 

a fost aprobat). Pentru celelalte UAT-uri este în desfăşurare procesul de reactualizare a PUGurilor 

(PUG-urile aprobate în prezent au fost elaborate la nivelul anilor 1999-2001, perioadă în 

care la nivelul României legislaţia nu prevedea situri Natura 2000), neexistând la această dată 

poibilitatea de a evalua cumulativ efectele potenţiale pe care aceste planuri le pot avea asupra ariei 

protejate. 

Pagina 110



Figura nr. 9-16 Zonele de extindere a intravilanului faţă de limita ROSCI0013 Bucegi 

Figura nr. 9-17 Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare existentă (cu linie continuă) şi propusă 

(cu linie întreruptă) şi localizarea acestora faţă de limita ROSCI0013 Bucegi 

Pagina 111



Evaluarea semnificaţiei impactului. Ţinând cont de statutul de conservare al speciilor şi 

habitatelor la nivelul ariei protejate (stadiu de conservare bun sau excelent) şi de asemenea de 

faptul că planul analizat nu propune dezvoltarea urbanistică în interiorul ROSCI0013 Bucegi, 

putem afirma că impactul asupra sitului Natura 2000 analizat va fi nesemnificativ. 

9.3.2 ROSCI0207 POSTĂVARUL 

Conform formularului standard Natura 2000, situl ROSCI0207 Postăvarul este vulnerabil la 

următoarele activităţi: 

• Practicarea unui turism necontrolat; 

• Extinderea perimetrelor construite atât în aria protejată cât şi în zona tampon; 

• Păşunatul intensiv în poieni şi pajişti ilegal sau uneori autorizat de Primăria Braşov; 

• Depozitarea deşeurilor şi aruncarea gunoaielor întâmplătoare de către turişti; 

• Exploatări forestiere. 

La nivelul sitului au fost identificate un număr total de 8 activităţi antropice (5 în interiorul sitului 

şi 3 în jurul acestuia) ce au consecinţe asupra sitului Natura 2000, iar pentru fiecare dintre aceste 

activităţi au fost stabilite intensitatea (mare, medie, scăzută), procentul suprafeţei sitului afectat 

precum şi influenţa asupra sitului (pozitivă, neutră, negativă). 

Activităţile antropice identificate în interiorul sitului au consecinţe ce prezintă majoritar o 

intensitate mare asupra sitului (80%), doar 20% dintre acestea fiind identificate cu o intensitate 

medie. Aceste activităţi antropice din interiorul sitului au majoritar o influenţă negativă (în 

proporţie de 80%) asupra conservării şi managementului sitului, iar restul de 20% influenţează în 

mod pozitiv evoluţia acestuia (figurile 9-18, 9-19). 


0% 


20% 

20% 

80% 

80% 


în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul 



în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul 


Activităţile cu o intensitate mare şi cu o influenţă negativă asupra conservării şi managementului 

sitului ce au fost identificate în interiorul ROSCI0207 Postăvarul sunt reprezentate de: 

Pagina 112



depozitarea deşeurilor menajere, urbanizare continuă, şi păşunatul. Managementul forestier 

general are o intensitate mare, însă o influenţă pozitivă asupra conservării şi managementului 

sitului. Activitatea determinată de turism şi recreere prezintă o intensitate medie asupra sitului şi o 

influenţă negativă asupra conservării şi managementului acestuia. 

Activitatea privind managementul forestier general influenţează cea mai mare suprafaţă a sitului 

analizat (80%) (tabel nr. 9-15). 

Tabel nr. 9-15 Activităţi antropice ce au fost identificate în interiorul sitului ROSCI0207 

Postăvarul, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată 

Procent al 

Nr. 

Cod Activitate Intensitate suprafeţei sitului 

crt. 

afectat 

Influenţă 

1 690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 10 - 

2 421 Depozitarea deseurilor menajere A 5 - 

3 160 Managementul forestier general A 80 + 

4 401 Urbanizare continua A 10 - 

5 140 Pasunatul A 10 - 

Activităţile antropice identificate în jurul sitului sunt activităţi cu o intensitate medie (în 

proporţie de 67%), doar 33% având o intensitate mare asupra conservării şi managementului 

sitului. Dintre aceste activităţi, 67% au o influenţă negativă asupra conservării şi managementului 

sitului, iar 33% nu influenţă zonele din jurul sitului (figurile 9-20, 9-21). 



33% 

33% 

67% 

67% 


în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform 



în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform 


În jurul sitului cele trei activităţi antropice identificate afectează fiecare un procent de 20% din 

suprafaţa din jurul sitului afectată. Activitatea cu o intensitatea mare este reprezentată de 

Urbanizarea continuă care prezintă o influenţă negativă asupra zonelor din jurul sitului. Celelalte 

activităţi desfăşurate pe suprafaţa zonelor aflate în vecinătatea sitului care pot avea efecte asupra 

integrităţii sitului şi sunt carcterizate de o intensitate medie sunt reprezentate de depozitarea 

deşeurilor menajere şi activitatea de păşunat (tabel 9-16). 

Pagina 113



Tabel nr. 9-16 Activităţi antropice ce au fost identificate în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul, 


Nr. 

crt. 




Influenţă 

1 140 Pasunatul B 20 0 


3 401 Urbanizare continuă A 20 - 

Impact direct şi indirect. Planului propus, prin conţinutul său se adresează în primul rând 

reglementărilor urbanistice, cu impact direct asupra urbanizării şi dezvolării intravilanului. În zona 

sitului Natura 2000 ROSCI0207 Postăvarul, în prezent zonele locuite sunt dezvoltate până la 

limita vestică a acestuia, fără însă a o depăşi. Intravilanul propus prin intermediul planului, 

urmărezşte strict limita intravilanului existent pe porţiunea de suprapunere cu limita sitului Natura 

2000 şi prevede, prin creşterea suprfeţei intravilanului, să unifice trupurile existente, pentru a 

împiedica astfel dezvoltarea necontrolată a zonei (figura 9-22). Astfel putem aprecia că această 

dezvoltare a intravilanului va avea un impact direct asupra zonelor din jurul sitului evidenţiat 

prin efecte directe reprezentate de intensificarea activităţii de urbanizare continuă (activitatea ce 

a fost identificată în fişa sitului) şi creşterea suprafeţelor zonelor din jurul sitului ce vor fi afectate 

de aceasta. În ceea ce priveşte zonele din interiorul sitului, extinderea intravilanului va avea un 

impact indirect asupra acestora evidenţiat prin efecte indirecte reprezentate de intensificarea 

activităţii privind urbanizarea continuă (activitate identificată în fişa sitului) ce prezintă o influenţă 

negativă asupra conservării şi managementului sitului. Toate aceste efect sunt efecte ce 

influenţează termen lung măsurile şi activităţile de conservare şi management al sitului analizat, 

însă la această dată nu poate fi realizată o cuantificare a acestor efecte sau al impactului (direct sau 

indirect). 

Impact cumulat. Situl Natura 2000 ROSCI0207 Postăvarul se regăseşte în totalitate pe suprafaţa 

judeţului Braşov, pe teritoriul oraşului Râşnov cât şi pe teritoriul oraşelor Predeal, Braşov şi 

Săcele. În zona oraşului Braşov a fost aprobat un PUZ Poiana Braşov în anul 2010, care a fost 

concretizat printr-un proiect pentru Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana 

Braşov, zona vizată suprapunându-se parţial cu teritoriul ocupat de ROSCI0207 Postăvarul. 

Conform studiului privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul menţionat mai 

sus, suprafaţa din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0207 Postăvarul care va trebui defrişată 

este de 0,6 ha. În interiorul sitului Natura 2000 obiectivele prevăzute se suprapun cu o suprafaţă 

de aproximativ 3191m 2 cu tipul de habitat 9410 Păduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio- 

Piceetea). Raportat la suprafaţa ocupată în sit de acest tip de habitate rezultă o pierdere 

procentuală de 0,01%. Speciile de faună protejate pe curpinsul ariei conform formularului 

standard nu sunt afectate de implementarea proiectului, datorită amplasării obiectivelor într-o 

zonă deja antropizată, cu construcţii şi instalaţii existente. 

Planul Urbanistic General al oraşului Braşov a fost aprobat în luna aprilie 2011 şi a preluat în 

reglementări prevederile PUZ-urilor aprobate, inclusiv cele referitoare la PUZ Poiana Braşov. 

Oraşul Predeal are în desfăşurare procesul de reactualizarea al PUG-ului, iar oraşul Săcele nu a 

demarat încă acest proces. PUG-urile aprobate în prezent pentru cele două oraşe au fost 

Pagina 114



elaborate la nivelul anilor 1999-2000 (perioadă în care la nivelul României legislaţia nu prevedea 

situri Natura 2000). Din acest motiv nu este posibilă analiza impactului cumulat (datorat 

implementării acestor planuri) asupra sitului Natura 2000. 

Figura nr. 9-22 Zonele de extindere a intravilanului oraşului Râşnov faţă de limita ROSCI0207 

Postăvarul 

Evaluarea semnificaţiei impactului. Ţinând cont de statutul de conservare al speciilor şi 

habitatelor la nivelul ariei protejate (stadiu de conservare bun) şi de asemenea de faptul că planul 

analizat nu propune dezvoltarea urbanistică în interiorul ROSCI0207 Postăvarul, putem afirma că 

impactul asupra sitului Natura 2000 analizat va fi nesemnificativ. 

Pagina 115



10 

10 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE 

ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA 

SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ 

Măsurile propuse în cadrul Planului Urbanistic General al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov au 

aplicabilitate la nivel local. Nu vor exista efecte semnificative asupra mediului sau asupra sănătăţii 

umane în context transfrontieră. 

11 

11 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, 

REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET 

POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA 

MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PUG 

Hotărârea de Guvern 1076/2004 prevede stabilirea de „măsuri de prevenire, reducere şi 

compensare a efectelor semnificative asupra mediului rezultate în urma implementării 

planului”. 

Cu toate că în cadrul evaluării de mediu nu au fost identificate efecte negative semnificative 

rezultate în urma implementării PUG Oraşul Râşnov, în cadrul Raportului de mediu sunt propuse 

o serie de măsuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui efect 

advers asupra aspectelor de mediu relevante considerate în cadrul evaluării (Tabelul nr. 10-1). 

Trebuie de asemenea subliniat faptul că la nivelul evaluării strategice de mediu nu se pot identifica 

în detaliu toate efectele potenţiale ce pot apare ca urmare a implementării Planului (în special a 

proiectelor subsecvente). 

Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea 

evaluării de mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a Planului: 

• Evaluarea strategică de mediu va trebui avută în vedere la realizarea şi implementarea unor 

planuri de rang inferior, ce vor intra sub incidenţa prevederilor PUG; 

• Proiectele de investiţii propuse a fi realizate, cu impact potenţial asupra mediului (în înţelesul 

dat de Ordinul 863/2002), vor trebui evaluate din punct de vedere al impactului asupra 

mediului. Evaluările de impact se vor întocmi în conformitate cu cerinţele legislaţiei naţionale 

în vigoare şi vor putea permite identificarea: 

o Efectelor potenţiale asupra mediului în aria de proiect; 

o Celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse; 

o Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor negative asupra 

Pagina 116



mediului generat de proiectul în cauză; 

o Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementării 

proiectelor. 

Tabel nr. 11-1 Măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea potenţialele efecte negative 

asupra mediului 


Măsura 

relevante 

• Utilizarea de sisteme de încălzire moderne cu randamente şi eficienţă ridicată 

în scopul respectării standardelor de calitate pentru aerul ambiental; 

• Utilizarea energiilor alternative şi a echipamentelor eficiente din punct de 

vedere energetic; 

Aer 

• Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul 

atmosferic pe durata executării lucrărilor de construcţie; 

• Extinderea zonelor verzi şi a perdelelor de protecţie. La eliberarea 

autorizaţiilor de construcţie se va impune şi respectarea suprafeţelor minime 

de spaţii verzi. 

• Corelarea strictă a capacităţii sistemelor de alimentare cu apă cu capacitatea 

sistemului de canalizare şi de epurare a apelor uzate; 

• Preluarea apei potabile se va face din surse sigure, iar parametrii de calitate ai 

apei vor fi controlaţi înainte de a fi trimisă, prin sistem centralizat, la 

consumatori; 

• În jurul captărilor şi a rezervoarelor de apă se vor institui zone de protecţie 

sanitară; 

Apă 

• Vor fi prevăzute aparate de contorizare a debitelor de apă captate, precum şi 

a debitelor de apă uzată ce ajung în staţia de epurare; 

• Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să 

caracterizeze apele uzate evacuate din gospodăriile populaţiei în reţeaua 

publică de canalizare sunt cele prevăzute de normativul NTPA-002 privind 

condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor 

şi direct în staţiile de epurare (HG nr. 352/2005 privind modificarea şi 

completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind 

condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate); 

• Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să 

caracterizeze apele uzate la ieşirea din staţiile de epurare (cu evacuare în 

emisari naturali) sunt cele prevăzute de normativul NTPA-001 privind 

stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi 

Pagina 117




relevante 

Măsura 

urbane la evacuarea în receptorii naturali; 

• Lucrările de traversare a albiilor râurilor (poduri, podeţe, conducte, linii 

electrice, etc.) se vor realiza cu asigurarea condiţiilor normale de scurgere a 

apelor mari; 

• Amplasarea de lucrări sau construcţii, inclusiv cele de locuit, în zonele 

inundabile se va face numai pe baza avizului de amplasament şi a avizului de 

gospodărire a apelor eliberat de autorităţile de gospodărirea apelor, conform 

normelor legale în vigoare; 

• În perioada execuţiei lucrărilor de construcţii se va interzice depozitarea 

materialelor de construcţie şi a deşeurilor în albiile şi pe malul cursurilor de 

apă, precum şi evacuarea de ape neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă; 

• Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva inundaţiilor şi se vor 

respecta zonele cu interdicţii de construire; 

• În documentaţiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului se vor preciza 

restricţiile la regimul construcţiilor în funcţie de limitele de inundabilitate a 

localităţii (unde este cazul); 

• Utilizarea îngrăşămintelor organice în gospodăriile individuale se va face cu 

evitarea scurgerii în cursurile de apă. 

• Impermeabilizarea depozitelor pentru dejecţiile solide şi lichide de la fermele 

agricole şi sisteme de aplicare ale acestora ca îngrăşământ conform 

prevederilor Codului de Bune Paractici Agricole; 

Sol 

• Verificarea periodică şi întreţinerea în stare bună de funcţionare a 

instalaţiilor de colectare şi evacuare a apelor uzate; 

• În cadrul oricărei lucrări de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea 

pierderilor de pământ, precum şi pentru utilizarea pământului excavat în 

reamenajarea şi restaurarea terenurilor. 

Modificări climatice • Încurajarea investiţiilor ce utilizează surse regenerabile de energie. 

• Informarea şi conştientizarea cetăţenilor privind valoarea ecosistemelor, a 

ariilor naturale protejate şi măsurile necesare pentru protejarea acestora; 


• Respectarea regimului de construire şi distanţelor minime de protecţie faţă 

de ecosistemele forestiere; 

• Conservarea zonelor de pădure şi a păşunilor şi fâneţelor, punerea în valoare 

a cursurilor de apă, amenajarea de spaţii verzi. Acolo unde este posibil, se 

recomandă crearea de legături între aceste zone, care să permită dezvoltarea 

Pagina 118




relevante 

faunei şi florei caracteristice; 

Măsura 

• Evaluarea corectă şi de detaliu a biodiversităţii din zona proiectelor; 

• Armonizarea limitelor intravilanului propus cu limitele ROSCI0013 Bucegi 

şi ale Parcului Natural Bucegi; 

• Identificarea unui traseu care să nu traverseze ROSCI0013 Bucegi pentru 

porţiunea din reţeaua de alimentare cu apă propusă în zona Glăjărie; 

• Interzicerea dezvoltării intravilanului mai mult decât intravilanul existent 

pentru limitele ce intersectează ariile protejate. 

Managementul 


• Se va urmări stabilizarea zonelor expuse la riscuri naturale (alunecări de 

teren, zone inundabile) prin lucrări specifice (ex.: consolidări, plantarea cu 

vegetaţie arboricolă, desecări sau alte tipuri de lucrări) şi stabilirea de reguli 

cu privire la amplasarea de construcţii în aceste zone; 

• Se va interzice realizarea de construcţii de orice fel în albiile minore ale 

cursurilor de apă şi în zonele inundabile; 

• Se va evita executarea de lucrări ce ar putea duce la declanşarea de alunecări 

de teren. 

• Asigurarea realizării serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare pe suprafaţa 

administrativă a întregului oraş; 

Populaţie şi 


• Asigurarea alimentării cu apă la parametri de calitate în conformitate cu 

prevederile legale; 

• Se va asigura delimitarea zonelor de protecţie sanitară pentru sursele de apă 

şi staţiile de epurare şi se va realiza urmărirea respectării acestora; 

• Realizarea de perdele vegetale de protecţie între zonele de locuit şi unităţile 

agricole sau cele industriale. 

• Interzicerea realizării de construcţii care prin amplasament, funcţiune, 

volumetrie şi aspect arhitectural depreciază valoarea peisajului; 


Moştenirea 



• Adoptarea de elemente arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de 

locuire, concomitent cu menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a 

amenajărilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă; 

• Impunerea refacerii stratului vegetal şi plantarea acestuia după fiecare 

construcţie realizată; 

• Urmărirea respectării zonelor de protecţie a monumentelor istorice; 

Pagina 119




relevante 

Măsura 

• Adoptarea de măsuri pentru protecţia prioritară a ansamblurilor şi 

obiectivelor construite valoroase clasificate (monumente şi situri 

arheologice, monumente aparţinând cultelor religioase, monumente civile); 

• Interzicerea realizării de construcţii care, prin funcţiune, configuraţie 

arhitecturală sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug 

coerenţa specificului zonei sau afectează valoarea monumentelor sau a 

zonelor de protecţie a acestora; 

• Interzicerea amplasării de facilităţi de producţie în zone protejate, în 

interiorul zonelor de protecţie a monumentelor istorice. 

Pagina 120



12 

12 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS 

LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE 

Elaborarea PUG Oraşul Râşnov a reprezentat un proces de durată. Procedura SEA a fost 

demarată după elaborarea primei versiuni a planului care conţinea obiectivele, acţiunile şi măsurile 

de dezvoltare pentru Oraşul Râşnov. 

Obţinerea variantei de plan supusă evaluării de mediu nu s-a realizat prin selectarea unei 

alternative, ci prin remodelarea succesivă a primei versiuni de plan. În formularea obiectivelor şi 

măsurilor /direcţiilor de acţiune propuse s-a ţinut cont de: 

• Tendinţele de dezvoltare manifestate în ultimii ani; 

• Opţiunile şi limitările privind potenţialul de dezvoltare al zonei; 

• Decalajul dintre situaţia existentă la nivelul oraşului şi cea care se doreşte a fi realizată; 

• Nevoile şi opţiunile populaţiei Oraşului Râşnov; 

• Cerinţele planurilor şi programelor locale /judeţene /regionale /naţionale. 

Metodologia de elaborare a PUG a presupus formularea obiectivelor şi ulterior a măsurilor în 

urma realizării unei analize a punctelor tari şi slabe. PUG Oraşul Râşnov nu prezintă alternative 

de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea măsurilor s-a făcut în principal 

pentru a răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menţinându-se un nivel redus de 

detaliere care să permită o flexibilitate în definirea ulterioară a soluţiilor de implementare. 

Alternativa 1 a planului propune creşteri ale suprafeţelor zonelor de: Locuinţe şi funcţiuni 

Complementare, Activităţi sportive, loisir şi de agrement, Spaţii verzi şi de protecţie, Zonei mixte, 

Căi de comunicaţie şi transport. De asemenea Alternativa 1 propune scăderi ale suprafeţelor 

zonelor de Unităţi industriale şi depozitare, respectiv Unităţi agro-zootehnice (figura nr. 12-1). 

Aceste aspecte integrează viziunea de dezvoltare a oraşului Râşnov către o destinaţie turistică, 

favorizând exploatarea potenţialului turistic al zonei. 

Altele (cantoane căi ferate, Cumidava) Alternativa 1 Alternativa 0 (existent) 

Ape 

Căi de Comunicaţie şi Transport 

Zone cu destinaţie specială 

Gospodărie Comunală 

Zonă de activităţi sportive, loisir şi… 

Zonă mixtă 

Spaţii Verzi şi de Protecţie 

Unităţi Industriale şi Depozitare 

Unităţi agro-zootehnice 

Instituţii şi servicii de interes public 

Locuinţe şi Funcţiuni Complementare 

0 200 400 600 800 1000 1200 

Figura nr. 12-1 Suprafeţele (ha) ocupate de zonele funcţionale în cadrul celor 2 Alternative ale 

planului 

Pagina 121



Intravilanul propus prin Alternativa 1 a Planului urmăreşte integrarea dezvoltărilor anterioare (a 

numărului foarte mare de trupuri dispersate ce au apărut ca o aprobarea a PUZ-urilor din 

perioada 2000-2010) pentru a le corela ca un ansamblu unitar. Pe lângă această integrare, 

extinderea intravilanului doreşte a rezolva şi cererea de locuinţe, atât pentru localnici cât şi pentru 

cetăţeni din afara localităţii şi unele necesităţi de dotare cu spaţii verzi, instituţii publice, noi 

utilităţi. Extinderea intravilanului se va realiza peste zone în care utilizarea actuală a terenului este 

în principal de păşune, fâneţe,tufărişuri şi mărăcinişuri şi teren arabil (figura nr. 12-2). 

Figura nr. 12-2 Suprafeţele ocupate de intravilan în cadrul celor 2 Alternative ale planului 

În ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi, conform prevederilor OUG 195/2005 privind 

protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, este necesară atingerea la 31.12.2010 

a min. 20 m 2 de spaţiu verde pe cap de locuitor şi la 21.12.2013 a min. 26 m 2 de spaţiu verde pe 

cap de locuitor. 

Pagina 122



Spaţiile verzi existente în intravilanul oraşului (43,67 ha – conform PUG-ului aprobat) corespund 

în prezent unei valori de cca. 26,5 m 2 /cap locuitor (luând în considerare numărul de locuitori 

stabili la 1 iulie 2010 conform datelor INS), valoare superioară cerinţelor exprimate în OUG 

195/2005 atât pentru anul 2010, cât şi pentru anul 2013. 

În baza prevederilor reactualizării PUG, analizat în prezentul raport, va avea loc o creştere a 

suprafeţei zonei funcţionale „Spaţii verzi, sport agrement, protecţie” de cca. 2 ori (până la 86,91 

ha), ceea ce va conduce la o suprafaţă a spaţiului verde de cca. 52,74 m 2 /cap locuitor (au fost luaţi 

în calcul numărul de locuitori ai oraşului la 1 iulie 2010) (figura 4-30). 

100 

80 

60 

40 

20 

43,67 ha 

86,91 ha 

0 

Alternativa 0 (existent) Alternativa 1 

Figura nr. 12-3 Suprafaţa totală (ha) ocupată de categoria funcţională “Spaţii verzi şi de protecţie” 

în cadrul celor 2 Alternative ale planului propuse 

Pagina 123



13 

13 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU 

MONITORIZAREA 

EFECTELOR 

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUG 

Din punct de vedere al cerinţelor HG 1076/2004, această secţiune trebuie să descrie măsurile 

pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate de implementarea PUG 

Oraşul Râşnov. Conform rezultatelor analizei prezentate în capitolul 8 al prezentei lucrări, nu au 

fost identificate potenţiale efecte semnificative în urma implementării planului. 

Considerăm însă că este atât în interesul titularului de plan, dar şi al locuitorilor oraşului să se 

analizeze posibilitatea includerii în evaluare a unui set de indicatori care să poată evidenţia 

eficienţa implementării măsurilor prevăzute în PUG Oraşul Râşnov. 

Următoarele aspecte au fost considerate în propunerea unui sistem simplu şi eficient de 

monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea planului: 

• Un program de monitorizare a efectelor PUG care să se concentreze pe problemele de mediu 

identificate şi care să ofere o imagine graduală asupra modului în care aceste probleme sunt 

rezolvate; 

• Programul de monitorizare trebuie să fie unul cuprinzător, simplu şi eficient care să 

presupună un consum redus de resurse, dar care să permită cunoaşterea cât mai exactă a 

calităţii mediului în oraş şi în satele ce aparţin acestuia; 

• Multe din datele privind calitatea mediului nu pot fi generate/colectate de către titular, fiind 

necesară utilizarea unor date furnizate de instituţiile cu competenţe în acest domeniu, precum: 

Agenţia de Protecţia Mediului, ISU, Direcţia de Cultură, operatorul de salubritate etc; 

• Sistemul de monitorizare propus se raportează la obiectivele de mediu relevante stabilite în 

cadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite astfel nu numai evaluarea 

impactului implementării PUG asupra mediului, dar şi a modului în care aceste obiective 

relevante de mediu sunt atinse. 

Subliniem faptul că indicatorii propuşi aici se referă la monitorizarea efectelor asupra mediului 

generate de implementarea PUG. Planul trebuie să includă însă şi indicatori privind monitorizarea 

rezultatelor implementării sale, pentru a putea urmări progresele în realizarea obiectivelor, 

măsurilor şi termenelor stabilite. Analiza PUG Oraşul Râşnov nu a condus la identificarea unui 

set de indicatori de monitorizare a rezultatelor. 

Recomandăm identificarea şi includerea în varianta finală a PUG a unor indicatori de 

monitorizare, care să permită: 

• Monitorizarea anuală a obiectivelor şi măsurilor prevăzute în PUG Oraşul Râşnov; 

• Evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor; 

• Identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor întâmpinate în implementarea PUG; 

Pagina 124



• Recomandarea de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului. 

În tabelul nr. 12-1 sunt prezentaţi indicatorii propuşi pentru monitorizarea efectelor PUG 

Oraşul Râşnov asupra mediului. 

Frecvenţa de monitorizare propusă a indicatorilor este anuală. 

Tabel nr. 13-1 Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PUG oraşul Râşnov asupra 

mediului 

Indicatori propuşi Descriere Responsabilitate 

A. Suprafeţele anuale de teren 

plantate / împădurite 

B. Inventarul suprafeţelor 

agricole abandonate / 

necultivate 

C. Inventarul suprafeţelor verzi 

existente la nivelul oraşului 

(intravilan) 

D. Valoarea anuală a pagubelor 

produse de inundaţii 

Suprafaţa (ha) de teren plantată 

/împădurită 

Suprafaţa agricolă nelucrată (ha) 

Raportul m 2 /cap de locuitor 

Se va cuantifica în termeni 

monetari 

Primăria Oraşului Râşnov cu 

sprijinul Direcţiei Silvice 

Primăria Oraşului Râşnov 



E. Suprafaţa anuală afectată de 

alunecări de teren 

F. Numărul anual al iniţiativelor 

de utilizare a resurselor 

regenerabile 

G. Cantitatea anuală de deşeuri 

municipale colectate 

H. Cantitatea anuală de deşeuri 

municipale valorificate 

I. Numărul de monumente 

istorice reabilitate 

J. Lungimea totală a drumurilor 

reabilitate în anul curent 

Se va exprima în hectare de 

terenuri afectate / an 

Nr. agenţi economici care 

utilizează energii regenerabile şi 

capacitatea acestora 

Exprimă măsura extinderii şi 

eficienţei sistemelor de colectare 

a deşeurilor 

Exprimă eficienţa măsurilor de 

protejare a patrimoniului cultural 

Exprimă efortul de modernizare 

a infrastructurii de transport 



sprijinul APM Braşov 


ajutorul operatorului de 

salubritate 

Primăria Oraşului Râşnov (pe 

baza datelor furnizate de Direcţia 

Judeţeană pentru Cultură Culte şi 

Patrimoniu Cultural Braşov) 


K. Numărul de pensiuni 

agroturistice aflate în 

Exprimă eficienţa măsurilor de 

promovare a turismului. 


Pagina 125



Indicatori propuşi Descriere Responsabilitate 

funcţiune în anul curent 

L. Numărul de acţiuni de 

informare / instruire în 

probleme ce privesc mediul 

înconjurător 

Reflectă efortul comunităţii locale 

pentru creşterea gradului de 

conştientizare a problemelor de 

mediu. 


Pagina 126



14 14 REZUMAT NONTEHNIC 

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a 

Planului Urbanistic General al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov. Raportul de mediu a fost 

întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 

1076/2004 “privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi 

programe”. 

Planul Urbanistic General al Oraşului Râşnov, promovat de către Primăria Oraşului Râşnov în 

calitate de titular al planului, are un caracter director constituind baza legală pentru realizarea 

programelor şi acţiunilor de dezvoltare ale oraşului. 

Rolul PUG este de a coordona şi armoniza dezvoltarea oraşului corelată cu potenţialul zonei, 

necesităţile şi opţiunile populaţiei. PUG vizează rezolvarea unor probleme specifice ale Oraşului 

Râşnov în contextul eficienţei, echităţii, transparenţei şi implicării comunităţii în luarea deciziilor. 

Scopul final al reglementărilor propuse în cadrul Planului Urbanistic General Oraşul Râşnov este 

găsirea de soluţii legate de organizarea spaţială a localităţilor şi dezvoltarea urbanistică de 

perspectivă în zona analizată. 

La nivelul oraşului Râşnov se regăsesc atât arii naturale protejate de interes naţional (Parcul 

Natural Bucegi, 4 Rezervaţii naturale: Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii, Rezervaţia 

Naturală Muntele Postăvaru, Rezervaţia naturală Bucegi, Abruptul Prahovean Bucegi) cât şi arii 

naturale protejate de interes comunitar la nivel european (arii naturale protejate NATURA 

2000: ROSCI0013 Bucegi şi ROSCI0207 Postăvarul). 

De asemenea Oraşul Râşnov face parte din unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare 

foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional. 

Metodologia de evaluare strategică de mediu a planului a presupus parcurgerea mai multor 

paşi. Un prim pas a fost reprezentat de analiza stării actuale a mediului la nivelul oraşului. În urma 

acestei analize a fost identificat un set de probleme de mediu pentru care au fost formulate 

obiective de mediu relevante (obiective care să ducă la rezolvarea acestor probleme de mediu). 

Evaluarea de mediu a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea acestor 

obiective relevante de mediu. Au fost notate contribuţiile pozitive şi negative la atingerea acestor 

obiective şi au fost identificate situaţiile în care planul nu aduce contribuţii sau aduce contribuţii 

reduse la atingerea obiectivelor mai sus amintite. 

În final, pe baza însumării notelor acordate, s-a putut realiza o evaluare cumulativă a efectelor 

PUG asupra mediului. Rezultatele evaluării indică un efect majoritar pozitiv. Nu au fost 

identificate potenţiale efecte negative semnificative ce ar putea apare în urma implementării 

planului. 

Pagina 127



Implementarea PUG oraşul Râşnov nu va genera efecte negative cu potenţial transfrontier. 

În scopul reducerii riscurilor apariţiei unor potenţiale efecte negative generate de implementarea 

planului a fost propus un set de recomandări care vizează aspectele de mediu analizate şi care să 

contribuie la îmbunătăţirea capacităţii planului de a se adresa problemelor de mediu identificate. 

În privinţa monitorizării efectelor asupra mediului a implementării PUG oraşul Râşnov a fost 

recomandat un set de indicatori care să permită o evaluare simplă şi eficientă a modului în care 

acest plan va atinge obiectivele de mediu stabilite. 

În concluzie, apreciem că implementarea PUG oraşul Râşnov este necesară pentru asigurarea 

viziunii integrate privind dezvoltarea durabilă a oraşului. Considerarea propunerilor prezentei 

evaluări de mediu va asigura o minimizare a efectelor negative asociate implementării planului şi 

posibilitatea de îmbunătăţire a efectelor pozitive. 

Pagina 128

RAPORT DE MEDIU - Primaria Rasnov

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?